3ra-1251/21 — privind anularea actului administrativ

3ra-1251/21 — privind anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-1251/21

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – O. Țurcan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, G. Dașchevici, A. Bostan

ÎNCHEIERE

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Grigore Repeșciuc,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Grigore

Repeșciuc împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului

administrativ,

împotriva deciziei din data de 20 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul depus de către Grigore Repeșciuc, s-a menținut hotărârea din data

de 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 19 august 2019 Grigore Repeșciuc a depus acțiune împotriva Autorității

Naționale de Integritate, prin care a solicitat anularea actului de constatare nr. 76/10

din 24 iulie 2019.

În argumentarea acțiunii Grigore Repeșciuc a indicat că la 24 iulie 2019 a fost

emis actul de constatare nr. 76/10, prin care inspectorul de integritate a constatat că

Grigore Repeșciuc, primar al or. Căușeni, a încălcat regimul juridic al conflictelor de

interese prin nedeclararea în modul și în termenul stabilit a conflictului de interese și

nesoluționarea acestuia, exprimat prin participarea, luarea deciziei, semnarea actelor

juridice și contractelor cu SRL „Galaxia Parc” și ÎI „Dragoș-Camenșcic” și anume:

- cu ÎI „Dragoș-Camenșcic”: contractul nr. 141 din 19 iunie 2017 și anexa

acestuia; contractul nr. 116 din 17 mai 2017 și anexa acestuia; procesul-verbal al

grupului de lucru cu privire la modificarea/rezilierea contractului de achiziție nr.

17/01269/002 din 22 noiembrie 2017; contractul nr. 116 din 17 mai 2017 și anexa

acestuia; acordul adițional nr. 32 la contractul nr. 116 din 17 mai 2017; contractul nr.

42 din 12 februarie 2018 și anexa acestuia; contractul nr. 58 din 20 februarie 2018 și

anexa acestuia;

- cu SRL „Galaxia Parc”: procesul-verbal nr. 1 din 08 februarie 2018 al ședinței

grupului de lucru pentru achiziții al Primăriei or. Căușeni; procesul-verbal al grupului

de lucru cu privire la evaluarea ofertelor nr. 18/00334/001 din 09 februarie 2018;

contractul nr. 47 din 13 februarie 2018 și anexa acestuia.

Prin actul de constatare reclamantul a fost decăzut din dreptul de a exercita

funcții publice și funcții de demnitate publică, inclusiv funcția (mandat) de primar, pe

1

o perioadă de 3 ani, din data rămânerii definitive a actului de constatare, ori din data

rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, prin care se confirmă

existența conflictului de interese; s-a dispus înscrierea acestuia din data rămânerii

definitive a actului de constatare, ori din data rămânerii definitive și irevocabile a

hotărârii judecătorești, prin care se confirmă existența conflictului de interese, în

Registrul de stat al persoanelor, care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de

demnitate publică; i s-a adus la cunoștință actul de constatare și a fost informat despre

dreptul de a-l contesta în termen de 15 zile de la primirea acestuia în instanța de

contencios administrativ.

Grigore Repeșciuc a relatat că la 07 august 2019 a luat cunoștință cu actul de

constatare nr. 76/10 din 24 iulie 2019, cu care nu este de acord, îl consideră ilegal și

pasibil de a fi anulat.

În acest context reclamantul a invocat că prin actul administrativ contestat nu s-a

probat existența conflictului de interese. Din partea descriptivă și dispozitivă a actului

contestat, se observă cu certitudine faptul că pretinsa constatare a încălcării regimului

juridic al conflictelor de interese de către Grigore Repeșciuc, ar izvorî din

nedeclararea și nesoluționarea unui conflict de interese real, în fața căruia, în opinia

autorității pârâte, s-a aflat subiectul declarării.

Reclamantul a menționat că în actul de constatare inspectorul de integritate

pretinde că acesta a participat la luarea deciziilor, a luat decizii, a semnat acte și

contracte juridice cu persoane juridice a căror fondator și administrator este Aurelia

Repeșciuc, prin ce a admis conflict de interese real rezultat din calitatea de persoană

apropiată cu Aurelia Repeșciuc, mai exact calitatea de soț al Aureliei Repeșciuc.

Grigore Repeșciuc a subliniat că alte circumstanțe/fapte din care ar rezulta

conflictul de interese nu au fost constatate sau probate de către autoritatea pârâtă.

În susținerea argumentului că nu a fost admis conflictul de interese reclamantul

a menționat că cu Aurelia Repeșciuc au încheiat căsătoria la 14 septembrie 1991,

ulterior, căsătoria dintre aceștia a fost desfăcută prin hotărârea Judecătoriei Căușeni

din 26 decembrie 2003. Prin urmare, începând cu data de 25 ianuarie 2004 Grigore

Repeșciuc și Aurelia Repeșciuc nu mai erau soți.

Astfel, la momentul semnării contractelor și actelor juridice indicate în actul de

constatare, Aurelia Repeșciuc nu era soția reclamantului.

Grigore Repeșciuc a subliniat că Autoritatea Națională de Integritate nu a

probat/constatat calitatea Aureliei Repeșciuc de persoană apropiată în coraport cu

reclamantul dintr-o altă perspectivă decât de cea de soție.

În opinia reclamantului rămâne neprobată încălcarea de către acesta a regimului

juridic al conflictelor de interese, fapt ce conduce la anularea integrală a actului de

constatare nr. 76/10 din 24 iulie 2019.

Mai mult decât atât, chiar și în situația ipotetică, în care ar admite faptul că la

momentul semnării actelor/contractelor în cauză Aurelia Repeșciuc era soția lui

Grigore Repeșciuc, existența conflictului de interese nu este probat în mod

corespunzător de către Autoritatea Națională de Integritate.

Din interpretarea art. 12, alin. (3) din Legea privind declararea averii și a

intereselor personale rezultă că, pentru apariția unui conflict de interese real este

necesară nu doar acțiunea subiectului declarării (să rezolve o cerere/un demers, să

emită un act administrativ etc.) în raport cu un subiect calificat (persoană apropiată

etc.), dar și ca această acțiune să influențeze sau să poată influența exercitarea

imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică. Prin

2

urmare susține că, apariția conflictului de interese real ține și de existența unui

rezultat sau unui pericol de exercitare parțială și neobiectivă a atribuțiilor subiectului

declarării.

Altfel spus, în cazul în care acțiunea subiectului declarării nu este susceptibilă să

influențeze sau să poată influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a

funcției publice sau de demnitate publică, atunci nu există situația apariției unui

conflict de interese real, respectiv decade obligația subiectului declarării de declarare

a interesului dat.

La caz, Grigore Repeșciuc, în calitatea sa de primar, a semnat un șir de acte

juridice și contracte, care în esență nu sunt susceptibile să influențeze sau să poată

influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului său.

Mai mult, reclamantul a fost sancționat pentru semnarea unor contracte de

achiziții publice și a anexelor la acestea. Aceste contracte au fost semnate ca urmare a

desfășurării procedurii de achiziții publice reglementate de Legea privind achizițiile

publice, de Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziții,

de Regulamentul cu privire la achiziția bunurilor și serviciilor prin cererea ofertelor

de prețuri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 666 din 27 mai 2016.

În sensul actelor normative menționate funcția de examinare și evaluare a

ofertelor operatorilor economici în cadrul procedurii de achiziții publice, funcția de

atribuire a contractelor de achiziții publice precum și modificarea contractelor de

achiziții publice este exercitată exclusiv de către grupul de lucru din cadrul autorității

contractante. Iar, prin semnarea contractelor de achiziții publice sau modificarea

contractelor de achiziții publice primarul, în calitatea sa de autoritate executivă a

administrației publice locale, execută decizia grupului de lucru. Respectiv, Grigore

Repeșciuc, în calitate de primar nu are competența de evaluare sau atribuire a unui

contract de achiziții publice unui operator economic sau altuia.

În aceste circumstanțe semnarea contractelor de achiziții publice, ținând cont de

faptul că decizia de atribuire a acestor contracte este emanația unei alte entități

(grupul de lucru), nu influențează și nici nu poate influența exercitarea imparțială și

obiectivă a mandatului de primar, iar prin urmare reclamantul nu se afla în situația

apariției unui conflict de interese real, care urma a fi declarat.

Cu referire la faptul semnării de către Grigore Repeșciuc a procesului-verbal al

grupului de lucru cu privire la modificarea/rezilierea contractului de achiziție nr.

17/01269/002 din 22 noiembrie 2017, a procesului-verbal nr. 1 din 08 februarie 2018

al ședinței grupului de lucru pentru achiziții al primăriei orașului Căușeni și a

procesului-verbal al grupului de lucru cu privire la evaluarea ofertelor nr.

18/00334/001 din 09 februarie 2018, reclamantul a relatat că nici în aceste cazuri nu a

încălcat prevederile legale privitoare la evitarea conflictelor de interese. Actele

juridice menționate au fost semnate în cadrul ședințelor grupului de lucru din

procedurile de achiziții publice, care se desfășoară inclusiv în conformitate cu

prevederile Legii privind achizițiile publice și Regulamentului cu privire la activitatea

grupului de lucru pentru achiziții, care prevăd expres acțiunile și modalitățile de

evitare a conflictelor de interese în cadrul procedurii de achiziții publice.

Astfel, potrivit normelor legale menționate membrul grupului de lucru are

obligația de a semna, pe propria răspundere, o declarație de confidențialitate și

imparțialitate, prin care se angajează să respecte necondiționat prevederile legii

privind achizițiile publice și prin care confirmă, totodată, că: nu este soț/soție, rudă

sau afin, până la gradul al treilea inclusiv, cu una sau mai multe persoane angajate ale

3

ofertantului/ofertanților ori cu unul sau mai mulți fondatori ai acestora. Iar, în cazul în

care unul dintre membrii grupului de lucru constată, până la sau după ședința de

deschidere a ofertelor, că se află în una sau în mai multe dintre situațiile de

incompatibilitate el va solicita imediat înlocuirea sa în componența grupului cu o altă

persoană.

Grigore Repeșciuc a susținut că la momentul semnării proceselor-verbale ale

grupului de lucru nu se afla în nici una dintre situațiile specificate la Regulamentul cu

privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziții și la Legea privind achizițiile

publice, iar, în consecință, nu avea obligația să solicite înlocuirea din componența

grupului de lucru și nici să depună o cerere către Autoritatea Națională de Integritate.

Reclamantul a mai menționat că Autoritatea Națională de Integritate are

obligația de a ține Registrul electronic al subiecților declarării averii și intereselor

personale, iar persoanele din cadrul autorității, responsabile de colectare a

declarațiilor, actualizează permanent Registrul electronic al subiecților declarării

averii și intereselor personale. Însă, nici la ziua de azi pe pagina web a autorității

pârâte nu este publicat Registrul electronic al subiecților declarării averii și

intereselor personale.

În opinia reclamantului Registrul electronic urma să fie creat și ținut cu scopul

de a preveni eventualele derogări comportamentale de la prevederile legale privind

conflictele de interese, prin atenționarea subiecților declarării averii și intereselor

personale că ei sunt subiecți ai declarării conflictelor de interese. Unele persoane nici

nu cunosc că sunt subiecți ai declarării averii și intereselor personale, deoarece pentru

a verifica dacă faci parte sau nu din lista subiecților declarării averii și intereselor

personale este necesar de a fi făcută o cercetare legislativă, iar, indiscutabil că fără

studii speciale în drept, unor subiecți al declarării averii și intereselor personale le

este extrem de dificil de a efectua astfel de cercetări. Astfel, pentru a insista că o

persoană este subiect al declarării averii și intereselor personale, este ca funcția

acesteia să fie inclusă în Registrul electronic al subiecților declarării averii și

intereselor personale, iar, în cazul în care o funcție nu este inclusă în respectivul

Registru, persoana, care ocupă funcția respectivă, nu poate fi sancționată pentru

abaterile de la prevederile legale privind conflictul de interese.

În acest sens, reclamantul a indicat că actul de constatare, prin care se insistă că

acesta este subiect al declarării averii și intereselor personale, fără ca funcția pe care o

ocupă să fi fost inclusă în Registrul electronic al subiecților declarării averii și

intereselor personale, urmează a fi anulat.

Grigore Repeșciuc a mai menționat că Autoritatea Națională de Integritate, în

unele cazuri constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, în alte

cazuri constată contravențiile privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de

interese și transmite materialele instanței de judecată pentru examinare, într-o altă

categorie de cazuri - constată și examinează cauzele contravenționale privind

încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese.

Totodată, reclamantul a menționat că în cazul în care constată încălcarea

regimului juridic al conflictelor de interese, prin nedeclararea sau nesoluționarea

acestui conflict, autoritatea pârâtă, în mod obligatoriu, urma să întocmească un

proces-verbal cu privire la contravenție și să-l trimită instanței judecătorești spre

examinare. La caz, Autoritatea Națională de Integritate a omis să întocmească

procesul-verbal cu privire la contravenție, sancționând imediat reclamantul.

4

Finalmente Grigore Repeșciuc a relatat că cazul său urma să fie examinat de

instanța de judecată în procedură contravențională, care, implicit, urma să se pronunțe

și asupra prezenței sau lipsei încălcării regimului juridic al conflictelor de interese și

numai după aceasta putea fi abordată problema aplicării sancțiunii „complementare”,

decăderea din dreptul de a exercita funcții publice și de demnitate publică pe o

perioadă de 3 ani.

Respectiv, odată ce cazul reclamantului nu a fost examinat de instanța de

judecată în baza Codului contravențional, acestuia nu-i mai pot fi aplicate alte

sancțiuni „complementare”, iar actul de constatare care își propune aplicarea unor

asemenea sancțiuni este ilegal.

Prin hotărârea din data de 14 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a respins ca neîntemeiată acțiunea declarată de Grigore Repeșciuc împotriva

Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului de constatare nr. 76/10

din 24 iulie 2019. (f.d.107,116-133, vol.II)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Grigore

Repeșciuc. ( f.d. 112-113,141-152, vol.II)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 20 iulie 2021 a respins apelul

declarat de către Grigore Repeșciuc, a menținut hotărârea din data de 14 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 64,65-87, vol.II)

Instanțele de judecată în temeiul art.2, art.3, art.12, art.14, art. 23 din Legea nr.

133 din data de 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, art.

11 din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcție de

demnitate publică au concluzionat că acțiunea este neîntemeiată, deoarece s-a

constatat că Grigore Repeșciuc, exercitând mandatul de Primar al or. Căușeni și fiind

subiect al declarării, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat

prin nedeclararea în modul și în termenul stabilit a conflictului de interese și

nesoluționarea acestuia, exprimat prin participarea la luarea deciziei și luarea

deciziei, semnarea actelor juridice și contractelor cu persoane juridice a căror

fondator și administrator este Aurelia Repeșciuc și anume cu SRL „Galaxia-Parc” și

ÎI „Dragoș-Camenșcic”. Admiterea conflictului de interese real rezultă anume din

calitatea de persoană apropiată cu Aurelia Repeșciuc, și anume calitatea de soț al

acesteia.

Argumentul lui Grigore Repeșciuc precum că începând cu 25 ianuarie 2014

căsătoria încheiată cu Aurelia Repeșciuc a încetat, a fost respins de către instanțele de

judecată, ori în urma consultării la data de 12 iulie 2019 a Registrului de Stat al

Populației s-a confirmat relația de persoană apropiată, și anume soț-soție între

Grigore Repeșciuc și Aurelia Repeșciuc. Conform Registrului informațional de

management a documentelor electronice și a Registrului declarațiilor privind

conflictele de interese ale Autorității Naționale de Integritate se confirmă că Grigore

Repeșciuc, primar al or. Căușeni nu s-a adresat Autorității Naționale de Integritate cu

informarea și soluționarea conflictului de interese real în care se afla până la

soluționarea cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea directă sau

prin intermediul unei persoane terțe a actului juridic, participarea la luarea deciziei

sau luarea deciziei în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sunt

apropiate, persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și

care influențează sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a

funcției publice sau de demnitate publică.

5

De asemenea s-a constatat că în declarația de avere și interese personale depusă

și semnată de Grigore Repeșciuc la data de 16 martie 2018 acesta indică la pct. 5,

(numele, prenumele și numărul de identitate al soției) și anume Aurelia Repeșciuc.

Totodată, la compartimentul II, venituri obținute de subiectul declarării, de membrii

familiei lui - subpunctele 1.2; 1.3; 1.4; 1.5 este specificată soția acestuia, Aurelia

Repeșciuc.

La 16 august 2021 Grigore Repeșciuc a contestat cu recurs decizia instanței de

apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei, emiterea unei noi

decizii privind anularea actului de constatare nr. 76/10 din 24 iulie 2019 emis de către

Autoritatea Națională de Integritate. (f.d. 88-89, vol.II)

Examinând admisibilitatea recursului depus de către Grigore Repeșciuc

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Din această perspectivă, completul reține ca pertinente prevederile art. 246,

alin. (2), lit. e) din Codul administrativ, care stipulează că recursul se declară

inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

La rândul său, art. 245, alin. (1) și (2) din Codul administrativ stipulează că

recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de

la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

În corespundere cu art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de

dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se

notifică participanților la proces conform art. 96-114.

Materialele și lucrările dosarului atestă că decizia motivată din 20 iulie 2021 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată lui Grigore Repeșciuc prin intermediul

oficiului poștal la 12 noiembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție a

corespondenței anexat la fila dosarului 93, vol.II.

Conform art. 63 din Codul administrativ, calcularea termenelor în procedura

administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul

civil (în redacția actuală a Codului civil art. 383-390).

La rândul său, art. 385 din Codul civil prescrie în alin. (1) că, dacă începutul

curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va

surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se

ia în considerare la calcularea termenului.

Articolul 389 din Codul civil prevede că dacă ultima zi a termenului este o zi de

duminică, de sâmbătă sau o zi care, în conformitate cu legea în vigoare, la locul

executării obligației este zi de odihnă, termenul expiră în următoarea zi lucrătoare.

Coroborând normele legale precitate, se constată că în condițiile speței

începutul curgerii termenului de depunere a motivării recursului este ziua imediat

următoare datei calendaristice notificării deciziei, adică ziua de 13 noiembrie 2021,

6

iar ultima zi fiind data de 13 decembrie 2021, ora 24.00, care este imediat următoarea

zi lucrătoare,

Însă, distinct acestor circumstanțe, Grigore Repeșciuc a prezentat Curții

Supreme de Justiție motivarea recursului la 14 decembrie 2021.

Astfel, este în afara oricărui dubiu că Grigore Repeșciuc a încălcat termenul de

depunere a recursului, instituit de legiuitor la art. 245, alin. (2) din Codul

administrativ, deși, de la momentul notificării deciziei motivate a dispus de timp

suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul său procedural și a depune recursul

și motivarea acestuia în interiorul termenului legal.

Completul consideră că Grigore Repeșciuc, fiind interesat în soarta soluționării

prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de

acces la instanță prin depunerea în termen a recursului și a motivării acestuia, în caz

contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea

recursului inadmisibil în temeiul art. 246, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ.

Aplicând principiul nemo censetur ignorare legem, conform căruia

necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația

de a se conforma legii, completul consideră că nerespectarea termenului de depunere

a recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv și indiferent al

recurentului, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă,

folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov

vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei

hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare

de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces

după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a

unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată

și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge

principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară

de atac.

În acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile

necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Ponomaryov v.

Ucraina, 3236, hotărârea din 03 aprilie 2008).

În atare circumstanțe, declararea recursului lui Grigore Repeșciuc ca inadmisibil

este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea

nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității

raporturilor juridice.

Certitudinea legală impusă regulilor de procedură civilă, în calitate de condiție

sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurenților, cât și ale

intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința

legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură civilă în vederea

exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de

către acesta a efectelor legale.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Grigore Repeșciuc.

7

Conform art. 230, art. 245 și art. 246, alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul depus de Grigore Repeșciuc se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8