3rh-44/22 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile de revizuire
3rh-44/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire depusă
de Țurcan Mihail reprezentat de avocatul Andrei Grigorița,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată
depusă de Mihail Țurcan împotriva Autorității Naționale de Integritate cu
privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil,
împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție
(Dosarul nr. 3rh-44/22
NR. PIGD 2-19203684-01-3rh-17102022)
Circumstanțele invocate de către revizuent nu cad sub incidența temeiurilor
prevăzute la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. L. Holevețcaia,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, E. Clima,
Curtea Supremă de Justiție, jud.Tamara Chișca-Doneva, Ala Cobăneanu, Nicolae Craiu,
Aliona Miron, Iurie Bejenaru
25 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de revizuire depusă de Țurcan
Mihail reprezentat de avocatul Andrei Grigorița,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 24 decembrie 2019, Mihail Țurcan a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Autorității Naționale solicitând anularea actului de
constatare nr. 133/12, întocmit de Autoritatea Națională de Integritate la 06
septembrie 2019.
Prin hotărârea din 1 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,
s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ depusă
de Mihail Țurcan împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la
anularea actului de constatare nr. 133/12, întocmit de Autoritatea Națională de
Integritate la 6 septembrie 2019.
Prin decizia din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel depusă de Mihail Țurcan împotriva hotărârii din 1 martie 2021
a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
La 10 noiembrie 2021, Mihail Țurcan a declarat recurs împotriva deciziei
din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
Prin decizia din 12 octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a
respins recursul depus de Mihail Țurcan și s-a menținut decizia din 13
octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
La 13 octombrie 2022, Mihail Țurcan, reprezentat de Andrei Grigorița,
a depus cerere de revizuire a deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții Supreme
de Justiție, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei și dispunerea
rejudecării recursului sau, în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare la
instanța de apel, în cazul în care instanța apreciază că eroarea judiciară nu poate
fi corectată în recurs.
În motivarea acesteia, revizuentul a invocat existența unor împrejurări
esențiale care nu au fost și nu puteau fi cunoscute la momentul soluționării
recursului.
Astfel, a menționat că, prin decizia Colegiului disciplinar al Autorității
Naționale de Integritate din 7 octombrie 2022, a fost admisă sesizarea privind
abaterea disciplinară săvârșită de inspectorul de integritate Sergiu Popa, autorul
actului de constatare contestat.
1
Din conținutul deciziei disciplinare rezultă că inspectorul a încălcat în
mod grav obligațiile legale, prin nejustificarea prelungirii termenului de
control, lipsa de acțiune timp de 40 de zile și depășirea termenului de 90 de zile
prevăzut pentru finalizarea procedurii.
Revizuentul a argumentat că aceste fapte au un caracter esențial și
determinant pentru legalitatea actului administrativ contestat și a deciziilor
instanțelor inferioare, întrucât actul Autorității Naționale de Integritate a fost
emis cu încălcarea termenului legal de control, iar instanțele nu au analizat acest
aspect deoarece circumstanțele respective nu erau cunoscute și nu puteau fi
dovedite la momentul examinării cauzei.
De asemenea, revizuentul a susținut că procedura disciplinară și
constatarea abaterii inspectorului de integritate reprezintă o împrejurare nou-
descoperită care justifică revizuirea deciziei definitive, în temeiul art. 449 lit.
b) din Codul de procedură civilă.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința din 9 noiembrie 2022, Autoritatea Națională de Integritate
a solicitat respingerea cererii de revizuire.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art.195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura
civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile
ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.”
Art. 447 lit. a)-c) din Codul de procedură civilă:
„Sunt în drept să depună cerere de revizuire: a) părțile și alți participanți la proces; b)
persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea,
încheierea sau decizia judecătorească; c) Agentul guvernamental, precum și subiecții
menționați la lit.a) și b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) și h).”
Art. 448 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă:
„Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin
neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire
împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau
casată, emițîndu-se o nouă hotărîre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat
hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.”
Art. 449 lit. b), lit. c) din Codul de procedură civilă:
2
„Revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau
fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă
acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele
esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la
drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.”
Art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă prevede că:
„Cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată
a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu
puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile
a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit. b).”
Art. 451 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447,
indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449, cu anexarea probelor ce le
confirmă și a dovezii de plată a taxei de stat și/sau a taxei de timbru în mărimea prevăzută
de Legea taxei de stat nr.213/2023. (2) Cererea de revizuire se depune la instanța competentă
prevăzută la art.448.”
Art. 452 alin.(11) din Codul de procedură civilă:
„(11) Dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de
Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la
proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența
participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.”
Art. 453 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă statuează că:
„După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de
dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 452
alin.(11) din Codul de procedură civilă, a decis examinarea cererii de revizuire
fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina
web a Curții Supreme de Justiție, întrucât argumentele expuse în cererea de
revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței
controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, niciun participant nu a
solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza
Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson
vs Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä vs Estonia, 8 noiembrie 2016,
parag. 33 – 34).
Referitor la termenul de depunere a cererii de revizuire, Completul de
judecată constată că, potrivit art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă,
cererea de revizuire trebuie depusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana
interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei
3
care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5
ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei.
În speță, decizia Colegiului disciplinar al Autorității Naționale de
Integritate, invocată ca fapt esențial nou-descoperit, este din 7 octombrie 2022,
iar cererea de revizuire a fost depusă la 13 octombrie 2022. Astfel, cererea a
fost formulată în termenul de 3 luni prevăzut de lege, motiv pentru care instanța
reține că cererea este depusă în termen legal.
Ab initio, Completul de judecată consideră necesar să sublinieze că
revizuirea constituie o cale de atac extraordinară, de retractare, reglementată
strict de Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă. Această cale poate
duce la desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile doar în situațiile
expres și limitativ prevăzute de lege, având în vedere impactul semnificativ
asupra stabilității raporturilor juridice. Prin urmare, condițiile de admisibilitate
ale cererii de revizuire trebuie interpretate în mod restrictiv.
În continuare, Completul de judecată analizează dacă circumstanțele
invocate de revizuent corespund exigențelor art. 449 lit. b) din Codul de
procedură civilă, respectiv dacă acestea constituie fapte sau împrejurări
obiective, esențiale, necunoscute și care ar fi avut un caracter determinant
pentru soluția adoptată prin decizia definitivă.
Potrivit jurisprudenței constante, atât naționale cât și europene, simpla
nemulțumire față de modul în care instanțele au interpretat faptele sau aplicat
norma legală nu este suficientă pentru a justifica revizuirea. Este necesar ca
faptele invocate să fi existat anterior, să fi fost necunoscute în mod obiectiv și
să fi fost descoperite ulterior rămânerii irevocabile a hotărârii.
În speță, Completul de judecată reține că decizia Colegiului disciplinar
al Autorității Naționale de Integritate din 7 octombrie 2022 nu are un caracter
determinant asupra legalității actului administrativ contestat și nici asupra
soluției pronunțate de instanțele anterioare. Deși se constată anumite abateri
procedurale ale inspectorului de integritate, acestea nu influențează în mod
decisiv valabilitatea constatărilor materiale efectuate în cadrul controlului de
integritate și nici temeinicia constatării existenței averii nejustificate.
Mai mult, Completul constată că pretinsele nereguli legate de durata
procedurii administrative sau lipsa de acțiune a inspectorului nu constituie
elemente de fapt care să afecteze substanța constatărilor din actul administrativ
contestat. Pe cale de consecință, nu se poate reține caracterul esențial și
determinant al acestor împrejurări pentru soluția adoptată anterior.
De asemenea, revizuentul nu a făcut dovada că a întreprins toate măsurile
rezonabile pentru a cunoaște aceste împrejurări în timpul judecății anterioare și
nici nu a demonstrat că aceste împrejurări nu puteau fi cunoscute, în mod
obiectiv, anterior soluționării cauzei prin decizia din 12 octombrie 2022.
4
În concluzie, cererea de revizuire nu întrunește condițiile prevăzute de
art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, întrucât circumstanțele invocate
nu pot fi calificate drept fapte esențiale și nou-descoperite, apte să influențeze
în mod decisiv soluția cauzei.
Pentru aceste motive, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
urmează să respingă cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă, în temeiul art.
453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.
În temeiul art. 195 din Codul administrativ și art. 269, 270, precum și art.
453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Țurcan
Mihail reprezentat de avocatul Andrei Grigorița împotriva deciziei din 12
octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
5