3rh-44/22 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile de revizuire
3rh-44/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E cu privire la respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire depusă de Țurcan Mihail reprezentat de avocatul Andrei Grigorița, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Țurcan împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție (Dosarul nr. 3rh-44/22 NR. PIGD 2-19203684-01-3rh-17102022) Circumstanțele invocate de către revizuent nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. L. Holevețcaia, Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, E. Clima, Curtea Supremă de Justiție, jud.Tamara Chișca-Doneva, Ala Cobăneanu, Nicolae Craiu, Aliona Miron, Iurie Bejenaru 25 iunie 2025 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților cererea de revizuire depusă de Țurcan Mihail reprezentat de avocatul Andrei Grigorița, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Ion Malanciuc, Președinte, Diana Stănilă, Oxana Parfeni, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 24 decembrie 2019, Mihail Țurcan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale solicitând anularea actului de constatare nr. 133/12, întocmit de Autoritatea Națională de Integritate la 06 septembrie 2019.
Prin hotărârea din 1 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ depusă de Mihail Țurcan împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare nr. 133/12, întocmit de Autoritatea Națională de Integritate la 6 septembrie 2019.
Prin decizia din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel depusă de Mihail Țurcan împotriva hotărârii din 1 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
La 10 noiembrie 2021, Mihail Țurcan a declarat recurs împotriva deciziei din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
Prin decizia din 12 octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins recursul depus de Mihail Țurcan și s-a menținut decizia din 13 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
La 13 octombrie 2022, Mihail Țurcan, reprezentat de Andrei Grigorița, a depus cerere de revizuire a deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei și dispunerea rejudecării recursului sau, în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, în cazul în care instanța apreciază că eroarea judiciară nu poate fi corectată în recurs.
În motivarea acesteia, revizuentul a invocat existența unor împrejurări esențiale care nu au fost și nu puteau fi cunoscute la momentul soluționării recursului.
Astfel, a menționat că, prin decizia Colegiului disciplinar al Autorității Naționale de Integritate din 7 octombrie 2022, a fost admisă sesizarea privind abaterea disciplinară săvârșită de inspectorul de integritate Sergiu Popa, autorul actului de constatare contestat. 1
Din conținutul deciziei disciplinare rezultă că inspectorul a încălcat în mod grav obligațiile legale, prin nejustificarea prelungirii termenului de control, lipsa de acțiune timp de 40 de zile și depășirea termenului de 90 de zile prevăzut pentru finalizarea procedurii.
Revizuentul a argumentat că aceste fapte au un caracter esențial și determinant pentru legalitatea actului administrativ contestat și a deciziilor instanțelor inferioare, întrucât actul Autorității Naționale de Integritate a fost emis cu încălcarea termenului legal de control, iar instanțele nu au analizat acest aspect deoarece circumstanțele respective nu erau cunoscute și nu puteau fi dovedite la momentul examinării cauzei.
De asemenea, revizuentul a susținut că procedura disciplinară și constatarea abaterii inspectorului de integritate reprezintă o împrejurare nou- descoperită care justifică revizuirea deciziei definitive, în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.
POZIȚIA INTIMATULUI
12. Prin referința din 9 noiembrie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a solicitat respingerea cererii de revizuire.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
13. Art.195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.”
Art. 447 lit. a)-c) din Codul de procedură civilă: „Sunt în drept să depună cerere de revizuire: a) părțile și alți participanți la proces; b) persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească; c) Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit.a) și b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) și h).”
Art. 448 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă: „Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițîndu-se o nouă hotărîre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.”
Art. 449 lit. b), lit. c) din Codul de procedură civilă: 2 „Revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.”
Art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă prevede că: „Cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit. b).”
Art. 451 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449, cu anexarea probelor ce le confirmă și a dovezii de plată a taxei de stat și/sau a taxei de timbru în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat nr.213/2023. (2) Cererea de revizuire se depune la instanța competentă prevăzută la art.448.”
Art. 452 alin.(11) din Codul de procedură civilă: „(11) Dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.”
Art. 453 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă statuează că: „După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
22. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 452 alin.(11) din Codul de procedură civilă, a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, niciun participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson vs Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä vs Estonia, 8 noiembrie 2016, parag.
33 – 34).
Referitor la termenul de depunere a cererii de revizuire, Completul de judecată constată că, potrivit art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire trebuie depusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei 3 care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei.
În speță, decizia Colegiului disciplinar al Autorității Naționale de Integritate, invocată ca fapt esențial nou-descoperit, este din 7 octombrie 2022, iar cererea de revizuire a fost depusă la 13 octombrie 2022. Astfel, cererea a fost formulată în termenul de 3 luni prevăzut de lege, motiv pentru care instanța reține că cererea este depusă în termen legal.
Ab initio, Completul de judecată consideră necesar să sublinieze că revizuirea constituie o cale de atac extraordinară, de retractare, reglementată strict de Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă. Această cale poate duce la desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile doar în situațiile expres și limitativ prevăzute de lege, având în vedere impactul semnificativ asupra stabilității raporturilor juridice. Prin urmare, condițiile de admisibilitate ale cererii de revizuire trebuie interpretate în mod restrictiv.
În continuare, Completul de judecată analizează dacă circumstanțele invocate de revizuent corespund exigențelor art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, respectiv dacă acestea constituie fapte sau împrejurări obiective, esențiale, necunoscute și care ar fi avut un caracter determinant pentru soluția adoptată prin decizia definitivă.
Potrivit jurisprudenței constante, atât naționale cât și europene, simpla nemulțumire față de modul în care instanțele au interpretat faptele sau aplicat norma legală nu este suficientă pentru a justifica revizuirea. Este necesar ca faptele invocate să fi existat anterior, să fi fost necunoscute în mod obiectiv și să fi fost descoperite ulterior rămânerii irevocabile a hotărârii.
În speță, Completul de judecată reține că decizia Colegiului disciplinar al Autorității Naționale de Integritate din 7 octombrie 2022 nu are un caracter determinant asupra legalității actului administrativ contestat și nici asupra soluției pronunțate de instanțele anterioare. Deși se constată anumite abateri procedurale ale inspectorului de integritate, acestea nu influențează în mod decisiv valabilitatea constatărilor materiale efectuate în cadrul controlului de integritate și nici temeinicia constatării existenței averii nejustificate.
Mai mult, Completul constată că pretinsele nereguli legate de durata procedurii administrative sau lipsa de acțiune a inspectorului nu constituie elemente de fapt care să afecteze substanța constatărilor din actul administrativ contestat. Pe cale de consecință, nu se poate reține caracterul esențial și determinant al acestor împrejurări pentru soluția adoptată anterior.
De asemenea, revizuentul nu a făcut dovada că a întreprins toate măsurile rezonabile pentru a cunoaște aceste împrejurări în timpul judecății anterioare și nici nu a demonstrat că aceste împrejurări nu puteau fi cunoscute, în mod obiectiv, anterior soluționării cauzei prin decizia din 12 octombrie 2022. 4
În concluzie, cererea de revizuire nu întrunește condițiile prevăzute de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, întrucât circumstanțele invocate nu pot fi calificate drept fapte esențiale și nou-descoperite, apte să influențeze în mod decisiv soluția cauzei.
Pentru aceste motive, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție urmează să respingă cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă, în temeiul art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.
În temeiul art. 195 din Codul administrativ și art. 269, 270, precum și art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Țurcan Mihail reprezentat de avocatul Andrei Grigorița împotriva deciziei din 12 octombrie 2022 a Curții Supreme de Justiție. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.