3ra-64/23 — contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului material si moral

3ra-64/23 — contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-64/23

2-22016542-01-3ra-23012023

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici

D E C I Z I E

23 august 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Viorica Puica

Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

Aliona Donos

examinând recursul depus de către Grigore Munteanu, reprezentat de

avocatul Mihail Mișcoi,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Grigore Munteanu împotriva Autorității Naționale de

Integritate cu privire la contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului

material și moral,

împotriva hotărârii din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Grigore Munteanu cu

privire la anularea actului administrativ și s-au declarat inadmisibile pretențiile cu

privire la repararea prejudiciului,

c o n s t a t ă :

La 04 februarie 2022, Grigore Munteanu și reprezentantul acestuia, avocatul

Mihail Mișcoi, au depus cerere de chemare în judecată în procedura

contenciosului administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate, prin

care a solicitat anularea actului de constatare nr. 1/25 din 04 ianuarie 2022

întocmit de Autoritatea Națională de Integritate, încasarea sumei de 20 000 de lei

cu titlu de reparare a prejudiciului material și suma de 50 000 de lei cu titlu de

reparare a prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 04 ianuarie 2022, Autoritatea Națională

de Integritate a întocmit actul de constatare nr. 1/25, prin care a constatat

încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Grigore Munteanu,

ex-primar al s. Negureni, r-nul Telenești, manifestat prin nedeclararea și

nesoluționarea conflictelor de interese reale și admiterea conflictelor de interese

consumate în cazul luării deciziilor și semnării/încheierii actelor juridice în

privința persoanei apropiate „nepot”, în exercitarea mandatului de primar.

Totodată, s-a decăzut Grigore Munteanu din dreptul de a exercita o funcție

publică sau de demnitate publică, în condițiile art. 23 alin. (7) din Legea nr.

133/2016, pe o perioadă de 3 ani, de la data rămânerii definitive a actului de

1

constatare sau respectiv, din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.

S-a înscris Grigore Munteanu în Registrul de stat al persoanelor care au

interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică de la data

rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și

irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de

interese.

În opinia reclamantului, actul de constatare nr. 1/25 din 04 ianuarie 2022

este nul, deoarece a autoritatea de integritate a încălcat termenul procedurii

administrative. Or, în speță, procedura de verificare a eventualei încălcări a

regimului juridic al conflictelor de interese a fost pornită în baza sesizării depuse

la 06 aprilie 2021, înregistrată sub nr. 3031 și s-a finalizat la 04 ianuarie 2022.

Astfel, la caz, se atestă încălcarea elementului legalității formale – termenului

procedurii administrative.

La fel, reclamantul a considerat că, pe lângă vicierea termenului procedurii

administrative, actul de constatare nr. 1/25 din 04 ianuarie 2022 este nul și în

fond. Or, la etapa repartizării sesizării, verificării prealabile, cât și în perioada

acumulării materialelor probatorii aferent dosarului de control, au fost aplicate

prevederile Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132/2016 și

Legii privind declararea averii și intereselor personale nr. 133/2016 în vigoare

până la operarea modificărilor prin Legea nr. 130 din 07 octombrie 2021 (în

vigoare din 29 octombrie 2021) pentru modificarea unor acte normative, deși,

urmau a fi aplicate normele legale modificate.

Reclamantul a menționat că, prin scrisoarea nr. 04-25/4494 din 11 august

2021, recepționată la 01 septembrie 2021, Autoritatea Națională de Integritate i-a

fost solicitat prezentarea punctului de vedere. Astfel, în temeiul prevederilor art.

37 alin. (1) din Legea nr. 132/2016, inspectorul de integritate urma să

întocmească actul de constatare după expirarea a 15 zile din momentul

recepționării invitației de către Grigore Munteanu, adică până în data de 16

septembrie 2021. Însă, inspectorul de integritate, cu omiterea termenului, a

întocmit actul de constatare abia la 04 ianuarie 2022, peste aproape 4 luni.

Prin hotărârea din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

acțiunea depusă de Grigore Munteanu cu privire la anularea actului administrativ,

ca neîntemeiată.

S-au declarat inadmisibile pretențiile lui Grigore Munteanu cu privire la

repararea prejudiciului moral și material (f.d. 44, 45-50 recto-verso).

În consolidarea soluției sale, Curtea de Apel Chișinău a reținut că,

reclamantul Grigore Munteanu, exercitând mandatul de primar al s. Negureni, r-

nul Telenești, a participat și a luat decizii, a încheiat direct și semnat acte

administrative și juridice în privința persoanelor apropiate „soție”, „nepoată” și

„nepot”.

Astfel, inspectorul de integritate a identificat corect a constatat prezența

elementelor constitutive ale încălcării regimului juridic al conflictelor de interese

de către Grigore Munteanu, ex-primar al s. Negureni, r-nul Telenești.

În partea pretențiilor cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

Curtea de Apel Chișinău a remarcat că eventualul prejudiciu cauzat prin emiterea

unui act administrativ individual sau normativ ilegal poate fi reparat după ce

2

hotărârea instanței de judecată, prin care s-a anulat actul administrativ ilegal, a

rămas definitivă, or, termenul general începe să curgă din această dată.

În acest sens se remarcă că, decizia autorității publice emisă în privința

cererii cu privire la acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin

activitatea administrativă ilegală este un act administrativ individual care poate fi

contestat separat în instanța de contencios administrativ.

Prima instanță a notat că, Grigore Munteanu nu a respectat procedura

prealabilă obligatorie în partea pretențiilor cu privire la repararea prejudiciului

material și moral, iar din acest considerent aceste pretenții sunt inadmisibile.

La 12 octombrie 2022, Grigore Munteanu, reprezentat de avocatul Mihail

Mișcoi, a depus prin intermediul poștei electronice recurs nemotivat împotriva

hotărârii din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care ulterior, la 05

februarie 2023, a fost completat cu temeiuri de fapt și de drept, solicitând casarea

hotărârii recurate și emiterea unei hotărâri noi, prin care să fie admisă acțiunea

depusă de Grigore Munteanu în sensul formulat sau, în cazul în care Curtea

Supremă de Justiție, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului,

nu poate adopta o soluție finală în acest caz, trimiterea cauzei la rejudecare

(f.d.52, 53, 57, 58-62 recto-verso).

În motivarea recursului a reiterat temeiurile de fapt și de drept ale speței,

similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată, suplimentar invocând

că prima instanță a examinat cauza în lipsa reclamantului Grigore Munteanu,

încălcându-i astfel dreptul la un proces echitabil, deoarece a fost lipsit de

posibilitatea de a se apăra.

În acest sens, recurentul a menționat că, la 22 septembrie 2022,

reprezentantul său a depus cererea repetată de amânare a ședinței de examinare a

cauzei, din motiv că reclamantul se afla în concediu medical. Însă, Curtea de

Apel Chișinău, fără a notifica părțile despre respingerea cererii de amânare, la 22

septembrie 2022 examinat cauza în fond în lipsa reclamantului și a pronunțat

hotărâre prin care a respins acțiunea.

În opinia recurentului, Curtea de Apel Chișinău neîntemeiat a respins

cererea sa cu privire la amânarea ședinței de judecată din 22 septembrie 2022, or,

el prezentat probe care demonstrau imposibilitatea prezentării sale în fața

instanței de judecată și susținerii cererii de chemare în judecată, din motiv că a

fost maltratat fizic și se afla într-o stare de sănătate precară, care nu îi permitea

acest fapt.

Prin referința depusă la 07 martie 2023, Autoritatea Națională de Integritate

a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de Grigore Munteanu.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

3

La caz, se constată că dispozitivul hotărârii Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțat în ședință publică la 22 septembrie 2022 (f.d. 44) și a fost comunicat

avocatului recurentului, Mihail Mișcoi în mod electronic la 07 octombrie 2022

(f.d. 51).

La 12 octombrie 2022, Grigore Munteanu, reprezentat de avocatul Mihail

Mișcoi a depus prin intermediul poștei electronice recurs nemotivat împotriva

hotărârii din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 52,53).

Hotărârea motivată din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată la adresa electronică a recurentului, la 05 ianuarie 2023, fapt confirmat

prin extrasul de pe poșta electronică (f.d.56), iar la 05 februarie 2023, Grigore

Munteanu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi a depus motivarea recursului

(f.d. 57-61).

Prin urmare, completul Curții Supreme de Justiție constată că recurentul s-a

conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245

din Codul administrativ.

La 07 iunie 2023, examinând admisibilitatea recursului depus de Grigore

Munteanu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi împotriva hotărârii din 22

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, completul de admisibilitate al Curții

Supreme de Justiție a dispus examinarea în fond a acestuia, în complet de cinci

judecători (f.d.87).

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la

proces.

La caz, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a considerat

oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la

problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului au fost expuse cu

suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, în raport cu argumentele invocate în recurs și

referință, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

depus de Grigore Munteanu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi urmează a fi

admis, din motivele ce succed.

Conform art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează parțial decizia instanței

de apel și emite o altă decizie în partea casată.

Iar potrivit art. 36 alin. (2) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, dacă admite recursul împotriva hotărârii

Curții de Apel Chișinău, Curtea Supremă de Justiție nu poate trimite cauza la

rejudecare.

În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231

alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de

recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se

4

aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, se rețin și dispozițiile art. 22 alin. (1) coroborat cu art. 219

alin. (1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți.

Conform art. 224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinînd acțiunea

în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre

următoarele hotărîri: în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte

actul administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a

cererii prealabile, dacă acestea sînt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în

drepturile sale.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că unul dintre

principiile procedurii de contencios administrativ potrivit art. 36 din Codul

administrativ, constituie principiul supremației dreptului, care prevede că instanța

de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ este

obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care

demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și

sunt garantate de stat. Instanțele de judecată competente aplică principiul

supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene

pentru Drepturile Omului.

Conform jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului instanța de

judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului

determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze efectiv problemele

esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91

din 09 decembrie 1994 §27).

Din materialele dosarului administrativ rezultă că la 06 aprilie 2021 de către

primarul com. Negureni, Ion Popa a fost înaintată în adresa Autorității Naționale

de Integritate sesizarea înregistrată sub nr. 3031 prin care s-a adus la cunoștință

autorității despre o eventuală încălcare a regimului juridic al conflictelor de

interese de către Grigore Munteanu, la exercitarea funcției de primar al com.

Negureni, în perioada anilor 2007 - 11 noiembrie 2019, manifestată prin faptul că

pe parcursul activității de primar, inclusiv de președinte al Comisie de licitație din

cadrul Primăriei com. Negureni, a organizat mai multe licitații la care au fost

expuse bunurile administrației publice locale Negureni, la care au participat rudele

sale, fiind desemnați câștigători, după care a încheiat cu aceștia contracte de

vînzare-cumpărare sau contracte de arendă (f.d. 2 din dosarul administrativ).

După o verificare prealabilă, la 26 aprilie 2021, în conformitate cu prevederile

art. 31 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, conform procesului-verbal de inițiere a controlului nr. 262/25, în

privința lui Grigore Munteanu, ex-primar al com. Negureni și președinte al

Comisiei de licitație din cadrul Primăriei com. Negureni a fost inițiat controlul

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese (f.d.4-8 din dosarul

administrativ).

Autoritatea Națională de Integritate la 27 aprilie 2021 a remis în adresa lui

Grigore Munteanu scrisoarea sub nr. 04-25/2989, prin care ultimul a fost informat

5

despre inițierea în privința sa a procedurii de control privind eventuala încălcare al

conflictului de interese și despre drepturile prevăzute la art. 33 și art. 37 din Legea

nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (f.d. 9

din dosarul administrativ).

Ulterior, la 11 august 2021, Autoritatea Națională a solicitat lui Grigore

Munteanu să prezente în termen de 15 zile de la recepționarea invitației, punctul de

vedere (în scris) sau prin orice alt mijloc care confirmă informarea asupra situației

de conflict de interese apărut urmare a rezolvării cererii/demersului, încheierii

actelor juridice și emiterea, semnarea mai multor acte administrative care vizează

peroanele apropiate, soția – Maria Munteanu, nepoata – Iuvilina Botnari-Rusu și

nepotul Grigore Nederița (f.d. 264-265 din dosarul administrativ).

Potrivit actului de constatare nr. 1/25 din 04 ianuarie 2022, Autoritatea

Națională de Integritate a constatat că Grigore Munteanu, exercitând mandatul de

primar al com. Negureni, r-nul Telenești, a încălcat regimul juridic al conflictelor

de interese, manifestat prin nedeclararea și nesoluționarea conflictelor de interese

reale și admiterea conflictelor de interese consumate în cazul luării deciziilor și

semnării/încheierii actelor juridice în privința propriei persoane.

Potrivit aceluiași act de constatare, Grigore Munteanu a fost decăzut din

dreptul de a exercita o funcție publică sau de demnitate publică, în condițiile art.

23 alin. (7) din Legea 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale, pe o perioadă de 3 ani, de la data rămânerii definitive a actului de

constatare sau respectiv, din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.

Totodată, a fost înscris în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de

a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică de la data rămânerii definitive a

actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.

Nefiind de acord cu actul de constatare, la 04 februarie 2022, Grigore

Munteanu a înaintat prezenta acțiune împotriva Autorității Naționale de Integritate,

solicitând anularea actului de constatare nr. 1/25 din 04 ianuarie 2022, repararea

prejudiciului material și moral.

Completul de judecată notează că actul administrativ contestat a fost emis la

04 ianuarie 2022 respectiv la caz urmează a fi aplicat cadrul legal în vigoare la data

emiterii actului de constatare.

În conformitate cu prevederile art. 36 alin. (1) din Legea cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, actele de

constatare menționate la art. 34 alin.(1) și (2) pot fi contestate la Curtea de Apel

Chișinău, în termen de 30 de zile de la emitere, de către persoana supusă

controlului, de către autorul sesizării sau de către persoanele menționate la art. 33

alin. (4) și alin. (5), afectate nemijlocit de acesta.

Raportând la caz prevederile legale sus citate, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție menționează că actul de constatare nr. 1/25 din 04 ianuarie

2022 emis de Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Grigore Munteanu,

a fost contestat de către aceasta în termenul prevăzut de lege, având în vedere

faptul că potrivit avizului de recepție a corespondenței actul de constatare al

Autorității Naționale de Integritate a fost recepționat de Grigore Munteanu 11

ianuarie 2022 (f.d.287 din dosarul administrativ), iar ultimul a depus prezenta

6

acțiune la data de 04 februarie 2022.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, Curtea de Apel Chișinău prin

hotărârea din 22 septembrie 2022 a respins acțiunea, iar în partea pretențiilor

privind repararea prejudiciului moral și material au fost declarate inadmisibile.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție analizând materialele

dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios,

ajunge la concluzia că soluția dată de către instanța de fond privind netemeinicia

pretenției privind anularea actului administrativ individual defavorabil,

neîntemeiată din considerentele ce urmează.

Instanța de recurs reiterează că întru soluționarea corectă a litigiului dedus

judecății nu poate fi constrânsă doar prin prisma normelor invocate de către

reclamant sau pârât, ci este liberă să le analizeze și în raport cu prevederile

relevante pentru soluționarea justă a cauzei, importante fiind argumentele aduse în

acest sens.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind

declararea averii și a intereselor personale, controlul averii și al intereselor

personale, al respectării regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor ale subiecților declarării se efectuează

de către Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu Legea nr.132 din

17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Conform art. 28 alin. (1), art. 37 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, autoritatea efectuează controlul

averii și al intereselor personale din oficiu ori la sesizarea unor persoane fizice sau

juridice, în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale metodologiei de

efectuare a controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor.

Sesizarea făcută de persoane fizice sau juridice cu rea-credință atrage după sine

răspunderea juridică a celui care a făcut sesizarea.

Urmează de menționat că, principiul de distribuire aleatorie obligatorie a

sesizărilor la Autoritatea Națională de Integritate a fost introdus prin Legea nr. 132

din 17 iunie 2019 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, iar norma

legală care a instituit acest mecanism, este o normă imperativ - onerativă de ordine

publică, care consacră principiul repartizării aleatorii a sesizărilor, nefiind admise

excepții de la acest principiu.

Așadar, art. 30 alin. (1) din Legea nominalizată, prevede că sesizările depuse

de persoanele fizice sau persoanele juridice de drept public sau de drept privat,

precum și cele din oficiu se înregistrează imediat și se repartizează aleatoriu prin

sistemul electronic de distribuire a sesizărilor.

Totodată, art. 37 alin. (3) din aceiași Lege stipulează că, după repartizarea

aleatorie a sesizărilor de efectuare a controlului privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor,

inspectorul de integritate inițiază verificarea prealabilă a acestora.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că repartizarea

aleatorie presupune distribuirea sesizărilor prin sistemul electronic „e-Integritate”,

lansat în exploatare industrială în ianuarie 2018, astfel încât, inspectorul de

integritate competent să efectueze controlul, fiind stabilit în mod aleatoriu, cu

excluderea factorului decizional uman.

7

Reieșind din cele menționate în coraport cu materialele cauzei, completul de

judecată constată că, la 06 aprilie 2021 în cadrul Autorității Naționale de Integritate

a fost înregistrată sesizarea nr. 3031.

Potrivit extrasului din sistemul electronic „e-Integritate” anexat la materialele

dosarului administrativ, se confirmă că sesizarea depusă de primarul com.

Negureni, Ion Popa a fost repartizată aleatoriu prin sistemul electronic de

distribuire a sesizării inspectorului de integritate a Autorității Naționale de

Integritate, la 09 aprilie 2021, ora 16:17.

Respectiv, instanța de recurs a stabilit cu siguranță că Autoritatea Națională

de Integritate a încălcat prevederile art. 30 alin. (1) din Legea cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 și principiul

consacrat prin aceste norme, întrucât a repartizat în mod aleatoriu prin sistemul

electronic de distribuire a sesizărilor abia la 09 aprilie 2021, deși sesizarea trebuia

repartizată imediat în ziua înregistrării, adică 06 aprilie 2021, ceea ce denotă

ilegalitatea procedurii de control.

Mai mult, completul de judecată notează deși sesizarea a fost înregistrată la

06 aprilie 2021, și repartizată la 09 aprilie 2023, procedura de control a fost inițiată

în baza procesului-verbal nr. 262/25, abia la 26 aprilie 2021, adică peste 20 de zile,

cu toate că sesizarea trebuia repartizată imediat în ziua înregistrării, adică 06 aprilie

2021.

Referitor la argumentul invocat de către Grigore Munteanu atât în acțiune cât

și în recurs precum că, a fost încălcat termenul de efectuarea a procedurii de

control și respins neîntemeiat de către instanța de fond, completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție reține că, în activitatea sa Autoritatea Națională de

Integritate, cu prioritate, se bazează pe 3 legi organice și anume: Legea nr. 132 din

17 iunie 2016, Legea nr.133 din 17 iunie 2016 și Codul administrativ nr. 116 din

19 iulie 2018 în vigoare din 01 aprilie 2019.

Conform art. 21 din Codul administrativ autoritățile publice și instanțele de

judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte

normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care

acestea au fost reglementate. Autoritățile publice și instanțele de judecată

competente nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor și a libertăților

persoanelor decât în cazurile și în condițiile expres stabilite de lege.

Prin urmare, principiul de legalitate impune respectarea procedurii

administrative de către toate autoritățile publice, iar instanțele de judecată trebuie

în mod constant să verifice aplicarea acestui principiu, fiind un aspect imperativ al

statului de drept garantat prin art. 1 și art. 53 din Constituție.

La caz, se reține că nici Legea nr. 132 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate și nici Legea nr. 133 privind declararea averii și a intereselor personale

(în vigoare la momentul emiterii actului de constatare) nu instituie careva norme cu

privire la termenii de finalizare a procedurii de control și de emitere a actului de

constatare.

În același timp, în Codul administrativ este prevăzut un capitol aparte

(capitolul III, art.60-65), care expres reglementează termenele în procedura

administrativă.

Astfel, conform art. 60 alin. (1), (4) și (5) din Codul administrativ, termenul

general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă

8

legea nu prevede altfel. Din motive justificate legate de complexitatea obiectului

procedurii administrative, termenul general poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

Această prelungire are efect doar dacă este comunicată în scris participanților la

procedura administrativă în termen de 30 de zile, împreună cu motivele prelungirii.

În mod excepțional, când în procedura administrativă se înregistrează cazuri de

complexitate deosebită care necesită timp pentru prelucrarea documentelor,

autoritatea publică poate stabili un termen mai mare pentru finalizarea procedurii

administrative, care nu va depăși 90 de zile.

Din sintagma „trebuie” înserată în norma de drept sus-citată se deduce

obligația autorității publice de a respecta termenul de finalizare a procedurii în

termenul general stabilit la art. 60 alin. (1) din Codul administrativ.

Aplicarea mutatis muntandis a acestui principiu de înfăptuire a justiției către

procedura administrativă este necesară în cazul autorităților administrative,

activitatea cărora este îndreptată la aplicarea de sancțiuni. Caracterul juridic al

sancțiunilor de natură să afecteze soarta, cariera, reputația persoanelor, adică un

amalgam destul de vast de drepturi civile, necesită de la autoritatea publică

investită de lege respectarea unor garanții procedurale sporite.

În sensul normelor legale citate supra, se concluzionează că Autoritatea

Națională de Integritate a avut la dispoziție un termen de 30 zile pentru a finaliza

procedura administrativă, care putea fi prelungit, în condițiile legii, pentru un

termen de maxim 90 de zile. Comunicarea în scris către participanții la procedura

administrativă fiind esențială.

Nerespectarea de către Autoritatea Națională de Integritate a termenului

general instituit de legislator în cadrul finalizării procedurii administrative are

drept consecință juridică dreptul persoanei să inițieze acțiune în contencios

administrativ, în temeiul art. 189 din Codul administrativ și să solicite anularea

actului administrativ individual defavorabil.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție evidențiază faptul că

încălcarea de către Autoritatea Națională de Integritate a termenului legal al

procedurii administrative este temei singular de anulare a actului administrativ

individual defavorabil, în condițiile în care actul administrativ individual este de

sancționare, cu impact în drepturile fundamentale ale omului asigurate de art. 39

din Constituție și anume accesul la o funcție publică.

Din materialele dosarului rezultă că sesizarea în privința lui Grigore

Munteanu a fost depusă la 06 aprilie 2021, procesul-verbal de inițiere a

controlului a fost emis la 26 aprilie 2021, iar actul de constatare a fost întocmit la

04 ianuarie 2022, fiind evident faptul încălcării termenului de finalizare a

procedurii administrative. Careva acte din care ar rezulta prelungirea termenului

dat de către Autoritatea Națională de Integritate nu se atestă. Aceste circumstanțe

denotă în mod cert, că inspectorul de integritate a încălcat termenul de efectuare a

controlului în privința lui Grigore Munteanu stabiliți de Codul administrativ,

încălcare ce denotă ilegalitatea actului contestat.

Autoritatea Națională de Integritate a susținut că inspectorul de integritate la

emiterea actul de constatare nr. 1/25 din 04 ianuarie 2022 în privința lui Grigore

Munteanu a respectat termenul rezonabil stabilit la art. 27 din Codul

administrativ, argument reținut de către instanța de fond ca fiind întemeiat și

justificat.

9

La acest capitol completul de judecată accentuează că, în virtutea art. 27 din

Codul administrativ, în cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu impun

un anumit termen, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie

să acționeze într-un termen rezonabil, însă, acest termen nu trebuie să vină în

contradicție cu art. 60 din același cod, care stabilește exact termenele procedurii

administrative.

Drept urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază

critic argumentul Autorității Naționale de Integritate precum că actul

administrativ a fost emis cu respectarea termenilor. Or, art. 93 din Codul

administrativ stipulează că fiecare participant probează faptele pe care își

întemeiază pretenția. Prin derogare de la prevederile alin. (1), fiecare participant

probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. Reglementări suplimentare sau

derogatorii sunt admisibile doar în baza prevederilor legale.

De asemenea, instanța de recurs reține că la caz nu poate fi invocat nici

faptul respectării unui termen rezonabil de examinare a procedurii administrative,

deoarece dosarul nu este complex, iar acțiunile desfășurate de către inspectorul de

integritate pe caz nu sunt voluminoase.

În temeiul celor expuse, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide că, la caz sunt întrunite temeiurile de ilegalitate a actului de contestare

nr. 1/25 din 04 ianuarie 2022 al Autorității Naționale de Integritate, din motivul

nerespectării termenilor prevăzute de Codul administrativ.

În aceste condiții, nu pot fi reținute argumentele Autorității Naționale de

Integritate precum că instanța de fond la examinarea cauzei a aplicat și interpretat

corect normele de drept material, având în vedere că procedura administrativă

demarată de intimat a fost efectuată cu încălcarea termenului fapt ce se apreciază

ca un viciu procesual, iar omisiunile date nu sunt imputabile recurentului, din

considerentul că legea într-o manieră clară prevede expres obligativitatea

respectării acestor termeni de cel ce duce procedura administrativă.

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

că soluția instanței de recurs este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui

proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului de finalizare a

procedurii administrative ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor

juridice și ar contraveni flagrant principiului legalității.

Cu referire la fondul cauzei, aspect ce vizează temeinicia constatărilor din

actul contestat, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează

următoarele.

Din materialele cauzei și a dosarului administrativ rezultă că, Grigore

Munteanu, aflându-se în exercițiul mandatului de primar al s. Negureni, r-nul

Telenești, deținea calitatea de subiect al declarării, în perioada de până la intrarea

în vigoare a Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale,

ulterior după intrarea în vigoarea a legii, a participat și a luat decizii, a încheiat

direct și semnat acte administrative și juridice în privința persoanelor apropiate

„soție”, „nepoată” și „nepot”.

La caz, se reține că Autoritatea Națională de Integritate prin actul de

constatare nr. 1/25 din 04 ianuarie 2022, în rezultatul controlului respectării

regimului juridic al conflictelor de interes a stabilit că Grigore Munteanu în

10

perioada exercitării mandatului de primar al s. Negureni, r-nul Telenești, prin

faptul că nu s-a abținut de la luarea deciziilor și de la semnarea, încheierea directă

a actelor administrative și juridice și anume proces-verbal nr. 3 privind rezultatele

licitării cu strigare din 18 octombrie 2018 a terenului agricol înregistrat cu nr.

cadastral xxxxx cu suprafața totală de 0,8000 ha și a contractului de vânzare-

cumpărare a obiectului la licitația cu strigare nr. 9767 din 13 noiembrie 2018 a

terenului agricol înregistrat cu nr. cadastral xxxx cu suprafața totală de 0,8 ha în

privința persoanei apropiate „nepot” prin ce a admis consumarea conflictelor de

interese în sensul art. 12 alin. (10) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii

și a intereselor personale.

În sensul art. 12 alin. (10) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și

a intereselor personale, conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului

declarării de rezolvare a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act

administrativ, de încheiere directă sau prin intermediul unei persoane terțe a unui

act juridic, de luare sau de participare la luarea unei decizii în exercitarea

mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică cu încălcarea prevederilor

de declarare și soluționare.

În această conjunctură, se reține că Grigore Munteanu fiind subiect al

declarării averii și intereselor personale, avea obligația să respecte principiile

generale de evitare a conflictelor de interese prevăzute la art. 11 din Legea nr.

133/2016, prin servirea interesului public cu imparțialitate și obiectivitate, prin

asigurarea transparenței și a controlului public al activități, prin responsabilitatea

individuală și exemplul personal.

Din această perspectivă, completul de judecat constată că, Autoritatea

Națională de Integritate întemeiat a stabilit prin actul administrativ contestat că

Grigore Munteanu, exercitând mandatul de primar al s. Negureni, r-nul Telenești,

având interes personal rezultat din relațiile sale cu persoane apropiate (nepot-

Nederița Grigore) a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat

prin nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictelor de interese reale

în conformitate cu art. 12 alin. (4) lit. (a) - (b), art. 12 alin. (5), alin. (7) din Legea

nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

Complementar, instanța de recurs observă că atât în cadrul derulării

procedurii administrative, cât și din textul cererii de chemare în judecată Grigore

Muntean nu a oferit careva explicații referitor la temeinicia constatărilor

inspectorului de integritate din actul contestat.

În consecință, instanța de recurs conchide că deși Autoritatea Națională de

Integritate prin actul administrativ emis just a constatat că Grigore Munteanu,

exercitând mandatul de primar al s. Negureni, r-nul Telenești a încălcat regimul

juridic al conflictelor de interese, manifestat prin nedeclararea (neinformarea) în

termenul legal a conflictelor de interese reale în conformitate cu art. 12 alin. (4) lit.

(a) - (b), art. 12 alin. (5), alin. (7) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii

și a intereselor personale, totuși ținând cont de încălcările admise de către

inspectorul de integritate în privința nerespectării prevederilor art. 30 alin. (1) din

Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016

și a nerespectării termenilor prevăzute de Codul administrativ, la caz, sunt

întrunite temeiurile de anulare a actului de contestare nr. 1/25 din 04 ianuarie

2022 al Autorității Naționale de Integritate.

11

Referitor la pretenția declarată inadmisibilă de instanța de fond privind

repararea prejudiciului material și moral, completul de judecată apreciază ca fiind

corectă soluția instanței de fond deoarece Grigore Munteanu nu a respectat

procedura prealabilă.

Conform art. 167 alin. (4) din Codul administrativ prevede că, dacă prin

cererea prealabilă se solicită și repararea prejudiciului, atunci cererea privind

repararea prejudiciului se examinează de autoritatea publică emitentă în

procedură administrativă separată.

Art. 60 alin. (3) din Codul administrativ, în cazul depunerii cererii privind

acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin emiterea unui act

administrativ individual sau normativ ilegal, termenul general începe să curgă din

data în care hotărîrea instanței de judecată prin care s-a anulat actul administrativ

ilegal a rămas definitivă. Dacă autoritatea publică a anulat un act administrativ

ilegal, termenul general începe să curgă din data în care decizia cu privire la

anularea actului administrativ ilegal a rămas incontestabilă.

Un act administrativ individual, potrivit art. 140 din Codul administrativ,

obține puterea lucrului decis atunci cînd nu mai poate fi contestat nici pe cale

prealabilă, nici prin acțiune în instanța de judecată competentă. Dacă un act

administrativ individual are mai mulți destinatari sau mai multe persoane sînt

afectate de acesta, puterea lucrului decis poate surveni în momente diferite pentru

fiecare din aceste persoane.

Coroborând dispozițiile legale enunțate la materialul probator administrat în

speță, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind

întemeiată concluzia instanței de fond, precum că cererea privind acordarea

despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin emiterea unui act administrativ

individual sau normativ ilegal, poate fi depusă după ce hotărârea instanței de

judecată prin care s-a anulat actul administrativ ilegal a rămas definitivă, or,

termenul general începe să curgă din această dată.

În acest sens se remarcă că, decizia autorității publice privind acordarea

despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală

este un act administrativ individual care poate fi contestat separat în instanța de

contencios administrativ.

Referitor la criticile recurentului precum că instanța de fond a examinat

cauza în lipsa reclamantului Grigore Munteanu, încălcându-i astfel dreptul la un

proces echitabil, deoarece a fost lipsit de posibilitatea de a se apăra, completul de

judecată menționează următoarele.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art.169–171.

În conformitate cu art. 208 alin. (1) din Codul de procedură civilă, amînarea

procesului se admite doar în cazurile prevăzute de prezentul cod.

Completul de judecată precizează că aplicabile la caz sînt prevederile art.

206 alin. (5) din Codul de procedură civilă care stipulează că, neprezentarea în

ședință de judecată a reprezentantului sau a unui alt participant la proces nu

împiedică examinarea cauzei. La solicitarea întemeiată a participantului la proces,

12

instanța poate amîna o singură dată judecarea cauzei în legătură cu neprezentarea

motivată a reprezentantului acestuia.

Materialele cauzei atestă că, în adresa participanților la proces, a fost

expediată citația, prin care au fost înștiințați despre faptul că la data de 09 iunie

2022, ora 10:00, va avea loc examinarea prezentei cauzei.

Însă, ședința stabilită pentru data de 09 iunie 2022, ora 10:00, a fost amânată

de către Curtea de Apel Chișinău la cererea avocatului reclamantului, Mihail

Mișcoi, din motiv că Grigore Munteanu din data de 06 iunie 2022 se află în

concediu medical, fiind numită următoarea ședință pentru data de 22 septembrie

2022, ora 10:00 (f.d.39).

Totodată, din procesul-verbal al ședinței instanței de fond din 28 septembrie

2021, urmează că Grigore Munteanu și avocatul său Mihail Mișcoi nu au fost

prezenți, iar instanța a dispus examinarea cauzei în lipsa acestora, respingând

cererea de amânare înaintată de avocatul Mihail Mișcoi, pe motiv că anterior

cauza a fost amânată pe aceleași motive.

În contextul normelor de drept citate, completul de judecată constată că

instanța de fond corect a respins cererea de amânare înaintată repetat de avocatul

Mihail Mișcoi, or legea procesual civilă expres stipulează că instanța poate amîna

o singură dată judecarea cauzei în legătură cu neprezentarea motivată a

reprezentantului acestuia.

În circumstanțele enunțate, completul de judecată conchide că prima instanță

respingând cererea de amânare repetată și examinând cauza în lipsa părților, nu i-

a îngrădit lui Grigore Muntean dreptul la un proces echitabil, or dânsul urma să

își exercite drepturile sale procedurale cu bună credință, iar în condițiile în care

și-a angajat un avocat pentru a-i apăra drepturile și interesele în prezentul litigiu,

ultimul urma să participe la judecarea cauzei conform împuternicirilor acordate.

Mai mult, instanței de judecată nu i-au fost comunicate motivele neprezentării

avocatului Mihail Mișcoi în ședințele de judecată stabilite de Curtea de Apel

Chișinău.

Având în vedere raționamentele abordate supra, completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Grigore

Munteanu, reprezentat de avocatul Mihail Mișcoi urmează a fi admis și casată

parțial hotărârea din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în partea

respingerii acțiunii privind contestarea actului administrativ și emisă o altă

decizie în partea casată de anulare a actului de constatare nr. 1/25 din 04 ianuarie

2022 emis de Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Grigore

Munteanu.

În această consecvență, completul de judecată învederează că soluția asupra

fondului cauzei, la care a ajuns instanța de recurs, este compatibilă cu prevederile

articolului 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fiind prevăzută

de art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și art. 224 alin. (1) lit. a) din Codul

administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de către Grigore Munteanu, reprezentat de

avocatul Mihail Mișcoi.

13

Se casează parțial hotărârea din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, adoptată în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de către Grigore Munteanu împotriva Autorității

Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului administrativ, repararea

prejudiciului material și moral, în partea respingerii acțiunii, și se emite o altă

decizie în partea casată prin care:

Se anulează actul de constatare nr. 1/25 din 04 ianuarie 2022 emis de

Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Grigore Munteanu.

În rest, hotărârea din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău se

menține.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

judecători Viorica Puica

Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

Aliona Donos

14