3rh-27/24 — contestarea actului administrativ

3rh-27/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea cererii de revizuire depuse de Viorel

Babii,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Viorel Babii împotriva Autorității Naționale de

Integritate cu privire la anularea actului de constatare nr. 148/12 din 28 iulie

2020,

împotriva deciziei din 20 noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție,

(Dosarul nr. 3rh-27/24

NR. PIGD 2-20111726-01-3rh-17122024)

Temeiurile declarării revizuirii.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. O. Melniciuc,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Bostan, Gr. Dașchevici, Gh. Mîra,

Curtea Supremă de Justiție, I. Malanciuc, O. Parfeni, St. Procopciuc,

27 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces cererea de revizuire

depusă de Viorel Babii,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată în contencios administrativ împotriva Autorității Naționale de

Integritate, solicitând anularea actului de constatare nr. 148/12 din 28 iulie

2020, emis de inspectorul de integritate Sergiu Popa din cadrul

Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale de Integritate, ca fiind

ilegal.

intermediul oficiului poștal, a primit actul de constatare nr. 148/12, întocmit

la 28 iulie 2020 de către Sergiu Popa, inspector de integritate al Autorității

Naționale de Integritate. Prin actul menționat, care este ilegal și neîntemeiat,

s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese.

integritate Sergiu Popa din numele Inspectoratului de Integritate care este

parte integrantă a aparatului Autorității Naționale de Integritate în

conformitate cu art. 8, art.16 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 (Legea nr.132/2016) și Hotărârea

Parlamentului Republicii Moldova privind aprobarea structurii și a

efectivului-limită ale Autorității Naționale de Integritate nr. 9 din 08

februarie 2018. Actul de constatare a fost emis de o structură internă, fără

personalitate juridică, Inspectoratul de Integritate, în numele ultimului și

semnată de angajatul acestuia, în pofida faptului că funcțiile de exercitare a

controlului averii și intereselor personale, controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese îi revin Autorității Naționale de

Integritate în temeiul art. 5-6 din Legea nr.132/2016. În sensul art. 7 alin. (2)

lit. a) din Legea nr. 13272016, Autoritatea Națională de Integritate constată

încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. În consecință, în temeiul

cadrului legal enunțat, actul de constatare se întocmește de inspectorul de

integritate, potrivit art. 19 lit. g) din Legea nr.132/2016, însă se emite din

numele Autorității Naționale de Integritate și se semnează de conducerea

acesteia (președinte, vicepreședinte).

cu sintagma „emitere”, „semnare”, care dispun de o încărcătură semantică

1

distinctă. Conform art. 121 din Codul administrativ, semnarea actului

administrativ individual se face de conducătorul autorității publice sau de

către persoana împuternicită de acesta, dacă legea nu prevede altfel. Actul de

constatare nr. 148/12 este emis cu încălcarea normelor legale și este

susceptibil anulării integrale.

nominalizat, care este un act administrativ individual, emis în cadrul unei

proceduri administrative de control privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, iar, în consecință, procedura respectivă urma a fi

efectuată inclusiv conform prevederilor Cărții a doua din Codul

Administrativ, în măsura în care nu contravin prevederilor Legii cu privire

la Autoritatea Națională de Integritate și Legii privind declararea averii și a

intereselor personale. Legislația specială în materie de conflicte de interese

nu stabilește termene în care urmează a fi finalizată procedura de control

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, astfel

urmând a fi aplicate prevederile Codului Administrativ. Cu referire la

circumstanțele speței, pornind de la conținutul actului de constatare,

sesizarea în privința sa a fost înregistrată la Autoritatea Națională de

Integritate la 09 iulie 2019, iar procedura administrativă a fost finalizată la

28 iulie 2020, odată cu emiterea actului de constatare 148/12. În speță

procedura administrativă de control privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese a durat mult mai mult de 30 de zile (sau 90 de zile),

ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a art. 60 din Codul administrativ, ce

implică în mod cert anularea actului administrativ contestat. Atât legislația

pertinentă, cât și jurisprudența Republicii Moldova statuează că

nerespectarea termenului de procedură administrativă constituie o încălcare

procedurală ce duce la anularea actului administrativ contestat.

constatare, rezultă că sancțiunea aplicată pentru pretinsa încălcare a

regimului juridic al conflictelor de interese este constatarea încălcării

regimului juridic al conflictelor de interese, exprimată prin nedeclararea și

nesoluționarea conformă a conflictelor de interese reale și, ca urmare,

admiterea conflictelor de interese consumate prin luare de decizii și

semnarea de acte administrative și juridice în favoarea persoanei apropiate,

aplicarea interdicției de a exercita o funcție publică sau de demnitate publică

pe o perioadă de 3 ani. În mod indubitabil sancțiunile stabilite de Legea

privind declararea averii și intereselor personale nu sunt imprescriptibile

extinctiv, iar termenul concret de prescripție al acestora se raportează la tipul

de răspundere la care poate fi tras subiectul declarării. Astfel, ținând cont de

faptul că Autoritatea Națională de Integritate nu este competentă funcțional

să constate săvârșirea unei infracțiuni și să tragă la răspundere penală, fiind

competentă doar să constate contravenția, în speță poate asista doar la

constatarea comiterii unei contravenții, cu aplicarea prevederilor art. 23 alin.

(4), (6) și (7) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale,

2

în interiorul termenului de prescripție de tragere la răspundere

contravențională, adică în interiorul termenului de un an de la data comiterii

faptelor pretinse ilegale. Inspectorul de integritate i-a aplicat sancțiunea

decăderii din drepturile de a mai exercita funcție publică pe o perioadă de 3

ani, iar potrivit celor enunțate, este evident că este o sancțiune

contravențională. Indiscutabil că sancțiunea complementară, fiind

contravențională, poate fi aplicată numai în interiorul termenului de

prescripție de un an din data comiterii faptei, pretinse a fi ilegale. Acțiunile

și omisiunile reproșate conform actului de constatare au avut loc cu mai mult

de un an până la data emiterii actului administrativ contestat. Sancțiunile

prevăzute de art. 23 alin. (4), (6) și (7) din Legea privind declararea averii și

a intereselor personale nu pot fi aplicate, din motivul expirării termenului de

prescripție, ceea ce îi conferă actului de constatare nr. 148/12 din 28 iulie

2020 un caracter ilegal.

Integritate în perioada respectivă nu a fost publicat registrul electronic al

subiecților declarării averii și intereselor personale. Prin urmare, obligația

creării unui asemenea registru nu este un simplu capriciu al legislatorului și

este evident că respectivul registru urma să fie creat și ținut cu scopul de a

preveni eventualele derogări comportamentale de la prevederile legale

privind conflictele de interese prin atenționarea subiecților declarării averii

și intereselor personale că ei sunt subiecți ai declarării conflictelor de

interese. Unele persoane nici nu cunosc că sunt subiecți ai declarării averii și

intereselor personale, deoarece în anumite circumstanțe pentru a verifica

dacă faci parte sau nu din lista subiecților declarării averii și intereselor

personale, este necesar de făcut o „cercetare” legislativă. Totodată, pentru a

depăși situația descrisă, legislatorul a prevăzut obligativitatea Autorității

Naționale de Integritate de a ține registrul electronic al subiecților declarării

averii și intereselor personale. Una dintre condițiile ca să insiști că o persoană

este subiect al declarării averii și intereselor personale este ca funcția să fie

inclusă în registrul electronic al subiecților declarării averii și intereselor

personale. În cazul în care o funcție nu este inclusă în respectivul registru,

persoana, care ocupă funcția respectivă, nu poate fi sancționată pentru

abaterile de la prevederile legale privind conflictul de interese. Actul de

constatare, prin care se insistă că este subiect al declarării averii și intereselor

personale, fără ca funcția pe care a ocupat-o să fi fost inclusă în registrul

electronic al subiecților declarării averii și intereselor personale, urmează a

fi anulat.

(principiul proporționalității), deși nu este specificat expres în textul

Convenției Europene pentru Drepturile Omului, totuși este aplicat de Curte,

se atestă că ingerința în drepturile sale a fost prevăzută de lege, protejează

un scop legitim și este necesară într-o societate democratică, însă măsura

aplicată de autoritatea publică este exagerată. Eliberarea din funcție și

3

interdicția de a ocupa funcții publice, este disproporționată și excesivă în

raport cu scopul legitim urmărit, luând în considerare termenul care s-a scurs

de la pretinsa încălcare.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată în

contencios administrativ depusă de Viorel Babii împotriva Autorității

Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare nr.148/12

din 28 iulie 2020, emis de inspectorul superior de integritate Sergiu Popa în

privința lui Viorel Babii.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând

admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi

hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

hotărârea din 10 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și

s-a emis o decizie nouă prin care s-a admis acțiunea în contencios

administrativ depusă de Viorel Babii și s-a anulat actul de constatare

nr.148/12 din 28 iulie 2020, emis de către Autoritatea Națională de

Integritate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

intermediul reprezentantului Valentina Urecheanu, a depus recursul

nemotivat și la 16 martie 2023, prin intermediul poștei electronice (Vol.II,

f.d.80), a expediat recursul motivat împotriva deciziei din 25 octombrie 2022

a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi decizii de respingere ca

neîntemeiate a acțiunii în contencios administrativ.

Babii, reprezentat de avocatul Iuri Frecăuțanu, a depus referință la cererea de

recurs, solicitând declararea recursului inadmisibil.

POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS

admis recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate. S-a casat

integral decizia din 25 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și s-a

adoptat o nouă decizie prin care s-a menținut hotărârea din 10 septembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE REVIZUIRE

4

f.d.57), Viorel Babii a depus în temeiul art. 449 lit.b), c) din Codul de

procedură civilă, cerere de revizuire împotriva deciziei din 20 noiembrie

2024 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia, casarea

deciziei Curții Supreme de Justiție și a dispune rejudecarea pricinii.

procedurii de revizuire și casarea deciziei din 20 noiembrie 2024 a Curții

Supreme de Justiție.

persoanelor care nu a fost implicate în proces, a invocat că fiind depusă

sesizare, fiind informată S.A. „RED NORD” despre inițierea controlului

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, în mod

obligatoriu urma să fie antrenată în calitate de intervenient accesoriu, pentru

a se putea expune privitor la actul de constatare și respectiv care era

cuantumului capitalului de stat în anul 2017, or, la examinarea cauzei în

instanța de apel, reprezentantul Autorității Naționale de Integritate nu a putut

să confirme care era cuantumul capitalului statului și nici nu a comunicat că

ar statul ar fi deținut 100 %. Totodată, la examinarea cauzei nu a fost antrenat

nici Nicolae Vasiliev cu toate că a fost indicat în actul de constatare, iar

hotărârea pronunțată poate afecta drepturile sale. În opinia revizuentului,

urmau să fie înștiințați, din oficiu, despre judecarea prezentei cauze și

posibilitatea de a interveni în proces, iar în cazul în care nu solicitau

intervenirea în proces prin prisma art. 205 din Codul administrativ și art. 62

alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată urma în mod

obligatoriu, să atragă în proces aceste persoane în calitate de intervenienți

accesorii, ca persoane interesată în acest proces, cărora prin hotărârea

pronunțată ar putea fi influențate drepturile sau obligațiile față de una din

părți. Astfel, s-a ignorat faptul atragerii în proces a tuturor persoanelor

interesate, or, prin emiterea deciziei se aduc atingere drepturilor și intereselor

S.A. „RED NORD” și ale lui Nicolae Vasiliev.

diferite, care nu au fost cunoscute și nu îi puteau fi cunoscute, revizuentul a

menționat că după examinarea cauzei de către Curtea Supremă de Justiție a

descoperit că în luna octombrie 2017, șeful serviciului juridic al S.A. „RED

NORD”, în persoana dlui Veaceslav Pînzari, or, pe pagina web a Autorității

Naționale de Integritate în perioada respectivă nu a fost publicat Registrul

electronic al subiecților declarării averii și intereselor personale, a luat

legătura cu un reprezentant al Autorității Naționale de Integritate și a fost

informat în mod verbal că nu este necesar ca să declare conflictul de interese,

deoarece nu este subiect al declarării. Totodată, dnul Veaceslav Pînzari în

calitate de șef al serviciului juridic al S.A. „RED NORD”, a informat

președintele Consiliul S.A. „RED NORD”, ca organ superior de conducere

al S.A. „RED NORD” privitor la angajarea lui Nicolae Vasiliev și

necesitatea ca actele de angajare să fie semnate. Astfel, Consiliul S.A. „RED

5

NORD” ca organ superior de conducere al S.A. „RED NORD” nu a avut

obiecții și astfel a fost soluționat și conflictul de interese. Prin urmare, la

moment au devenit cunoscute unele circumstanțe și fapte esențiale ale cauzei

care nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute, deoarece s-a eliberat din funcția

de director interimar al S.A. „RED NORD” la 02 noiembrie 2017 și astfel,

este necesară audierea în calitate de martor a Dlui Veaceslav Pînzari.

rezultă din circumstanțe și fapte noi, recent descoperite, care sunt de natură

să afecteze decizia contestată, precum și din necesitatea înlăturării unor

consecințe negative serioase și care nu pot fi rectificate decât prin

reexaminarea cauzei.

hotărîrea pronunțată pe cauza Nikitin versus Rusia, redeschiderea procedurii

în baza unor fapte noi nu constituie o încălcare a drepturilor fundamentale

prevăzute de art. 4 Protocolul 7 al Convenției.

unele consecințe negative serioase, care nu pot fi rectificate decât prin

reexaminarea sau redeschiderea cauzei, iar violarea constatată este cauzată

de erori sau deficiențe de o asemenea gravitate încât apare un dubiu serios în

privința rezultatului procedurilor contestate, excluderea posibilității de

revizuire a hotărârii, pentru motive formale, poate să ducă la încălcarea

principiului echității și legalității hotărîrii judecătorești, fiind lezată și

încrederea publicului în autoritatea judecătorească.

3, 6 și paragraful 2 al art. 4 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului, nu constituie încălcarea în privința intimatului a

principiului securității raporturilor juridice, ci reprezintă o măsură necesară

și admisibilă într-o societate democratică pentru apărarea unui interes public

și a echității justiției.

„Pentru controlul constituționalității art. XI pct.16 din Legea nr. 29 din 6

martie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative

(Sesizarea nr. 4a/2013)”, în pct. 65, Curtea a considerat că reglementarea

unui mijloc procedural care să permită retractarea unei hotărâri judecătorești

definitive și irevocabile, pronunțate de o instanță judecătorească cu

încălcarea principiilor constituționale, nu este de natură să încalce dreptul la

un proces echitabil și principiul securității raporturilor juridice.

Supreme de Justiție în raport cu prevederile legale denotă că instanța a

încălcat grav principiul securității juridice ce asigură unul din drepturile

fundamentale reglementate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

dreptul la un proces echitabil, care poate fi asigurat doar cu condiția

6

respectării elementului ce ține de preeminența dreptului. Or, anume acest

element fundamental al dreptului recunoscut și aplicat pe larg în

jurisprudența națională impune că o soluție dată definitiv de către judecată

asupra unui litigiu, plasează litigiile de aceeași categorie, de a fi soluționate

în viitor prin aceleași argumente. Deci, potrivit CtEDO, instanțele fiind

sesizate ulterior și pronunțând soluția, nu trebuie să mai repună în discuții

constatările jurisdicțiilor anterioare, în caz contrar, constituie o încălcare a

art. 6 par. 1 CEDO, concluzie ce rezultă din mai multe spețe examinate de

CEDO. Astfel, constat încălcarea principiului garantării dreptului obținut

anterior modificării legii.

stabilită în anii 2018 - 2023 combate concluziile din decizia instanței de fond,

deoarece, de fapt, confirmă existența unei baze suficiente în dreptul intern în

contextul litigiilor similare, configurate în rezultatul examinării unui număr

mare de cauze, cu același obiect de litigiu și circumstanțe de drept, în care

toate soluțiile au fost în favoarea reclamanților. Conform jurisprudenței

Curții Supreme de Justiție (dosarul nr. 3ra-64/23, 2-22016542-01-3ra-

23012023, decizia din 23 august 2023, în cauza de contencios administrativ,

Munteanu Gr. vs Autoritatea Națională de Integritate cu privire la

contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului material și moral)

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a reținut că, în activitatea

sa Autoritatea Națională de Integritate, cu prioritate, se bazează pe 3 legi

organice și anume: Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, Legea nr.133 din 17

iunie 2016 și Codul administrativ nr. 116 din 19 iulie 2018, în vigoare din

01 aprilie 2019.

instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu

legea și alte acte normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi

contrară scopului pentru care acestea au fost reglementate. Autoritățile

publice și instanțele de judecată competente nu pot dispune limitarea

exercitării drepturilor și a libertăților persoanelor decât în cazurile și în

condițiile expres stabilite de lege.

administrative de către toate autoritățile publice, iar instanțele de judecată

trebuie în mod constant să verifice aplicarea acestui principiu, fiind un aspect

imperativ al statului de drept garantat prin art. 1 și art. 53 din Constituție.

Integritate și nici Legea nr. 133 privind declararea averii și a intereselor

personale (în vigoare la momentul emiterii actului de constatare) nu instituie

norme cu privire la termenii de finalizare a procedurii de control și de emitere

a actului de constatare. În același timp, în Codul administrativ este prevăzut

un capitol aparte (capitolul III, art.60-65), care expres reglementează

termenele în procedura administrativă. Astfel, conform art. 60 alin. (1), (4)

7

și (5) din Codul administrativ, termenul general în care o procedură

administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede

altfel. Din motive justificate legate de complexitatea obiectului procedurii

administrative, termenul general poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

Această prelungire are efect doar dacă este comunicată în scris participanților

la procedura administrativă în termen de 30 de zile, împreună cu motivele

prelungirii. În mod excepțional, când în procedura administrativă se

înregistrează cazuri de complexitate deosebită care necesită timp pentru

prelucrarea documentelor, autoritatea publică poate stabili un termen mai

mare pentru finalizarea procedurii administrative, care nu va depăși 90 de

zile. Din sintagma „trebuie” înserată în norma de drept suscitată, se deduce

obligația autorității publice de a respecta termenul de finalizare a procedurii

în termenul general stabilit la art. 60 alin. (1) din Codul administrativ. În

sensul normelor legale citate, Autoritatea Națională de Integritate a avut la

dispoziție un termen de 30 zile pentru a finaliza procedura administrativă,

care putea fi prelungit, în condițiile legii, pentru un termen de maxim 90 de

zile. Comunicarea în scris către participanții la procedura administrativă

fiind esențială. Nerespectarea de către Autoritatea Națională de Integritate a

termenului general instituit de legislator în cadrul finalizării procedurii

administrative are drept consecință juridică dreptul persoanei să inițieze

acțiune în contencios administrativ, în temeiul art. 189 din Codul

administrativ și să solicite anularea actului administrativ individual

defavorabil. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a evidențiat

faptul că încălcarea de către Autoritatea Națională de Integritate a termenului

legal al procedurii administrative este temei singular de anulare a actului

administrativ individual defavorabil, în condițiile în care actul administrativ

individual este de sancționare, cu impact în drepturile fundamentale ale

omului asigurate de art. 39 din Constituție și anume accesul la o funcție

publică.

similare cu cea din prezenta cauză, la fel, actele au fost anulate pe motivul

că acestea au fost emise cu încălcarea termenului (nr. 3-28/22 2-22012417-

02-3-28012022), hotărârea din 13 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a admis acțiunea depusă de Ion Severin și s-a anulat actul de constatare

nr. 410/25 din 24 decembrie 2021, emis de către Autoritatea Națională de

Integritate, din motiv că a fost emis cu încălcarea termenului procedurii

administrative, decizie menținută de către Curtea Supremă de justiție.

„depășirea termenului procedural nu reprezintă un motiv valid pentru

anularea actului emis”, argument care încalcă securitatea raporturilor

juridice.

emite din numele Autorității Naționale de Integritate și se semnează de

conducerea ei (președinte, vicepreședinte) (a se vedea soluțiile și motivarea

8

Curții de Apel Chișinău și a Curții Supreme de Justiție în cauza Cheptea E.

vs. Autoritatea Națională de Integritate privind anularea actului administrativ

individual, dosarul nr. 3ra-1176/21; în cauza I. Țurcan vs. Autoritatea

Națională de Integritate, dosarul nr.3ra-1208/21; dosarul nr. 3ra-925/21

Ciudin Al. vs. Autoritatea Națională de Integritate.

argument care ar fi denotat producerea unui reviriment jurisprudențial. Prin

urmare, abordările sunt contrare celor stabilite de practica judiciară uniformă

în multiplele spețe de acest gen, confirmată anume de Curtea Supremă de

Justiție. Asigurarea aplicării corecte și uniforme a legislației de către instanța

de judecată a fost ignorată, or, în urma examinării jurisprudenței Curții

Supreme de Justiție și a Curții de Apel Chișinău în situații similare cu cea

din prezenta cauză cu privire la caracterul divergent al practicii judiciare

naționale, se prezumă în mod rezonabil că nu a putut să prevadă o soluție în

defavoarea sa. Mai mult, în cererea de chemare în judecată s-au invocat

aceleași motive, însă acestea au fost respinse fără argumente plauzibile și

contrar practicii judiciare stabilite. Deci, concluziile instanței de judecată

contravin principiilor fundamentale de aplicare unitară a dreptului,

confirmate de practica judiciară națională în spețe de aceeași categorie, și

demonstrează că: nu a cercetat, cu ...maximă diligență materialele

prezentate...; nu a apreciat și analizat obiectiv temeiurile invocate. În aceste

circumstanțe se constată nu s-a dat apreciere obiectivă și sub toate aspectele

tuturor circumstanțelor cauzei, făcând trimitere la prevederi legale, care

contravin principiului de aplicare unitară a legii.

importanța respectării principiului securității juridice, considerat ca fiind în

mod inerent atât dreptului Convenției cât și dreptului comunitar. În

jurisprudența CtEDO, acest principiu este consacrat în mod explicit în

legătură cu unul din drepturile fundamentale reglementate de Convenția

pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, și anume

-dreptul la un proces echitabil, fapt asigurat de aplicarea unitară a practicii

judiciare naționale.

preeminenței dreptului, principiul securității juridice, care impune printre

altele, că o soluție dată definitiv de către judecată asupra unui litigiu,

plasează litigiile de aceeași categorie, de a fi soluționate prin aceleași

argumente în viitor. Cu referire la indicațiile CtEDO, care prevăd că,

instanțele fiind sesizate ulterior și pronunțând soluția, nu trebuie să mai

repună în discuții constatările jurisdicțiilor anterioare, deoarece punerea în

discuții de către instanțe a unor doctrine discutate anterior și apreciate public

prin pronunțarea unei hotărâri nerevizuite și o nouă interpretare în

defavoarea persoanei constituie o încălcare a art. 6 par.1 CEDO. Or, în speță

dată, s-a admis această încălcare nepermisă. Astfel, realizarea rolului și

funcției legale majore a instanței de judecată constă în asigurarea interpretării

9

uniforme a legii la examinarea cauzelor. În opinia revizuentului, aceste

circumstanțe influențează esențial soluția pronunțată de Curtea Supremă de

Justiție prin decizia din 20 noiembrie 2024, or, este inadmisibil într-un stat

de drept instanțele de judecată să trateze diferit aplicarea legii, în unele cauze

să aplice corect aceste prevederi a ale legii, iar în altele să facă derogări de

la aplicarea corectă și menținerea unei jurisprudențe coerente.

interpretării uniforme a legii. La fel, a menționat că de aceste circumstanțe

au devenit cunoscute recent, adică când a citit decizia Curții Supreme de

Justiție în cauza nr. 3ra-64/23, Muntean Gr., plasată în baza de date a

hotărârilor.

f.d.68), Autoritatea Națională de Integritate a depus referință, solicitând

declararea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

„(1) Pot fi supuse revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile

ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.”

„Sînt în drept să depună cerere de revizuire: a) părțile și alți participanți la proces.”

„Revizuirea se declară în cazul în care:

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei;

c) instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces.”

„Cererea de revizuire se depune:

b) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de

circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie

cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii,

încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b);

c) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de

circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art.449 lit.c).”

10

„(11) Dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de

Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților

la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară

prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.”

„(1) După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte

de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate

circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt

esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul

de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.

fie invocate temeiurile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă și

prezentate circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea

revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe

concludente.

revizuentul a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b), c)

din Codul de procedură civilă.

în care se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de procedură

civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de

revizuire să fi existat obiectiv până la pronunțarea hotărârii, să fie confirmate

prin prezentarea unor probe concludente.

pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau

fapte și nici nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, dar au existat până la

momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea

judecătorească a devenit irevocabilă. De asemenea, revizuentul trebuie să

probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri

judecătorești rămase irevocabile, să influențeze esențial soluția dată inițial

de instanță, în sensul că, nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de

revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a

cauzei.

11

examinarea cauzei de către Curtea Supremă de Justiție, a aflat că în luna

octombrie 2017, șeful serviciului juridic al S.A. „RED NORD”, în persoana

dlui Veaceslav Pînzari, deoarece pe pagina web a Autorității Naționale de

Integritate în perioada respectivă nu a fost publicat Registrul electronic al

subiecților declarării averii și intereselor personale, a contactat un

reprezentant al Autorității Naționale de Integritate și a fost informat în mod

verbal că nu este necesar să declare conflictul de interese, deoarece nu este

subiect al declarării. La fel, de către șeful serviciului juridic al S.A. „RED

NORD”, a fost informat președintele Consiliul S.A. „RED NORD”, ca organ

superior de conducere al S.A. „RED NORD” privitor la angajarea lui Nicolae

Vasiliev și necesitatea semnării actelor de angajare de către Viorel Babii.

Astfel, Consiliul S.A. „RED NORD” ca organ superior de conducere al S.A.

„RED NORD” nu a avut obiecții și astfel a fost soluționat și conflictul de

interese. Acestea nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute, deoarece s-a eliberat

din funcția de director interimar al S.A. „RED NORD” la 02 noiembrie 2017,

fiind necesară audierea în calitate de martor a dlui Veaceslav Pînzari.

circumstanțe noi, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

notează că acestea nu pot justifica redeschiderea procedurii în temeiul art.

449 lit. b) din Codul de procedură civilă, în situația în care în cadrul dosarului

de control în privința lui Viorel Babii s-au solicitat informații inclusiv de la

S.A. „RED NORD”, precum și dlui Viorel Babii i s-a acordat posibilitatea

să prezinte de la recepționarea invitațiilor punctul de vedere în scris pe

marginea controlului inițiat. Drept urmare, revizuentul Viorel Babii a avut

posibilitatea de a solicita/acumula de la fostul angajator informația necesară

în justificarea poziției sale. Mai mult, ulterior adresării în instanța de

judecată, revizuentul, de asemenea, a avut posibilitatea de a prezenta probe

în confirmarea poziției sale sau după caz să solicite concursul instanței de

judecată în acest sens. Or, în cadrul invocării circumstanțelor noi, una dintre

condițiile esențiale este că a întreprins toate măsurile pentru a afla despre

acestea în timpul judecării anterioare a cauzei, însă la caz acest aspect nu a

fost confirmat. De altfel, legiuitorul acordă posibilitatea părților, indiferent

de statutul procesual, de a-și prezenta argumentele pe parcursul judecării

cauzei. Astfel, faptul că angajatul S.A. „RED NORD” ar fi contactat

Autoritatea Națională de Integritate și ar fi informat Consiliul S.A. „RED

NORD” despre situația existentă, nu putea să nu fie cunoscut de revizuent la

momentul examinării cauzei și prin urmare nu poate fi calificată ca fiind o

circumstanță nouă în sensul art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă.

lit.c) din Codul de procedură civilă, emiterea unei noi hotărâri cu privire la

drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, și anume Nicolae

Vasiliev și S.A. „RED NORD”, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție relevă că revizuentul nu a indicat în ce mod afectează decizia emisă

12

drepturile persoanelor menționate, cu atât mai mult că în contextul

prevederilor legale nu este subiectul care să invoce încălcarea drepturilor

terților. Însă anume Nicolae Vasiliev și S.A. „RED NORD” puteau invoca

aspectul dat prin prisma prevederilor art.447 lit.b), art.449 lit. c) din Codul

de procedură civilă, dacă hotărârea emisă ar fi afectat drepturile lor.

perioada anii 2018-2023, inclusiv cauza nr. 3ra-64/23 Muntean Gr. vs.

Autoritatea Națională de Integritate, de care menționează că a luat cunoștință

la plasarea acesteia în baza de date a hotărârilor, urmează a fi menționat că

deciziile Curții Supreme de Justiție se publica pe pagina oficială web la data

emiterii acestora (art.248 alin.(3) din Codul administrativ, art. 445 alin.(3)

din Codul de procedură civilă), la care au acces persoanele interesate.

făcut referire la practica națională recentă la acest capitol, și anume în ceea

ce vizează termenul.

Justiție notează că invocarea practicii divergente, nu constituie temei de

revizuire în virtutea prevederilor art. 449 din Codul de procedură civilă.

reține că, circumstanțele invocate de către Viorel Babii nu pot servi drept

temei pentru admiterea cererii de revizuire, or, circumstanțele invocate nu

pot justifica deschiderea procedurii de revizuire în temeiurile prevăzute la

art. 449 lit. b),c) din Codul de procedură civilă. De altfel, argumentele din

cererea de revizuire, în esență, evidențiază dezacordul revizuentului cu

soluția adoptată de instanța de recurs.

revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că

soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar

competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel

camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași

chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O derogare de la acest

principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor

circumstanțe esențiale și convingătoare.

revizuire depusă de Viorel Babii împotriva deciziei din 20 noiembrie 2024 a

Curții Supreme de Justiție, în condițiile în care a fost formulată, ar încălca

principiul securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6

13

Fundamentale ale Omului.

principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai

poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61,

ECHR 1999-VII). Acest principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să

solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a

obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

cazul existenței unor „defecte fundamentale”; ale hotărârii, iar raportat la

speța de față, revizuirea deciziei din 20 noiembrie 2024 a Curții Supreme de

Justiție, Completul de judecată nu a identificat nici o circumstanță

substanțială și imperativă de natură să justifice redeschiderea procesului.

Supreme de Justiție respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire.

alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Viorel Babii

împotriva deciziei din 20 noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

14