3ra-1001/23 — Anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Anularea actulului administrativ
- Temei legal
- recursul depus pina la 1 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se incadreaza in prevederile art. 246 Cod administrativ
3ra-1001/23 — Anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Lilia Ababei
în interesele lui Ion Gusacinschi,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă Ion Gusacinschi împotriva Autorității Naționale de
Integritate privind anularea Actului de constatare.
împotriva deciziei din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-1001/23
NR. PIGD 2-20153366-01-3ra-03102023)
Recursul depus până la 1 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se
încadrează în prevederile art.246 din Codul administrativ (în vigoare până
la 1 septembrie 2023). Dezacordul recurentului cu decizia contestată nu
constituie temei de casare a acesteia.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani: V. Dodon
Curtea de Apel Chișinău: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici
5 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
avocatul Lilia Ababei în interesele lui Ion Gusacinschi,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 4 decembrie 2020, Ion Gusacinschi a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea
actului de constatare nr. 270/06 din 18 noiembrie 2020.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 18 noiembrie 2020 inspectorul de
integritate al Inspectorului de Integritate al Agenției Naționale de Integritate
- Constantin Culicovshi, a emis actul de constatare nr. 270/06 în privința lui
Ion Gusacinschi cu privire la respectarea regimului juridic al conflictelor de
interese.
În rezultatul efectuării controlului de către inspectorul Constantin
Culicovshi s-au constatat pretinsele încălcări ale regimului juridic al
conflictelor de interese de către primarul s. Popeștii de Jos - Ion Gusacinschi,
prin;
- Nedeclararea imediată, precum și în decurs de 3 zile de la data constatării
Autorității Naționale de Integritate, printr-o declarație scrisă, despre fiecare dintre
situațiile de conflicte reale, în care s-a aflat la soluționarea cererilor și emiterea
actelor administrative în privința lui Vitali Gusacinschi, încheierea directă a
actelor juridice cu SRL „Gvism Service” și luarea deciziilor în privința acesteia,
reprezentată de Silvia Gusacinschi;
- Nesoluționarea conflictelor de interese reale în care s-a aflat prin abținere,
informând toate părțile vizate de decizia respectivă în privința măsurilor luate
pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor;
- Nerespectarea prescripției legale de a nu întreprinde orice acțiuni pe cauzele date,
cu excepția abținerii, până la soluționarea conflictelor de interese.
Reieșind din continuului actului, inspectorul de integritate a dispus
sesizarea în termen de 5 zile din momentul rămânerii definitive a actului de
constatare definitiv, a Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, în
vederea inițierii procedurii de revocare din funcție a dlui Ion Gusacinschi,
primar al s. Popeștii de Jos, r-nul Drochia. Se decade dlui Ion Gusacinschi din
dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică ori
de a mai ocupa aceeași funcție (a exercita mandat de primar) pe o perioada de
3 ani, din data încetării mandatului de primar al s. Popeștii de Jos, raionul
Drochia.
1
Reclamantul precizează că actul de constatare nr. 270/06 emis de către
Inspectorul de integritate al Autorității Naționale de Integritate i-a fost adus la
cunoștință la data de 23 noiembrie 2020.
Cu referire la evenimentele ce au precedat, reclamantul indică că este
primar al s. Popeștii de Jos, r-nul Drochia începând cu data de 25 iunie 2011
până în prezent. A fost ales primar pentru al treilea mandat consecutiv, fapt ce
reprezintă un indice al îndeplinirii cu bună-credință atribuțiilor stabilite prin
lege.
Menționează că pe parcursul mandatului exercitat, în privința lui nu au
fost constatate careva încălcări în exercitarea atribuțiilor. Pe parcursul
mandatului, exercitând atribuțiile cu obiectivitate și imparțialitate oferite prin
acte normative în vigoare, în interesul colectivității locale a încheiat un șir de
contracte, în vederea realizării obiectivelor propuse pentru îmbunătățirea,
dezvoltarea și prosperitatea s. Popeștii de Jos.
Cu referire la pretinsa încălcare constatată de inspectorul Constantin
Culicovschi, de nedeclarare imediată la încheierea directă a actelor juridice cu
SRL „Gvism Service” și luarea deciziilor în privința acesteia, reprezentată de
Silvia Gusacinschi, reclamantul consideră necesar a evidenția faptul că
Primăria s. Popeștii de Jos a stabilit o colaborare juridică cu agentul economic
din același sat, începând cu anul 2003 de la data fondării Primăriei, fiind
unicul punct de unde Primăria, precum și alte persoane fizice, pot procura
bunuri/mărfuri de primă necesitate.
Astfel, pentru raționalizarea și pentru optimizarea cheltuielilor din
bugetul local, începând cu anul 2003, toți Primarii precedenți ai s. Popeștii de
Jos, de până la el, au semnat contracte de comercializare a
mărfurilor/serviciilor/lucrărilor de mică valoarea precum și facturi fiscale în
acest sens, cu agentul economic respectiv din localitate.
Conform practicii stabilite menționate, el de asemenea a semnat câteva
contracte de valoare mică cu agentul economic din sat, de la începutul
mandatului său până în anul 2016, când acest magazin era gestionat de
compania SRL „Bomi Servis”, a cărei fondator nu are nici o tangență și nici o
legătură de rudenie cu reclamantul Ion Gusacinschi, respectiv, fiind absent
oricare pretins conflict de interese.
În anul 2016 gestionarea punctului comercial din s. Popeștii de Jos, a
fost preluată de către SRL „Gvism Service”, a cărei fondator este Silvia
Gusacinschi, care se află în relații de căsătorie cu reclamantul.
Astfel, pentru a evita orice interpretări de situații, primarul, începând cu
anul 2016 s-a abținut de la semnarea contractelor de achiziționare a
mărfurilor/serviciilor/lucrărilor de mică valoare, iar toate relațiile contractuale
cu agentul economic SRL „Gvism Service”, au fost stabilite de un alt
reprezentant al primăriei. Achiziția bunurilor/lucrărilor/serviciilor de valoare
mică de la agentul economic SRL „Gvism Service” au fost efectuate doar în
2
scopul optimizării cheltuielilor, precum și evitării unor eventuale risipe de
mijloace financiare în exces pentru transportul mărfurilor, fapt ce doar a sporit
gradul de eficiență a gestionarii a mijloacelor financiar din bugetul localității.
Afirmă că, contractele nu au fost semnate nemijlocit de către el, nu se
atestă prezența unui conflict de interese, mai mult ca atât, și-a realizat obligația
legală de a se abține de la încheierea actului juridic.
Remarcă că, încheierea contractelor respective constituia o necesitate
stringentă, or, mărfurile procurate au fost achiziționate strict în interesul
colectivității locale.
În aceeași ordine de idei, indică că raționamentele continuării
raporturilor juridice existente cu unicul centru comercial din sat erau
justificate, or, la realizarea atribuțiilor, la efectuarea cheltuielilor din bugetul
local, trebuie să se țină cont în mod prioritar de interesul colectivității locale,
evitând cheltuielile excesive ce s-ar putea asuma prin încheierea unor
contracte cu alți agenți comerciali din alte localități, cu prețuri în defavoarea
colectivității locale.
Mai subliniază, că Silvia Gusacinschi a efectuat o donație primăriei de
10 mese, 20 de scaune pentru organizarea diferitor ceremonii.
Cu referire la pretinsul conflict de interese constatat de inspectorul
Constatin Culicovschi la nedeclararea despre fiecare dintre situațiile de
conflicte reale, în care s-a aflat la soluționarea cererilor și emiterea actelor
administrative în privința lui, precizează că Vitali Gusacinschi a fost numit în
funcție de conducător artistic al casei de cultură la 6 martie 2019 și eliberat
din funcție la cererea acestuia de demisie la data de 1 octombrie 2020.
În acest sens consideră neîntemeiată poziția Inspectorului de Integritate
privind existența unui conflict de interese, or, în conformitate cu Legea nr.
133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, prin conflict de
interese se înțelege situația în care subiectul declarării are un interes personal
ce influențează sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a
obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii.
Deși Inspectorul de Integritate a constatat legătura de rudenie dintre Ion
Gusacinschi și Vitali Gusacinschi, reclamantul reiterează lipsa conflictului de
interese în această situație, or, prin conflict de interese se înțelege situația în
care subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea
influenta exercitarea imparțială, obiectivă a obligațiilor și responsabilităților
ce îi revin potrivit legii.
În susținerea poziției invocate, indică că funcția de conducător artistic
al casei de cultură a fost ocupată de către Vitali Gusacinschi în condițiile
prevăzute de legislația muncii, exclusiv în baza capacităților profesionale și
studiile deținute, inclusiv și din motivul lipsei de candidați la funcția
respectivă.
3
Remarcă, că la momentul actual, funcția în cauză este vacantă, dat fiind
faptul lipsei de specialiști în domeniul respectiv și a lipsei candidaților ce ar
putea suplini locul vacant.
Reiterează că pentru a exista un conflict de interese, trebuie să se
constate interesul personal ce poate sau ar putea influenta imparțialitatea
obiectivă la realizarea responsabilităților subiectului declarării.
În conturarea ideii expuse, în acțiune se reiterează că Inspectorul de
Integritate nu a probat existența interesului personal, material, fie nematerial
ori a avantajelor care ar fi fost obținute de către primarul Ion Gusacinschi în
urma angajării lui Vitali Gusacinschi în calitate de conducător artistic al casei
de cultură.
Mai mult ca atât, Vitali Gusacinschi, în calitate de conducător artistic al
casei de cultura, din surse financiare personale a efectuat reparația și
amenajarea edificiului casei de cultură, inclusiv, a procurat plafoane de
iluminat pe strada centrală a s. Popeștii de Jos, precum și a asigurat efectuarea
curățeniei generale pe teritoriul casei de cultură, acordând și transport gratuit.
Pe lângă cele menționate, consideră important că în perioada în care
Vitali Gusacinschi a deținut funcția de conducător artistic al casei de cultură,
acesta nu a primit careva plăti, stimulări sau premii.
Concluzionează, că Inspectorul de Integritate nu a adus argumente,
probe în susținerea poziției sale, acesta nu a demonstrat presupusul conflict de
interes, or, în speță lipsește interesul personal ce ar putea influența
imparțialitatea primarului s. Popeștii de Jos.
Menționează că actul de constatare este semnat de inspectorul de
integritate Constantin Culicovschi din numele Autorității de Integritate care
conform art. 16 din Legea nr. 132/2016, precum și conform Hotărârii
Parlamentului Republicii Moldova nr. 9 din 08 februarie 2018 privind
aprobarea structurii și a efectivul limită ale Autorității Naționale de
Integritate, este parte integrantă a aparatului Autorității Naționale de
Integritate.
Precizează, că actul de constatare a fost emis de o structura internă a
Autorității Naționale de Integritate (fără personalitate juridică) și semnată de
angajatul acesteia, în pofida faptului că funcțiile de exercitare a controlului
averii și intereselor personale, controlului privind respectarea regimului
juridic al conflictelor de interese îi revine Autorității Naționale de Integritate,
reieșind din prevederile art. 5, art. 6 din Legea nr. 132/2016.
Notează, că Autoritatea Națională de Integritate asigură integritatea în
exercitarea funcției publice sau funcției de demnitate publică și prevenirea
corupției prin realizarea controlului averii și al intereselor personale, și privind
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor.
4
Totodată, Autoritatea Națională de Integritate exercită controlul privind
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor.
În aceeași ordine de idei art. 19 lit. (g) din Legea 132/2016 stabilește că
inspectorii de integritate desfășoară un șir de activități printre care inclusiv și
întocmesc acte de constatare în condițiile legii.
Pe cale de consecință, grație cadrului legal enunțat rezultă că actul de
constatare se întocmește de inspectorul de integritate, însă, se emite din
numele Autorității Naționale de Integritate și se semnează de conducerea ei,
în acest sens, principiul legalității constituie o exigență sine qua non a unui
proces echitabil în sensul art. 6 din CEDO, care este aplicabil soluționării
litigiilor de contencios, inclusiv cele cu implicarea Autorității Naționale de
Integritate și în acest sens, potrivit definiției date de Curtea Constituțională în
jurisprudența sa constantă, „importanța principiului legalității presupune ca
legalitatea să fie respectată, această exigență existând nu doar pentru indivizi,
dar în mod egal și pentru autoritățile publice și private”, inclusiv Autorității
Naționale de Integritate. Or, în măsura în care legalitatea vizează actele
agenților publici, exigența este ca aceștia să acționeze în limita atribuțiilor care
i-au fost conferite.
Concluzionează, că conflictul de interese nu a fost probat de către
Inspectorul de Integritate. Or, prin conflict de interese se înțelege situația în
care subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea
influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților
ce îi revin potrivit legii, deși au fost încheiate contracte de achiziționare a
bunurilor/lucrărilor/serviciilor de valoare mică cu SRL „Gvism Service”, a
cărui fondator este Silvia Gusacinschi, acestea nu au fost semnate nemijlocit
de către primarul Ion Gusacinschi.
Totodată, reiterează raționamentul logic al încheierii contractelor
anume cu agentul economic SRL „Gvism Service” care își are adresa juridică
în s. Popeștii de Jos, or, asumarea din bugetul local al s. Popeștii de Jos a unor
cheltuieli în exces pentru achitarea serviciilor de transport al mărfurilor
procurate din alte puncte comerciale din cadrul altor unități administrativ
teritoriale, este una irațională și lipsită de temei.
Cât privește angajarea în calitate de conducător artistic la casa de
cultură din s. Popeștii de Jos pe Vitali Gusacinschi, aceasta nu întrunește
elementele unui conflict de interese, or, nu a fost probat de către Inspectorul
de integritate interesul personal sau o atitudine părtinitoare a reclamantului.
Mai mult ca atât, reiterează Ion Gusacinschi că Vitali Gusacinschi a fost
angajat exclusiv în baza prevederilor normative ale muncii, capacităților
profesionale, studiilor deținute precum și din cauza lipsei de candidați ce ar fi
putut ocupa funcția dată.
5
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 17 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a anulat actul de constatare nr. 270/06 din 18 noiembrie 2020 emis
de Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Ion Gusacinschi.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 7 iunie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus cerere de
apel nemotivat împotriva hotărârii din 17 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, iar la 8 septembrie 2022 a depus cerere de apel motivat,
solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii
de respingere a cererii de chemare în judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 17 mai 2022 și s-a emis
o decizie nouă prin care acțiunea în contencios administrativ depusă de Ion
Gusacinschi împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea
Actului de constatare, s-a respins ca neîntemeiată.
În motivarea soluției Curtea de Apel Chișinău a reținut că, urmare a
sesizării depuse, Autoritatea Națională de Integritate a întocmit actul de
constatare potrivit căruia:
- Se constată că dl Ion Gusacinschi, primar al s. Popeștii de Jos, r-ul Drochia, nu a
declarat și nu a soluționat conflictele de interese reale, în care s-a aflat, la
rezolvarea cererilor și la emiterea actelor administrative în privința lui Vitali
Gusacinschi, la încheierea directă a actelor juridice cu SRL „Gvism Service” și la
luarea deciziilor în privința SRL „Gvism Service” prin ce a încălcat regimul
juridic al conflictelor de interese;
- Se constată că dl Ion Gusacinschi, primar al s. Popeștii de Jos, r-ul Drochia, prin
soluționarea la 06 martie 2019 a cererii de angajare în funcție de conducător
artistic la casa de cultură dlui Vitali Gusacinschi; - la 12 august 2019 a cererii de
acordare a concediului dlui Vitali Gusacinschi; - la 04 februarie 2020 a cererii de
acordare a concediului dlui Vitali Gusacinschi; - la 01 octombrie 2020 a cererii de
eliberare din funcția de conducător artistic la casa de cultură a dlui Vitali
Gusacinschi, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese;
- Se constată că dl Ion Gusacinschi, primar al s. Popeștii de Jos, r-ul Drochia, prin
emiterea Dispozițiilor: - nr. 03-01-07 din 06 martie 2019 cu privire la numirea în
funcție, prin care dl Vitali Gusacinschi a fost numit în funcție de conducător
artistic la casa de cultură; - nr. 03-01-16 din 13 august 2019 cu privire la concediu
în privința dlui Vitali Gusacinschi; - nr. 03-01-03 din 03 februarie 2020 cu privire
la acordarea concediului dlui Vitali Gusacinschi; - nr. 02/01-4-07 din 03 februarie
2020 cu privire la atribuirea clasei și coeficientului de salarizare dlui Vitali
Gusacinschi; - nr. 03-01-18 din 01 octombrie 2020 cu privire la eliberarea din
funcție, prin care Vitali Gusacinschi a fost eliberat din funcția de director artistic
la casa de cultură, a încălcat regimul juridic al conflictului de interese;
6
- Se constată că dl Ion Gusacinschi, primar al s. Popeștii de Jos, r-ul Drochia, prin
încheierea directă cu SRL „Gvism Service” a Contractelor de achiziționare a
bunurilor/ lucrărilor/ serviciilor de valoare mică: - nr. 13 din 11 mai 2017; - nr. 38
din 25 septembrie 2017; - nr. 53 din 12 decembrie 2017; - nr. 55 din 13 decembrie
2017; - nr. 12 din 20 martie 2018; - nr. 20 din 14 mai 2018; - nr. 56 din 01
octombrie 2018; - nr. 65 din 15 decembrie 2018; - nr. 21 din 15 aprilie 2019; - nr.
36 din 20 august 2019; - nr. 50 din 18 decembrie 2019, a încălcat regimul juridic
al conflictelor de interese;
- Se constată că dl Ion Gusacinschi, primar al s. Popeștii de Jos, r-ul Drochia, prin
luarea deciziei si semnare cu SRL „Gvism Service” a Facturilor fiscale: - Seria
WB Nr. 4247874; - Seria WB Nr. 4247875; - Seria WB Nr. 4247908; - Seria WB
Nr. 4247914; - Seria WB Nr. 4247915, a Tarifarii lucrătorilor de la casa de cultură
Popeștii de Jos pentru anul 2020, inclusiv dlui Vitali Gusacinschi, a încălcat
regimul juridic al conflictelor de interese;
- Se sesizează, în termen de 5 zile din momentul rămânerii actului de constatare
definitiv, oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, în vederea inițierii
procedurii de revocare din funcție a dlui Ion Gusacinschi, primar al s. Popeștii de
Jos, r-ul Drochia.
- Se decade dl Ion Gusacinschi din dreptul de a exercita o funcție publică sau o
funcție de demnitate publică ori de a mai ocupa aceeași funcție (a exercita mandat
de primar) pe o perioadă de 3 ani, din data încetării mandatului de primar al s.
Popeștii de Jos, r-ul Drochia.
- Se înscrie dl Ion Gusacinschi, după rămânerea definitivă a actului de constatare
sau rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se
confirmă existența conflictului de interese, în Registrul de stat al persoanelor care
au interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică.
- Se aduce la cunoștința dlui Ion Gusacinschi actul de constatare și se informează
despre dreptul de a-l contesta în termen de 15 zile de la primirea acestuia, în
instanța de contencios administrativ.
A considerată neîntemeiată concluzia primei instanțe cu privire la
deficiențele referitor la înștiințarea persoanei vizate în control, reținând că,
prin scrisoarea nr. 04-06/745 din 3 august 2018, recepționată de către Ion
Gusacinschi, conform avizului de recepție nr. DS 2068468624AS, la 8
august 2018, acesta a fost informat despre inițierea în privința sa a
controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese și
despre drepturile sale prevăzute la art. 33 din Legea 132/2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate.
De asemenea a notat că, nu doar semnarea actelor administrative
constituie consumarea regimului juridic al conflictului de interese, dar și
încălcarea prevederilor legale ce țin de exercitarea mandatului deținut și
interesele personale ale subiectului declarării, care ar putea influența
necorespunzător îndeplinirea obiectivă și imparțială a obligațiilor și
responsabilităților ce le revin potrivit legii.
A subliniat că, respectarea regimului juridic al conflictelor de interese
de către Ion Gusacinschi, primar al s. Popeștii de Jos, r-ul Drochia, urma a fi
7
efectuată prin prisma prevederilor Legii nr. 133/2016 privind declararea
averii și intereselor personale și ale Legii nr. 132/2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate.
La caz a reținut că, în cadrul procedurii de control efectuată de către
inspectorul de integritate, s-a stabilit consumarea de către Ion Gusacinschi a
conflictelor de interese ce rezultă din relațiile sale cu persoane apropiate,
soția Silvia Gusacinschi, fiul Vitali Gusacinschi și persoana juridică SRL
”Gvism Service”.
Astfel, prin participarea intimatului Ion Gusacinschi, în calitate de
primar al s. Popeștii de Jos, r-ul Drochia, care vizează inclusiv și entitatea
SRL „Gvism Service”, la care soția intimatului Silvia Gusacinschi este
fondator și administrator, este privită ca un interes personal ce influențează
exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi
revin potrivit legii. Or, reclamantul/intimat nu a declarat și nu a soluționat
prin abținere conflictele de interese, participând la adoptarea actelor
administrative, semnarea actelor fiscale, semnarea contractelor de achiziții
în timpul exercitării mandatului de primar, cu privire la achiziționarea
anumitor bunuri, încheiate cu Silvia Gusacinschi - fondator cu cota de 100%
și conducător al SRL ”Gvism Service”, și cu Vitali Gusacinschi, fapt ce a
dus la consumarea conflictului de interese.
Respectiv instanța de apel a considerat întemeiată concluzia
Inspectorului potrivit căreia, prin adoptarea actelor și semnarea facturilor
fiscale, reclamantul/intimat a încălcat dispozițiile art. 12 alin. (4) și art. 14
alin. (3)-(4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor
personale, deoarece nu a luat măsuri pentru a proteja corectitudinea
procesului de luare a deciziilor, nu a declarat în scris și nu a soluționat prin
abținere conflictul de interese real în care se afla și a admis consumarea
conflictelor de interese, prin ce a încălcat normele legale privind conflictul
de interese.
A considerat declarativă concluzia primei instanțe cu referire la
termenul de procedură în interiorul căpruia a fost efectuat controlul privind
conflictul de interese admis de reclamantul/intimat Ion Gusacinschi,
deoarece, or, după prima sesizare înregistrată la Autoritatea Națională de
Integritate, nr. 647 din 23 iulie 2018, cu privire la eventuala încălcare a
regimului juridic al conflictelor de interese de către dl Ion Gusacinschi,
primar al s. Popeștii de Jos, r-ul Drochia, pe parcursul controlului au mai
parvenit sesizările înregistrate cu nr. C-141/18 din 20 august 2018, nr. 2905
din 18 iulie 2019, nr. 3447 din 14 august 2019 și nr. C-587/20 din 02
octombrie 2020, care au fost examinate în cadrul aceleiași proceduri de
control.
Instanța de apel a reținut că, termenul de examinare a sesizaților este
justificat prin complexitatea dosarului, or, acțiunile inspectorului de
8
integritate la desfășurarea procedurii de control în privința intimatului
/reclamant, erau conduse de Legea cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate, nr. 132 din 17 iunie 2016, Legea privind declararea averii și a
intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016 și Legea integrității nr. 82 din
25 mai 2017.
A mai subliniat că, legislația specială privind modalitatea de
constatare a conflictului de interese prevede termenul de inițiere a
controlului, de notificare a actului de constatare și de contestare, aceasta nu
prevedea expres un termen de finalizare a procedurii de control, acesta
urmând să fie unul rezonabil, totodată în dependență de complexitatea
cazului și comportamentul subiectului declarării în perioada controlului.
În context a considerat irelevantă aplicarea de către prima instanță a
prevederilor art. 60 din Codul administrativ, cu privire la aspectul termenelor
în procedura administrativă, deoarece, procedura administrativă în cadrul
controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese,
al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor este reglementată de legea
specială, Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din
17 iunie 2016, care și urmează a fi aplicată la caz, iar Legea nominalizată
stabilește mai multe termene în cadrul cărora inspectorul de integritate
urmează să efectueze anumite acțiuni, care cumulativ depășesc termenul
general de 30 de zile.
De asemenea Curtea de Apel Chișinău a desconsiderat concluzia
primei instanțe privind lipsa competenței inspectorului de integritate la
semnarea actului de constatare, reținând prevederile art. 6 lit. a), b), c), art. 7
alin. (2), art. 14 pct. (4), art. 19 lit. g), art. 38 alin. (1), art. 20 și 22 din Legea
nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate,
concluzionând că, inspectorul de integritate este competent să semneze actul
de constatare.
Mai mult ca atât a subliniat că, competența privind semnarea actului
de constatare nu este atribuită nici unui alt funcționar din cadrul Autorității
Naționale de Integritate, inclusiv președintelui sau vicepreședintelui.
În consecință Completul Curții de Apel Chișinău a conchis că, instanța
de fond neîntemeiat, cu aplicarea eronată a normelor de drept material și cu
aprecierea eronată a probelor administrate, a ajuns la concluzia de admitere
a acțiunii.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 11 august 2023, avocatul Lilia Ababei în interesele lui Ion
Gusacinschi a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 11 iulie 2023 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a
deciziei cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă cererea de
chemare în judecată.
9
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului a indicat că, instanțele de judecată ierarhic
inferioare au avut opinii diferite privind legalitatea actului administrativ
individual defavorabil contestat.
Reiterează că, după repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a
controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese,
al incompatibilităților și al restricțiilor, inspectorul de integritate dispune
începerea controlului.
Menționează, că principiul de distribuire aleatorie obligatorie a
sesizărilor la Autoritatea Națională de Integritate a fost introdus prin Legea
nr.132 din 17 iunie 2019 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate,
iar norma legală care a instituit acest mecanism, este o normă imperativ
onerativă de ordine publică, care consacră principiul repartizării aliatorii a
sesizărilor, nefiind admise excepții de la acest principiu.
Subliniază că, repartizarea aleatorie presupune distribuirea sesizărilor
prin sistemul electronic „e-Integritate”, astfel încât, inspectorul de integritate
competent să efectueze controlul, fiind stabilit în mod aleatoriu, cu
excluderea factorului decizional uman.
Consemnează că, la data de 23 iulie 2018 în cadrul Autorității
Naționale de Integritate a fost înregistrată sesizarea nr. 647, însă la
materialele cauzei nu a fost prezentată confirmarea privind repartizarea
aleatorie prin sistemul electronic de distribuire a sesizării inspectorului de
integritate a Autorității Naționale de Integritate, Constantin Culicovschi.
Respectiv, Autoritatea Națională de Integritate a încălcat prevederile
art. 30 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate
nr. 132 din 17 iunie 2016 și principiul consacrat prin aceste norme, întrucât
lipsește extrasul din sistemul electronic „e-Integritate” care să confirme
repartizarea aleatorie prin sistemul electronic de distribuire a sesizării,
argument invocat de intimatul Ion Gusacinschi, dar care nu a fost reținut de
instanța de apel.
Relevă că, prima instanță a constatat că la dosarul administrativ
prezentat de Autoritatea Națională de Integritate lipsește confirmarea privind
repartizarea aleatorie prin sistemul electronic de distribuire a sesizării nr.647
din 23 iulie 2018 prin care s-a adus la cunoștință eventuala încălcare a
regimului juridic al conflictului de interese de către Ion Gusacinschi
inspectorului de integritate a Autorității Naționale de Integritate, Constantin
Culicovschi și nici în cadrul dezbaterilor judecătorești nu a fost prezentată,
principiul repartizării sesizărilor în mod aleatoriu, fiind reglementat prin
norme de ordine publică de organizare a activității Autorității,
neregularitățile procedurale constând în încălcarea acestui principiu,
constituie un viciu deosebit de grav (art. 141 alin. (l) CA), care denotă
10
efectuarea unei proceduri administrative de control cu încălcarea principiului
legalității garantat de art.21 Cod administrativ, principiului imparțialității
garantat de art. 25 Cod administrativ, principiului comprehensibilității și
transparenței garantat de art.32 Cod administrativ și prin urmare confirmă
ilegalitatea actului administrativ.
Procedura de repartizare aleatorie pornește de la premisa că, statul are
obligații de natură să asigure că drepturile garantate lege să fie concrete și
efective, nu teoretice și iluzorii. Lipsa la materialele dosarului administrativ
a documentului (înscrisului) care să probeze repartizarea aleatorie a sesizării,
din care să rezulte cine și când a înregistrat sesizarea în sistemul electronic
pentru distribuire electronică, când a fost distribuită electronic sesizarea și
dacă a fost distribuită electronic sesizarea inspectorului care a efectuat
controlul, just a dus la concluziile instanței de fond că sesizarea nu a fost
distribuită aleatoriu.
Astfel, în lipsa actelor la dosarul administrativ, care să probeze
repartizarea aleatorie prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor, a
sesizării din 23 august 2018, constată că Autoritatea a încălcat prevederile
art. 30 alin. (l) și art. 37 alin. (l) al Legii nr. 132/17.06.2016 și principiul
consacrat prin aceste norme, ceea ce denotă ilegalitatea procedurii de control
și ilegalitatea actului de constatare nr. 270/06 din 18 noiembrie 2020 - actul
final emis pe marginea procedurii de control, inițiate cu încălcarea
procedurii.
Instanța de apel nu a apreciat nici argumentul invocat de către Ion
Gusacinschi, reținut ca întemeiat de către Judecătoria Chișinău, sediul
Râșcani precum că, a fost încălcat termenul de efectuare a procedurii de
control.
Menționează că, principiul de legalitate impune respectarea procedurii
administrative de către toate autoritățile publice, iar instanțele de judecată
trebuie în mod constant să verifice aplicarea acestui principiu, fiind un aspect
imperativ al statului de drept garantat prin art. 1 și art. 53 din Constituție.
La caz, se reține că nici Legea nr. 132 cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate și nici Legea nr. 133 privind declararea averii și a
intereselor personale (în vigoare la momentul emiterii actului de constatare)
nu instituia careva norme cu privire la termenii de finalizare a procedurii de
control și de emitere a actului de constatare.
În același timp, în Codul administrativ este prevăzut un capitol aparte
(capitolul III, art.60-65), care expres reglementa termenele în procedura
administrativă.
Concluzionează că Autoritatea Națională de Integritate a avut la
dispoziție un termen de 30 zile pentru a finaliza procedura administrativă,
care putea fi prelungit, în condițiile legii, pentru un termen de maxim 90 de
zile. Comunicarea în scris către participanții la procedura administrativă
11
fiind esențială. Nerespectarea de către Autoritatea Națională de Integritate a
termenului general instituit de legislator în cadrul finalizării procedurii
administrative are drept consecință juridică dreptul persoanei să inițieze
acțiune în contencios administrativ, în temeiul art. 189 din Codul
administrativ și să solicite anularea actului administrativ individual
defavorabil.
Accentuează faptul că încălcarea de către Autoritatea Națională de
Integritate a termenului legal al procedurii administrative este temei singular
de anulare a actului administrativ individual defavorabil, în condițiile în care
actul administrativ individual este de sancționare, cu impact în drepturile
fundamentale ale omului asigurate de art. 39 din Constituție și anume accesul
la o funcție publică.
Din materialele dosarului rezultă că sesizarea în privința lui Ion
Gusacinschi a fost depusă pe 23 iulie 2018; procesul-verbal de inițiere a
controlului a fost emis 3 august 2018, iar actul de constatare a fost întocmit
la 18 noiembrie 2020, fiind evident faptul încălcării termenului de finalizare
a procedurii administrative.
În speță, începutul termenului de control corespunde datei de 3 august
2018 și, respectiv, procedura de control urma a fi finalizată în termen de 30
zile, însă s-a finalizat la data de 18 noiembrie 2020. Atestă, că în cazul în
care, inspectorul de integritate nu a reușit realizarea controlului privind
respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, acesta era în drept să
solicite prelungirea termenului de efectuare a controlului. Careva acte din
care ar rezulta prelungirea termenului dat de către Autoritatea Națională de
Integritate nu se atestă. Aceste circumstanțe denotă în mod cert, că
inspectorul de integritate a încălcat termenul de efectuare a controlului în
privința lui Ion Gusacinschi stabilit de Codul administrativ, încălcare ce
denotă ilegalitatea actului contestat.
Subliniază că, instanța de apel nu a remarcat că actul de constatare este
afectat de vicii de legalitate și urmează a fi anulat. Or, încălcarea termenului
de efectuare a controlului, constituie o încălcare a procedurii stabilite de lege
și, constituie temei de anulare a actului de constatare, sau, emiterea actului
de constatare peste termenul procedurii administrative, denotă că acesta a
fost emis în afara unei proceduri de control.
De asemenea, menționează că nu a fost respectat termenul rezonabil
de examinare a procedurii administrative, deoarece Actul de constatare nr.
270/06 a fost emis la data de 18 noiembrie 2020, adică peste doi ani de la
termenul legal imperativ în interiorul căruia trebuia finalizată procedura
administrativă, însă dosarul nu este foarte complex, iar acțiunile desfășurate
de către inspectorul de integritate pe caz nu sunt voluminoase.
În continuare notează că, potrivit aceluiași act de constatare, „Ion
Gusacinschi a fost decăzut din dreptul de a exercita o funcție publică sau o
12
funcție de demnitate publică ori de a mai ocupa aceeași funcție (a exercita
mandat de primar) pe o perioadă de 3 ani, din data încetării mandatului de
primar al s. Popeștii de Jos, r-1 Drochia. S-a dispus înscrierea lui Ion
Gusacinschi, după rămânerea definitivă a actului de constatare sau
rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se
confirmă existența conflictului de interese, în Registrul de stat al persoanelor
care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică.”
La acest aspect, consideră că actul de constatare este neîntemeiat și din
motiv că, inspectorul de integritate a omis să-și motiveze decizia privind
decăderea Ion Gusacinschi din dreptul de a exercita o funcție publică sau o
funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă
de 3 ani din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data
rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se
confirmă conflictul de interese, sub aspectul proporționalității.
Relevă că, la aplicarea sancțiunii sub formă de privare a persoanei de
dreptul de a exercita funcții publice sau funcții de demnitate publică,
inspectorul de integritate urmează să motiveze, prin prisma principiului
proporționalității, aplicarea unei astfel de sancțiuni. Această concluzie derivă
din prevederile art. 29 din Codul administrativ, care statuează că orice
măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau
libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului
proporționalității.
Din punct de vedere conceptual, proporționalitatea acțiunilor
administrative, mai ales la emiterea unui act administrativ individual, constă
în obligația organelor statului de a nu permite ingerința în drepturile
cetățeanului, decât în condițiile legii, într-o manieră armonioasă și
echilibrată și numai atunci când aceasta este cerută de interesul public, fără
a afecta esența drepturilor subiective. Este posibil să se interfereze cu
drepturile omului prin activitate administrativă, dar această acțiune trebuie
să fie proporțională cu scopul legitim urmărit, să fie adecvată, necesară și
rezonabilă.
În această ordine de idei, notează că proporționalitatea, constituie un
element obligatoriu care reflectă în aplicare principiul legalității activității
administrative. Controlul judiciar efectiv obligă instanța de contencios
administrativ să verifice respectarea acestei axiome legale de către
autoritățile publice.
De asemenea, accentuează că, atunci când emite un act de constatare,
inspectorul de integritate urmează să țină cont și de scopul Legii nr. 133 din
17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, așa cum
acesta a fost reglementat de legiuitor în art. 1 alin. (2) și anume, instituirea
măsurilor de prevenire și de combatere a îmbogățirii nejustificate, a
13
conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate, precum și a încălcării
regimului juridic al restricțiilor și limitărilor.
Astfel, sancțiunile aplicate de inspectorul de integritate, respectiv
decăderea lui Ion Gusacinschi din dreptul de a exercita o funcție publică sau
o funcție de demnitate publică ori de a mai ocupa aceeași funcție (a exercita
mandat de primar) pe o perioadă de 3 ani, din data încetării mandatului de
primar al s. Popeștii de Jos, r-1 Drochia, dispunerea înscrierii lui Ion
Gusacinschi, după rămânerea definitivă a actului de constatare sau
rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se
confirmă existența conflictului de interese, în Registrul de stat al persoanelor
care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, în
mod evident aduce atingere drepturilor subiectului declarării, în special
dreptului de a deține funcții publice și funcții de demnitate publică.
Prin urmare, la aplicarea acestor sancțiuni, inspectorul de integritate
era obligat să țină cont de necesitatea aplicării și respectării principiului
proporționalității, inclusiv, era obligat să-și motiveze soluția de aplicare a
sancțiunilor, prin prisma scopului Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind
declararea averii și a intereselor personale.
Pe de altă parte, reiterează că, în practica sa, Autoritatea Națională de
Integritate, conducându-se de principiul proporționalității, a emis acte de
constatare a încălcării regimului juridic al conflictelor de interese de către
subiecți ai declarării, însă, nu a aplicat și sancțiunea de decădere din dreptul
de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică cât și
înscrierea în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o
funcție publică sau de demnitate publică, motivând că aceasta fiind
disproporțională cu abaterea admisă.
La caz, din analiza actului de constatare întocmit în privința
recurentului, nu rezultă că inspectorul de integritate ar fi examinat cel puțin
situația prin prisma analizei principiului proporționalității, atunci când a
dispus aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea regimului juridic al
incompatibilităților. Aceste circumstanțe odată în plus denotă, că actul de
constatare emis în privința lui Ion Gusacinschi este unul ilegal și contrar
dispozițiilor art. 29 din Codul administrativ, așa cum, inspectorul de
integritate nu a motivat în nici un mod proporționalitatea sancțiunilor
aplicate în raport cu pretinsele încălcări admise de Ion Gusacinschi.
Consideră că, instanța de apel a aplicat eronat prevederile legii
relevante raportului juridic, nu a cercetat sub toate aspectele probele anexate
la materialele cauzei și nu a dat apreciere tuturor argumentelor invocate de
către participanții la proces, motiv pentru care urmează a fi casată decizia
Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2023, cu emiterea unei noi decizii, de
admitere a cererii de chemare în judecată depuse de Ion Gusacinschi.
14
POZIȚIA INTIMARULUI
Prin referința depusă la 20 octombrie 2023, Autoritatea Națională de
Integritate a solicitat respingerea cererii de recurs și menținerea deciziei din
11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin.(1) și (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție) statuează că:
„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art.VII, care vor intra în
vigoare la 1 septembrie 2023. (3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până
la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare
la data depunerii recursului.”
Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de avocatul Lilia Ababei în interesele lui Ion
Gusacinschi a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr.246 din
31 iulie 2023, în vigoare din 1 septembrie 2023, și anume la 11 august 2023,
prin urmare va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.
Articolul 244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în
vigoare până la 1 septembrie 2023) statuează că:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Articolul 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii
în vigoare până la 1 septembrie 2023) prevede că:
(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30
de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea
de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Articolul 246 alin.(1) și (2) lit.a)-f) din Codul administrativ (în
redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) reglementează că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu
poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus
15
de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului
stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă
după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu
corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234
alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă
de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a
pronunțat dispozitivul deciziei contestate, în ședință publică, la 11 iulie
2023.
Actele cauzei atestă că copia dispozitivului deciziei a instanței de
apel și copia deciziei integrale a fost notificat participanților la proces la 14
august 2023 și 27 septembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, fapt
ce se confirmă extrasul anexat la dosar (f.d.194, 195).
Astfel, recursul a fost depus de avocatul Lilia Ababei în interesele lui
Ion Gusacinschi, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul
administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor
prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare 1 septembrie 2023).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că din
analiza prevederilor legale precizate supra rezultă că admisibilitatea
/inadmisibilitatea recursului depus până la data de 1 septembrie 2023, în
special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art.246 alin.(2) din
Codul administrativ, dar urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil
bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de
recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de
serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes
rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel
contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o
eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
16
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că pentru
a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care
constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la
examinarea cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru
a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin
legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei
(MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a
unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a
articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărârea din 19
februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1
CEDO (Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus
de avocatul Lilia Ababei în interesele lui Ion Gusacinschi.
În conformitate cu prevederile art.230 și art.246 din Codul
administrativ,
17
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Lilia Ababei în interesele
lui Ion Gusacinschi.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
18