3ra-1001/23 — Anularea actulului administrativ

La 4 decembrie 2020, Ion Gusacinschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare nr. 270/06 din 18 noiembrie 2020.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 18 noiembrie 2020 inspectorul de integritate al Inspectorului de Integritate al Agenției Naționale de Integritate - Constantin Culicovshi, a emis actul de constatare nr. 270/06 în privința lui Ion Gusacinschi cu privire la respectarea regimului juridic al conflictelor de interese.

În rezultatul efectuării controlului de către inspectorul Constantin Culicovshi s-au constatat pretinsele încălcări ale regimului juridic al conflictelor de interese de către primarul s. Popeștii de Jos - Ion Gusacinschi, prin; - Nedeclararea imediată, precum și în decurs de 3 zile de la data constatării Autorității Naționale de Integritate, printr-o declarație scrisă, despre fiecare dintre situațiile de conflicte reale, în care s-a aflat la soluționarea cererilor și emiterea actelor administrative în privința lui Vitali Gusacinschi, încheierea directă a actelor juridice cu SRL „Gvism Service” și luarea deciziilor în privința acesteia, reprezentată de Silvia Gusacinschi; - Nesoluționarea conflictelor de interese reale în care s-a aflat prin abținere, informând toate părțile vizate de decizia respectivă în privința măsurilor luate pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor; - Nerespectarea prescripției legale de a nu întreprinde orice acțiuni pe cauzele date, cu excepția abținerii, până la soluționarea conflictelor de interese.

Reieșind din continuului actului, inspectorul de integritate a dispus sesizarea în termen de 5 zile din momentul rămânerii definitive a actului de constatare definitiv, a Oficiului teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, în vederea inițierii procedurii de revocare din funcție a dlui Ion Gusacinschi, primar al s. Popeștii de Jos, r-nul Drochia. Se decade dlui Ion Gusacinschi din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică ori de a mai ocupa aceeași funcție (a exercita mandat de primar) pe o perioada de 3 ani, din data încetării mandatului de primar al s. Popeștii de Jos, raionul Drochia. 1

Reclamantul precizează că actul de constatare nr. 270/06 emis de către Inspectorul de integritate al Autorității Naționale de Integritate i-a fost adus la cunoștință la data de 23 noiembrie 2020.

Cu referire la evenimentele ce au precedat, reclamantul indică că este primar al s. Popeștii de Jos, r-nul Drochia începând cu data de 25 iunie 2011 până în prezent. A fost ales primar pentru al treilea mandat consecutiv, fapt ce reprezintă un indice al îndeplinirii cu bună-credință atribuțiilor stabilite prin lege.

Menționează că pe parcursul mandatului exercitat, în privința lui nu au fost constatate careva încălcări în exercitarea atribuțiilor. Pe parcursul mandatului, exercitând atribuțiile cu obiectivitate și imparțialitate oferite prin acte normative în vigoare, în interesul colectivității locale a încheiat un șir de contracte, în vederea realizării obiectivelor propuse pentru îmbunătățirea, dezvoltarea și prosperitatea s. Popeștii de Jos.

Cu referire la pretinsa încălcare constatată de inspectorul Constantin Culicovschi, de nedeclarare imediată la încheierea directă a actelor juridice cu SRL „Gvism Service” și luarea deciziilor în privința acesteia, reprezentată de Silvia Gusacinschi, reclamantul consideră necesar a evidenția faptul că Primăria s. Popeștii de Jos a stabilit o colaborare juridică cu agentul economic din același sat, începând cu anul 2003 de la data fondării Primăriei, fiind unicul punct de unde Primăria, precum și alte persoane fizice, pot procura bunuri/mărfuri de primă necesitate.

Astfel, pentru raționalizarea și pentru optimizarea cheltuielilor din bugetul local, începând cu anul 2003, toți Primarii precedenți ai s. Popeștii de Jos, de până la el, au semnat contracte de comercializare a mărfurilor/serviciilor/lucrărilor de mică valoarea precum și facturi fiscale în acest sens, cu agentul economic respectiv din localitate.

Conform practicii stabilite menționate, el de asemenea a semnat câteva contracte de valoare mică cu agentul economic din sat, de la începutul mandatului său până în anul 2016, când acest magazin era gestionat de compania SRL „Bomi Servis”, a cărei fondator nu are nici o tangență și nici o legătură de rudenie cu reclamantul Ion Gusacinschi, respectiv, fiind absent oricare pretins conflict de interese.

În anul 2016 gestionarea punctului comercial din s. Popeștii de Jos, a fost preluată de către SRL „Gvism Service”, a cărei fondator este Silvia Gusacinschi, care se află în relații de căsătorie cu reclamantul.

Astfel, pentru a evita orice interpretări de situații, primarul, începând cu anul 2016 s-a abținut de la semnarea contractelor de achiziționare a mărfurilor/serviciilor/lucrărilor de mică valoare, iar toate relațiile contractuale cu agentul economic SRL „Gvism Service”, au fost stabilite de un alt reprezentant al primăriei. Achiziția bunurilor/lucrărilor/serviciilor de valoare mică de la agentul economic SRL „Gvism Service” au fost efectuate doar în 2 scopul optimizării cheltuielilor, precum și evitării unor eventuale risipe de mijloace financiare în exces pentru transportul mărfurilor, fapt ce doar a sporit gradul de eficiență a gestionarii a mijloacelor financiar din bugetul localității.

Afirmă că, contractele nu au fost semnate nemijlocit de către el, nu se atestă prezența unui conflict de interese, mai mult ca atât, și-a realizat obligația legală de a se abține de la încheierea actului juridic.

Remarcă că, încheierea contractelor respective constituia o necesitate stringentă, or, mărfurile procurate au fost achiziționate strict în interesul colectivității locale.

În aceeași ordine de idei, indică că raționamentele continuării raporturilor juridice existente cu unicul centru comercial din sat erau justificate, or, la realizarea atribuțiilor, la efectuarea cheltuielilor din bugetul local, trebuie să se țină cont în mod prioritar de interesul colectivității locale, evitând cheltuielile excesive ce s-ar putea asuma prin încheierea unor contracte cu alți agenți comerciali din alte localități, cu prețuri în defavoarea colectivității locale.

Mai subliniază, că Silvia Gusacinschi a efectuat o donație primăriei de 10 mese, 20 de scaune pentru organizarea diferitor ceremonii.

Cu referire la pretinsul conflict de interese constatat de inspectorul Constatin Culicovschi la nedeclararea despre fiecare dintre situațiile de conflicte reale, în care s-a aflat la soluționarea cererilor și emiterea actelor administrative în privința lui, precizează că Vitali Gusacinschi a fost numit în funcție de conducător artistic al casei de cultură la 6 martie 2019 și eliberat din funcție la cererea acestuia de demisie la data de 1 octombrie 2020.

În acest sens consideră neîntemeiată poziția Inspectorului de Integritate privind existența unui conflict de interese, or, în conformitate cu Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, prin conflict de interese se înțelege situația în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii.

Deși Inspectorul de Integritate a constatat legătura de rudenie dintre Ion Gusacinschi și Vitali Gusacinschi, reclamantul reiterează lipsa conflictului de interese în această situație, or, prin conflict de interese se înțelege situația în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea influenta exercitarea imparțială, obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii.

În susținerea poziției invocate, indică că funcția de conducător artistic al casei de cultură a fost ocupată de către Vitali Gusacinschi în condițiile prevăzute de legislația muncii, exclusiv în baza capacităților profesionale și studiile deținute, inclusiv și din motivul lipsei de candidați la funcția respectivă. 3

Remarcă, că la momentul actual, funcția în cauză este vacantă, dat fiind faptul lipsei de specialiști în domeniul respectiv și a lipsei candidaților ce ar putea suplini locul vacant.

Reiterează că pentru a exista un conflict de interese, trebuie să se constate interesul personal ce poate sau ar putea influenta imparțialitatea obiectivă la realizarea responsabilităților subiectului declarării.

În conturarea ideii expuse, în acțiune se reiterează că Inspectorul de Integritate nu a probat existența interesului personal, material, fie nematerial ori a avantajelor care ar fi fost obținute de către primarul Ion Gusacinschi în urma angajării lui Vitali Gusacinschi în calitate de conducător artistic al casei de cultură.

Mai mult ca atât, Vitali Gusacinschi, în calitate de conducător artistic al casei de cultura, din surse financiare personale a efectuat reparația și amenajarea edificiului casei de cultură, inclusiv, a procurat plafoane de iluminat pe strada centrală a s. Popeștii de Jos, precum și a asigurat efectuarea curățeniei generale pe teritoriul casei de cultură, acordând și transport gratuit.

Pe lângă cele menționate, consideră important că în perioada în care Vitali Gusacinschi a deținut funcția de conducător artistic al casei de cultură, acesta nu a primit careva plăti, stimulări sau premii.

Concluzionează, că Inspectorul de Integritate nu a adus argumente, probe în susținerea poziției sale, acesta nu a demonstrat presupusul conflict de interes, or, în speță lipsește interesul personal ce ar putea influența imparțialitatea primarului s. Popeștii de Jos.

Menționează că actul de constatare este semnat de inspectorul de integritate Constantin Culicovschi din numele Autorității de Integritate care conform art. 16 din Legea nr. 132/2016, precum și conform Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 9 din 08 februarie 2018 privind aprobarea structurii și a efectivul limită ale Autorității Naționale de Integritate, este parte integrantă a aparatului Autorității Naționale de Integritate.

Precizează, că actul de constatare a fost emis de o structura internă a Autorității Naționale de Integritate (fără personalitate juridică) și semnată de angajatul acesteia, în pofida faptului că funcțiile de exercitare a controlului averii și intereselor personale, controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese îi revine Autorității Naționale de Integritate, reieșind din prevederile art. 5, art. 6 din Legea nr. 132/2016.

Notează, că Autoritatea Națională de Integritate asigură integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției de demnitate publică și prevenirea corupției prin realizarea controlului averii și al intereselor personale, și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. 4

Totodată, Autoritatea Națională de Integritate exercită controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

În aceeași ordine de idei art. 19 lit. (g) din Legea 132/2016 stabilește că inspectorii de integritate desfășoară un șir de activități printre care inclusiv și întocmesc acte de constatare în condițiile legii.

Pe cale de consecință, grație cadrului legal enunțat rezultă că actul de constatare se întocmește de inspectorul de integritate, însă, se emite din numele Autorității Naționale de Integritate și se semnează de conducerea ei, în acest sens, principiul legalității constituie o exigență sine qua non a unui proces echitabil în sensul art. 6 din CEDO, care este aplicabil soluționării litigiilor de contencios, inclusiv cele cu implicarea Autorității Naționale de Integritate și în acest sens, potrivit definiției date de Curtea Constituțională în jurisprudența sa constantă, „importanța principiului legalității presupune ca legalitatea să fie respectată, această exigență existând nu doar pentru indivizi, dar în mod egal și pentru autoritățile publice și private”, inclusiv Autorității Naționale de Integritate. Or, în măsura în care legalitatea vizează actele agenților publici, exigența este ca aceștia să acționeze în limita atribuțiilor care i-au fost conferite.

Concluzionează, că conflictul de interese nu a fost probat de către Inspectorul de Integritate. Or, prin conflict de interese se înțelege situația în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii, deși au fost încheiate contracte de achiziționare a bunurilor/lucrărilor/serviciilor de valoare mică cu SRL „Gvism Service”, a cărui fondator este Silvia Gusacinschi, acestea nu au fost semnate nemijlocit de către primarul Ion Gusacinschi.

Totodată, reiterează raționamentul logic al încheierii contractelor anume cu agentul economic SRL „Gvism Service” care își are adresa juridică în s. Popeștii de Jos, or, asumarea din bugetul local al s. Popeștii de Jos a unor cheltuieli în exces pentru achitarea serviciilor de transport al mărfurilor procurate din alte puncte comerciale din cadrul altor unități administrativ teritoriale, este una irațională și lipsită de temei.

Cât privește angajarea în calitate de conducător artistic la casa de cultură din s. Popeștii de Jos pe Vitali Gusacinschi, aceasta nu întrunește elementele unui conflict de interese, or, nu a fost probat de către Inspectorul de integritate interesul personal sau o atitudine părtinitoare a reclamantului.

Mai mult ca atât, reiterează Ion Gusacinschi că Vitali Gusacinschi a fost angajat exclusiv în baza prevederilor normative ale muncii, capacităților profesionale, studiilor deținute precum și din cauza lipsei de candidați ce ar fi putut ocupa funcția dată. 5

În motivarea soluției Curtea de Apel Chișinău a reținut că, urmare a sesizării depuse, Autoritatea Națională de Integritate a întocmit actul de constatare potrivit căruia: - Se constată că dl Ion Gusacinschi, primar al s. Popeștii de Jos, r-ul Drochia, nu a declarat și nu a soluționat conflictele de interese reale, în care s-a aflat, la rezolvarea cererilor și la emiterea actelor administrative în privința lui Vitali Gusacinschi, la încheierea directă a actelor juridice cu SRL „Gvism Service” și la luarea deciziilor în privința SRL „Gvism Service” prin ce a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese; - Se constată că dl Ion Gusacinschi, primar al s. Popeștii de Jos, r-ul Drochia, prin soluționarea la 06 martie 2019 a cererii de angajare în funcție de conducător artistic la casa de cultură dlui Vitali Gusacinschi; - la 12 august 2019 a cererii de acordare a concediului dlui Vitali Gusacinschi; - la 04 februarie 2020 a cererii de acordare a concediului dlui Vitali Gusacinschi; - la 01 octombrie 2020 a cererii de eliberare din funcția de conducător artistic la casa de cultură a dlui Vitali Gusacinschi, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese; - Se constată că dl Ion Gusacinschi, primar al s. Popeștii de Jos, r-ul Drochia, prin emiterea Dispozițiilor: - nr. 03-01-07 din 06 martie 2019 cu privire la numirea în funcție, prin care dl Vitali Gusacinschi a fost numit în funcție de conducător artistic la casa de cultură; - nr. 03-01-16 din 13 august 2019 cu privire la concediu în privința dlui Vitali Gusacinschi; - nr. 03-01-03 din 03 februarie 2020 cu privire la acordarea concediului dlui Vitali Gusacinschi; - nr. 02/01-4-07 din 03 februarie 2020 cu privire la atribuirea clasei și coeficientului de salarizare dlui Vitali Gusacinschi; - nr. 03-01-18 din 01 octombrie 2020 cu privire la eliberarea din funcție, prin care Vitali Gusacinschi a fost eliberat din funcția de director artistic la casa de cultură, a încălcat regimul juridic al conflictului de interese; 6 - Se constată că dl Ion Gusacinschi, primar al s. Popeștii de Jos, r-ul Drochia, prin încheierea directă cu SRL „Gvism Service” a Contractelor de achiziționare a bunurilor/ lucrărilor/ serviciilor de valoare mică: - nr. 13 din 11 mai 2017; - nr. 38 din 25 septembrie 2017; - nr. 53 din 12 decembrie 2017; - nr. 55 din 13 decembrie 2017; - nr. 12 din 20 martie 2018; - nr. 20 din 14 mai 2018; - nr. 56 din 01 octombrie 2018; - nr. 65 din 15 decembrie 2018; - nr. 21 din 15 aprilie 2019; - nr. 36 din 20 august 2019; - nr. 50 din 18 decembrie 2019, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese; - Se constată că dl Ion Gusacinschi, primar al s. Popeștii de Jos, r-ul Drochia, prin luarea deciziei si semnare cu SRL „Gvism Service” a Facturilor fiscale: - Seria WB Nr. 4247874; - Seria WB Nr. 4247875; - Seria WB Nr. 4247908; - Seria WB Nr. 4247914; - Seria WB Nr. 4247915, a Tarifarii lucrătorilor de la casa de cultură Popeștii de Jos pentru anul 2020, inclusiv dlui Vitali Gusacinschi, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese; - Se sesizează, în termen de 5 zile din momentul rămânerii actului de constatare definitiv, oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, în vederea inițierii procedurii de revocare din funcție a dlui Ion Gusacinschi, primar al s. Popeștii de Jos, r-ul Drochia. - Se decade dl Ion Gusacinschi din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică ori de a mai ocupa aceeași funcție (a exercita mandat de primar) pe o perioadă de 3 ani, din data încetării mandatului de primar al s. Popeștii de Jos, r-ul Drochia. - Se înscrie dl Ion Gusacinschi, după rămânerea definitivă a actului de constatare sau rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese, în Registrul de stat al persoanelor care au interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică. - Se aduce la cunoștința dlui Ion Gusacinschi actul de constatare și se informează despre dreptul de a-l contesta în termen de 15 zile de la primirea acestuia, în instanța de contencios administrativ.

A considerată neîntemeiată concluzia primei instanțe cu privire la deficiențele referitor la înștiințarea persoanei vizate în control, reținând că, prin scrisoarea nr. 04-06/745 din 3 august 2018, recepționată de către Ion Gusacinschi, conform avizului de recepție nr. DS 2068468624AS, la 8 august 2018, acesta a fost informat despre inițierea în privința sa a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese și despre drepturile sale prevăzute la art. 33 din Legea 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

De asemenea a notat că, nu doar semnarea actelor administrative constituie consumarea regimului juridic al conflictului de interese, dar și încălcarea prevederilor legale ce țin de exercitarea mandatului deținut și interesele personale ale subiectului declarării, care ar putea influența necorespunzător îndeplinirea obiectivă și imparțială a obligațiilor și responsabilităților ce le revin potrivit legii.

A subliniat că, respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Ion Gusacinschi, primar al s. Popeștii de Jos, r-ul Drochia, urma a fi 7 efectuată prin prisma prevederilor Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale și ale Legii nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

La caz a reținut că, în cadrul procedurii de control efectuată de către inspectorul de integritate, s-a stabilit consumarea de către Ion Gusacinschi a conflictelor de interese ce rezultă din relațiile sale cu persoane apropiate, soția Silvia Gusacinschi, fiul Vitali Gusacinschi și persoana juridică SRL ”Gvism Service”.

Astfel, prin participarea intimatului Ion Gusacinschi, în calitate de primar al s. Popeștii de Jos, r-ul Drochia, care vizează inclusiv și entitatea SRL „Gvism Service”, la care soția intimatului Silvia Gusacinschi este fondator și administrator, este privită ca un interes personal ce influențează exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii. Or, reclamantul/intimat nu a declarat și nu a soluționat prin abținere conflictele de interese, participând la adoptarea actelor administrative, semnarea actelor fiscale, semnarea contractelor de achiziții în timpul exercitării mandatului de primar, cu privire la achiziționarea anumitor bunuri, încheiate cu Silvia Gusacinschi - fondator cu cota de 100% și conducător al SRL ”Gvism Service”, și cu Vitali Gusacinschi, fapt ce a dus la consumarea conflictului de interese.

Respectiv instanța de apel a considerat întemeiată concluzia Inspectorului potrivit căreia, prin adoptarea actelor și semnarea facturilor fiscale, reclamantul/intimat a încălcat dispozițiile art. 12 alin. (4) și art. 14 alin. (3)-(4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, deoarece nu a luat măsuri pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor, nu a declarat în scris și nu a soluționat prin abținere conflictul de interese real în care se afla și a admis consumarea conflictelor de interese, prin ce a încălcat normele legale privind conflictul de interese.

A considerat declarativă concluzia primei instanțe cu referire la termenul de procedură în interiorul căpruia a fost efectuat controlul privind conflictul de interese admis de reclamantul/intimat Ion Gusacinschi, deoarece, or, după prima sesizare înregistrată la Autoritatea Națională de Integritate, nr. 647 din 23 iulie 2018, cu privire la eventuala încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese de către dl Ion Gusacinschi, primar al s. Popeștii de Jos, r-ul Drochia, pe parcursul controlului au mai parvenit sesizările înregistrate cu nr. C-141/18 din 20 august 2018, nr. 2905 din 18 iulie 2019, nr. 3447 din 14 august 2019 și nr. C-587/20 din 02 octombrie 2020, care au fost examinate în cadrul aceleiași proceduri de control.

Instanța de apel a reținut că, termenul de examinare a sesizaților este justificat prin complexitatea dosarului, or, acțiunile inspectorului de 8 integritate la desfășurarea procedurii de control în privința intimatului /reclamant, erau conduse de Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, nr. 132 din 17 iunie 2016, Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016 și Legea integrității nr. 82 din 25 mai 2017.

A mai subliniat că, legislația specială privind modalitatea de constatare a conflictului de interese prevede termenul de inițiere a controlului, de notificare a actului de constatare și de contestare, aceasta nu prevedea expres un termen de finalizare a procedurii de control, acesta urmând să fie unul rezonabil, totodată în dependență de complexitatea cazului și comportamentul subiectului declarării în perioada controlului.

În context a considerat irelevantă aplicarea de către prima instanță a prevederilor art. 60 din Codul administrativ, cu privire la aspectul termenelor în procedura administrativă, deoarece, procedura administrativă în cadrul controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor este reglementată de legea specială, Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, care și urmează a fi aplicată la caz, iar Legea nominalizată stabilește mai multe termene în cadrul cărora inspectorul de integritate urmează să efectueze anumite acțiuni, care cumulativ depășesc termenul general de 30 de zile.

De asemenea Curtea de Apel Chișinău a desconsiderat concluzia primei instanțe privind lipsa competenței inspectorului de integritate la semnarea actului de constatare, reținând prevederile art. 6 lit. a), b), c), art. 7 alin. (2), art. 14 pct. (4), art. 19 lit. g), art. 38 alin. (1), art. 20 și 22 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, concluzionând că, inspectorul de integritate este competent să semneze actul de constatare.

Mai mult ca atât a subliniat că, competența privind semnarea actului de constatare nu este atribuită nici unui alt funcționar din cadrul Autorității Naționale de Integritate, inclusiv președintelui sau vicepreședintelui.

În consecință Completul Curții de Apel Chișinău a conchis că, instanța de fond neîntemeiat, cu aplicarea eronată a normelor de drept material și cu aprecierea eronată a probelor administrate, a ajuns la concluzia de admitere a acțiunii.

Reiterează că, după repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor, inspectorul de integritate dispune începerea controlului.

Menționează, că principiul de distribuire aleatorie obligatorie a sesizărilor la Autoritatea Națională de Integritate a fost introdus prin Legea nr.132 din 17 iunie 2019 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, iar norma legală care a instituit acest mecanism, este o normă imperativ onerativă de ordine publică, care consacră principiul repartizării aliatorii a sesizărilor, nefiind admise excepții de la acest principiu.

Subliniază că, repartizarea aleatorie presupune distribuirea sesizărilor prin sistemul electronic „e-Integritate”, astfel încât, inspectorul de integritate competent să efectueze controlul, fiind stabilit în mod aleatoriu, cu excluderea factorului decizional uman.

Consemnează că, la data de 23 iulie 2018 în cadrul Autorității Naționale de Integritate a fost înregistrată sesizarea nr. 647, însă la materialele cauzei nu a fost prezentată confirmarea privind repartizarea aleatorie prin sistemul electronic de distribuire a sesizării inspectorului de integritate a Autorității Naționale de Integritate, Constantin Culicovschi.

Respectiv, Autoritatea Națională de Integritate a încălcat prevederile art. 30 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 și principiul consacrat prin aceste norme, întrucât lipsește extrasul din sistemul electronic „e-Integritate” care să confirme repartizarea aleatorie prin sistemul electronic de distribuire a sesizării, argument invocat de intimatul Ion Gusacinschi, dar care nu a fost reținut de instanța de apel.

Relevă că, prima instanță a constatat că la dosarul administrativ prezentat de Autoritatea Națională de Integritate lipsește confirmarea privind repartizarea aleatorie prin sistemul electronic de distribuire a sesizării nr.647 din 23 iulie 2018 prin care s-a adus la cunoștință eventuala încălcare a regimului juridic al conflictului de interese de către Ion Gusacinschi inspectorului de integritate a Autorității Naționale de Integritate, Constantin Culicovschi și nici în cadrul dezbaterilor judecătorești nu a fost prezentată, principiul repartizării sesizărilor în mod aleatoriu, fiind reglementat prin norme de ordine publică de organizare a activității Autorității, neregularitățile procedurale constând în încălcarea acestui principiu, constituie un viciu deosebit de grav (art. 141 alin. (l) CA), care denotă 10 efectuarea unei proceduri administrative de control cu încălcarea principiului legalității garantat de art.21 Cod administrativ, principiului imparțialității garantat de art. 25 Cod administrativ, principiului comprehensibilității și transparenței garantat de art.32 Cod administrativ și prin urmare confirmă ilegalitatea actului administrativ.

Procedura de repartizare aleatorie pornește de la premisa că, statul are obligații de natură să asigure că drepturile garantate lege să fie concrete și efective, nu teoretice și iluzorii. Lipsa la materialele dosarului administrativ a documentului (înscrisului) care să probeze repartizarea aleatorie a sesizării, din care să rezulte cine și când a înregistrat sesizarea în sistemul electronic pentru distribuire electronică, când a fost distribuită electronic sesizarea și dacă a fost distribuită electronic sesizarea inspectorului care a efectuat controlul, just a dus la concluziile instanței de fond că sesizarea nu a fost distribuită aleatoriu.

Astfel, în lipsa actelor la dosarul administrativ, care să probeze repartizarea aleatorie prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor, a sesizării din 23 august 2018, constată că Autoritatea a încălcat prevederile art. 30 alin. (l) și art. 37 alin. (l) al Legii nr. 132/17.06.2016 și principiul consacrat prin aceste norme, ceea ce denotă ilegalitatea procedurii de control și ilegalitatea actului de constatare nr. 270/06 din 18 noiembrie 2020 - actul final emis pe marginea procedurii de control, inițiate cu încălcarea procedurii.

Instanța de apel nu a apreciat nici argumentul invocat de către Ion Gusacinschi, reținut ca întemeiat de către Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani precum că, a fost încălcat termenul de efectuare a procedurii de control.

Menționează că, principiul de legalitate impune respectarea procedurii administrative de către toate autoritățile publice, iar instanțele de judecată trebuie în mod constant să verifice aplicarea acestui principiu, fiind un aspect imperativ al statului de drept garantat prin art. 1 și art. 53 din Constituție.

La caz, se reține că nici Legea nr. 132 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și nici Legea nr. 133 privind declararea averii și a intereselor personale (în vigoare la momentul emiterii actului de constatare) nu instituia careva norme cu privire la termenii de finalizare a procedurii de control și de emitere a actului de constatare.

În același timp, în Codul administrativ este prevăzut un capitol aparte (capitolul III, art.60-65), care expres reglementa termenele în procedura administrativă.

Concluzionează că Autoritatea Națională de Integritate a avut la dispoziție un termen de 30 zile pentru a finaliza procedura administrativă, care putea fi prelungit, în condițiile legii, pentru un termen de maxim 90 de zile. Comunicarea în scris către participanții la procedura administrativă 11 fiind esențială. Nerespectarea de către Autoritatea Națională de Integritate a termenului general instituit de legislator în cadrul finalizării procedurii administrative are drept consecință juridică dreptul persoanei să inițieze acțiune în contencios administrativ, în temeiul art. 189 din Codul administrativ și să solicite anularea actului administrativ individual defavorabil.

Accentuează faptul că încălcarea de către Autoritatea Națională de Integritate a termenului legal al procedurii administrative este temei singular de anulare a actului administrativ individual defavorabil, în condițiile în care actul administrativ individual este de sancționare, cu impact în drepturile fundamentale ale omului asigurate de art. 39 din Constituție și anume accesul la o funcție publică.

Din materialele dosarului rezultă că sesizarea în privința lui Ion Gusacinschi a fost depusă pe 23 iulie 2018; procesul-verbal de inițiere a controlului a fost emis 3 august 2018, iar actul de constatare a fost întocmit la 18 noiembrie 2020, fiind evident faptul încălcării termenului de finalizare a procedurii administrative.

În speță, începutul termenului de control corespunde datei de 3 august 2018 și, respectiv, procedura de control urma a fi finalizată în termen de 30 zile, însă s-a finalizat la data de 18 noiembrie 2020. Atestă, că în cazul în care, inspectorul de integritate nu a reușit realizarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, acesta era în drept să solicite prelungirea termenului de efectuare a controlului. Careva acte din care ar rezulta prelungirea termenului dat de către Autoritatea Națională de Integritate nu se atestă. Aceste circumstanțe denotă în mod cert, că inspectorul de integritate a încălcat termenul de efectuare a controlului în privința lui Ion Gusacinschi stabilit de Codul administrativ, încălcare ce denotă ilegalitatea actului contestat.

Subliniază că, instanța de apel nu a remarcat că actul de constatare este afectat de vicii de legalitate și urmează a fi anulat. Or, încălcarea termenului de efectuare a controlului, constituie o încălcare a procedurii stabilite de lege și, constituie temei de anulare a actului de constatare, sau, emiterea actului de constatare peste termenul procedurii administrative, denotă că acesta a fost emis în afara unei proceduri de control.

De asemenea, menționează că nu a fost respectat termenul rezonabil de examinare a procedurii administrative, deoarece Actul de constatare nr. 270/06 a fost emis la data de 18 noiembrie 2020, adică peste doi ani de la termenul legal imperativ în interiorul căruia trebuia finalizată procedura administrativă, însă dosarul nu este foarte complex, iar acțiunile desfășurate de către inspectorul de integritate pe caz nu sunt voluminoase.

În continuare notează că, potrivit aceluiași act de constatare, „Ion Gusacinschi a fost decăzut din dreptul de a exercita o funcție publică sau o 12 funcție de demnitate publică ori de a mai ocupa aceeași funcție (a exercita mandat de primar) pe o perioadă de 3 ani, din data încetării mandatului de primar al s. Popeștii de Jos, r-1 Drochia. S-a dispus înscrierea lui Ion Gusacinschi, după rămânerea definitivă a actului de constatare sau rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese, în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică.”

La acest aspect, consideră că actul de constatare este neîntemeiat și din motiv că, inspectorul de integritate a omis să-și motiveze decizia privind decăderea Ion Gusacinschi din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă conflictul de interese, sub aspectul proporționalității.

Relevă că, la aplicarea sancțiunii sub formă de privare a persoanei de dreptul de a exercita funcții publice sau funcții de demnitate publică, inspectorul de integritate urmează să motiveze, prin prisma principiului proporționalității, aplicarea unei astfel de sancțiuni. Această concluzie derivă din prevederile art. 29 din Codul administrativ, care statuează că orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporționalității.

Din punct de vedere conceptual, proporționalitatea acțiunilor administrative, mai ales la emiterea unui act administrativ individual, constă în obligația organelor statului de a nu permite ingerința în drepturile cetățeanului, decât în condițiile legii, într-o manieră armonioasă și echilibrată și numai atunci când aceasta este cerută de interesul public, fără a afecta esența drepturilor subiective. Este posibil să se interfereze cu drepturile omului prin activitate administrativă, dar această acțiune trebuie să fie proporțională cu scopul legitim urmărit, să fie adecvată, necesară și rezonabilă.

În această ordine de idei, notează că proporționalitatea, constituie un element obligatoriu care reflectă în aplicare principiul legalității activității administrative. Controlul judiciar efectiv obligă instanța de contencios administrativ să verifice respectarea acestei axiome legale de către autoritățile publice.

De asemenea, accentuează că, atunci când emite un act de constatare, inspectorul de integritate urmează să țină cont și de scopul Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, așa cum acesta a fost reglementat de legiuitor în art. 1 alin. (2) și anume, instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a îmbogățirii nejustificate, a 13 conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate, precum și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor.

Astfel, sancțiunile aplicate de inspectorul de integritate, respectiv decăderea lui Ion Gusacinschi din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică ori de a mai ocupa aceeași funcție (a exercita mandat de primar) pe o perioadă de 3 ani, din data încetării mandatului de primar al s. Popeștii de Jos, r-1 Drochia, dispunerea înscrierii lui Ion Gusacinschi, după rămânerea definitivă a actului de constatare sau rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese, în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, în mod evident aduce atingere drepturilor subiectului declarării, în special dreptului de a deține funcții publice și funcții de demnitate publică.

Prin urmare, la aplicarea acestor sancțiuni, inspectorul de integritate era obligat să țină cont de necesitatea aplicării și respectării principiului proporționalității, inclusiv, era obligat să-și motiveze soluția de aplicare a sancțiunilor, prin prisma scopului Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

Pe de altă parte, reiterează că, în practica sa, Autoritatea Națională de Integritate, conducându-se de principiul proporționalității, a emis acte de constatare a încălcării regimului juridic al conflictelor de interese de către subiecți ai declarării, însă, nu a aplicat și sancțiunea de decădere din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică cât și înscrierea în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, motivând că aceasta fiind disproporțională cu abaterea admisă.

La caz, din analiza actului de constatare întocmit în privința recurentului, nu rezultă că inspectorul de integritate ar fi examinat cel puțin situația prin prisma analizei principiului proporționalității, atunci când a dispus aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea regimului juridic al incompatibilităților. Aceste circumstanțe odată în plus denotă, că actul de constatare emis în privința lui Ion Gusacinschi este unul ilegal și contrar dispozițiilor art. 29 din Codul administrativ, așa cum, inspectorul de integritate nu a motivat în nici un mod proporționalitatea sancțiunilor aplicate în raport cu pretinsele încălcări admise de Ion Gusacinschi.

Consideră că, instanța de apel a aplicat eronat prevederile legii relevante raportului juridic, nu a cercetat sub toate aspectele probele anexate la materialele cauzei și nu a dat apreciere tuturor argumentelor invocate de către participanții la proces, motiv pentru care urmează a fi casată decizia Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2023, cu emiterea unei noi decizii, de admitere a cererii de chemare în judecată depuse de Ion Gusacinschi. 14

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de avocatul Lilia Ababei în interesele lui Ion Gusacinschi a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 1 septembrie 2023, și anume la 11 august 2023, prin urmare va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Articolul 244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) statuează că: „(1) Hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Articolul 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) prevede că: (1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Articolul 246 alin.(1) și (2) lit.a)-f) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) reglementează că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus 15 de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

Actele cauzei atestă că copia dispozitivului deciziei a instanței de apel și copia deciziei integrale a fost notificat participanților la proces la 14 august 2023 și 27 septembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă extrasul anexat la dosar (f.d.194, 195).

Astfel, recursul a fost depus de avocatul Lilia Ababei în interesele lui Ion Gusacinschi, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare 1 septembrie 2023).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că din analiza prevederilor legale precizate supra rezultă că admisibilitatea /inadmisibilitatea recursului depus până la data de 1 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art.246 alin.(2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. 16

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărârea din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 CEDO (Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus de avocatul Lilia Ababei în interesele lui Ion Gusacinschi.

În conformitate cu prevederile art.230 și art.246 din Codul administrativ, 17 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Lilia Ababei în interesele lui Ion Gusacinschi. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 18