3ra-1176/21 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-1176/21 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-1176/21

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – O. Melniciuc

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru

ÎNCHEIERE

08 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Autoritatea Națională de

Integritate,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Eugenia

Cheptea împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din data de 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de către Eugenia Cheptea, s-a casat hotărârea din data de 08

decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu emiterea unei noi decizii

privind admiterea acțiunii,

constată:

La 09 septembrie 2020 Eugenia Cheptea a depus acțiune împotriva Autorității

Naționale de Integritate, solicitând anularea actului de constatare nr. 167/04 din 07

august 2020 prin care s-a constatat încălcarea regimului juridic al incompatibilităților

de către Eugenia Cheptea, secretar al Consiliului com. Pruteni, r-nul Fălești,

exprimată prin nesoluționarea în termen legal a stărilor de incompatibilitate, în care

s-a aflat în perioada 01 noiembrie 2019 – 20 martie 2020, generate de exercitarea

funcției de secretar a Consiliului com. Pruteni concomitent cu mandatele de consilier

în Consiliul com. Pruteni, r-nul Fălești și consilier în Consiliul raional Fălești.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că urmare a unei sesizări adresate

Autorității Naționale de Integritate a fost inițiat controlul privind constatarea

respectării regimului juridic al incompatibilităților de către Eugenia Cheptea, secretar

al Consiliului com. Pruteni, r-nul Fălești.

La 07 august 2020 a fost întocmit actul de constatare nr. 167/04, prin care s-a

stabilit că Eugenia Cheptea, prin decizia Consiliului com. Pruteni nr. 28 din 04 martie

2014, a fost numită în funcția de secretar al Consiliului com. Pruteni, r-nul Fălești,

funcție pe care o deține și până la momentul de față. Totodată, s-a constatat că în

urma alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 Eugenia Cheptea a fost aleasă

în două funcții elective, și anume: consilier în Consiliul com. Pruteni, r-nul Fălești,

mandat validat prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 01 noiembrie 2019, ulterior,

ridicat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3644 din 24 ianuarie 2020 și

consilier în Consiliul raional Fălești, mandat validat prin hotărârea Judecătoriei Bălți

din 06 noiembrie 2019, ulterior, ridicat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale

1

nr. 3852 din 20 martie 2020. Astfel, s-a constatat încălcarea regimului juridic al

incompatibilităților de către Eugenia Cheptea, secretar al Consiliului com. Pruteni, r-

nul Fălești, exprimată prin nesoluționarea în termen legal a stărilor de

incompatibilitate în care s-a aflat în perioada 01 noiembrie 2019 – 20 martie 2020,

generate de exercitarea funcției de secretar al Consiliului com. Pruteni concomitent

cu mandatele de consilier în Consiliul com. Pruteni, r-nul Fălești și consilier în

Consiliul raional Fălești.

Eugenia Cheptea a menționat că actul de control i-a fost adus la cunoștință, prin

intermediul serviciului poștal, la 11 august 2020.

În opinia reclamantei actul de control și decizia inspectorului de integritate sunt

neîntemeiate și ilegale și urmează a fi anulate. În ceea ce privește constatarea

incompatibilității între funcția de secretar al Consiliului com. Pruteni, r-nul Fălești, pe

care o deținea din 04 martie 2014 și consilier în Consiliul com Pruteni, r-nul Fălești,

mandat validat prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 01 noiembrie 2019, Eugenia

Cheptea a menționat că conform art. 8, alin. (l) din Legea nr. 768-XIV din 02

februarie 2000 privind statutul alesului local, alesul local care se află în unul din

cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 7 din prezenta lege va demisiona din

funcția incompatibilă cu mandatul deținut sau își va depune mandatul în termen de 30

de zile de la apariția incompatibilității.

Articolul 7, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2000 prevede

că mandatul alesului local este incompatibil cu calitatea de funcționar public, de

angajat în subdiviziunile autorităților administrației publice locale (aparatul

președintelui raionului, primării, primărie și preturile municipiului Chișinău, direcții,

secții și alte subdiviziuni), inclusiv ale Adunării Populare a Găgăuziei și ale

Comitetului executiv al Găgăuziei.

Reclamanta a indicat că la 12 decembrie 2019 a depus cerere de demisie, prin

care a anunțat depunerea mandatului de consilier în Consiliul com. Pruteni, r-nul

Fălești și a solicitat ridicarea mandatului în legătură cu incompatibilitatea funcției.

Astfel, în opinia Eugeniei Cheptea inspectorul de integritate greșit a

concluzionat că aceasta s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 01

noiembrie 2019 – 12 decembrie 2019, generată de exercitarea concomitentă a funcției

publice de secretar al Consiliului com. Pruteni, r-nul Fălești și consilier al Consiliului

com. Pruteni r-nul Fălești.

În susținerea acestei poziții reclamanta a menționat că potrivit Regulamentului-

cadru privind constituirea și funcționarea consiliilor locale și raionale, aprobat prin

Legea nr. 457 din 14 noiembrie 2003 prevede că prima ședință (de constituire) a

consiliului local, raional se convoacă, în condițiile Legii privind administrația publică

locală, în termen de 20 de zile de la data validării mandatelor de consilier.

Convocarea consilierilor consiliului local în prima ședință (de constituire) a

consiliului se face prin hotărâre a consiliului electoral de circumscripție. La prima

ședință (de constituire) a consiliului participă și reprezentantul consiliului electoral de

circumscripție sau, respectiv, al Comisiei Electorale Centrale. Reprezentantul

consiliului electoral de circumscripție sau al Comisiei Electorale Centrale aduce la

cunoștința consilierilor hotărârea instanței judecătorești privind legalitatea alegerilor

din circumscripția respectivă și rezultatele validării mandatelor consilierilor și le

înmânează legitimațiile.

La caz, ședința de constituire a Consiliului com. Pruteni, r-nul Fălești a avut loc

la 18 noiembrie 2019, la care a participat președintele Consiliului electoral al

2

circumscripției electorale, care a adus la cunoștința consilierilor hotărârea instanței

judecătorești din 01 noiembrie 2019 privind legalitatea alegerilor din circumscripțiile

respective și rezultatele validării mandatelor consilierilor, înmânând mandatele.

Astfel, starea de incompatibilitate între funcția de secretar al Consiliului com.

Pruteni, r-nul Fălești și mandatul de consilier al Consiliului com. Pruteni, r-nul Fălești

al Eugeniei Cheptea a apărut din momentul constituirii Consiliului com. Pruteni, r-nul

Fălești, care a avut loc la 18 noiembrie 2019.

Reclamanta a menționat că conform art. 8, alin. (l) din Legea nr. 768-XIV din 02

februarie 2000 privind statutul alesului local, aceasta trebuia să-și depună mandatul

de consilier al Consiliului com. Pruteni, r-nul Fălești în termen de 30 de zile, adică

până la 18 decembre 2019. Astfel, starea de incompatibilitate între funcția de secretar

al Consiliului com. Pruteni, r-nul Fălești și mandatul de consilier al Consiliului com.

Pruteni, r-nul Fălești a încetat în termen legal prin depunerea, la 12 decembrie 2019, a

cererii de demisie, prin care a renunțat la mandatul de consilier.

Eugenia Cheptea referitor la constatarea incompatibilității între funcția de

secretar al Consiliului com. Pruteni r-nul Fălești și consilier în Consiliul raional

Fălești, mandat validat prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 06 noiembrie 2019 a

menționat că potrivit Legii nr. 263 din 16 noiembrie 2012 privind interpretarea art. 7,

alin. (1), lit. c) și d) din Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2000 prevederile literei

c) se aplică funcționarilor publici și angaților din subdiviziunile autorităților

administrației publice locale de același nivel și din aceeași unitate administrativ-

teritorială.

Potrivit art. l din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, autorități ale administrației publice locale de nivelul întâi

sunt autorități publice, luate în ansamblu, care sunt constituite și activează pe

teritoriul satului (comunei), orașului (municipiului) pentru promovarea intereselor și

soluționarea problemelor colectivităților locale. Iar art. 4, alin. (4) din Legea nr. 764-

XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ teritorială a Republicii

Moldova, organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe

două niveluri: satele (comunele), sectoarele și orașele (municipiile) constituie nivelul

întâi, raioanele, municipiul Chișinău și municipiul Bălți, constituie nivelul al doilea.

În acest context Eugenia Cheptea a indicat că satul (comuna) și raionul sunt

unități administrativ-teritoriale distincte, de nivel diferit, nivelul întâi respectiv

nivelul al doilea.

Conform art. 5 din Legea nr. 764- XV din 27 decembrie 2001 satul este o unitate

administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin teritoriu, condiții

geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri, în care majoritatea

forței de muncă se află concentrată în agricultură, silvicultură, pescuit, oferind un

mod specific și viabil de viață locuitorilor săi și care, prin politicile de modernizare,

își va păstra și în perspectivă specificul rural, iar conform art. 10 al aceleiași legi

raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și orașe,

unite prin teritoriu, relații economice și social-culturale.

Reclamanta a indicat că conform reglementărilor expuse, Consiliul com. Pruteni,

r-nul Fălești, unde aceasta deține funcția de secretar și Consiliul raional Fălești, unde

a deținut mandat de consilier, nu sunt de același nivel și nu sunt din aceeași unitate

administrativ-teritorială. Deci, Eugenia Cheptea a susținut că nu s-a aflat în situație

de incompatibilitate a funcțiilor de secretar al Consiliului com. Pruteni, r-nul Fălești

și consilier în Consiliul raional Fălești.

3

Mai mult, necătând la faptul că Eugenia Cheptea nu s-a aflat în situație de

incompatibilitate a funcțiilor, la 09 martie 2020 a depus cerere de demisie, prin care a

renunțat la mandatul de consilier în Consiliul raional Fălești, mandatul fiind ridicat

prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3852 din 20 martie 2020.

Prin hotărârea din data de 08 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Eugenia Cheptea împotriva

Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului de constatare nr. 167/04

din 07 august 2020. (f.d. 33, 57-66)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a constatat că Eugenia

Cheptea a fost numită în funcția de secretar al Consiliului com. Pruteni, r-nul Fălești

prin decizia Consiliului com. Pruteni nr. 28 din 04 martie 2014.

Mandatul Eugeniei Cheptea de consilier în Consiliul com. Pruteni, r-nul Fălești

a fost validat la 01 noiembrie 2019. Cererea privind depunerea mandatului de

consilier în Consiliul com. Pruteni, r-nul Fălești a fost depusă de Eugenia Cheptea la

12 decembrie 2019.

Mandatul Eugeniei Cheptea de consilier în Consiliul raional Fălești a fost validat

la 06 noiembrie 2019. Cererea privind depunerea mandatului de consilier în Consiliul

raional Fălești a fost depusă de Eugenia Cheptea la 09 martie 2020.

Astfel, instanța de fond în temeiul art. 17, art. 18 din Legea nr.133 din 17 iunie

2016 privind declararea averii și a intereselor personale, art. 1, art. 5, art. 6 din Legea

nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, art. 7, art. 8,

alin. (1) din Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2000 a concluzionat că Eugenia

Cheptea, activând în calitate de secretar al Consiliului com, Pruteni, r-nul Fălești, nu

a soluționat în termenul legal stabilit de 30 zile, stările de incompatibilitate, cu

mandatele de consilier în Consiliul comunei, Pruteni r-nul Fălești și de consilier în

Consiliul raional Fălești, ori mandatele de consilier în Consiliul com. Pruteni, r-nul

Fălești și consilier în Consiliul raional Fălești au fost validate la 01 noiembrie 2019 și

respectiv la 06 noiembrie 2019, deci reclamanta urma să depună cererile respective

privind soluționarea stărilor de incompatibilitate, până la 02 decembrie 2019 și

respectiv 06 decembrie 2019.

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Eugenia

Cheptea.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 08 iunie 2021 a admis apelul

declarat de către Eugenia Cheptea, a casat hotărârea din data de 08 decembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a adoptat o nouă decizie prin care a anulat ca

fiind ilegal actul de constatare nr. 167/04 din 07 august 2020 emis de Autoritatea

Națională de Integritate. (f.d. 103,104-117)

Instanța de apel în temeiul art. 5, art. 28, art. 32, alin. (1), art. 36, alin. (1), art.

38, alin. (1), art.30, alin. (1), art. 31, alin. (1) și art. 37, alin. (1) - (3) din Legea nr.

132 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și prevederile art. 60, alin.(1),

(2), lit. a) și b), alin. (4)-(5) din Codul administrativ în raport cu materialele cauzei a

concluzionat că Autoritatea Națională de Integritate a admis încălcarea normelor de

procedură la examinarea sesizării și emiterii actului de constatare.

În susținerea acestei concluzii instanța de apel a menționat că din materialele

dosarului rezultă că la 20 februarie 2020 a fost înregistrată sesizarea Primarului com.

Pruteni, r-nul Fălești, care abia la 24 martie 2020 a fost repartizată pentru examinare,

deși urma a fi repartizată imediat.

4

La fel, s-a constatat că inspectorul de integritate a demarat la 24 martie 2020

procedura de verificare prealabilă a sesizării, însă în perioada 30 martie-01 mai 2020

pe durata stării de urgență a fost suspendată procedura de verificare prealabilă a

sesizării. Ulterior, la 04 mai 2020 procedura de verificare prealabilă a fost reluată,

fiind dispusă inițierea procedurii de control. La 09 iunie 2020, inspectorul de

integritate a expediat Eugeniei Cheptea invitație, care a fost recepționată de ultima la

data de 12 iunie 2020, La 15 iulie 2020 Eugenia Cheptea a depus explicații. Actul de

constatare nr. 167/04 a fost emis de către inspectorul de integritate al Autorității

Naționale de Integritate la 07 august 2020 adică cu încălcarea termenului prevăzut de

art. 37 din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

Instanța de apel a mai menționat că actul de constatare nr. 167/04 din 07 august

2020 a fost emis de o structură internă (fără personalitate juridică) a Inspectoratului

de Integritate și semnată de angajatul acesteia, în pofida faptului că funcțiile de

exercitare a controlului averii și intereselor personale, controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese îi revine Autorității Naționale de

Integritate, care este și instituția care constată încălcarea regimului juridic al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

Instanța de apel a mai indicat că actul de constatare într-adevăr se întocmește de

inspectorul de integritate, însă trebuie să fie emis din numele Autorității Naționale de

Integritate și să fie semnat de conducerea ei (președinte, vicepreședinte), ori sintagma

„întocmire” este distinctă de sintagma „emitere, semnare” și dispun de o încărcătură

semantică diferită, care nu urmează a fi confundate.

Finalmente instanța de apel a concluzionat că procedura administrativă efectuată

de autoritatea intimată a fost efectuată cu încălcarea termenilor și procedurii stabilite

de Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, fapt ce urmează a fi

apreciat ca un viciu procesual, or legea într-o manieră clară prevede expres

necesitatea respectării termenilor și procedurii de examinare, care la caz nu au fost

respectați, iar omisiunile nu sunt imputabile Eugeniei Cheptea.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs către Autoritatea Națională de

Integritate, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

și menținerea hotărârii instanței de fond. (f.d.128-137)

În motivarea recursului Autoritatea Națională de Integritate a menționat că

instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, a

interpretat eronat normele de drept material caracteristic regimului juridic al

incompatibilităților, de asemenea nu s-a expus asupra temeiurilor invocate, dar a

examinat noi temeiuri de anulare a actului administrativ, care nu au fost invocate de

către în instanța de fond și asupra cărora nu s-au expus părțile.

Autoritatea Națională de Integritate a menționat că legiuitorul, adoptând cadrul

legal pertinent nu a prevăzut expres competența inspectorului de integritate de a

semna actul de constatare, însă din analiza competenților atribuite rezultă că anume

inspectorul de integritate este competent să semneze actul de constatare. Mai mult,

competența semnării actului de constatare nu este atribuită nici unui funcționar din

carul Autorității Naționale de Integritate inclusiv președintelui sau vicepreședintelui.

De asemenea a mai menționat că controlul privind respectarea regimului juridic

al incompatibilităților de către Eugenia Cheptea a durat 4 luni, având în vedere

termenele stabilite pentru anumite proceduri, volumul de lucru realizat de către

inspectorul de integritate, precum și sarcina de lucru în general al inspectorului de

integritate. În opinia autorității recurente inspectorului de integritate urmează a i se

5

asigura un termen rezonabil, suficient pentru a efectua toate procedurile legale, a

obține toată informația necesară, în scopul examinării obiective, corecte,

multiaspectuale a chestiunii în speță, iar termenul general pentru finalizarea

procedurii administrative, prevăzut de art. 60 din Codul administrativ nu este

aplicabil speței.

Cu referire la fondul acțiunii Autoritatea Națională de Integritate a indicat că în

speță s-a constatat încălcarea de către Eugenia Cheptea a regimului juridic al

incompatibilităților, ori în perioada 01 noiembrie 2019 – 20 martie 2020 concomitent

cu funcția de secretar a Consiliului com. Pruteni deținea și mandatele de consilier în

Consiliul com. Pruteni, r-nul Fălești și consilier în Consiliul raional Fălești.

La 18 noiembrie 2021 Eugenia Cheptea a depus referință asupra recursului

înaintata de către Autoritatea Națională de Integritate, prin care a solicitat respingerea

acestuia, menționând că nu a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, ori starea

de incompatibilitate între funcția de secretar al Consiliului com. Pruteni și consilier în

Consiliul com. Pruteni, r-nul Fălești a încetat, în termen, legal prin depunerea cererii

de renunț la mandatul de consilier în Consiliul com. Pruteni r-nul Fălești în termen de

30 de zile de la momentul apariției stării de incompatibilitate, la caz, de la data

ședinței de constituire a Consiliul com. Pruteni, r-nul Fălești.

În ceea ce privește constatarea de incompatibilitatea a funcție de secretar al

Consiliului com. Pruteni și consilier în Consiliul raional Fălești, intimata a susținut că

nu s-a aflat în stare de incompatibilitate, ori aceste autorități ale administrației publice

locale nu sunt de același nivel și nu sunt din aceiași autoritate administrativ-

teritorială.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 08 iunie 2021.

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din data de 08 iunie 2021 a fost

notificată autorității recurente la data de 15 septembrie 2021, fapt confirmat prin

avizul de recepție anexate la fila dosarului 124.

Autoritatea Națională de Integritate s-a conformat prevederilor legale și la 13

octombrie 2021 a depus prin intermediul poștei electronice motivarea recursului,

semnată electronic cu semnătură electronică avansată calificată. ( f.d. 127-137)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție le consideră drept inadmisibile, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

6

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

7

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Autoritatea Națională de

Integritate, este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, înaintat de către Autoritatea Națională de Integritate, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8