3ra-275/23 — contestarea actului administrativ

3ra-275/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Autoritatea Națională de

Integritate,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ion Roșca împotriva Autorității Naționale de Integritate

cu privire la anularea actului de constatare nr. 163/16 din 04 august 2020,

împotriva deciziei din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-275/23

NR. PIGD 2-20107589-01-3ra-13032023)

Recursul declarat până la 01 septembrie 2023.

Examinarea superficială a cauzei. Evaluarea cazului privind starea de

incompatibilitate. Interpretarea termenului procedurii administrative.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. Gr. Cazacu,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, A. Minciuna,

20 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Autoritatea Națională de Integritate,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

a depus cerere de chemare în judecată în contencios administrativ împotriva

Autorității Naționale de Integritate, solicitând anularea actului de control nr.

163/16 din 04 august 2020, întocmit de Autoritatea Națională de Integritate.

în cancelaria Autorității Naționale de Integritate, a fost înregistrată sesizarea

nr. 129 în privința sa, precum că ar fi exercitat simultan mandatul de consilier

în Consiliul raional Sîngerei și șef al Centrului Metodic din cadrul Direcției

Educație a Consiliului raional Sîngerei și ar fi admis încălcarea regimului

juridic al incompatibilităților. Prin procesul-verbal nr. 453/16 prin 27

decembrie 2019, în privința sa a fost inițiat controlul privind respectarea

regimului juridic al incompatibilităților. În rezultatul controlului, inspectorul

de integritate Cristina Ciubotaru a emis actul de constatare nr. 163/16 din 04

august 2020, prin care s-a constatat că, prin deținerea simultană a mandatului

de consilier în Consiliul raional Sîngerei și a funcției de șef al Centrului

Metodic al Direcției Învățământ din cadrul Consiliului raional Sîngerei, în

perioada 27 decembrie 2017 – 02 ianuarie 2020, s-a aflat în stare de

incompatibilitate, nesoluționată în termenul legal, prin ce a încălcat regimul

juridic al incompatibilităților. În baza aceluiași act, a fost sesizată Comisia

Electorală Centrală în termen de 15 zile din momentul în care actul de

constatare va rămâne definitiv, în vederea ridicării mandatului de consilier

în Consiliul raional Sîngerei. A fost decăzut din dreptul de a exercita funcții

publice sau funcții de demnitate publică, inclusiv mandatul de consilier, cu

excepția celorlalte funcții electorale, pe o perioadă de 3 ani din data încetării

înainte de termen a mandatului în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2)

lit. c) din Legea privind statutul alesului local sau din data rămânerii

definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și

irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența stării de

incompatibilitate. În final, a fost înscris în Registrul de stat al persoanelor

care au interdicție de a ocupa funcția publică sau de demnitate publică din

data încetării înainte de termen a mandatului conform art. 5 alin.(2) lit.c) din

Legea privind statutul alesului local nr. 768/2000. La fel, s-a indicat că avea

obligația de a soluționa starea de incompatibilitate prin depunerea

mandatului de consilier sau prin depunerea cererii de demisie din funcția

1

deținută, în termen de 30 de zile de la apariția incompatibilității, termen care

a început să curgă din 27 decembrie 2017.

și nefondat, deoarece art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr.768/2000 prevede

fără echivoc că mandatul de ales local este incompatibil cu calitatea de șef,

de șef adjunct (inclusiv interimatul acestor funcții) în structurile subordonate

autorităților publice locale (instituții publice, servicii, întreprinderi

municipale). Norma legală enunțată reglementează cu titlu exhaustiv care

structuri fac incompatibilă funcția de ales local cu funcția exercitată în cadrul

acestor structuri. În actul contestat nu este evidențiat sub nicio formă

statutului juridic al Centrului Metodic al Direcției Învățământ din cadrul

Consiliului raional Sîngerei, care trebuie definit printr-un act de constituire,

etc., or, cu desăvârșire lipsesc referințe despre personalitatea juridică a

Centrului enunțat, care, de altfel, nici nu reprezintă o persoană juridică

distinctă.

înștiințarea Autorității Naționale de Integritate din 30 decembrie 2019. Or,

mandatul consilierului raional pentru perioada 27 decembrie 2017-07

noiembrie 2019 i-a fost atribuit prin decizia Consiliului raional Sîngerei la

22 martie 2018, iar până atunci nefiind implicată într-o anumită activitate a

Consiliului raional. La solicitarea adresată Comisiei Electorale Centrale de

a-i fi explicată situația, ultima prin scrisoarea nr.8/1999 din 2018 i-a

comunicat că prin schimbările operate în lege, organul abilitat să aprecieze

dacă funcția incompatibilă cu cea de consilier este Autoritatea Națională de

Integritate.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ion

Roșca împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului

de constatare nr. 163/16 din 04 august 2020, încasarea cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 5 000,00 de lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 30 mai 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii

primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii și

încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

hotărârea din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis

o nouă hotărâre prin care s-a admis acțiunea în contencios administrativ

înaintată de Ion Roșca. S-a anulat actul de constatare nr. 163/16 din 04 august

2

2020, întocmit de Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Ion

Roșca.

procedurii stabilite de Lege, instanța de apel a reiterat că potrivit art. 29 din

Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente

trebuie să își exercite atribuțiile legale în mod imparțial, indiferent de

propriile convingeri sau interesele persoanelor care le reprezintă.

sesizării a fost informat despre amânarea examinării acesteia pe perioada

reorganizării instituției, potrivit legislației nou-adoptate până la angajarea

inspectorilor de integritate. Cu toate acestea, instanța de apel a reținut că

Autoritatea Națională de Integritate nu a prezentat probe care să confirme

data angajării inspectorilor de integritate și nici nu a explicat de ce sesizarea

a fost supusă repartizării aleatorii, contrar prevederilor legale, abia la o

distanță de 22 luni de la data înregistrării acesteia la Autoritate. Aceste

încălcări de procedură admise denotă evident că au fost admise încălcări

flagrante ale cadrului normativ, fapt ce este inadmisibil, or, legiuitorul

național a stabilit un termen imperativ în interiorul căruia Autoritatea are

obligația de a repartiza aleatoriu sesizarea.

sesizării, fiind incertă și de înțeles modalitatea în care anume acest inspector

a fost selectat pentru a efectua controlul privind respectarea regimului juridic

al incompatibilităților de către Ion Roșca. Instanța de apel a conchis că actul

de constatare emis în privința lui Ion Roșca este ilegal, pentru neîntrunirea

condiției de înregistrare imediată și repartizare aleatorie a sesizării.

Principiul repartizării sesizărilor în mod aleatoriu fiind reglementat prin

norme de ordine publică, de organizare a activității Autorității,

neregularitățile procedurale constând în încălcarea acestui principiu,

constituie un viciu deosebit de grav (art. 141 alin. (1) din Codul

administrativ), care denotă efectuarea unei proceduri administrative de

control cu încălcarea principiului legalității garantat de art. 21 din Codul

administrativ, principiului imparțialității garantat de art.25 din Codul

administrativ, principiului comprehensibilității și transparenței garantat de

art.32 din Codul administrativ și prin urmare confirmă ilegalitatea actului

administrativ. În lipsa actelor la dosarul administrativ care să confirme

respectarea principiului distribuirii aleatorii a sesizării, denotă cert că

Autoritatea a încălcat prevederile art. 30 din Legea nr. 132/2016 și principiul

consacrat prin aceste norme, ceea ce denotă ilegalitatea procedurii de control

și ilegalitatea actului de constatare.

efectuată în privința lui Ion Roșca s-a desfășurat cu încălcarea termenelor

procedurii administrative, stabilite de Codul administrativ, iar în acest sens

se impun a fi precizate următoarele. În activitatea sa, Autoritatea Națională

3

de Integritate, cu prioritate, se bazează pe 3 legi organice și anume: Legea

nr.132 din 17 iunie 2016, Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 și Codul

administrativ nr. 116 din 19 iulie 2018 (în vigoare din 1 aprilie 2019). Nici

Legea nr.132/2016 și nici Legea nr.133/2016 nu instituie norme cu privire la

termenele de finalizare a procedurii de control și de emitere a actului de

constatare. În același timp în Codul administrativ este prevăzut un capitol

aparte (capitolul III, art. 60-65) care expres reglementează termenele în

procedura administrativă. Astfel, conform art. 60 din Codul administrativ,

termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de

30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Nici o altă prevedere legală care să

fie pertinentă și aplicabilă acestor raporturi juridice, nu instituie alte termene,

prin urmare se vor aplica cerințele capitolului III din Codul administrativ, iar

drept consecință, în sensul art. 60 alin. (5) din Codul administrativ, în mod

excepțional, când în procedura administrativă se înregistrează cazuri de

complexitate deosebită care necesită timp pentru prelucrarea documentelor,

autoritatea publică poate stabili un termen mai mare pentru finalizarea

procedurii administrative, care nu va depăși 90 de zile. În sensul normelor

legale citate supra, s-a concluzionat că Autoritatea Națională de Integritate a

avut la dispoziție un termen de 30 zile pentru a finaliza procedura

administrativă, care putea fi prelungit pentru un termen de maxim 90 de zile.

La caz, s-a constatat că sesizarea în privința lui Ion Roșca a fost depusă la 15

februarie 2018, procesul-verbal de inițiere a controlului a fost emis la 27

decembrie 2019, adică la o distanță de 22 luni de la înregistrarea sesizării,

punctul de vedere al subiectului controlului a fost depus la 22 mai 2020, iar

actul de constatare a fost întocmit la 04 august 2020. Aceste circumstanțe

denotă în mod cert că inspectorul de integritate a încălcat termenii de

efectuare a controlului în privința reclamantului/apelant, stabiliți de Codul

administrativ, încălcare ce denotă ilegalitatea actului contestat.

Codul administrativ, în cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu

impun un anumit termen, autoritățile publice trebuie să acționeze într-un

termen rezonabil, însă, în contradicție cu alegațiile apelantei, art.60 – art.65

din același cod stabilește exact termenele procedurii administrative, situație

care exclude aplicarea termenului rezonabil. În speța dată începutul

termenului de control corespunde zilei în care la Autoritatea Națională de

Integritate a fost înregistrată sesizarea în privința lui Ion Roșca, adică datei

de 15 februarie 2018, controlul fiind inițiat la 27 decembrie 2019 și,

respectiv, procedura de control urma a fi închisă în termen de 30 zile, adică

la data de 26 ianuarie 2020. În cazul în care inspectorul de integritate nu a

reușit realizarea controlului privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, acesta era în drept să solicite prelungirea termenului

de efectuare a controlului. Cu toate acestea, la dosarul cauzei nu se regăsește

un demers de prelungire a termenului de efectuare a controlului, precum și

nu se regăsește decizia de prelungire a acestui termen.

4

de 2 ani 5 luni 20 zile, inspectorul de integritate nu a întreprins un volum

excesiv de mare de acțiuni, limitându-se doar la solicitarea unor acte de la

Comisia Electorală Centrală, solicitarea informațiilor de la Consiliul raional

Sîngerei; informarea subiectului declarării despre inițierea controlului,

solicitarea explicațiilor de la subiect, situație ce denotă, că termenul de

efectuare a controlului, este exagerat de mare și nejustificat. Mai mult, în

perioada 22 mai 2020 – 04 august 2020, în cadrul procedurii de control

inițiate în privința lui Ion Roșca, în general nu au fost efectuate acțiuni,

situație ce denotă că depășirea termenului de efectuare a controlului este

imputabilă inspectorului de integritate, care pe parcursul a aproximativ 2 luni

și 15 zile, nu a întreprins nicio acțiune, procedura de control a respectării

regimului juridic al incompatibilităților, fiind afectată grav de vicii de

legalitate. Ion Roșca a depus punctul de vedere în scris la 22 mai 2020, iar

actul de constatare a fost emis abia pe 04 august 2020, adică, peste 2 luni 15

zile de la data depunerii punctului de vedere și acumularea tuturor probelor

relevante cauzei, nefiind clar de ce inspectorul de integritate a avut nevoie

de un termen atât de îndelungat pentru finalizarea controlului. Controlul

respectării regimului juridic al incompatibilităților nu reprezintă o procedură

complexă, nefiind necesară efectuarea unui volum mare de lucru în vederea

finalizării controlului.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Autoritatea Națională de Integritate, prin intermediul reprezentantului

Valentina Urecheanu, a depus recursul motivat împotriva deciziei din 25

ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi

decizii de respingere ca neîntemeiate a acțiunii în contencios administrativ.

constatate, elucidate și dovedite circumstanțele care au importanță la

soluționarea justă a cauzei, de asemenea, instanța de apel a dat o interpretare

eronată aspectelor de ordin juridic relevante prezentei cauze de contencios

administrativ.

interpretarea articolului 7 alineatul (1) literele c) și d) din Legea nr.768/2000,

prevederile literei c) se aplică funcționarilor publici și angajaților din

subdiviziunile autorităților administrației publice locale de același nivel și

din aceeași unitate administrativ-teritorială. Potrivit art. 1 din Legea privind

administrația publică locală nr. 436/2006, autorități ale administrației

publice locale de nivelul întâi sunt: autorități publice, luate în ansamblu, care

sânt constituite și activează pe teritoriul satului (comunei), orașului

(municipiului) pentru promovarea intereselor și soluționarea problemelor

colectivităților locale. Totodată, art. 4 alin. (4) din Legea privind organizarea

5

administrativ-teritorială a RM nr. 764/2001, organizarea administrativ-

teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe două niveluri: satele

(comunele), sectoarele și orașele (municipiile) constituie nivelul întâi,

raioanele, municipiul Chișinău și municipiul Bălți constituie nivelul al

doilea. Astfel, Direcția Educație din cadrul Consiliului raional Sîngerei unde

activează Ion Roșca, în calitate de șef al Centrului Metodic și Consiliul

raional Sângerei, în care deține mandat de consilier sunt de același nivel

(nivelul întâi) și din aceeași unitate administrativ-teritorială. Astfel, intimatul

nu a respectat prevederile legale reglementate la art. 8 alin. (1) din Legea nr.

768/2000 și art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea integrității nr.82/2017.

Inspectorul de integritate a constat că Ion Roșca nu și-a soluționat starea de

incompatibilitate în termen.

36 din Hotărârea nr. 21 din 24 iunie 2015, potrivit căreia semnificația

noțiunii de incompatibilitate constă în interdicția prevăzută de lege de a

cumula două funcții, în vederea asigurării independenței de acțiune a

persoanei ce ocupă o funcție publică, a evitării concentrării de către una și

aceeași persoană a unor prerogative excesive, precum și a ocrotirii integrității

profesionale și morale a acesteia. Incompatibilitatea se instituie din

momentul dobândirii funcției și presupune o perioadă de timp în decursul

căreia titularul funcției este obligat să aleagă între prima funcție și cea nouă.

Incompatibilitatea nu constituie doar o măsură de protecție a funcției, în

considerarea căreia a fost instituită, dar și a acelor cu care această funcție

devine incompatibilă, împiedicând cumularea acestora. Odată ce intimatul a

fost ales în calitate de consilier, în termenul prevăzut de lege și anume, în

termen de o lună din data în care a fost ales, urma să-și soluționeze starea de

incompatibilitate în care se afla. Nu este relevant faptul dacă Ion Roșca pe

perioada deținerii cumulative a funcției de șef al Centrului Metodic al

Direcției Generale Învățământ și Sport Sîngerei a Consiliului raional

Sîngerei și consilier raional în aceeași unitate administrativ-teritorială, a

exercitat atribuțiile aferente acestor două funcții, a participat la ședințe sau

în alt mod și-a manifestat prerogativele pe care legea le conferă.

axându-se în examinarea litigiului pe pretinse deficiențe de procedură.

Referitor la repartizarea aleatorie, mențiunea instanței privind lipsa unui act

doveditor că sesizarea ce a stat la baza inițierii controlului în privința

intimatului a fost repartizată aleatoriu este una subiectivă și lipsită de suport

juridic. În context a reiterat pct. 20-24 din Hotărârea Guvernului nr.183 din

15 martie 2019 cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului

informațional automatizat „e-Integritate”. Astfel, ca posesor și deținător,

Autoritatea asigură doar organizatoric și financiar funcționarea sistemului,

în rest SIA „e-Integritate” este asigurat tehnic de Instituția publică „Serviciul

Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică”. Respectiv, are posibilități

limitate în a prezenta anumite informații din acest sistem. De asemenea, este

6

tendențioasă și invocarea prezentării unui Regulamentului de repartizare

aleatorie a sesizărilor, or nu există în cadrul Autorității Naționale de

Integritate un asemenea Regulament. Normele privind repartizarea aleatorie

a sesizărilor sunt prevăzute în Conceptul tehnic al Sistemului informațional

automatizat „e-Integritate”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 183/2019,

respectiv în Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea

Sistemului informațional automatizat „e-Integritate, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.228/2020. Astfel, opțiunea de repartizare aleatorie a

sesizărilor este prevăzută la pct. 14 subpct. 3 lit. f) din Conceptul tehnic al

SIA „e-Integritate”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 183/2019.

Procedura de control constituie o procedură administrativă așa cum este

definită de prevederile Codului administrativ, cu aplicarea dispozițiilor

normelor speciale în măsura în care acestea există și sunt relevante obiectului

procedurii administrative. Act de distribuire aleatorie a sesizării constituie o

invenție a instanței de judecată, ce nu are temei juridic pe care să fie

fundamentată existența unui asemenea document. Până la proba contrarie, se

prezumă distribuirea electronică aleatorie a sesizării în privința efectuării

controlului în raport cu intimatul. Normele ce guvernează activitatea

Autorității nu prevăd existența vreunui document oficial care să confirme

distribuirea aleatorie a sesizărilor. Unicul document care, eventual, poate

dovedi distribuirea aleatorie a sesizării îl constituie o captură de ecran cu

informațiile aferente sesizării înregistrată în sistemul electronic, dar acest

document nu poate fi asimilat cu o fișă de distribuire în sensul în care se

distribuie cererile de chemare în judecată către judecători.

intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor

de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor (în continuare -

Metodologie), a menționat că acest document constituie un act intern. Prin

prisma art. 6 lit. f) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative nr.

100/2017, face parte din categoria actelor normative ale autorităților publice

autonome. Subsecvent, conform art. 6 alin. (1) din același act normativ, forța

juridică a actelor normative se stabilește în funcție de competența și statutul

autorității publice emitente, precum și de categoria actului. Limitele de

competență privind adoptarea, aprobarea sau emiterea actelor normative sunt

stabilite de Constituția Republicii Moldova, de Legea nr. 136/2017 cu privire

la Guvern și de alte acte normative. De asemenea, conform art. 16 alin. (2)

din Legea nr. 100/2017, actele normative ale autorităților administrației

publice centrale de specialitate și ale autorităților publice autonome sunt

emise sau aprobate numai în temeiul și pentru executarea legilor și a

hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a

hotărârilor și ordonanțelor Guvernului. Din coroborarea normelor citate prin

raportare la situația din speță, Metodologia constituie un act normativ al

autorității publice autonome emis în temeiul Legii nr. 132/2016.

Metodologia se aplică în procedura de control în măsura în care, Legea nr.

7

132/2016, Legea nr. 133/2016, Codul administrativ, alte acte legislative

naționale și acte normative internaționale nu conțin dispoziții diferite de cele

ale Metodologiei. În plus, în conținutul actului de constatare, nu există nicio

trimitere expresă la dispozițiile Metodologiei, ci toate acțiunile și alte măsuri

întreprinse de către inspectorul de integritate în procedura de control au fost

întemeiate în mod direct pe actele legislative care au forță juridică superioară

Metodologiei.

procedurii de control, a indicat că prevederile Codului administrativ se aplică

în măsura în care, prevederile legilor speciale nu conțin dispoziții diferite.

Art. 60 alin. (1) din Codul administrativ stabilește clar acest lucru stipulând

că termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este

de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. La caz, Legea nr. 133/2016 (în

redacția aplicabilă la data desfășurării controlului) și Legea nr. 132/2016 (în

redacția aplicabilă la data desfășurării controlului) sunt legi speciale în raport

cu dispozițiile Codul administrativ, iar în temeiul art. 5 alin. (3) din Legea

nr. 100/2017, în caz de divergență între o normă generală și o normă specială,

care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială.

Deși, legile sus numite nu conțin prevederi privind termenul în interiorul

căruia urmează să se desfășoare o activitate administrativă, acest fapt nu

înseamnă că, se vor aplica în mod automat prevederile art. 60 alin. (1) din

Codul administrativ. Procedura de efectuare a controlului presupune

întreprinderea anumitor măsuri pentru a acumula informațiile și materialele

necesare stabilirii circumstanțelor relevante cauzei. Prin urmare, termenul,

în interiorul căruia se finalizează o procedură administrativă, poartă un

caracter rezonabil așa cum este stipulat în art. 27 din Codul administrativ.

Poziția Autorității referitor la neaplicarea prevederilor art. 60 din Codul

administrativ în procedurile desfășurate de inspectorii de integritate este în

unison cu poziția instanțelor de judecată. Astfel, anume din aceste

considerente legiuitorul nu a stabilit în legislația specială în materie de

reglementare a regimului juridic de control al averilor, incompatibilităților,

regimului juridic al conflictelor de interese etc. termene în interiorul cărora

urmează a fi finalizată procedura de control. În context, a evidențiat că în

sensul art. 31 din Legea nr. 132/2016 (în redacția aplicabilă la data

desfășurării controlului), sesizările înregistrate și repartizate aleatoriu sunt

supuse unui control prealabil care poate dura până la 15 zile. După inițierea

procedurii de control, urmează a fi solicitate informațiile necesare examinării

de la persoane fizice și juridice de drept public sau privat. Pentru prezentarea

informațiilor ultimii la fel dispun de 15 zile (art. 32 alin. (3) și alin. (4) din

Legea nr. 132/2016 (în redacția aplicabilă la data desfășurării controlului)).

Deci doar pentru procedura de verificare prealabilă și în caz de inițiere a

procedurii de control solicitarea de informații de la persoane fizice sau

juridice sunt utilizate acele 30 de zile după care în sensul Codului

administrativ urmează a fi finalizată o procedură. Or, Codul administrativ

8

prevede că, în afara termenului de 30 de zile ale procedurii de control

termenul poate fi prelungit doar din motive justificate legate de

complexitatea obiectului procedurii administrative (art. 60 alin. (4) din

Codul administrativ). Adică termenul de 30 de zile poate fi prelungit doar

dacă cauza este una de o complexitate neordinară. în cazul controlului dispus

de către inspectorul de integritate doar verificarea existenței unei bănuieli

rezonabile cu privire la încălcarea Legii nr. 133/2016 și solicitarea de

informații de la deținători deja depășește termenul reglementat de Codul

administrativ drept regulă generală pentru finalizarea procedurilor

administrative, deci este evidentă neaplicarea acestui termen în speță. Cu

privire la termen, în cazul în care după recepționarea tuturor informațiilor

încă planează o bănuială rezonabilă privind încălcarea regimului juridic al

conflictelor de interese, persoana supusă controlului este invitată să-și

prezinte punctul de vedere. Pentru această operațiune legislația la fel acordă

un termen de 15 zile (art. 37 alin. (3) din Legea nr. 132/2016 (în redacția

aplicabilă la data desfășurării) pentru a prezenta un punct de vedere nu este

confirmată mai mult de 30 de zile de la expedierea acesteia, inspectorul de

integritate întocmește actul de constatare numai după expirarea a 15 zile de

la expedierea unei invitații repetate, indiferent de faptul dacă a fost sau nu

confirmată recepționarea acesteia. Articolul 30 alin. (1) -(2) din Legea nr.

132/2016 (în redacția aplicabilă la data desfășurării controlului), indică

asupra următoarelor tipuri de termen - sesizările depuse de persoanele fizice

sau persoanele juridice de drept public sau de drept privat, precum și cele din

oficiu se înregistrează imediat și se repartizează aleatoriu prin sistemul

electronic de distribuire a sesizărilor. Redistribuirea sesizărilor repartizate

inspectorilor de integritate se poate face în condițiile alin. (1) în următoarele

cazuri: lit. a) imposibilitatea inspectorului de a-și exercita atribuțiile timp de

cel puțin 30 de zile din motive de boală, delegare, detașare, transfer sau

eliberare din funcție. Nu în ultimul rând, explicăm că, informațiile prezentate

de către subiectul controlului sau persoanele fizice și/sau juridice de drept

public sau privat pot conține circumstanțe noi care necesită intervenții

repetate, sau pot conține informații care necesită a fi verificate iar acest fapt

din nou presupune timp. Termenii concreți prevăzuți de legea specială

(Legea nr. 132/2016 (în redacția aplicabilă la data desfășurării controlului))

privind efectuarea procedurii de control exclud aplicarea termenului general

stabilit la art. 60 din Codul administrativ. Respectarea termenilor prevăzuți

în legea specială nu intră în contradicție cu prevederile Codului administrativ

referitoare la termenul de desfășurare a procedurii administrative, or norma

de la art. 60 alin. (1) din Codul administrativ prevede excepția și anume,

termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de

30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. La cazul aflat în examinare, excepția

are în vedere aplicarea termenilor prevăzuți de legea specială, adică Legea

nr. 132/2016 (în redacția aplicabilă la data începerii desfășurării controlului).

Astfel, examinarea multiaspectuală a tuturor circumstanțelor necesită timp

prin urmare, procedurile de control efectuate de către inspectorul de

9

integritate sunt desfășurate într-un termen rezonabil. Astfel, sunt nefondate

afirmațiile instanței precum că la desfășurarea procedurii de control au fost

încălcate prevederile art. 60 din Codul administrativ sau altfel spus, au fost

încălcați termenii în interiorul cărora urma a fi realizată procedura de control

a or, Autoritatea urmează a acționa în termeni rezonabili, iar caracterul

rezonabil al termenului urmează a fi verificat de către instanță ținând cont de

complexitatea dosarului și de volumul de acțiuni desfășurate de către

inspectorul de integritate. Referitor la termenul de desfășurare a procedurii

de control a menționat decizia nr. 3ra-734/22 din 12 octombrie 2022 a Curții

Supreme de Justiție, în cauza P. Pancu vs. ANI, citând constatările din

aceasta, precum și decizia nr. 3ra-653/22, în cauza E. Baltag vs ANI.

copia recursului depus, creând astfel participanților la proces condiții egale

de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat,

întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire, avizul de recepție, anexate la

materialele dosarului (f.d.153-154).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura

contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile

cu privire la temeiurile recursului.

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

nr. 246 din 31 iulie 2023:

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art.IV, V pct.1–9 și 11–16 și art.VII, care vor intra în vigoare la 1

septembrie 2023.

(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de

procedură civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă,

cu excepția art. 169-171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,

limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi

sau suplimentare nu are putere retroactivă.

10

examinarea recursului va aplica prevederile Codului administrativ în

redacția în vigoare la data declarării recursului.

„(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.

(2) Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

2023):

„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

„(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.

(31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate

decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet

din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451

alin.(1) lit.b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în

ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărîrile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura

civilă, cu excepția art.169–171.”

(1) Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți.

(2) Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării

11

de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care

nu au fost discutate de participanții la proces.

(3) Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune,

însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.

„(1) Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt

din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de

expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

(2) Faptele deja cunoscute autorităților publice sau instanțelor de judecată competente,

faptele general notorii și faptele prezumate în virtutea prevederilor legale nu necesită a fi

probate, pînă la proba contrarie.”

„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau

decizia și adoptă o nouă decizie.”

nr.132 din 17 iunie 2016 (Legea nr.132/2016):

„În vederea realizării misiunii sale, Autoritatea are următoarele funcții: a) exercitarea

controlului averii și al intereselor personale; b) exercitarea controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor; c) constatarea și sancționarea încălcărilor regimului juridic al declarării averii

și intereselor personale, al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor; d) cooperarea cu alte instituții, atît la nivel național cît și internațional; e)

asigurarea bunei organizări a Autorității și administrarea activității de promovare a

integrității subiecților declarării; f) alte funcții stabilite prin lege.”

„(2) În domeniul exercitării controlului privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, Autoritatea: a)

constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor.”

„(4) Președintele și vicepreședintele Autorității nu exercită atribuții privind controlul

averilor și al intereselor personale, privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

de referință):

„Inspectorii de integritate desfășoară următoarele activități: a) primesc, colectează,

centralizează și procesează date și informații cu privire la situația averilor deținute de

persoane în timpul exercitării mandatelor, a funcțiilor publice și de demnitate publică, de

asemenea cu privire la incompatibilitățile și conflictele de interese ale persoanelor care

ocupă o funcție publică sau de demnitate publică; b) efectuează controlul averilor și

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor; c) efectuează controlul privind depunerea în termen a

declarațiilor de avere și interese personale de către subiecții declarării; d) constată

12

diferențele substanțiale, ținînd cont de modificările intervenite în averea subiectului

declarării în timpul exercitării mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică și

în veniturile obținute de acesta în aceeași perioadă; e) examinează și soluționează

conflictele de interese ale persoanelor prevăzute de Legea privind declararea averii și a

intereselor personale; f) sesizează organizația publică în care activează subiectul

declarării sau autoritatea responsabilă de numirea în funcție a acestuia în vederea încetării

mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale acestuia în cazul constatării unei

stări de incompatibilitate sau a unui conflict de interese; g) întocmesc acte de constatare

în condițiile legii; h) constată contravenții, examinează cauze contravenționale și aplică

sancțiuni contravenționale.”

sesizării și efectuării controlului):

„(1) Inspectorul de integritate are următoarele drepturi: a) să solicite informații și

explicații de la persoanele supuse controlului; b) să solicite informațiile necesare pentru

realizarea atribuțiilor de control al averilor și intereselor personale, privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor de la alte persoane fizice și juridice; c) să acceseze on-line, gratuit, registrele

de stat ale organizațiilor, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare

a acestora, în exercitarea atribuțiilor ce țin de verificarea averilor și a intereselor

personale, a conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor; d) să

prelucreze date cu caracter personal în exercitarea atribuțiilor ce țin de verificarea averilor

și intereselor personale, a conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor și să asigure confidențialitatea și securitatea acestora, inclusiv după încetarea

activității de control.

(2) Inspectorul de integritate are următoarele obligații: a) să-și îndeplinească atribuțiile

cu obiectivitate, respectînd principiile legalității, independenței, imparțialității,

transparenței, confidențialității, celerității, integrității, egalității, al dreptului la apărare și

al bunei administrări; b) să comunice imediat, în scris, conducătorului ierarhic superior

orice situație de conflict de interese în care se află; c) să depună, în condițiile legii,

declarația de avere și interese personale; d) să protejeze informațiile cu acces limitat care

i-au devenit cunoscute în exercitarea atribuțiilor de serviciu și să nu le divulge persoanelor

terțe decît în condițiile stabilite de lege; e) să se abțină de la orice activitate sau

manifestare ce contravine funcției deținute; f) să respecte prevederile art.7 alin.(2) din

Legea nr.325/2013 privind evaluarea integrității instituționale.

(3) Inspectorul de integritate nu solicită și nu primește dispoziții, inclusiv de la

președintele sau vicepreședintele Autoritatii, referitoare la controalele privind averea și

interesele personale, privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.

(4) Orice tentativă de influență din partea președintelui sau a vicepreședintelui

Autorității ori din partea unor persoane terțe este comunicată de către inspector imediat

Consiliului de Integritate.”

sesizării):

„(1) Sesizările depuse de persoanele fizice sau persoanele juridice de drept public sau

de drept privat, precum și cele din oficiu se înregistrează imediat și se repartizează

aleatoriu prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor. (2) Redistribuirea sesizărilor

repartizate inspectorilor de integritate se poate face în condițiile alin.(1) în următoarele

cazuri: a) imposibilitatea inspectorului de a-și exercita atribuțiile timp de cel puțin 30 de

zile din motive de boală, delegare, detașare, transfer sau eliberare din funcție; b) la

13

solicitarea motivată a inspectorului căruia i-a fost repartizat dosarul de control; c)

suspendarea din funcție a inspectorului în condițiile legii; d) starea de incompatibilitate a

inspectorului; e) conflictul de interese în care se află inspectorul; f) neexaminarea

sesizării, din motive imputabile inspectorului, pe o durată mai mare de 30 de zile.”

sesizării și efectuării controlului):

„(1) După repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului. (2)

Prevederile art.31, art.32 alin.(3)–(5), art.33, art.34 alin.(2), art.35 și 36 se aplică în mod

corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor. (3) În cadrul procedurii de control privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor,

inspectorul de integritate are obligația de a invita persoana supusă controlului să-și

prezinte punctul de vedere printr-o scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin

orice alt mijloc care confirmă informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul de vedere

al persoanei supuse controlului poate fi prezentat în termen de 15 zile de la recepționarea

invitației. Dacă recepționarea invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este

confirmată mai mult de 30 de zile de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate

întocmește actul de constatare numai după expirarea a 15 zile de la expedierea unei

invitații repetate, indiferent de faptul dacă a fost sau nu confirmată recepționarea acesteia.

(4) Acțiunile și actele efectuate de inspectorul de integritate în cadrul controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor nu sînt publice, cu excepția actului de constatare, care se publică

pe pagina web oficială a Autorității cu respectarea legislației privind protecția datelor cu

caracter personal.”

actului ):

„(1) În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite

un act de constatare în cazul în care stabilește că: b) persoana supusă controlului s-a aflat

ori se află în stare de incompatibilitate; c) persoana supusă controlului a încălcat

restricțiile prevăzute de lege.

(2) Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor se întocmește în conformitate cu

prevederile art.35 și se aduce la cunoștința persoanei vizate de acesta în termen de 5 zile

lucrătoare de la data întocmirii.

(3) Persoana poate contesta actul de constatare în condițiile stabilite la art.36.

(4) Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor rămîne definitiv după expirarea

termenului specificat la art.36 alin.(1).

(5) În cazul în care nu se constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va

înceta procedura de control prin emiterea unui act de constatare.”

„(1) În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de

interese ori încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor,

14

inspectorul de integritate: a) încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și aplică

sancțiunea contravențională. Termenul de prescripție a răspunderii contravenționale nu

se aplică; b) după caz, emite un act de constatare în care solicită încetarea mandatului, a

raporturilor de muncă sau de serviciu ale subiectului declarării și aplică pentru acesta

interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică.

(2) Inspectorul de integritate decide dacă dispune măsurile menționate la alin.(1) lit.b)

în funcție de gradul de vinovăție al subiectului declarării, de natura abaterii, de numărul

și durata abaterilor, de comiterea unor abateri similare anterior, de prejudiciul adus

interesului public și de funcția publică deținută.”

133 din 17 iunie 2016 (Legea nr.133/2016):

„(1) Subiecți ai declarării averii și a intereselor personale sînt: b) membrii Consiliului

de supraveghere al instituției publice naționale a audiovizualului Compania „Teleradio-

Moldova”, Compania Teleradio-Găgăuzia; consilierii consiliilor sătești (comunale),

orășenești (municipale), raionale; deputații Adunării Populare a unității teritoriale

autonome Găgăuzia; g) funcționarii publici, inclusiv cei cu statut special.”

„Subiectul declarării se află într-o stare de incompatibilitate în cazul în care pe lîngă

funcția publică sau de demnitate publică deține/exercită simultan o altă funcție, calitate

sau activitate, fapt care este interzis prin Constituția Republicii Moldova și/sau prin alte

acte legislative.”

2018):

Subiectul declarării este obligat să respecte restricțiile prevăzute la art.18–21 și cele

prevăzute de legislație.

„(1) Subiecții declarării sînt obligați să comunice conducătorului organizației publice

în care activează sau, după caz, Autorității Naționale de Integritate despre toate ofertele

de muncă pe care aceștia intenționează să le accepte, dacă aceste locuri de muncă pot

genera un conflict de interese. Comunicarea se face în scris, în termen de 3 zile de la

primirea ofertei de muncă.

(2) Persoanele prevăzute la alin.(1) nu pot să obțină beneficii neprevăzute de lege sau

de contractul individual de muncă datorită funcției deținute anterior, inclusiv datorită

informațiilor de serviciu obținute în exercitarea funcției respective.

(3) Subiecții declarării care și-au încetat mandatul sau raporturile de muncă ori de

serviciu, pe parcursul ultimului an de muncă sau de serviciu avînd atribuții directe de

supraveghere sau control al unor organizații comerciale și necomerciale, nu au dreptul să

se angajeze, timp de un an, în cadrul acestor organizații.”

„(6) Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin.(3)-

(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate

publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau

destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării de

drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai poate ocupa

aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.”

15

2000 (Legea nr.768/2000):

„(1) Durata mandatului consilierului și al primarului se stabilește de Codul electoral.”

„(1) Mandatul alesului local este incompatibil cu: d) calitatea de șef, de șef adjunct

(inclusiv interimatul acestor funcții) în structurile subordonate autorităților publice locale

(instituții publice, servicii, întreprinderi municipale).”

„(1) Participarea consilierului la ședința consiliului și/sau comisiei din care face parte

este obligatorie. (2) În cazul în care consilierul este în imposibilitate de a participa la

ședința respectivă, el comunică despre aceasta, după caz, primarului (primarului general),

președintelui raionului, cu indicarea motivelor absenței.”

„(1) Pe durata ședințelor consiliului și a executării însărcinărilor consiliului sau

comisiei, în conformitate cu art.17 alin.(1) din prezenta lege, consilierul angajat în cîmpul

muncii este degrevat de obligațiile lui la locul de muncă. (2) Degrevarea de obligațiile la

locul de muncă se face în baza înștiințării în scris privind ședința în cauză, adresate

alesului local, sau în baza altui document eliberat de consiliu sau comisia respectivă.

Perioada degrevării include și timpul necesar pentru a se deplasa la locul ședinței sau

pentru exercitarea unor anumite însărcinări. (3) Alesului local care a fost invitat la ședința

consiliului și a participat la ea i se restituie cheltuielile aferente și i se acordă o

indemnizație pentru fiecare zi de participare la ședința consiliului în mărimea stabilită de

către consiliul respectiv.”

public nr. 58 din 04 iulie 2008 (în redacția în vigoare în perioada de

referință):

(1) Calitatea de funcționar public este incompatibilă cu orice altă funcție publică decît

cea în care a fost numit. (2) Funcționarul public nu este în drept să desfășoare alte

activități remunerate: a) în cadrul autorităților publice, cu excepțiile prevăzute de lege;

(6) Situația de incompatibilitate prevăzută la alin. (2), (21), (22), (23) și (4) urmează să

înceteze pe parcursul unei luni din momentul apariției acesteia. Dacă nu a eliminat situația

de incompatibilitate în termenul prevăzut, funcționarul public este destituit din funcție.

„entitate publică– persoană juridică cu statut de: a) autoritate publică, autoritate

centrală, autoritate publică centrală de specialitate, autoritate publică locală, precum și de

structură organizațională de pe lîngă sau din sfera de competență a acestora; b) autoritate,

instituție, organ, organizație, oficiu sau agenție de stat, autonomă, independentă, de

autoadministrare și/sau de reglementare; c) Curte Constituțională, instanță de judecată,

procuratură; d) întreprindere de stat sau municipală, societate pe acțiuni în care statul

deține pachetul majoritar de acțiuni.”

„(1) Pentru exercitarea eficientă și dezinteresată a atribuțiilor agentului public,

desfășurarea activității sale profesionale este incompatibilă cu alte funcții, calități sau

activități, cu excepția celor stabilite de Constituție sau legi organice. Întru evitarea

16

promovării intereselor personale și asigurarea respectării interesului public, agentul

public care ocupă o funcție publică, inclusiv o funcție publică cu statut special sau o

funcție de demnitate publică, respectă restricția de desfășurare a activității profesionale

în raporturi ierarhice nemijlocite cu o rudă directă sau cu o rudă prin afinitate în cadrul

aceleiași entități publice. Activitatea profesională a agentului public care ocupă o funcție

publică, inclusiv o funcție publică cu statut special sau o funcție de demnitate publică,

precum și a altor subiecți ai declarării averii și intereselor personale, se supune limitărilor

de publicitate pentru a evita favorizarea entităților din sectorul privat. Conducătorul

entității publice respectă regimul juridic al incompatibilităților, al restricțiilor în ierarhie

și al limitărilor de publicitate, completat, după caz, cu reguli specifice fiecărei categorii

de agenți publici, prevăzute de legislația specială care reglementează activitatea acesteia.

(2) În vederea respectării regimului juridic al incompatibilităților, al restricțiilor în

ierarhie și al limitărilor de publicitate în cadrul entității publice, agentul public prevăzut

la alin.(1) este obligat să întreprindă următoarele măsuri: a) să își soluționeze stările de

incompatibilitate în termen de o lună din momentul începerii mandatului, a raporturilor

de muncă sau de serviciu ori, în cazul în care încetarea situației de incompatibilitate în

termenul dat nu depinde de voința sa, să prezinte probe privind întreprinderea cu bună-

credință a acțiunilor de eliminare a acestei situații. Responsabilitatea pentru respectarea

acestei obligații nu depinde de executarea de către conducătorul entității publice a

obligației prevăzute la alin.(3) lit.a).”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 25

ianuarie 2023. Prin intermediul poștei electronice (f.d.142), la 28 ianuarie

2023 instanța de apel a notificat decizia motivată. Astfel, recursul depus

Autoritatea Națională de Integritate a fost înaintat cu respectarea

prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

Curții Supreme de Justiție a considerat inoportună citarea participanților la

proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs,

deoarece argumentele recursului sunt expuse cu suficientă claritate.

definitivă din 16 septembrie 2020, Curtea a statuat că este necesar

organizarea unei audieri: a) în cazul în care există necesitatea de a evalua

dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către autorități (a se vedea

Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12 iulie 2001); b)

atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria impresie

referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor

situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se

vedea Göç, pre-citată, § 51; Miller, precitată, § 34 in fine; și Andersson v.

Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); c) în cazul în care instanța

are nevoie de a obține o clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin

intermediul unei audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie

1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12

noiembrie 2002).

17

în raport cu argumentele invocate în recurs coroborate cu normele de drept

pertinente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție considerând

recursul admisibil, urmează a-l admite cu casarea integrală a deciziei

instanței de apel și adoptarea unei noi decizii de menținere a hotărârii primei

instanțe, din motivele ce succed.

constatare nr. 163/16 din 04 august 2020, întocmit de Autoritatea Națională

de Integritate.

2022, a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Ion Roșca împotriva

Autorității Naționale de Integritate, iar instanța de apel prin decizia din 25

ianuarie 2023, drept urmare a admiterii apelului, a casat hotărârea primei

instanțe și a emis o nouă hotărâre de admitere a acțiunii, anulând actul

contestat.

prezentei acțiuni de contencios administrativ, precum și lipsa

obiecțiilor/criticilor la acest capitol, instanța de recurs consideră necesar de

a puncta infra momentele decisive soluției sale în ceea ce vizează fondul

cauzei.

contextul circumstanțelor de fapt reliefate anterior, Autoritatea Națională de

Integritate a fost sesizată la 15 februarie 2018 (repartizată aleatoriu prin

sistemul electronic la 13 decembrie 2019, or, petiționarul la 27 februarie

2018 a fost informat despre imposibilitatea examinării sesizării depuse

generate de noile proceduri prevăzute în Legea nr.132/2016). Conform

acesteia, Ion Roșca exercita simultan funcția (mandatul) de consilier în

Consiliul raional Sîngerei și șef al Centrului Metodic din cadrul Direcției

Educației a Consiliului raional Sîngerei, prin ce ar fi admis încălcarea

regimului juridic al incompatibilităților. Drept urmare a controlului efectuat,

prin actul de constatare nr. 163/16 din 04 august 2020, inspectorul de

integritate a constatat că Ion Roșca, prin deținerea simultană a mandatului de

consilier în Consiliul raional Sîngerei și a funcției de șef al Centrului Metodic

din cadrul Direcției Educației a Consiliului raional Sîngerei, s-a aflat în stare

de incompatibilitate, nesoluționată în termenul legal, prin ce a încălcat

regimul juridic al incompatibilităților. A sesizat Comisia Electorală Centrală

în termen de 15 zile din momentul în care actul de constatare rămâne

definitiv, în vederea ridicării mandatului consilier în Consiliul raional

Sîngerei, a lui Ion Roșca. Ultimul a fost decăzut din dreptul de a exercita

funcții publice sau funcții de demnitate publică, inclusiv mandatul de

consilier, cu excepția celorlalte funcții electorale pe o perioadă de trei ani din

data încetării înainte de termen a mandatului conform art. 5 alin.(2) lit.c) din

Legea nr. 768/2000 sau data rămânerii definitive a actului de constatare, ori

18

din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care

se confirmă existența stării de incompatibilitate. La fel, s-a indicat despre

înscrierea lui Ion Roșca în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție

de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, din data încetării

înainte de termen a mandatului conform art. 5 alin.(2) lit.c) din Legea nr.

768/2000 (f.d.6-12).

ianuarie 2008, Ion Roșca a fost desemnat în funcția de șef al Centrului

Metodic al Direcției Generale Învățămînt și Sport Sîngerei a Consiliului

raional Sîngerei, ulterior denumită Direcția Educație din cadrul Consiliului

raional Sîngerei prin decizia Consiliului raional Sîngerei nr. 8/31 din 17

decembrie 2015. Conform ordinului nr. 05-p din 02 ianuarie 2020, a fost

suspendat contractul individual de muncă a lui Ion Roșca, în funcția de șef

al Centrului Metodic al Direcției Educație din cadrul Consiliului raional

Sîngerei, începând cu data de 02 ianuarie 2020 pe o perioadă de 5 ani.

statele de personal ale Direcției Educație Sîngerei aprobat prin Decizia nr.

8/31 din 17 decembrie 2015 a Consiliului raional Sîngerei, Direcția Educație

este o subdiviziune a Consiliului raional Sîngerei, iar Centrul Metodic o

subdiviziune structurală a Direcției Educație Sîngerei.

Electorală Centrală a informat că în rezultatul alegerilor locale generale din

2015, prin hotărârea din 29 iunie 2015 a Judecătoriei Sîngerei (dosarul nr. 3-

25/15), a fost confirmat Ion Roșca în calitate de candidat supleant în

Consiliul raional Sîngerei. Prin hotărârea nr. 1339 din 27 decembrie 2017 a

Comisiei Electorale Centrale, lui Ion Roșca i-a fost atribuit mandatul de

consilier în Consiliul raional Sîngerei. În rezultatul alegerilor locale generale

din 2019, lui Ion Roșca i-a fost validat mandatul de consilier în Consiliul

raional Sîngerei, prin hotărârea din 08 noiembrie 2019 a Judecătoriei Bălți

(dosarul nr. 3-391/2019).

perioada 27 decembrie 2017-02 ianuarie 2020, a mandatului de consilier în

Consiliul raional Sîngerei și a funcției de șef al Centrului Metodic din cadrul

Direcției Educației a Consiliului raional Sîngerei, a încălcat regimul juridic

al incompatibilităților în sensul art. 7 alin.(1) lit. d) din Legea nr. 768/2000.

în parag. 45-50, a indicat că Legea Supremă consfințește două autorități

publice locale: consiliul local, ca autoritate eligibilă, reprezentativă și

deliberativă, și primarul, ca autoritate eligibilă, reprezentativă și executivă.

În același timp, în temeiul art.72 alin.(3) lit.f) din Constituție, organizarea

administrației locale, a teritoriului, precum și regimul general privind

autonomia locală, ca elemente ale politicii interne a statului, constituie

atribuții de bază ale Parlamentului și se reglementează prin lege organică.

19

Astfel, determinarea unui statut pentru aleșii locali rezultă din necesitatea

exercitării eficiente a atribuțiilor acestora în cadrul realizării puterii locale.

Un statut specific al aleșilor locali trebuie să asigure, potrivit prevederilor

art.7 din Carta Europeană, liberul exercițiu al mandatului lor. La fel, potrivit

art.7 alin.(3) al Cartei Europene, funcțiile și activitățile incompatibile cu

mandatul de ales local urmează a fi stabilite prin lege. Astfel, art.7 alin.(1)

din Legea nr.768-XIV din 2 februarie 2000 privind statutul alesului local

stabilește o serie de incompatibilității ale mandatului alesului local, printre

acestea fiind: „[...]; d) calitatea de șef, de șef adjunct în structurile

subordonate autorităților publice locale (instituții publice, servicii,

întreprinderi municipale);”. În același timp, conform Legii nr.263 din 16

noiembrie 2012 privind interpretarea articolului 7 alineatul (1) literele c) și

d) din Legea nr.768-XIV din 2 februarie 2000 privind statutul alesului local:

[...]; 2. Prevederile literei d) se aplică șefilor și șefilor adjuncți ai

organizațiilor subordonate autorităților administrației publice locale de

același nivel și din aceeași unitate administrativ-teritorială (întreprinderi

municipale, instituții publice, servicii etc.).

a Consiliului raional Sîngerei, iar Centrul Metodic o subdiviziune structurală

a Direcției Educație Sîngerei, aspect menționat supra.

alin. (2) lit. a) din Legea nr. 82/2017, în vederea respectării regimului juridic

al incompatibilităților, era obligat să își soluționeze starea de

incompatibilitate în termen de o lună din momentul începerii mandatului, a

raporturilor de muncă sau de serviciu ori, în cazul în care încetarea situației

de incompatibilitate în termenul dat nu depinde de voința sa, să prezinte

probe privind întreprinderea cu bună-credință a acțiunilor de eliminare a

acestei situații.

Justiție apreciază ca fiind justificat raționamentul primei instanței privind

temeinicia concluziei formulate în actul de constatare în ceea ce vizează

încălcarea regimului juridic al incompatibilităților de către Ion Roșca, prin

desfășurarea simultană a unor funcții incompatibile în contextul postulatelor

legale citate supra.

funcția de șef sau șef adjunct al Direcției Educației Sîngerei, în situația în

care Centrul Metodic, al cărui șef era, este o subdiviziune structurală a

Direcției Educație Sîngerei, aspect reiterat supra.

funcțiilor deținute în perioada 27 decembrie 2017-02 ianuarie 2020, or, sunt

neîntemeiate alegațiile reclamantului precum că doar la 22 martie 2018 i-a

fost atribuit mandatul de consilier local, iar până la acea dată nu ar fi fost

implicat în activitatea consiliului raional. Atribuirea mandatului de consilier

20

s-a realizat la 27 decembrie 2017 prin hotărârea nr. 1339 a Comisiei

Electorale Centrale. Mai mult, prin pct. 4 al acestei hotărâri a fost preavizat

despre obligația de a respecta termenul de 30 zile pentru înlăturarea stării de

incompatibilitate în caz de apariție a acesteia (f.d.37 dosarul administrativ).

Curții Supreme de Justiție reține că aceasta în esență vizează constatarea

ilegalității actului emis de pârât pentru neîntrunirea condiției de înregistrare

imediată și repartizare aleatorie a sesizării, precum și că procedura de control

s-a desfășurat cu încălcarea termenului procedurii administrative prevăzut de

Codul Administrativ.

argumentele recurentului precum că instanța de apel la examinarea cauzei s-

a axat pe pretinse deficiențe de procedură, însă nu a elucidat fondul cauzei.

care în opinia instanței de apel este un principiu încălcat și denotă încălcarea

procedurii administrative de control inclusiv cu încălcarea principiilor

legalității, imparțialității, comprehensibilității și transparenței prevăzute de

art.21, art.25 și art. 32 din Codul administrativ și prin urmare confirmă

ilegalitatea actului, instanța de recurs reiterează că sesizarea a parvenit la 15

februarie 2018, fiind repartizată 13 decembrie 2019 prin sistemul electronic,

din cauza situației generate de noile proceduri stabilite prin Legea nr.

132/2016 și până la completarea funcțiilor de inspectori de integritate

abilitați cu examinarea sesizărilor și eventual inițierea controlului, fiind

informat petiționarul la 27 februarie 2018 despre imposibilitatea examinării

acesteia (f.d.9 dosarul administrativ). De altfel, în art. 44 din Legea nr.

132/2016 în dispoziții tranzitorii sunt reflectate anumite aspecte privind

activitatea entității noi create prin reorganizare. La 27 decembrie 2019 a fost

întocmit procesul-verbal de inițiere a controlului nr.453/16.

confirme respectarea principiului repartizării aleatorii ar confirma cert că

pârâtul a încălcat art. 30 din Legea nr.132/2016, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că norma enunțată nu condiționează

legalitatea actului de constatare prin existența sau lipsa actului de repartizare

a aleatorie la dosarul administrativ. Totodată, conform Hotărârii Guvernului

cu privire la aprobarea Conceptului tehnic al Sistemului informațional

automatizat „e-Integritate” nr. 183 din 15 martie 2019, scopul SIA „e-

Integritate” constă în formarea Registrului electronic al subiecților declarării

averii și a intereselor personale, a Registrului de stat al persoanelor care au

interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, precum și

implementarea mecanismelor de depunere a declarațiilor, de verificare a

averilor, intereselor personale și conflictelor de interese, a

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, în conformitate cu prevederile

Legii nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și ale

21

Legii nr.133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale. Iar

pct.3 supct.3 din Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu

privire la organizarea și funcționarea Sistemului informațional automatizat

„e-Integritate” nr. 228 din 10 aprilie 2020, prevede că SIA „e-Integritate”

include următoarele contururi funcționale de bază: 3) conturul Autorității: f)

înregistrarea sesizărilor și distribuirea aleatorie a acestora.

aferente activității Autorității Naționale de Integritate pentru îndeplinirea

atribuțiilor acordate prin lege, repartizarea cu întârziere a sesizării, lipsa

actului ce ar confirma înregistrarea și repartizarea aleatorie a sesizării în

sensul menționat de instanța de apel nu poate afecta legalitatea procedurii

administrative și ca rezultat nu poate justifica anularea actului de constatare.

În special că nu au fost stabilite abateri în ceea ce vizează

comprehensibilitatea și transparența acțiunilor autorității publice. Or, s-a

asigurat participarea neîngrădită la procedura administrativă a persoanelor

interesate în perioada desfășurării controlului, iar obiecții nu au fost înaintate

la acest capitol, iar reclamantul prin cererea sa și-a exprimat, în esență,

dezacordul cu modalitatea de apreciere și lipsa răspunsului.

alin.(1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să

cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile,

nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți. Prin prisma art.219 alin. (2) și (3) din

Codul administrativ instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea

greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a

cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor

declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de

judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au

fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să

depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de

textul cererilor formulate de participanții la proces.

actului contestat luând în considerare inclusiv prevederile legale ce vizează

desfășurarea procedurii administrative.

apreciază ca fiind neîntemeiată constatarea instanței de apel privind

încălcarea termenului procedurii administrative prin prisma art. 60 din Codul

administrativ, or, ulterior repartizării aleatorii sesizării și dispunerea inițierii

controlului regimului juridic în virtutea prevederilor art.19, art. 20 și art. 37

din Legea nr. 132/2016, care reglementează activitățile desfășurate de

inspectorul de integritate, drepturile și obligațiile acestuia în cadrul efectuării

controlului privind respectarea la caz al regimului juridic al conflictelor de

interese, inspectorul de integritate necesită un termen rezonabil și suficient

22

în efectuarea unui control obiectiv, corect și multiaspectual. La fel, se invită

persoana supusă controlului să-și prezinte punctul de vedere printr-o

scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care

confirmă informarea, care urmează a fi prezentat în termen de 15 zile de la

recepționarea invitației. Totodată, dacă recepționarea invitației pentru a

prezenta un punct de vedere nu este confirmată mai mult de 30 de zile de la

expedierea acesteia, inspectorul de integritate întocmește actul de constatare

numai după expirarea a 15 zile de la expedierea unei invitații repetate,

indiferent de faptul dacă a fost sau nu confirmată recepționarea acesteia. De

altfel, din lucrările dosarului administrativ este evident că inspectorul de

integritate a inițiat etapa de interpelare și acumulare a informațiilor necesare

la inițierea controlului conform procesului-verbal din 27 decembrie 2019,

inclusiv: informarea cu aviz recomandat a reclamantului Ion Roșca pentru

prezentarea punctului de vedere, interpelarea Comisiei Electorale Centrale

în vederea obținerea informațiilor necesare desfășurării controlului. Astfel,

nu poate fi pretinsă încălcarea termenului, în situația în care pentru anumite

acțiuni ale inspectorului de integritate Legea art. 132/2016 acordă termene

exprese, care urmează a fi respectate. Mai mult, art. 60 din Codul

administrativ invocat instanța de apel prevede termenul general, care nu este

aplicabil, având în vedere existența legii speciale. Prin prisma art. 27 din

Codul administrativ, în cazul în care Codul administrativ sau alte legi

speciale nu impun un anumit termen, autoritățile publice și instanțele de

judecată trebuie să acționeze într-un termen rezonabil. Astfel, procedura de

efectuare a controlului de către Autoritatea Națională de Integritate, în lipsa

unor reglementări speciale, urmează a fi finalizată într-un termen rezonabil,

dar nu în termenul general, stabilit la art. 60 din Codul administrativ (30 de

zile), fiind relevante argumentele recurentului la acest aspect.

133/2016 (în redacția la data desfășurării controlului) și Legea nr. 132/2016

(în redacția la data desfășurării controlului) sunt legi speciale în raport cu

dispozițiile Codul administrativ, iar în temeiul art. 5 alin. (3) din Legea cu

privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, în caz de

divergență între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte

normative de același nivel, se aplică norma specială. Respectiv, instanța de

recurs reține ca fiind corectă poziția recurentului precum că procedura de

efectuare a controlului presupune efectuarea mai multor acțiuni în vedere

acumulării informațiilor și materialelor necesare stabilirii circumstanțelor

relevante cauzei. Prin urmare, termenul, în interiorul căruia se finalizează o

procedură administrativă, poartă un caracter rezonabil stipulat în art. 27

Codul administrativ, reamintit anterior. Termenul respectiv poate fi afectat

de comportamentul subiectului care urmează să prezinte punctul de vedere.

Așadar, termenii concreți prevăzuți de legea specială (Legea nr. 132/2016)

privind efectuarea procedurii de control al respectării modului de declarare

23

a averii și a intereselor personale exclude aplicarea termenului general

stabilit în art. 60 din Codul administrativ.

general prevăzut de art. 60 din Codul administrativ, însă nu a indicat norma

legală ce ar stabili că nerespectarea termenului desfășurării unei proceduri

administrative, repartizarea cu întârziere a sesizării, ar duce în consecință la

nulitatea actului administrativ final. Din sistemul reglementărilor instituite

prin Codul administrativ nu se identifică o astfel de concluzie. Doar în

situația unui viciu fundamental de procedură poate fi pusă problema

valabilității unui act administrativ. Instanța de apel nu a motivat în ce măsură

eventuala depășire a termenului unei proceduri administrative sau

repartizarea sesizării peste termenul prevăzut de Codul administrativ ar fi

afectat în esență drepturile reclamantului și implicit a viciat soluția finală

adoptată. În special, cum s-a menționat anterior, reclamantul/intimat a avut

posibilitatea să participe activ la procedura de verificare, să-și prezinte

poziția, să administreze probe, nu a fost limitat în drepturile sale pe perioada

derulării controlului etc., iar pretinsă lipsă de răspuns/reacție din partea

autorităților nu este justificată.

administrative în cazul controalelor efectuate de Autoritatea Națională de

Integritate, este uniformă și aici urmează a fi menționate cauzele: decizia nr.

3ra-1028/22 din 28 iunie 2024 a Curții Supreme de Justiție, decizia 3ra-89/23

din 05 iunie 2024 a Curții Supreme de Justiție, decizia 3ra-697/23 din 28

august 2024 a Curții Supreme de Justiție, etc.

pârâtul/recurent de rând cu prevederile Codului administrativ, prevederile

Metodologiei de efectuare a controlului averilor și intereselor, respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, incompatibilităților, restricțiilor

și limitărilor, în ceea ce vizează respectarea termenelor, instanța de recurs

reține argumentele recurentului precum că acesta este un act intern, care a

fost emis în temeiul Legii nr. 132/2016 și nu poate avea forță juridică

superioară legilor relevante activității recurentului.

integritate întemeiat a ajuns la concluzia reținută prin actul de constatare nr.

nr. 163/16 din 04 august 2020, care a fost precedată de respectarea procedurii

de emitere a actului administrativ, în termenele reglementate de legea

specială, actul este emis de către un organ competent și în corespundere cu

normele legii materiale aplicabile speței, abateri la emiterea actului

administrativ individual defavorabil nu au fost constatate, legalitatea actului

de constatare nu a fost infirmată. Drept urmare, prima instanța justificat a

conchis despre netemeinicia acțiunii înaintate. Respectiv întemeiat a dispus

și respingerea compensării cheltuielilor solicitate pentru asistență juridică.

24

a anulat actul contestat doar pentru pretinse vicii de procedură, nu a contestat

decizia în latura ce ține de admiterea stării de incompatibilitate. Prin urmare

se prezumă că și-a exprimat acordul față de constatarea în acest sens.

Curții Supreme de Justiție admite recursul casează integral decizia instanței

de apel cu adoptarea unei noi decizii de menținere a hotărârii primei instanțe.

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Casează integral decizia din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău și

adoptă o nouă decizie prin care menține hotărârea din 30 mai 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Roșca împotriva

Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de

constatare nr. 163/16 din 04 august 2020.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

25