3rh-15/25 — contestarea actului administrativ

3rh-15/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea cererii de revizuire depuse de Ion Roșca,

reprezentat de avocatul Alexandru Bot,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ion Roșca împotriva Autorității Naționale de Integritate

cu privire la anularea actului de constatare nr. 163/16 din 04 august 2020,

împotriva deciziei din 20 noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție,

(Dosarul nr. 3rh-15/25

NR. PIGD 2-20107589-01-3rh-30062025)

Temeiurile declarării revizuirii. Circumstanțele invocate nu cad sub incidența art.449 lit.b)

din Codul de procedură civilă. Dezacordul cu soluția instanței de recurs.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. Gr. Cazacu,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, A. Minciuna,

Curtea Supremă de Justiție, jud. I. Malanciuc, O. Parfeni, St. Procopciuc,

17 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces cererea de revizuire

depusă de Ion Roșca, reprezentat de avocatul Alexandru Bot,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

a depus cerere de chemare în judecată în contencios administrativ împotriva

Autorității Naționale de Integritate, solicitând anularea actului de control nr.

163/16 din 04 august 2020, întocmit de Autoritatea Națională de Integritate.

în cancelaria Autorității Naționale de Integritate, a fost înregistrată sesizarea

nr. 129 în privința sa, precum că ar fi exercitat simultan mandatul de consilier

în Consiliul raional Sîngerei și șef al Centrului Metodic din cadrul Direcției

Educație a Consiliului raional Sîngerei și ar fi admis încălcarea regimului

juridic al incompatibilităților. Prin procesul-verbal nr. 453/16 prin 27

decembrie 2019, în privința sa a fost inițiat controlul privind respectarea

regimului juridic al incompatibilităților. În rezultatul controlului, inspectorul

de integritate Cristina Ciubotaru a emis actul de constatare nr. 163/16 din 04

august 2020, prin care s-a constatat că, prin deținerea simultană a mandatului

de consilier în Consiliul raional Sîngerei și a funcției de șef al Centrului

Metodic al Direcției Învățământ din cadrul Consiliului raional Sîngerei, în

perioada 27 decembrie 2017 – 02 ianuarie 2020, s-a aflat în stare de

incompatibilitate, nesoluționată în termenul legal, prin ce a încălcat regimul

juridic al incompatibilităților. În baza aceluiași act, a fost sesizată Comisia

Electorală Centrală în termen de 15 zile din momentul în care actul de

constatare va rămâne definitiv, în vederea ridicării mandatului de consilier

în Consiliul raional Sîngerei. A fost decăzut din dreptul de a exercita funcții

publice sau funcții de demnitate publică, inclusiv mandatul de consilier, cu

excepția celorlalte funcții electorale, pe o perioadă de 3 ani din data încetării

înainte de termen a mandatului în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2)

lit. c) din Legea privind statutul alesului local sau din data rămânerii

definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și

irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența stării de

incompatibilitate. În final, a fost înscris în Registrul de stat al persoanelor

care au interdicție de a ocupa funcția publică sau de demnitate publică din

data încetării înainte de termen a mandatului conform art. 5 alin.(2) lit.c) din

Legea privind statutul alesului local nr. 768/2000. La fel, s-a indicat că avea

1

obligația de a soluționa starea de incompatibilitate prin depunerea

mandatului de consilier sau prin depunerea cererii de demisie din funcția

deținută, în termen de 30 de zile de la apariția incompatibilității, termen care

a început să curgă din 27 decembrie 2017.

și nefondat, deoarece art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr.768/2000 prevede

fără echivoc că mandatul de ales local este incompatibil cu calitatea de șef,

de șef adjunct (inclusiv interimatul acestor funcții) în structurile subordonate

autorităților publice locale (instituții publice, servicii, întreprinderi

municipale). Norma legală enunțată reglementează cu titlu exhaustiv care

structuri fac incompatibilă funcția de ales local cu funcția exercitată în cadrul

acestor structuri. În actul contestat nu este evidențiat sub nicio formă

statutului juridic al Centrului Metodic al Direcției Învățământ din cadrul

Consiliului raional Sîngerei, care trebuie definit printr-un act de constituire,

etc., or, cu desăvârșire lipsesc referințe despre personalitatea juridică a

Centrului enunțat, care, de altfel, nici nu reprezintă o persoană juridică

distinctă.

înștiințarea Autorității Naționale de Integritate din 30 decembrie 2019. Or,

mandatul consilierului raional pentru perioada 27 decembrie 2017-07

noiembrie 2019 i-a fost atribuit prin decizia Consiliului raional Sîngerei la

22 martie 2018, iar până atunci nefiind implicată într-o anumită activitate a

Consiliului raional. La solicitarea adresată Comisiei Electorale Centrale de

a-i fi explicată situația, ultima prin scrisoarea nr.8/1999 din 2018 i-a

comunicat că prin schimbările operate în lege, organul abilitat să aprecieze

dacă funcția incompatibilă cu cea de consilier este Autoritatea Națională de

Integritate.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ion

Roșca împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului

de constatare nr. 163/16 din 04 august 2020, încasarea cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 5 000,00 de lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 30 mai 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii

primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii și

încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

hotărârea din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis

2

o nouă hotărâre prin care s-a admis acțiunea în contencios administrativ

înaintată de Ion Roșca. S-a anulat actul de constatare nr. 163/16 din 04 august

2020, întocmit de Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Ion

Roșca.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Autoritatea Națională de Integritate, prin intermediul reprezentantului

Valentina Urecheanu, a depus recursul motivat împotriva deciziei din 25

ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi

decizii de respingere ca neîntemeiate a acțiunii în contencios administrativ.

POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS

admis recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate. S-a casat

integral decizia din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău și s-a adoptat

o nouă decizie prin care s-a menținut hotărârea din 30 mai 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE REVIZUIRE

reprezentat de avocatul Alexandru Bot, a depus în temeiul art. 449 lit.b) din

Codul de procedură civilă, cerere de revizuire împotriva deciziei din 20

noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia,

casarea deciziei Curții Supreme de Justiție, trimiterea pricinii spre rejudecare

în instanța de apel pentru soluționarea fondului cauzei.

fundamentată pe descoperirea unor fapte esențiale care nu au fost și nu

puteau fi cunoscute la momentul examinării cauzei, deși a întreprins toate

măsurile necesare pentru a le afla.

corespunzător statutul juridic al Centrului Metodic, reglementat de art. 43

alin. (7) din Legea învățământului nr. 547/1995, care stabilește că aceste

centre nu reprezintă autorități publice. Centrul Metodic este o subdiviziune

a Direcției învățământ, având exclusiv scopuri educaționale și fiind lipsit de

personalitate juridică. Regulamentul Centrului Metodic, aprobat prin

Ordinul nr. 207/22.04.2009, precizează că scopul principal al activității este

formarea continuă a cadrelor didactice, confirmând lipsa statutului de

autoritate publică subordonată.

o structură organizatorică instituită prin lege, cu competențe specifice, ceea

ce nu este cazul Centrului Metodic.

3

revizuentul a indicat că art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 768/2000 prevede

incompatibilitatea doar între funcțiile din structuri subordonate cu statut

juridic definit. Lipsa oricărei dovezi că Centrul Metodic este o structură cu

personalitate juridică subordonată confirmă inaplicabilitatea regimului de

incompatibilitate în speță. ANI, prin răspunsul nr. 07/R-137/20 din 20 martie

2020 a explicat că funcția de specialist metodist exercitată în cadrul

Centrului Metodic nu creează incompatibilități cu mandatul de consilier

raional. Ignorarea acestui document reprezintă o eroare gravă.

72164/141, a notat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că o

instanță supremă nu poate emite o soluție definitivă fără desfășurarea unei

ședințe publice, în cauza sa, examinarea recursului de către Curtea Supremă

de Justiție a avut loc în lipsa participanților, fără ca argumentele privind

statutul juridic al Centrului Metodic să fie luate în considerare. Această

situație contravine principiului contradictorialității și dreptului la un proces

echitabil. Totodată, lipsa unei ședințe publice a dus la imposibilitatea

prezentării unor clarificări suplimentare referitoare la scopul educațional al

Centrului Metodic, care nu poate fi calificat drept structură subordonată

autorităților publice locale.

reglementează exhaustiv incompatibilitățile funcției de ales local cu alte

funcții în structuri subordonate. Nedefinirea Centrului Metodic ca persoană

juridică și lipsa unui act de constituire relevant confirmă faptul că situația sa

nu intră sub incidența acestei norme. Regulamentul aprobat prin Ordinul nr.

207/2009 subliniază că activitățile Centrului Metodic sunt limitate la

formarea cadrelor didactice și la sprijinirea acestora în dezvoltarea

profesională. Nu se exercită atribuții administrative sau de putere publică,

contrar interpretărilor eronate ale ANI.

desfășurarea activităților didactice și științifice de către persoanele care

ocupă funcții de demnitate publică. Prin natura activităților desfășurate în

cadrul Centrului Metodic, funcția ocupată intră în această excepție.

Ministerului Educației și Cercetării nr. 03/1-09/1930 din 24 martie 2025.

Autoritatea Națională de Integritate a depus referință, solicitând declararea

cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

4

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

„(1) Pot fi supuse revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile

ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.”

„Sînt în drept să depună cerere de revizuire: a) părțile și alți participanți la proces.”

„Revizuirea se declară în cazul în care:

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei.”

„Cererea de revizuire se depune:

b) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de

circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie

cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii,

încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b).”

„(11) Dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de

Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților

la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară

prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.”

„(1) După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte

de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

vedere că ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces,

iar la caz nu a fost formulată vreo solicitare în vederea examinării cererii de

revizuire cu prezența părților, instanța de revizuire a considerat inoportună

invitarea acestora, întrucât revizuentul și-a redat argumentele în cererea de

revizuire (f.d.209-211), iar intimatul-în referința depusă (f.d.223-224).

revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate

circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt

esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul

de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.

5

fie invocate temeiurile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă și

prezentate circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea

revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe

concludente.

drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură

civilă.

în care se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de procedură

civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de

revizuire să fi existat obiectiv până la pronunțarea hotărârii, să fie confirmate

prin prezentarea unor probe concludente.

pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau

fapte și nici nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, dar au existat până la

momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea

judecătorească a devenit irevocabilă. De asemenea, revizuentul trebuie să

probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri

judecătorești rămase irevocabile, să influențeze esențial soluția dată inițial

de instanță, în sensul că, nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de

revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a

cauzei.

Ministerului Educației și Cercetării nr. 03/1-09/1930 din 24 martie 2025

precum și că instanța supremă nu a evaluat în mod corespunzător statutul

juridic al Centrului Metodic, reglementat de art. 43 alin. (7) din Legea

învățământului nr. 547/1995, că aceste centre nu reprezintă autorități publice.

Centrul Metodic este o subdiviziune a Direcției învățământ, având exclusiv

scopuri educaționale și fiind lipsit de personalitate juridică. Iar conform

Regulamentului Centrului Metodic, aprobat prin Ordinul nr.

207/22.04.2009, scopul principal al activității este formarea continuă a

cadrelor didactice, confirmând lipsa statutului de autoritate publică

subordonată.

circumstanțe noi, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

notează că acestea nu pot justifica redeschiderea procedurii în temeiul art.

449 lit. b) din Codul de procedură civilă, în situația în care în cadrul dosarului

de control i s-a acordat posibilitatea să prezinte de la recepționarea

6

invitațiilor punctul de vedere în scris pe marginea controlului inițiat. Drept

urmare, revizuentul a avut posibilitatea de a solicita/acumula informația

necesară în justificarea poziției sale. Mai mult, ulterior adresării în instanța

de judecată, revizuentul, de asemenea, a avut posibilitatea de a prezenta

probe în confirmarea poziției sale sau după caz să solicite concursul instanței

de judecată în acest sens. Or, în cadrul invocării circumstanțelor noi, una

dintre condițiile esențiale este că a întreprins toate măsurile pentru a afla

despre acestea în timpul judecării anterioare a cauzei. Mai mult, răspunsul

prezentat este datat cu 24 martie 2025, ulterior pronunțării deciziei pe caz.

De altfel, legiuitorul acordă posibilitatea părților, indiferent de statutul

procesual, de a-și prezenta argumentele pe parcursul judecării cauzei.

lipsa unei ședințe publice de a prezenta unele clarificări suplimentare

referitoare la scopul educațional al Centrului Metodic, la fel, nu poate

determina admiterea cererii de revizuire, în condițiile în care la toate etapele

procesului judiciar revizuentul a fost în drept de a face uz de pârghiile legale

și a-și susține poziția. De asemenea, în instanța de recurs, având în vedere

examinarea cauzei în lipsa participanților la proces în virtutea prevederilor

art. 247 din Codul administrativ, care reglementează acest aspect,

reclamantului i s-a notificat recursul cu aviz de recepție și posibilitatea

depunerii unei referințe, însă Ion Roșca nu a făcut uz de acest drept

procesual. De altfel, reclamantul Ion Roșca nici nu a formulat o cerere

privind examinarea cauzei în recurs cu prezența participanților la proces.

Instanța de recurs în contextul prevederilor art. 247 din Codul administrativ

a considerat inoportună invitarea participanților la proces la judecarea cauzei

în ordine de recurs, întrucât argumentele în cererea de recurs au fost expuse

cu suficientă claritate.

depus de Autoritatea Națională de Integritate și a admiterii acestuia, instanța

de recurs a casat integral decizia din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău și a adoptat o nouă decizie prin care a menținut hotărârea din 30

mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.180-205).

încălcarea principiului contradictorialității și dreptului la un proces echitabil,

or, părților li s-a acordat posibilitatea reală în vederea valorificării drepturilor

procesuale în cadrul procesului judiciar pe parcursul tuturor etapelor

acestuia.

notează că, circumstanțele invocate de către revizuent nu pot servi drept

temei pentru admiterea cererii de revizuire, or, circumstanțele enunțate nu

pot justifica deschiderea procedurii de revizuire în temeiul prevăzut la art.

449 lit. b) din Codul de procedură civilă. De altfel, argumentele din cererea

de revizuire, în esență, evidențiază dezacordul revizuentului cu soluția

7

adoptată de către instanța de recurs, aprecierea dată de către instanță a

circumstanțelor cauzei, iar revizuirea nu poate fi folosită în vederea obținerii

unei noi rejudecări în lipsa unor circumstanțe justificative cu caracter

substanțial și de necontestat.

revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că

soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar

competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel

camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași

chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O derogare de la acest

principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor

circumstanțe esențiale și convingătoare.

revizuire împotriva deciziei din 20 noiembrie 2024 a Curții Supreme de

Justiție, în condițiile în care a fost formulată, ar încălca principiul securității

raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6 §1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale

Omului.

principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai

poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61,

ECHR 1999-VII). Acest principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să

solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a

obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

cazul existenței unor „defecte fundamentale” ale hotărârii, iar raportat la

speța de față, revizuirea deciziei din 20 noiembrie 2024 a Curții Supreme de

Justiție, Completul de judecată nu a identificat nicio circumstanță

substanțială și imperativă de natură să justifice redeschiderea procesului.

Supreme de Justiție respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire.

alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

8

Respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ion Roșca,

reprezentat de avocatul Alexandru Bot, împotriva deciziei din 20 noiembrie

2024 a Curții Supreme de Justiție.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

9