3rh-15/25 — contestarea actului administrativ

Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea cererii de revizuire depuse de Ion Roșca, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Roșca împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare nr. 163/16 din 04 august 2020, împotriva deciziei din 20 noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, (Dosarul nr. 3rh-15/25 NR. PIGD 2-20107589-01-3rh-30062025) Temeiurile declarării revizuirii. Circumstanțele invocate nu cad sub incidența art.449 lit.b) din Codul de procedură civilă. Dezacordul cu soluția instanței de recurs. Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. Gr.

Cazacu, Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, A. Minciuna, Curtea Supremă de Justiție, jud. I. Malanciuc, O. Parfeni, St. Procopciuc, 17 septembrie 2025 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa participanților la proces cererea de revizuire depusă de Ion Roșca, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Diana Stănilă, Oxana Parfeni, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT 1. La 25 august 2020, prin intermediul poștei terestre (f.d.13), Ion Roșca a depus cerere de chemare în judecată în contencios administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate, solicitând anularea actului de control nr. 163/16 din 04 august 2020, întocmit de Autoritatea Națională de Integritate.

2. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la 15 februarie 2019, în cancelaria Autorității Naționale de Integritate, a fost înregistrată sesizarea nr. 129 în privința sa, precum că ar fi exercitat simultan mandatul de consilier în Consiliul raional Sîngerei și șef al Centrului Metodic din cadrul Direcției Educație a Consiliului raional Sîngerei și ar fi admis încălcarea regimului juridic al incompatibilităților. Prin procesul-verbal nr. 453/16 prin 27 decembrie 2019, în privința sa a fost inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților.

În rezultatul controlului, inspectorul de integritate Cristina Ciubotaru a emis actul de constatare nr. 163/16 din 04 august 2020, prin care s-a constatat că, prin deținerea simultană a mandatului de consilier în Consiliul raional Sîngerei și a funcției de șef al Centrului Metodic al Direcției Învățământ din cadrul Consiliului raional Sîngerei, în perioada 27 decembrie 2017 – 02 ianuarie 2020, s-a aflat în stare de incompatibilitate, nesoluționată în termenul legal, prin ce a încălcat regimul juridic al incompatibilităților. În baza aceluiași act, a fost sesizată Comisia Electorală Centrală în termen de 15 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea ridicării mandatului de consilier în Consiliul raional Sîngerei.

A fost decăzut din dreptul de a exercita funcții publice sau funcții de demnitate publică, inclusiv mandatul de consilier, cu excepția celorlalte funcții electorale, pe o perioadă de 3 ani din data încetării înainte de termen a mandatului în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) lit. c) din Legea privind statutul alesului local sau din data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența stării de incompatibilitate. În final, a fost înscris în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa funcția publică sau de demnitate publică din data încetării înainte de termen a mandatului conform art. 5 alin.(2) lit.c) din Legea privind statutul alesului local nr. 768/2000.

La fel, s-a indicat că avea 1 obligația de a soluționa starea de incompatibilitate prin depunerea mandatului de consilier sau prin depunerea cererii de demisie din funcția deținută, în termen de 30 de zile de la apariția incompatibilității, termen care a început să curgă din 27 decembrie 2017. 3. Reclamantul și-a exprimat dezacordul cu actul comunicat, fiind ilegal și nefondat, deoarece art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr.768/2000 prevede fără echivoc că mandatul de ales local este incompatibil cu calitatea de șef, de șef adjunct (inclusiv interimatul acestor funcții) în structurile subordonate autorităților publice locale (instituții publice, servicii, întreprinderi municipale). Norma legală enunțată reglementează cu titlu exhaustiv care structuri fac incompatibilă funcția de ales local cu funcția exercitată în cadrul acestor structuri.

În actul contestat nu este evidențiat sub nicio formă statutului juridic al Centrului Metodic al Direcției Învățământ din cadrul Consiliului raional Sîngerei, care trebuie definit printr-un act de constituire, etc., or, cu desăvârșire lipsesc referințe despre personalitatea juridică a Centrului enunțat, care, de altfel, nici nu reprezintă o persoană juridică distinctă. 4. De asemenea, a afirmat că au fost ignorate argumentele aduse la înștiințarea Autorității Naționale de Integritate din 30 decembrie 2019. Or, mandatul consilierului raional pentru perioada 27 decembrie 2017-07 noiembrie 2019 i-a fost atribuit prin decizia Consiliului raional Sîngerei la 22 martie 2018, iar până atunci nefiind implicată într-o anumită activitate a Consiliului raional.

La solicitarea adresată Comisiei Electorale Centrale de a-i fi explicată situația, ultima prin scrisoarea nr.8/1999 din 2018 i-a comunicat că prin schimbările operate în lege, organul abilitat să aprecieze dacă funcția incompatibilă cu cea de consilier este Autoritatea Națională de Integritate.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

5. Prin hotărârea din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ion Roșca împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului de constatare nr. 163/16 din 04 august 2020, încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 000,00 de lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

6. La 18 iunie 2022, prin intermediul poștei terestre (f.d.100), Ion Roșca a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii și încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

7. Prin decizia din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a casat hotărârea din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis 2 o nouă hotărâre prin care s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Ion Roșca. S-a anulat actul de constatare nr. 163/16 din 04 august 2020, întocmit de Autoritatea Națională de Integritate în privința lui Ion Roșca.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

8. La 24 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.143), Autoritatea Națională de Integritate, prin intermediul reprezentantului Valentina Urecheanu, a depus recursul motivat împotriva deciziei din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi decizii de respingere ca neîntemeiate a acțiunii în contencios administrativ.

POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS

9. Prin decizia din 20 noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate. S-a casat integral decizia din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău și s-a adoptat o nouă decizie prin care s-a menținut hotărârea din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE REVIZUIRE

10. La 26 iunie 2025, prin intermediul poștei terestre (f.d.214), Ion Roșca, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, a depus în temeiul art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, cerere de revizuire împotriva deciziei din 20 noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei Curții Supreme de Justiție, trimiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel pentru soluționarea fondului cauzei. 11. În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a invocat că aceasta este fundamentată pe descoperirea unor fapte esențiale care nu au fost și nu puteau fi cunoscute la momentul examinării cauzei, deși a întreprins toate măsurile necesare pentru a le afla.

12. Totodată, a susținut că instanța supremă nu a evaluat în mod corespunzător statutul juridic al Centrului Metodic, reglementat de art. 43 alin. (7) din Legea învățământului nr. 547/1995, care stabilește că aceste centre nu reprezintă autorități publice. Centrul Metodic este o subdiviziune a Direcției învățământ, având exclusiv scopuri educaționale și fiind lipsit de personalitate juridică. Regulamentul Centrului Metodic, aprobat prin Ordinul nr. 207/22.04.2009, precizează că scopul principal al activității este formarea continuă a cadrelor didactice, confirmând lipsa statutului de autoritate publică subordonată. 13. Conform art. 7 din Codul Administrativ, autoritate publică reprezintă o structură organizatorică instituită prin lege, cu competențe specifice, ceea ce nu este cazul Centrului Metodic.

3 14. Referitor la interpretarea greșită a regimului incompatibilității, revizuentul a indicat că art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 768/2000 prevede incompatibilitatea doar între funcțiile din structuri subordonate cu statut juridic definit. Lipsa oricărei dovezi că Centrul Metodic este o structură cu personalitate juridică subordonată confirmă inaplicabilitatea regimului de incompatibilitate în speță. ANI, prin răspunsul nr. 07/R-137/20 din 20 martie 2020 a explicat că funcția de specialist metodist exercitată în cadrul Centrului Metodic nu creează incompatibilități cu mandatul de consilier raional. Ignorarea acestui document reprezintă o eroare gravă.

15. Cu referire la precedentul CtEDO în cauza Covalenco c. Moldovei nr. 72164/141, a notat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că o instanță supremă nu poate emite o soluție definitivă fără desfășurarea unei ședințe publice, în cauza sa, examinarea recursului de către Curtea Supremă de Justiție a avut loc în lipsa participanților, fără ca argumentele privind statutul juridic al Centrului Metodic să fie luate în considerare. Această situație contravine principiului contradictorialității și dreptului la un proces echitabil. Totodată, lipsa unei ședințe publice a dus la imposibilitatea prezentării unor clarificări suplimentare referitoare la scopul educațional al Centrului Metodic, care nu poate fi calificat drept structură subordonată autorităților publice locale.

16. Revizuentul a declarat că art. 7 alin. (1) lit. d) din Legea nr.768/2000 reglementează exhaustiv incompatibilitățile funcției de ales local cu alte funcții în structuri subordonate. Nedefinirea Centrului Metodic ca persoană juridică și lipsa unui act de constituire relevant confirmă faptul că situația sa nu intră sub incidența acestei norme. Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 207/2009 subliniază că activitățile Centrului Metodic sunt limitate la formarea cadrelor didactice și la sprijinirea acestora în dezvoltarea profesională. Nu se exercită atribuții administrative sau de putere publică, contrar interpretărilor eronate ale ANI. 17. De asemenea, a afirmat că art. 12 din Legea nr. 199/2010 permite desfășurarea activităților didactice și științifice de către persoanele care ocupă funcții de demnitate publică.

Prin natura activităților desfășurate în cadrul Centrului Metodic, funcția ocupată intră în această excepție. 18. În susținerea argumentelor, revizuentul a anexat răspunsul Ministerului Educației și Cercetării nr. 03/1-09/1930 din 24 martie 2025. 19. La 17 iulie 2025, prin intermediul poștei electronice (f.d.222), Autoritatea Națională de Integritate a depus referință, solicitând declararea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

20. Art. 195 din Codul administrativ: 4 „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.” 21. Art. 446 din Codul de procedură civilă stipulează că: „(1) Pot fi supuse revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.” 22. Art. 447 din Codul de procedură civilă: „Sînt în drept să depună cerere de revizuire: a) părțile și alți participanți la proces.” 23. Art. 449 din Codul de procedură civilă: „Revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.” 24. Art. 450 din Codul de procedură civilă: „Cererea de revizuire se depune: b) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b).” 25. Art. 452 din Codul de procedură civilă: „(11) Dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel,

ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.” 26. Art. 453 din Codul de procedură civilă: „(1) După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

27. În virtutea art. 452 alin.(11) din Codul de procedură civilă, având în vedere că ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces, iar la caz nu a fost formulată vreo solicitare în vederea examinării cererii de revizuire cu prezența părților, instanța de revizuire a considerat inoportună invitarea acestora, întrucât revizuentul și-a redat argumentele în cererea de revizuire (f.d.209-211), iar intimatul-în referința depusă (f.d.223-224). 28. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv. 5 29. Instanța de revizuire reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate temeiurile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă și prezentate circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente. 30. Din conținutul cererii de revizuire rezultă că revizuentul a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. 31. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, în cazul în care se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, este important ca circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv până la pronunțarea hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente.

32. Important este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și nici nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, dar au existat până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. De asemenea, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. 33. Este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile, să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că, nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

34. La caz, revizuentul cu titlu de circumstanțe noi a invocat răspunsul Ministerului Educației și Cercetării nr. 03/1-09/1930 din 24 martie 2025 precum și că instanța supremă nu a evaluat în mod corespunzător statutul juridic al Centrului Metodic, reglementat de art. 43 alin. (7) din Legea învățământului nr. 547/1995, că aceste centre nu reprezintă autorități publice. Centrul Metodic este o subdiviziune a Direcției învățământ, având exclusiv scopuri educaționale și fiind lipsit de personalitate juridică. Iar conform Regulamentului Centrului Metodic, aprobat prin Ordinul nr. 207/22.04.2009, scopul principal al activității este formarea continuă a cadrelor didactice, confirmând lipsa statutului de autoritate publică subordonată.

35. Cu referire la aceste circumstanțe invocate de revizuent cu titlu de circumstanțe noi, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că acestea nu pot justifica redeschiderea procedurii în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, în situația în care în cadrul dosarului de control i s-a acordat posibilitatea să prezinte de la recepționarea 6 invitațiilor punctul de vedere în scris pe marginea controlului inițiat. Drept urmare, revizuentul a avut posibilitatea de a solicita/acumula informația necesară în justificarea poziției sale. Mai mult, ulterior adresării în instanța de judecată, revizuentul, de asemenea, a avut posibilitatea de a prezenta probe în confirmarea poziției sale sau după caz să solicite concursul instanței de judecată în acest sens.

Or, în cadrul invocării circumstanțelor noi, una dintre condițiile esențiale este că a întreprins toate măsurile pentru a afla despre acestea în timpul judecării anterioare a cauzei. Mai mult, răspunsul prezentat este datat cu 24 martie 2025, ulterior pronunțării deciziei pe caz. De altfel, legiuitorul acordă posibilitatea părților, indiferent de statutul procesual, de a-și prezenta argumentele pe parcursul judecării cauzei. 36. În ceea ce vizează alegația revizuentului privind imposibilitatea în lipsa unei ședințe publice de a prezenta unele clarificări suplimentare referitoare la scopul educațional al Centrului Metodic, la fel, nu poate determina admiterea cererii de revizuire, în condițiile în care la toate etapele procesului judiciar revizuentul a fost în drept de a face uz de pârghiile legale și a-și susține poziția.

De asemenea, în instanța de recurs, având în vedere examinarea cauzei în lipsa participanților la proces în virtutea prevederilor art. 247 din Codul administrativ, care reglementează acest aspect, reclamantului i s-a notificat recursul cu aviz de recepție și posibilitatea depunerii unei referințe, însă Ion Roșca nu a făcut uz de acest drept procesual. De altfel, reclamantul Ion Roșca nici nu a formulat o cerere privind examinarea cauzei în recurs cu prezența participanților la proces. Instanța de recurs în contextul prevederilor art. 247 din Codul administrativ a considerat inoportună invitarea participanților la proces la judecarea cauzei în ordine de recurs, întrucât argumentele în cererea de recurs au fost expuse cu suficientă claritate.

37. Instanța de revizuire reiterează că drept urmare a examinării recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate și a admiterii acestuia, instanța de recurs a casat integral decizia din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a adoptat o nouă decizie prin care a menținut hotărârea din 30 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.180-205). 38. În atare circumstanțe decad argumentele revizuentului privind încălcarea principiului contradictorialității și dreptului la un proces echitabil, or, părților li s-a acordat posibilitatea reală în vederea valorificării drepturilor procesuale în cadrul procesului judiciar pe parcursul tuturor etapelor acestuia.

39. Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, circumstanțele invocate de către revizuent nu pot servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire, or, circumstanțele enunțate nu pot justifica deschiderea procedurii de revizuire în temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. De altfel, argumentele din cererea de revizuire, în esență, evidențiază dezacordul revizuentului cu soluția 7 adoptată de către instanța de recurs, aprecierea dată de către instanță a circumstanțelor cauzei, iar revizuirea nu poate fi folosită în vederea obținerii unei noi rejudecări în lipsa unor circumstanțe justificative cu caracter substanțial și de necontestat.

40. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare. 41. Prin urmare, Completul de judecată relevă că admiterea cererii de revizuire împotriva deciziei din 20 noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, în condițiile în care a fost formulată, ar încălca principiul securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului. 42. Unul dintre aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII).

Acest principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. 43. În consecință, căile extraordinare de atac nu pot fi admise decât în cazul existenței unor „defecte fundamentale” ale hotărârii, iar raportat la speța de față, revizuirea deciziei din 20 noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, Completul de judecată nu a identificat nicio circumstanță substanțială și imperativă de natură să justifice redeschiderea procesului. 44. Din considerentele conturate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire.

45. În conformitate cu art. 195, art. 230 din Codul administrativ, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, 8 Respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ion Roșca, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, împotriva deciziei din 20 noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 9