3rh-16/24 — anularea actulului administrativ

La 30 data de 01 decembrie 2020 Isac Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea Actului de constatare al Autorității Naționale de Integritate nr. 272/10 din 18 noiembrie 2020, emis în privința lui Ion Isac, ca fiind ilegal.

Prin hotărârea din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea înaintată de Isac Ion împotriva Autorității Naționale de Integritate, persoană terță Centrul Național Anticorupție cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 21 decembrie 2021, Ion Isac, a declarat apel nemotivat, iar la data de 06 iunie 2022, apel motivat împotriva hotărârii din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii.

Prin decizia din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată integral hotărârea din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o decizie nouă prin care s-a admis acțiunea înaintată de către Isac Ion împotriva Autorității Naționale de Integritate, privind anularea actului administrativ individual defavorabil. S-a anulat actul de constatare nr.272/10 din 18 noiembrie 2020 emis de către Autoritatea Națională de Integritate.

La 08 februarie 2023, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs nemotivat, ulterior la 13 iunie 2023 a depus recurs motivat împotriva deciziei din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei contestate și pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 26 iunie 2024 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate. S-a casat integral decizia din 01 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău și s-a 1 pronunțat o nouă decizie după cum urmează: Se menține hotărârea din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, emisă în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Isac Ion împotriva Autorității Naționale de Integritate, persoană terță Centrul Național Anticorupție cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

La 12 iulie 2024, în temeiul art. 449 din Codul de procedură civilă, Isac Ion a depus cerere de revizuire a deciziei din 26 iunie 2024 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat casarea acesteia și reexaminarea cauzei în ordine de recurs cu oferirea posibilității de a prezenta referința la recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

În susținerea cererii de revizuire, Isac Ion a indicat dezacordul cu decizia din 26 iunie 2024 a Curții Supreme de Justiție, deoarece la examinarea cauzei Curtea Supremă de Justiție a reținut că la 13 iunie 2024 a expediat în adresa participanților la proces copia recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă până la momentul depunerii cererii de revizuire el nu a recepționat o asemenea citație.

La 28 august 2024, Autoritatea Națională de Integritate a depus o referință la cererea de revizuire declarată de către Isac Ion, solicitând respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Art. 446 alin. 1 din Codul de procedură civilă stipulează: „Pot fi supuse revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.”

Art. 447 lit. a) - c) din Codul de procedură civilă prevede următoarele: „Sînt în drept să depună cerere de revizuire: a) părțile și alți participanți la proces; b) persoanele care nu au participat la proces, dar care sînt lezate în drepturi prin hotărîrea, încheierea sau decizia judecătorească; c) Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit.a) și b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) și h).”

Art. 448 alin. 2 din Codul de procedură civilă stipulează: „Cererea de revizuire împotriva unei hotărîri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițîndu-se o nouă hotărîre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărîre.” 2

Art. 449 din Codul de procedură civilă prevede următoarele: „Revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a informat Guvernul Republicii Moldova cu privire la depunerea unei cereri din care se deduce existența unui viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care ridică dubii temeinice privind corectitudinea soluției din hotărârea atacată; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.”

Art. 450 din Codul de procedură civilă stabilește că: „Cererea de revizuire se depune: a) în termen de 3 luni din ziua în care sentința penală a devenit irevocabilă –în cazul prevăzut la art.449 lit.a); b) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b); c) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art.449 lit.c); d) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de hotărîrea, sentința sau decizia anulată sau modificată care a servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere – în cazul prevăzut la art.449 lit.e); d1) în termen de 3 luni din ziua cînd persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art.449 lit.e1); e) de la informarea Guvernului Republicii Moldova până la soluționarea cererii de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazul prevăzut la art.449 lit.g); f) în termen de 6 luni de la pronunțarea hotărîrii sau deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului – în cazul prevăzut la art.449 lit.h).”

Art. 451 alin. 1 din Codul de procedură civilă prevede că: „Cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449, cu anexarea probelor 3 ce le confirmă și a dovezii de plată a taxei de stat și/sau a taxei de timbru în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat nr.213/2023.”

Art. 452 alin. 11 din Codul de procedură civilă relevă că: „Dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.”

Art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă prevede că: „După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă;”

Față de cele ce preced Completul de judecată reține că argumentele invocate de revizuent nu cad sub incidența prevederilor art. 449 din codul de procedură civilă, și ca rezultat indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția adoptată de instanța de recurs, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii.

Prin urmare, instanța de recurs relevă că admiterea cererii de revizuire depusă de Isac Ion împotriva deciziei din 26 iunie 2024 a Curții Supreme de Justiție, în condițiile în care a fost formulată, ar încălca principiul securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a menționat că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai 4 poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu cere ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Pe baza celor prezentate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că legislatorul nu a exemplificat împrejurările, când o instanță de revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Totuși, această dispoziție legală, dar și practica judiciară constantă, atestă că o cerere de revizuire poate fi declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele prevăzute la art. 450 din Codul de procedură civilă sau a fost declarată de persoanele care nu sunt în drept să facă acest lucru. La fel, cererea de revizuire poate fi respinsă când nu sunt respectate condițiile de formă din art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 195, 230 din Codul administrativ, 453 alin. 1 lit. 4) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Isac Ion, împotriva deciziei din 26 iunie 2024 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Isac Ion împotriva Autorității Naționale de Integritate, persoană terță Centrul Național Anticorupție cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 5