3ra-911/23 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil
- Temei legal
- Interpretarea termenului procedurii administrative. Evaluarea conflictului de interese si proportionalitatea sanctiunilor aplicate de Autoritatea Natională de Integritate
3ra-911/23 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Autoritatea Națională de
Integritate,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată
depusă de Constantin Ioniță împotriva Autorității Naționale de Integritate cu
privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,
împotriva deciziei din 03 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-911/23
PIGD 2-21099489-01-3ra-06092023)
Interpretarea termenului procedurii administrative. Evaluarea conflictului de
interese și proporționalitatea sancțiunilor aplicate de Autoritatea Națională de
Integritate. Interpretarea greșită a normelor legale referitoare la aplicarea
sancțiunii în privința subiecților declarării averii și intereselor personale, în
conformitate cu Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a
intereselor personale.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud: T. Avasiloaie,
Curtea de Apel Chișinău, jud: A. Minciuna, D. Băbălău, E. Palanciuc
15 august 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică recursul depus de Autoritatea Națională de
Integritate.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
Alexandru Brașoveanu, grefier.
Cu participarea:
Reclamantului – Constantin Ioniță,
Reprezentantului reclamantului, Constantin Ioniță – avocatului Veronica Pascal,
Reprezentantului pârâtei, Autorității Naționale de Integritate – Vladimir Leah.
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 02 iulie 2021, Constantin Ioniță a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a invocat
dezacordul cu actul de constatare și decizia expusă în acest act, pe care îl
consideră ilegal din motivele nerespectării procedurii, constatarea eronată a
faptelor, cât și inexistența conflictului de interese.
Astfel, referitor la nerespectarea procedurii, reclamantul a susținut că
nesoluționarea conflictului de interese, în conformitate cu prevederile Legii
privind declararea averii și intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016,
constituie contravenție administrativă reglementată de art.313/2 din Codul
contravențional și se sancționează cu amendă. Or, art.23 al legii menționate
prevede expres că fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că
acesta a soluționat о cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ,
a încheiat direct sau prin intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat о
decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale
privind conflictul de interese - constituie temei pentru răspunderea
contravențională. La rândul său, modul de aplicare a sancțiunilor este specificat
la art.39 al Legii nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională
de Integritate, care prevede efectele constatării încălcării regimului juridic al
conflictelor de interese și anume că, în cazul în care se constată nedeclararea
sau nesoluționarea unui conflict de interese, inspectorul de integritate încheie
un proces-verbal cu privire la contravenție și îl trimite instanței judecătorești
1
spre examinare conform procedurii stabilite de Codul contravențional al
Republicii Moldova.
Până la moment, un astfel de proces-verbal de contravenție administrativă
nu a fost întocmit, nu a fost prezentat instanței de judecată. Iar astfel, în lipsa
actului judecătoresc de stabilire a încălcării regimului juridic, pârâtul și-a
depășit atribuțiile.
Subsecvent, referitor la constatarea eronată a faptelor, reclamantul a
indicat că art. 12 al Legii privind declararea averii și intereselor personale
nr. 133 din 17 iunie 2016, definește clar conflictele de interese.
Astfel, invocând dispozițiile art.12 alin. (4) și (5) al Legii enunțate,
reclamantul a subliniat că, într-adevăr soția sa a fost angajată în cadrul instituției
ре о perioadă determinată, însă, sarcinile care urmau a fi executate nu fac parte
din funcția publică, nu gestionează resurse financiare sau bunuri de valoare. Or,
însăși legea nu specifică clar - care anume persoane pot cădea sub conflict de
interese, ceea ce face aplicarea legii neuniformă și abuzivă.
Mai mult, Legea privind declararea averii și intereselor personale nr. 133
din 17 iunie 2016 definește noțiunea conflictului de interese ca fiind acea
situație în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar
putea influența imparțialitatea și obiectivitatea obligațiilor și responsabilităților
ce revin prin lege, iar prevederile art. 12 al Legii nr.82/2017 prevăd dreptul ca
persoana aflată în incompatibilitate să întreprindă acțiuni, în termen de două
luni, în vederea încetării raporturilor ierarhice nemijlocite cu rudele directe
(părinte, frate, soră, fiu, fiică) sau cu rudele prin afinitate (soț/soție, părinte, frate
ori soră a soțului/soției), cu concubinul/concubina în cadrul aceleiași entități
publice.
Prin urmare, reclamantul a conchis că, în cazul examinat este vorba de
amestecul abuziv din partea autorităților administrației publice centrale în
exercițiul puterii locale, neglijarea totală a standardelor Cărții Europene a
Autonomiei Locale, încălcarea dreptului la un proces în instanțele de judecată,
precum și încălcarea hotărârilor anterioare ale Curții Constituționale cu privire
la Administrația Publică Locală.
De altfel, în privința statutului eronat al conflictului, reclamantul a relevat
că constatarea unui conflict real de interese, la caz, este eronată odată ce
conflictul este stins, iar actele emise se aplică mai multor colaboratori ai
instituției.
În final, având în vedere cele enunțate, Constantin Ioniță a solicitat
anularea actului de constatare nr.191/10 din 18 iunie 2021 ca fiind ilegal și
contrar legii și încasarea cheltuielile de judecată.
2
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a admis acțiunea înaintată de Constantin Ioniță.
S-a anulat Actul de constatare a inspectorului de integritate al Autorității
Naționale de Integritate a Republicii Moldova nr.191/10 din 18 iunie 2021.
S-a încasat de la Autoritatea Națională de Integritate în beneficiul lui
Constantin Ioniță suma de 6500 de lei, cu titlul de compensare a cheltuielilor de
judecată pentru asistența juridică acordată (f.d.49, 55-64).
La 17 februarie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232
alin. (1) și (2) din Codul administrativ, Autoritatea Națională de Integritate a
depus apel, iar la 27 mai 2022, a prezentat motivarea apelului împotriva
hotărârii din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de
respingere ca neîntemeiată a acțiunii înaintate de Constantin Ioniță
(f.d.53, 74-77).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 03 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
depus de Autoritatea Națională de Integritate împotriva hotărârii din
16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.89-110).
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău, raportând dispozițiile
art. 2, art. 10 alin. (1), art. 12 alin. (3)-(5) ale Legii nr. 133 din 17 iunie 2016,
privind declararea averii și a intereselor personale, art. 28 alin. (1), art.30
alin. (1), art. 37 alin. (1), (3), art. 38 alin. (1) lit. a) și alin. (2) ale Legii cu privire
la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 la
circumstanțele cauzei, a conchis asupra temeiniciei și legalității soluției
instanței de fond privind ilegalitatea actului de constatare nr. 191/10 din
18 iunie 2021, emis de către Inspectorul de integritate al Inspectoratului de
Integritate, Ion Crețu în privința lui Constantin Ioniță. Or, în ședința de judecată
s-a stabilit lipsa conflictului de interese, precum și depășirea termenului de
examinare.
În argumentarea concluziei enunțate, instanțele ierarhic inferioare au
conchis că, existența conflictului de interese real este determinat în cazul în care
subiectul declarării este chemat să rezolve o cerere/un demers, să emită un act
administrativ, să încheie direct sau prin intermediul unei persoane terțe un act
juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii, de întrunirea
cumulativă a următoarelor condiții: dacă subiectul declarării deține interese
personale sau dacă se vizează persoane ce îi sunt apropiate, persoanele fizice și
juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și, dacă se influențează sau
3
pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice
sau de demnitate publică.
În context, autoritatea publică a reținut în cazul dat primul element
constitutiv al conflictului de interese odată ce Constantin Ioniță, fiind Directorul
Școlii de tip-internat pentru copii orfani și râmași fără îngrijirea părinților din
or. Strășeni, a emis/semnat acte administrative, și anume:
- ordinul nr.92-p din 30 iulie 2019 ,,Cu privire la achitarea premiului anual
cadrelor didactice”,
- ordinul nr.76-p din 30 mai 2019 ,,Cu privire la încetarea contractelor
individuale de muncă pe durată determinată”,
- ordinul nr.40-p din 31 mai 2018 „Cu privire la încetarea contractelor
individuale de muncă pe durată determinată”,
- ordinul nr.101-c din 17 august 2017 „Cu privire la premierea cadrelor
didactice”,
Toate aceste ordine, odată ce ele vizează persoanele apropiate și anume
soția Corina Ioniță, constituie fapt consumat prin emiterea acestor. Totuși, în
condițiile în care din dispozițiile legale pertinente reiese că acțiunile/inacțiunile
imputate intimatului/reclamant prin actul contestat sunt atribuite la categoria
delictelor, pentru comiterea cărora legea instituie sancțiunile sus-indicate,
intimatul/reclamant urmează să beneficieze de efectele prezumției nevinovăției
institute de art. 21 al Constituției Republicii Moldova, astfel încât anume
apelantei, Autorității Naționale de Integritate îi revine sarcina de a dovedi că
emiterea unui act administrativ și, subsecvent, semnarea/încheierea acelor acte
menționate influențează exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a
funcției publice sau de demnitate publică de către reclamant. Or, în caz contrar
inexistenței acestui element definitoriu a conflictului de interese real pasibil de
sancționare pentru nedeclararea acestuia în termenul stabilit sau pentru
realizarea consumată a acestuia, exclude componența delictului, inclusiv în
contextul în care apelanta nu a stabilit circumstanțele ce au precedat emiterea
actelor menționate, lăsând fără răspuns faptul de când la Ministerul Educației,
Culturii și Cercetării, Școala de tip-internat pentru copii orfani și rămași fără
îngrijirea părinților din or. Strășeni este instituit Registrul declarațiilor privind
conflictele de interese (prin care act și la ce dată a fost instituit acest Registru),
precum și instituirea Registrului declarațiilor privind conflictele de interese în
perioada 2016-2018 la Școala de tip-internat pentru copii orfani și rămași fără
îngrijirea părinților din or. Strășeni, nefiind instituit în perioada 2016-2018 nici
la Autoritatea Națională de Integritate, acest Registru, fiind instituit doar în data
de 10 august 2018, prin ordinul președintelui Autorității Naționale de Integritate
nr.70.
4
Prin urmare, inspectorul de integritate nu a verificat la ce dată a fost
instituit Registrul declarațiilor privind conflictele de interese și dacă la
momentul semnării acestor ordine Registru era instituit, precum și dacă la
semnarea actelor în care este vizată inclusiv soția Corina Ioniță, reclamantul
Constantin Ioniță și-a îndeplinit imparțial și neobiectiv funcția și a oferit
anumite facilități în raport cu alți angajați. Or, inspectorul de integritate nu a
explicat cum reclamantul și-a îndeplinit imparțial și neobiectiv funcția în cazul
semnării Ordinului nr.76-p din 30 mai 2019 „Cu privire la încetarea contractelor
individuale de muncă pe durată determinată”. Iar, conform art.82 lit. f) din
Codul muncii, contractul individual de muncă încetează în circumstanțe ce nu
depind de voința părților în caz de expirare a termenului contractului individual
de muncă pe durată determinată – de la data prevăzută în contract.
Mai mult, inspectorul nu a motivat în actul de constatare cum sau în care
mod Constantin Ioniță și-a exercitat imparțial sau a putut să exercite imparțial
funcția la momentul semnării ordinului nr.92-p din 30 iulie 2019 ,,Cu privire la
achitarea premiului anual cadrelor didactice”, or, prin acest ordin s-a ordonat
acordarea premiului anual în mărimea unui salariu de funcție, pentru toate
cadrele didactice ale școlii de tip-internat din mun. Strășeni, iar inspectorul de
integritate nu a motivat cum reclamantul și-a exercitat imparțial funcția și dacă
a oferit facilități soției sale în raport cu alți angajați. Sau altfel spus, Autoritatea
Națională de Integritate nu a probat/motivat existența conflictului de interese
real imputat reclamantului, motiv pentru care actul contestat este pasibil de a fi
anulat, inclusiv pe motiv că lipsa delictului respectiv exclude posibilitatea
survenirii răspunderii reclamantului, prevăzute de art. 23 al Legii privind
declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016 și, astfel,
de aplicare a sancțiunilor prevăzute de această normă în raport cu reclamantul.
Din aceste motive, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate
argumentele apelantului referitoare la faptul că intimatul/reclamant nu a
declarat și nu a soluționat conflictul de interese și a emis actul administrativ în
privința membrului de familie/persoanei apropiate, deoarece elementele
constitutive ale conflictului de interese imputate lui Constantin Ioniță nu se
întruneau cumulativ pentru a determina existența acestuia, motiv pentru care
nedeclararea acestuia nu poate fi apreciat ca fiind o abatere de la exigențele
legale pertinente.
De asemenea, instanța ierarhic inferioară a menționat că, inspectorul de
integritate a omis să verifice, dacă prin emiterea/semnarea actelor în privința lui
Corina Ioniță, intimatul și-a exercitat în mod părtinitor atribuțiile de serviciu și
dacă, aceasta ar fi avut vreun interes personal în emiterea actelor respective. Or,
la aplicarea sancțiunii sub formă de privare a persoanei de dreptul de a exercita
5
funcții publice sau funcții de demnitate publică, inspectorul de integritate
urmează să motiveze, prin prisma principiului proporționalității, aplicarea unei
astfel de sancțiuni, concluzie ce derivă din norma art. 29 al Codului
administrativ.
Subsecvent, instanța de apel a notat că sancțiunile aplicate de inspectorul
de integritate, respectiv decăderea din dreptul de a executa funcții publice și
funcții de demnitate publică, pe perioada de 3 ani din data eliberării sau
destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de constatare;
înscrierea în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o
funcție publică sau de demnitate publică din data destituirii din funcție - în mod
evident aduc atingere drepturilor subiectului declarării, în special dreptului de a
deține funcții publice și funcții de demnitate publică.
Prin urmare, la aplicarea acestor sancțiuni, inspectorul de integritate era
obligat să ia în considerare necesitatea aplicării și respectării principiului
proporționalității, inclusiv, este obligat să-și motiveze soluția de aplicare a
sancțiunilor, prin prisma scopului Legii nr. 133/2016.
În context, invocând dispozițiile art. 23 alin. (3), (4) din Legea privind
declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, instanța
ierarhic inferioară a relevat că deși norma legală enunțată nu admite excepții,
totuși, în practica sa, Autoritatea Națională de Integritate, conducându-se de
principiul proporționalității, a emis acte de constatare a încălcării regimului
juridic al conflictelor de interese de către subiecți ai declarării, însă, nu a aplicat
și sancțiunea de încetare a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului
declarării, motivând că aceasta este disproporționată cu abaterea admisă. Iar, în
condițiile speței, din analiza actului de constatare întocmit în privința lui
Constantin Ioniță, nu rezultă că inspectorul de integritate ar fi examinat cel puțin
situația prin prisma analizei principiului proporționalității, atunci când a dispus
aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea regimului juridic al conflictului de
interese.
Astfel, aceste circumstanțe odată în plus denotă că actul de constatare
emis în privința lui Constantin Ioniță este unul ilegal și contrar dispozițiilor
art. 29 din Codul administrativ, așa cum, inspectorul de integritate nu a motivat
în niciun mod proporționalitatea sancțiunilor aplicate în raport cu pretinsele
încălcări admise de intimat/reclamant.
Totodată, instanțele ierarhic inferioare au conchis că actul de constatare
contravine și prevederilor art. 137 alin. (4) din Codul administrativ odată ce
inspectorul de integritate nu ar fi justificat suficient necesitatea aplicării
sancțiunilor prevăzute de Legea privind declararea averii și a intereselor
personale nr. 133 din 17 iunie 2016.
6
La fel, instanțele ierarhic inferioare au stabilit că sesizarea depusă la 25
februarie 2021 nu a fost repartizată în mod aleatoriu către inspectorul de
integritate, deși a fost prezentată dovada repartizării aleatorii a sesizării în
instanța de apel, sesizarea a fost repartizată cu omiterea termenului. Or, art.30
alin.(1) al Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17
iunie 2016 (în redacția legii la momentul depunerii sesizării), stipulează că
sesizările depuse de persoanele fizice sau persoanele juridice de drept public
sau de drept privat, precum și cele din oficiu se înregistrează imediat și se
repartizează aleatoriu prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor. Iar,
conform art. 37 al Legii nominalizate, după repartizarea aleatorie a sesizării de
efectuare a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de
interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de
integritate va dispune începerea controlului.
Așadar, Autoritatea Națională de Integritate a încălcat prevederile art.30
alin.(1) și art.37 alin.(1) ale Legii cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 și principiul consacrat prin aceste norme,
ceea ce denotă ilegalitatea procedurii de control și ilegalitatea actului de
constatare nr.191/10 din 18 iunie 2021.
Referitor la termenul de examinare a sesizării, instanțele ierarhic
inferioare au enunțat că, deși procedura de control a fost inițiată odată cu
depunerea și înregistrarea sesizării la Autoritatea Națională de Integritate –
25 februarie 2021, procedura administrativă soldată cu emiterea actului de
constatare nr. 191/10 a fost finalizată la 18 iunie 2021. Astfel, procedura
administrativă a durat 113 zile (78 zile lucrătoare), adică cu depășirea vădită a
termenului de 30 zile, a cărui prelungire nu a derulat conform art.60 alin.(4) din
Codul administrativ, prin invocarea motivelor și complexității obiectului
procedurii de control ce ar justifica prelungirea termenului, precum și
comunicarea în scris participanților la procedura administrativă în termen de 30
zile, împreună cu motivele prelungirii. Or, art. 60 al Codului administrativ,
stabilește că, termenul general în care o procedură administrativă trebuie
finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel, care curge de la: data
prevăzută în lege pentru exercitarea unei atribuții stabilite; data înregistrării
cererii de către autoritatea publică ierarhic superioară sau de cea de control; data
înregistrării cererii complete, după caz cu toate actele necesare, sau de la data
la care petiția a fost transferată autorității publice competente. Dacă cererea nu
este completă, autoritatea publică propune petiționarului să prezinte actele lipsă
și stabilește un termen în acest sens.
Reieșind din considerentele expuse, Curtea de Apel Chișinău a conchis
că prima instanță just și întemeiat a stabilit întrunirea temeiurilor de ilegalitate
7
a actului de constatare al Autorității Naționale de Integritate nr. 191/10 din
18 iunie 2021, iar astfel, susținerile Autorității Naționale de Integritate invocate
în cererea de apel, sunt neîntemeiate, deoarece se combat cu cele enunțate mai
sus, care au fost constatate și elucidate pe deplin de către instanța de fond.
Drept urmare, invocând dispozițiile art.93 din Codul administrativ,
instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul Autorității Naționale
de Integritate precum că actul de constatare nr. 191/10 din 18 iunie 2021, este
emis în conformitate cu normele legale.
Pe când, la caz, s-au constatat a fi întrunite temeiurile de ilegalitate a
actului de constatare al Autorității Naționale de Integritate nr. 191/10 din 18
iunie 2021 din motivul lipsei conflictului de interese, lipsei interesului personal,
lipsei motivării privind aplicarea sancțiunilor menționate în raport cu pretinsele
încălcări admise de intimat/reclamant, precum și a încălcării termenului
repartizării sesizării, dar și a termenului de soluționare a conflictului.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 04 mai 2023, Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs, iar
la 14 august 2023, a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din
03 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii
primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind respingerea integrală a
cererii de chemare în judecată depusă de reclamantul/intimat Constantin Ioniță
(f.d.112-113; 117-106).
Autoritatea Națională de Integritate a susținut că a luat cunoștință de
decizia motivată a instanței de apel la 09 august 2023, motiv din care motivarea
recursului a depus-o în termen.
În motivarea recursului, recurenta a indicat că susține în continuare
argumentele expuse în motivarea apelului prezentat la etapa examinării cauzei
în instanța ierarhic inferioară, suplimentar invocând dezacordul cu decizia din
03 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, pe care o consideră pasibilă casării în
temeiul art. 432 alin. (2) lit. c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Astfel, recurenta a susținut că instanța de apel la adoptarea deciziei
contestate a interpretat în mod eronat legea, și anume dispozițiile art. 2, 12
alin. (3), (5) și (10) ale Legii privind declararea averii și a intereselor personale
nr. 133 din 17 iunie 2016, atunci când a concluzionat că autoritatea nefondat a
constatat în acțiunile lui Constantin Ioniță încălcarea regimului juridic al
conflictelor de interese, deoarece, la caz, nu există un interes personal din partea
lui Constantin Ioniță în privința soției sale, care ar fi influențat sau a putut să
influențeze îndeplinirea imparțială și obiectivă a funcției. Or, subsumând cele
8
relatate, interesul personal al intimatului este reflectat deja în deciziile pe care
trebuie subiectul trebuie să le-a adoptat, și acestea vizează persoane apropiate.
La fel, interesul intimatului s-a manifestat prin acordarea de foloase materiale
(premii, indemnizații pentru concediu nefolosit), fapt care influențează sau
poate influența exercitarea obiectivă și imparțială a funcției.
În context, în partea ce ține de Registrul declarațiilor privind conflictele
de interese, recurenta a susținut în continuare argumentele indicate în motivarea
apelului, suplimentar menționând că Constantin Ioniță a avut posibilitatea să
depună declarații de conflict de interese; și el, nici în cererea de chemare în
judecată, și nici pe parcursul examinării cauzei în instanțele de judecată, nu a
menționat despre faptul că ar fi declarat conflictele de interese în care s-a aflat.
Referitor la încălcarea principiului proporționalității la aplicarea
sancțiunilor, Autoritatea Națională de Integritate făcând trimitere la prevederile
art. 39 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate
nr. 132 din 17 iunie 2016 (versiunea în vigoare la data comiterii faptelor/inițierii
procedurii administrative de control), art. 23 alin. (4) și alin. (6) din Legea privind
declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016 (versiunea
în vigoare la data comiterii faptelor/inițierii procedurii administrative de control), a notat
că potrivit prevederilor legale în vigoare până la 28 octombrie 2021, pentru
încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, subiectul declarării era
pasibil răspunderii contravenționale în temeiul art. 3132 alin. (1) și (2) din Codul
contravențional pentru nedeclararea și nesoluționarea conflictului de interese,
concomitent, fiind eliberat din funcție și privat de dreptul de a deține o funcție
publică sau o funcție de demnitate publică, eventual o funcție electivă, pentru o
perioadă de 3 ani în temeiul art. 23 din Legea privind declararea averii și a
intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016.
Așadar, prin prisma cadrului normativ în vigoare la momentul emiterii
actului de constatare, din moment ce inspectorul de integritate în rezultatul
desfășurării procedurii administrative de control constată încălcarea regimului
juridic al conflictelor de interese, emite un act de constatare în acest sens, iar
efectele legale (sancțiunile) și anume: încetarea raporturilor de muncă, privarea
de dreptul de a deține o funcție publică sau de demnitate publică, precum și
înscrierea în Registrul de stat al interdicțiilor survin în temeiul reglementărilor
art. 23 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor
personale, fără ca inspectorul de integritate să dispună de o marjă de apreciere
în acest sens.
De altfel, invocând dispozițiile art. 39 alin. (1) și (2) din Legea cu privire
la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 (în vigoare
începând cu data de 29 octombrie 2021/la momentul emiterii actului de constatare) și art.
9
23 alin. (4) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133
din 17 iunie 2016 (în vigoare începând cu data de 29 octombrie 2021/la momentul
emiterii actului de constatare), recurenta a relevat că începând cu 29 octombrie
2021, inspectorul de integritate dispune de dreptul de individualizare a
sancțiunii pentru fapta de încălcare a regimului juridic al conflictelor de
interese, având la bază circumstanțele particulare ale cazului.
Astfel, în cazurile pretins a fi similare și anume actul de constatare
nr. 136/16 din 24 martie 2022, actul de constatare nr. 430/20 din
04 ianuarie 2022 și actul de constatare nr. 115/08 din 14 martie 2022, invocate
de către instanța de apel, circumstanțele de drept sunt diferite. Or, actele de
constatare enumerate de către Curtea de Apel Chișinău au fost emise în
contextul Legii nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate,
în vigoare începând cu data de 29 octombrie 2021, care oferă inspectorului de
integritate dreptul de a aprecia necesitatea aplicării sau nu a sancțiunilor de
încetare a raporturilor de muncă, aplicării interdicției de a deține o funcție
publică sau de demnitate publică pentru o perioadă de 3 ani cu înscrierea în
Registrul de stat al interdicțiilor.
Așadar, ținând cont de noile prevederi legale și de circumstanțele de fapt,
inspectorii de integritate au decis ca sancțiunea aplicată fată de subiecții
declarării indicați în actele de constatare nr. 136/16, nr. 430/20, nr. 115/08
menționate supra, să fie limitată la cea contravențională.
De altfel, recurenta a subliniat că, abia începând cu 29 octombrie 2021,
legiuitorul a prevăzut termen și pentru repartizarea aleatorie a sesizărilor.
Așadar la momentul actual norma art. 30 alin. (1) din Legea nr. 132/2016 cu
privire la Autoritatea Națională de Integritate prevede în felul următor:
sesizările depuse de persoanele fizice sau persoanele juridice, precum și cele
din oficiu se înregistrează în termen de cel mult o zi lucrătoare și se repartizează
aleatoriu, în ziua înregistrării, prin sistemul electronic de distribuire a
sesizărilor.
Deci, doar începând cu data de 29 octombrie 2021, legislația prevede un
termen și pentru repartizarea aleatorie a sesizărilor. În aceste condiții,
înregistrarea sesizării în secretariatul autorității la 26 august 2021 și distribuirea
aleatorie a acesteia către inspectorul de integritate la 09 septembrie 2021, nu
ridică probleme de legalitate.
Astfel, instanța de apel a interpretat în mod eronat legea atunci când a
decis că art. 30 alin. (1) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate în vigoare la momentul depunerii sesizării, ar
reglementa un anumit termen pentru repartizarea aleatorie a sesizării.
10
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că
Autoritatea Națională de Integritate, s-a conformat dispozițiilor art. 245 alin.(1)
și (2) din Codul administrativ, și a depus în termen recursul la 04 mai 2023, iar
motivarea recursului la 14 august 2023. Or, decizia Curții de Apel Chișinău a
fost pronunțată la 03 mai 2023, copia dispozitivului deciziei, fiind expediat
participanților la proces, prin e-mail, la 12 mai 2023, iar decizia motivată la 09
august 2023, fapte confirmate prin extrasele din poșta electronică, anexate la
dosar (f.d.111, 116).
La 11 septembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat la adresa
de domiciliu a lui Constantin Ioniță și electronică a avocatului Veronica Pascal
copia recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate, fiindu-le explicat
dreptul de a depune referință la recursul înaintat (f.d. 129).
Până la data stabilită pentru examinarea recursului, intimatul și
reprezentantul acestuia nu au făcut uz de dreptul lor procedural de a depune
referință.
Prin încheierea din 25 septembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, în
conformitate cu art.247 din Codul administrativ, părțile au fost convocate în
ședință de judecată publică.
POZIȚIA PĂRȚILOR ÎN ȘEDINȚA DE JUDECATĂ
Astfel, în cadrul ședinței de judecată, reprezentantul Autorității Naționale
de Integritate Vladimir Leah, a reiterat poziția sa privind ilegalitatea deciziei
instanței de apel din motivele de fapt și de drept enunțate în cererea de recurs,
motiv din care a solicitat admiterea recursului cu casarea actului judecătoresc
contestat.
Intimatul Constantin Ioniță în cadrul ședinței de recurs a susținut cererea
de chemare în judecată, optând pentru anularea actului administrativ individual
defavorabil, emis de Autoritatea Națională de Integritate în privința sa.
Reprezentantul lui Constantin Ioniță, avocatul Veronica Pascal a
menționat dezacordul cu recursul înaintat de Autoritatea Națională de
Integritate și legalitatea hotărârii primei instanței și a deciziei instanței de apel,
motiv pentru care a solicitat respingerea recursului și menținerea în vigoare a
actelor judecătorești a instanțelor ierarhic inferioare. Or, instanța de apel a dat
apreciere și s-a expus asupra argumentelor invocate în cererea de recurs. De
altfel, în acțiunile clientului său nu poate fi vorba despre o încălcare a
prevederilor Legii privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din
17 iunie 2016, în condițiile în care ordinul nr.101 privind premierea cadrelor
didactice și celălalt cu privire la acordarea premiului anual sau a ajutorului
11
material, au un conținut general care nu reflectă nume, prenume, sume sau
durată de timp. Or, acest premiu ca și ajutoarele materiale sunt alocate prin lege
și incluse în bugetul instituției. Ulterior, contabilul este responsabil de
calcularea și acordarea acestuia. Deci, care este interesul direct al directorului,
atunci când el are obligația prin lege de a emite actul administrativ în vederea
achitării acestor sume angajaților. Așadar, a conchis un abuz din partea
Autorității Naționale de Integritate față de clientul său, prin emiterea actului
administrativ individual defavorabil, contestat prin prezenta acțiune.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin.(1) și (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție) stipulează că:
„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare
la 1 septembrie 2023.
Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.”
Art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin.
(3) din Codul de procedură civilă, care statuează că, procedura acțiunii în
contenciosul administrativ se desfășoare conform prevederilor prezentului
cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura
civilă, cu excepția art. 169-171. Legea procedurală civilă care impune
obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la
proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale
noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv,
recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate a fost depus până la
data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la
data depunerii recursului.
Astfel, la momentul examinării prezentului recurs, prevederile legale
relevante aveau următorul conținut:
12
Art.13 alin. (51) al Legii nr.64 din 30 martie 2023 cu privire la Curtea
Supremă de Justiție (introdus prin LP224 din 31.07.24, MO3161
363/16.08.24 art.569; în vigoare 16.08.24):
„(51) Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,
președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va
examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și
cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5
judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte
judecătorul raportor.”
Art. 244 alin. (1) din Cod administrativ:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția de pînă la
modificări):
„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile
de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ (în redacția actuală):
„(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători.
(31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate
decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet
din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca
recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
Art. 247 din Codul administrativ (în redacția de până la modificări):
„Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de
judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea
participanților la proces.”
Art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ:
„(1) Examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele
decizii:
b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă
decizie”.
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ:
13
„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte
a dreptului material.”
Art.189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„(1) Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.
(2) O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea
publică nu a soluționat în termen legal o cerere.”
Art.17 din Codul administrativ:
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se
aduce atingere prin activitate administrativă.”
Art. 20 din Codul administrativ:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios
administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”
Art.206 alin. (1) lit.a) din Codul administrativ:
„(1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru:
a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în
contestare).”
Art.224 alin.(1) lit.f) din Codul administrativ:
„(1) Examinînd acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată
adoptă una dintre următoarele hotărîri:
f) respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de
adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit. a)–e).”
Art. 3 lit.a)-j) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate (în vigoare la momentul efectuării controlului):
„Activitatea Autorității se bazează pe următoarele principii:
a) legalitate;
b) independență;
c) imparțialitate;
d) transparență;
e) confidențialitate;
f) celeritate;
g) integritate;
h) egalitate;
i) dreptul la apărare;
j) bună administrare.”
14
Art. 26 din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 în aceeași redacție, prevede:
”Controlul averii și al intereselor personale constă în verificarea declarațiilor de avere
și interese personale, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a
modificărilor patrimoniale intervenite pe durata exercitării mandatelor, a funcțiilor
publice și de demnitate publică”.
Art. 32 alin.(1), (3) și (4) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 în aceeași
redacție, prevede:
„(1) În procesul de control al averii și al intereselor personale, inspectorul de integritate
verifică datele și informațiile privind averea existentă a persoanei supuse controlului,
precum și modificările patrimoniale intervenite pe durata exercitării mandatului, a
funcției publice și de demnitate publică. Controlul poate fi efectuat pe durata exercitării
mandatului, a funcției publice și de demnitate publică, precum și în decurs de un an
după încetarea exercitării acestora.
(3) În procesul de control al averii și intereselor personale, inspectorul de integritate are
dreptul să solicite oricăror persoane fizice sau persoane juridice de drept public ori
privat, inclusiv instituțiilor financiare, documentele și informațiile necesare pentru
realizarea controlului.
(4) La solicitarea inspectorului de integritate, subiecții menționați la alin. (3) sînt
obligați să prezinte Autorității, în termen de 15 zile de la recepționarea solicitării, pe
suport de hîrtie sau în format electronic, datele, informațiile, înscrisurile și documentele
justificative solicitate.”
Art.37 alin.(1) – (4) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 în aceeași
redacție:
„(1) După repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind respectarea
regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și
limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului.
(2) Prevederile art. 31, art. 32 alin. (3)–(5), art. 33, art. 34 alin. (2), art. 35 și 36 se aplică
în mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control
privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor.
(3) În cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor
de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate
are obligația de a invita persoana supusă controlului să-și prezinte punctul de vedere
printr-o scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care confirmă
informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul de vedere al persoanei supuse
controlului poate fi prezentat în termen de 15 zile de la recepționarea invitației. Dacă
recepționarea invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este confirmată mai
mult de 30 de zile de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate întocmește actul
de constatare numai după expirarea a 15 zile de la expedierea unei invitații repetate,
indiferent de faptul dacă a fost sau nu confirmată recepționarea acesteia.
(4) Acțiunile și actele efectuate de inspectorul de integritate în cadrul controlului
privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
15
restricțiilor și limitărilor nu sînt publice, cu excepția actului de constatare, care se
publică pe pagina web oficială a Autorității cu respectarea legislației privind protecția
datelor cu caracter personal.”
Art.38 alin.(1) lit.a)-c) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate:
„ (1) În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de
interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate
emite un act de constatare în cazul în care stabilește că:
a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese sau
a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei
persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei
decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese;
b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate;
c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile prevăzute de lege.”
Art. 39 alin. (1)-(3) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 în vigoare la
momentul emiterii actului – 18.06.2021, prevede:
„ (1) În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de
interese, inspectorul de integritate încheie un proces-verbal cu privire la contravenție
și îl trimite instanței judecătorești spre examinare conform procedurii stabilite de Codul
contravențional al Republicii Moldova.
(2) Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al
conflictului de interese rămîne definitiv, Autoritatea sesizează în termen de cel mult 5
zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție
a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii disciplinare sau, după caz, în
vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care
a emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane terțe, actul
juridic, sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale
privind conflictul de interese.
(3) Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea
disciplinară, sancțiunea disciplinară este aplicată în termen de 6 luni de la data la care
rămîne definitiv actul de constatare sau de la data la care expiră termenul de contestare,
în cazul în care actul de constatare al inspectorului de integritate nu a fost contestat.”
Art.2 din Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a
intereselor personale, în vigoare la data emiterii ordinului 101-c din
17.08.2017 și a ordinului nr. 40-p din 31.05.2018, prevede:
„ În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni se definesc astfel:
conflict de interese – situația în care subiectul declarării are un interes personal ce
influențează, ar putea sau pare a influența exercitarea imparțială și obiectivă a
obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii;
interes personal – orice interes material sau nematerial al subiectului declarării ce
rezultă din activitățile sale în calitate de persoană privată, din relațiile sale cu persoane
apropiate sau cu persoane juridice, indiferent de tipul de proprietate, din relațiile sau
16
afiliațiile sale cu organizații necomerciale, inclusiv cu partidele politice și cu
organizațiile internaționale, precum și orice interes care rezultă din preferințele sau
angajamentele persoanei;
membru de familie – soțul/soția, copilul minor, inclusiv cel adoptiv sau persoana aflată
la întreținere a subiectului declarării;
persoană apropiată – concubinul/concubina subiectului declarării, precum și persoana
înrudită prin sînge sau prin adopție pînă la gradul IV (părinte, frate/soră, bunic, nepot,
unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate pînă la gradul II (cumnat/cumnată,
socru/soacră, ginere/noră) cu acesta”.
Art.2 din Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a
intereselor personale, în vigoare la data emiterii ordinului nr. 76-p din
30.05.2019 și a ordinului nr. 92-p din 30.07.2019, prevede:
„ În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni se definesc astfel:
conflict de interese – situația în care subiectul declarării are un interes personal ce
influențează sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și
responsabilităților ce îi revin potrivit legii;
interes personal – orice interes material sau nematerial al subiectului declarării ce
rezultă din activitățile sale în calitate de persoană privată, din relațiile sale cu persoane
apropiate sau cu persoane juridice și alți agenți economici, indiferent de tipul de
proprietate, din relațiile sau afiliațiile sale cu organizații necomerciale, inclusiv cu
partidele politice și cu organizațiile internaționale;
membru de familie – soțul/soția, copilul minor, inclusiv cel adoptiv sau persoana
aflată la întreținere a subiectului declarării;
persoană apropiată – soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului
declarării, persoana aflată la întreținerea subiectului declarării, de asemenea persoana
înrudită prin sînge sau prin adopție cu subiectului declarării (părinte, frate/soră,
bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate cu
subiectul declarării (cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră)”.
Art. 3 alin.(1) lit. e) din Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea
averii și a intereselor personale, în ambele redacții, prevede:
„(1) Subiecți ai declarării averii și a intereselor personale sînt:
e) conducătorii organizațiilor publice și adjuncții acestora.”
Art. 12 alin.(1) lit.a)-c), alin.(3)-(6) și (10) din Legea nr.133 din 17 iunie
2016 privind declararea averii și a intereselor personale, în ambele redacții,
prevede:
”(1) Subiectul declarării se poate afla în conflicte de interese ce pot fi împărțite în
următoarele categorii:
a) conflict de interese potențial;
b) conflict de interese real;
c) conflict de interese consumat.
17
(3) Conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul declarării este chemat să
rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin
intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea
unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sînt apropiate,
persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care
influențează sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a
funcției publice sau de demnitate publică.
(4) În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat:
a) să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai tîrziu de
3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află;
b) să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct
sau prin intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la
luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică
pînă la soluționarea conflictului de interese.
(5) Informarea despre apariția unui conflict de interese real se va face pînă la
soluționarea cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea, directă sau
prin intermediul unei persoane terțe, a actului juridic, participarea la luarea deciziei sau
luarea deciziei și va lua forma unei declarații scrise ce trebuie să conțină date despre
natura conflictului de interese și despre modul în care acesta influențează sau poate
influenta îndeplinirea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de
demnitate publică.
(6) Declarația privind conflictul de interese real se înregistrează în Registrul
declarațiilor privind conflicte de interese, ținut conform anexei nr.4 de către persoana
desemnată de conducătorul organizației publice.
(10) Conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului declarării de rezolvare
a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau
prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la
luarea unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate
publică cu încălcarea prevederilor alin.(4).
Art. 14 alin.(1)-(4) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea
averii și a intereselor personale, în ambele redacții, prevede:
„(1) Soluționarea unui conflict de interese real se face prin examinarea situației de
conflict și prin determinarea și aplicarea opțiunii pentru soluționarea conflictului.
(2) Conflictul de interese real se soluționează de către subiectul declarării, conducătorul
organizației publice, Autoritatea Națională de Integritate sau Consiliul de Integritate,
după caz.
(3) Pînă la soluționarea conflictului de interese real, subiectului declarării îi este
interzisă întreprinderea oricărei acțiuni pe cauza dată, cu excepția abținerii.
(4) Subiectul declarării poate soluționa conflictul de interese real în care se află prin
abținerea de la rezolvarea cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea actului
administrativ, de la încheierea actului juridic, de la participarea la luarea unei decizii
sau luarea deciziei/votare, informînd toate părțile vizate de decizia respectivă în
privința măsurilor luate pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor.”
18
Art.23 alin.(4), (6) și (8) al Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind
declararea averii și a intereselor personale:
„(4) Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o
cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin
intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea
unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie
temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea
sau, după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale
subiectului în cauză.
(6) Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin.(3)-
(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de
demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data
eliberării sau destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din
data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea
nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.
(8) Autoritatea Națională de Integritate ține Registrul de stat al persoanelor care au
interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, care este publicat pe
pagina web oficială a Autorității.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Înainte de a analiza circumstanțele de fapt ale speței și actul judecătoresc
contestat, instanța de recurs consideră esențial să sublinieze importanța
fundamentală a legislației privind integritatea, în special în ceea ce privește
regimul conflictelor de interese, ca element cheie pentru dezvoltarea durabilă a
țării și combaterea corupției.
Legislația în domeniul integrității, inclusiv reglementările referitoare la
conflictul de interese, are un rol fundamental în consolidarea încrederii publice
în instituțiile statului, promovarea transparenței și responsabilității în
exercitarea funcțiilor publice. Prin stabilirea unor standarde clare pentru
identificarea, declararea și soluționarea conflictelor de interese, precum și prin
instituirea unor mecanisme eficiente de sancționare a abaterilor, această
legislație contribuie la asigurarea unui mediu instituțional bazat pe legalitate,
imparțialitate și respectarea principiilor statului de drept.
Combaterea conflictelor de interese reprezintă un element crucial pentru
atingerea obiectivului strategic al oricărui stat democratic de a eradica corupția.
Prin natura sa, conflictul de interese poate conduce la decizii părtinitoare,
subminând încrederea cetățenilor în instituții, afectând dezvoltarea economică
și compromițând funcționarea echitabilă a administrației publice. În acest
context, legislația în acest domeniu nu doar impune obligații și interdicții pentru
persoanele publice, ci și oferă garanții menite să protejeze interesul public, să
prevină abuzurile și să consolideze o guvernare responsabilă și transparentă.
19
Este imperativ ca regimul juridic al conflictelor de interese să fie respectat
cu strictețe, iar abaterile să fie sancționate prompt și adecvat. Această aplicare
riguroasă a prevederilor legale nu doar că descurajează practicile neconforme,
dar creează și premisele unei administrații publice eficiente, bazate pe
transparență și echitate. Prin prevenirea și combaterea conflictelor de interese,
se promovează un climat instituțional integru, care reflectă valorile
fundamentale ale statului de drept și protejează interesul public.
Instanțele de judecată au un rol esențial în acest proces, asigurând
aplicarea imparțială și consecventă a legislației, ceea ce reprezintă o condiție
indispensabilă pentru consolidarea statului de drept. Prin deciziile lor, instanțele
contribuie nu doar la soluționarea litigiilor individuale, ci și la crearea unui
precedent, care să promoveze respectarea normelor de integritate.
Astfel, acțiunile instanțelor întăresc încrederea publicului în sistemul de
justiție și transmit un mesaj clar că nerespectarea legislației, în special în
domeniul integrității, nu va rămâne nepedepsită. În acest mod, instanțele devin
un factor-cheie în promovarea unei culturi a integrității la toate nivelurile
societății, prin descurajarea practicilor ilegale și stimularea unei conduite etice
atât în sectorul public, cât și în cel privat.
Responsabilitatea instanțelor de a aplica normele în mod ferm și echitabil
asigură, de asemenea, o protecție efectivă a interesului public și contribuie la
dezvoltarea unei administrații publice responsabile, transparente și eficiente.
Astfel, instanțele de judecată nu doar că apără principiile statului de drept, ci
devin și un motor al schimbării culturale în societate, orientată către respectarea
legii și promovarea integrității.
Așadar, recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării
corecte a dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt
constatată de instanțe și confirmată de părți.
Astfel, materialele cauzei prezentate de părți și cercetate de instanțele de
judecată în fazele procesuale anterioare atestă următoarele:
Potrivit extrasului din Registrul de Stat al Populației, reclamantul
Constantin Ioniță și cet. Corina Ioniță se află în relații de rudenie, ultima fiind
soția acestuia (dos. administrativ, fila 6).
Prin ordinul Ministerului Educației al Republicii Moldova nr.95-p din
04 iulie 2017 „Cu privire la personal”, Constantin Ioniță a fost numit în funcția
de director al Școlii de tip-internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea
părinților, or. Strășeni, începând cu 04 iulie 2017, pe un termen de 5 ani, până
la 04 iulie 2022 (dos. administrativ, fila 16).
Reieșind din ordinile cu privire la angajare nr. 03c din 08.09.2016, nr.
95c din 03.08.2017, nr. 05-p din 06.09.2017 și nr. 05-p din 03.09.2018, Ioniță
20
Corina a fost angajată în cadrul instituției, prin cumul, în calitate de educator și
asistent medical (dosar administrativ, fila 24, 25, 26, 33).
Prin ordinul directorului Școlii de tip-internat pentru copii orfani și
rămași fără îngrijirea părinților din or. Strășeni - Constantin Ioniță, nr. 101-c din
17 august 2017 „Cu privire la premierea cadrelor didactice”, s-a acordat premiu
anual în mărimea unui salariu de funcție, calculat proporțional cu timpul efectiv
lucrat în anul de studii 2016-2017, tuturor cadrelor didactice din Școala de tip-
internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea părinților, or. Strășeni în
sumă de 28807 lei (dosar administrativ, fila 37).
Prin Ordinul directorului Școlii de tip-internat pentru copii orfani și
rămași fără îngrijirea părinților, or. Strășeni - Constantin Ioniță, nr. 40-p din
31 mai 2018, „Cu privire la încetarea contractelor individuale de muncă pe
durată determinată”, s-a încetat contractul individual de muncă pe durată
determinată în legătură cu expirarea termenului, din data de 01 iunie 2018, cu
următorii angajați: Tamara Beșelea – educator; Corina Ioniță – educator; Mihail
Petriman – șef cazangerie; Teodor Ungureanu – instructor prin muncă; Tatiana
Roznerița – educator.
S-a ordonat de către directorul Ioniță Constantin ca contabilitatea
instituției să efectueze plata zilelor de concediu nefolosite, inclusiv Corinei
Ioniță (pentru 49 de zile), dosar administrativ, fila 31.
Prin Ordinul directorului Școlii de tip-internat pentru copii orfani și
rămași fără îngrijirea părinților, or. Strășeni Constantin Ioniță nr. 76-p din
30 mai 2019 „Cu privire la încetarea contractelor individuale de muncă pe
durată determinată”, s-a încetat contractul individual de muncă pe durată
determinată în legătură cu expirarea termenului, din data de 01 iunie 2019, cu
următorii angajați: Tamara Beșelea – educator, acord suplimentar nr.26 din
01 septembrie 2018; Corina Ioniță – educator, acord suplimentar nr.25 din
01 septembrie 2018; Mihail Petriman – șef cazangerie, acord suplimentar nr.04
din 17 septembrie 2018; Larisa Coșulean – medic pediatru, acord suplimentar
nr. 3 din 28 decembrie 2018.
S-a ordonat de către directorul Ioniță Constantin ca contabilitatea
instituției să efectueze plata zilelor de concediu nefolosite, inclusiv Corinei
Ioniță (pentru 49 de zile), dosar administrativ, fila 28.
Prin Ordinul directorului Școlii de tip-internat pentru copii orfani și
rămași fără îngrijirea părinților, or. Strășeni Constantin Ioniță nr. 92-p din
30 iulie 2019 „Cu privire la achitarea premiului anul cadrelor didactice”, s-a
acordat premiu anual în mărimea unui salariu de funcție, calculat proporțional
cu timpul efectiv lucrat în perioada de referință, cadrelor didactice ale Școlii de
tip-internat din mun. Strășeni, conform listei anexate.
21
Lista anexată la ordinul respectiv o include și pe Corina Ioniță, educator,
cu 9 luni de activitate în cadrul instituției (dosar administrativ, fila 35, 36).
La data de 25.02.2021 Primarul s. Sireți r-nul Strășeni a sesizat
Autoritatea Națională de Integritate în vederea efectuării controlului în cadrul
Școlii de tip-internat pentru copii orfani și râmași fără îngrijirea părinților din or.
Strășeni, pe aspectul conflictului de interese dintre directorul instituției – Ioniță
Constantin și rudele sale de gradul I care activează în această instituție
(dos. administrativ, fila 2).
În temeiul procesului-verbal nr.150/10 întocmit de inspectorul de
integritate Ion Crețu, la 12 martie 2021, s-a inițiat controlul privind respectarea
regimului juridic al conflictelor de interese de către Constantin Ioniță, director al
Școlii de tip-internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea părinților din
or. Strășeni, cu informarea ultimului despre inițierea procedurii de control (dos.
administrativ, fila 5).
Prin scrisoarea Autorității Naționale de Integritate nr. 04-10/1201 din
12 martie 2021, recepționată la 17 martie 2021, Constantin Ioniță a fost informat
despre inițierea procedurii de control privind eventuala încălcare a regimului
juridic al conflictelor de interese, fiindu-i explicate drepturile de care dispune
în cadrul acestui control (dos. administrativ, fila 9, 10).
La 12 martie 2021, inspectorul de integritate Ion Crețu a expediat în
adresa Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, scrisoarea nr.04-10/1202,
prin care a solicitat:
- comunicarea dacă Constantin Ioniță este conducătorul Școlii de tip internat pentru
copii orfani și rămași fără îngrijirea părinților din or. Strășeni, iar în caz afirmativ expedierea
copiilor autentificate ale actelor administrative de angajare în funcție/după caz eliberarea din
funcție;
- comunicarea dacă Constantin Ioniță deținând funcția prenotată s-a adresat
organului ierarhic superior privind declararea conflictelor de interese reale în care s-a aflat
până la momentul solicitării cererilor, emiterii actelor administrative și juridice în privința
persoanei apropiate Corina Ioniță, iar în caz afirmativ, comunicarea (cu anexarea actelor
confirmative) despre soluțiile oferite (dos. administrativ, fila 11).
Prin scrisoarea din 24 martie 2021, înregistrată la 25 martie 2021,
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a comunicat
Autorității Naționale de Integritate că Constantin Ioniță activează în funcția de
director al Școlii de tip internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea
părinților din or. Strășeni, în temeiul ordinului Ministerului Educației nr. 95-p
din 04 iulie 2017, iar pentru perioada 2016-2018 nu au fost transmise registrele
declaraților privind conflictele de interese, motiv din care Ministerul Educației,
Culturii și Cercetării nu deține informația solicitată pentru perioada respectivă.
În perioada 2019-2020, Constantin Ioniță nu a declarat conflicte de interese
reale în adresa Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, prin urmare,
22
Registrul declarațiilor privind conflictele de interese ale instituției nu conține
informații sau însemnări referitoare la acest caz (dos. administrativ, fila 13, 14).
La data de 20.05.2021, Constantin Ioniță, în temeiul art. 37 alin. (3) din
Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate, a fost invitat în sediul Autorității Naționale de Integritate, pentru
prezentarea, în termen de 15 zile de la recepționarea invitației, a punctului de
vedere despre legalitatea adoptării deciziilor și semnării acestora de către el, fie
prin intermediul persoanelor terțe a actelor administrative și juridice în raport
cu persoana apropiată (soția) Corina Ioniță, în contextul normelor prevăzute de
Legea nr. 133/2016 (dos. administrativ, fila 49, 50).
La data de 18.06.2021 Autoritatea Națională de Integritate a întocmit
Actul de constatare nr. 191/10 prin care a decis:
– constatarea încălcării de către Ioniță Constantin, directorul Școlii de
tip-internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea părinților din or. Strășeni,
a regimului juridic al conflictelor de interese exprimată prin nedeclararea în
modul și în termenul stabilit a conflictului de interese real și respectiv
nesoluționarea acestuia prin abținere. În final, consumând conflictele de interese
prin emiterea actelor administrative în privința persoanelor apropiate (soția
Corina Ioniță), menționate în prezentul act de constatare.
- sesizarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, la rămânerea
definitivă a actului de constatare, în vederea încetării raporturilor de muncă ori
de serviciu ale lui Constantin Ioniță.
- decăderea lui Constantin Ioniță din dreptul de a mai exercita о funcție
publică sau о funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe
о perioada de 3 (trei) ani de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din
data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive
și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența
conflictului de interese.
- înscrierea lui Constantin Ioniță în Registrul de stat al persoanelor care
au interdicție de a ocupa о funcție publică sau de demnitate publică, de la data
eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de
constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii
judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese (dos.
administrativ, fila 52-56).
Prin scrisoarea nr.04-10/3190 din 18 iunie 2021, în conformitate cu
art.38 alin.(2) din Legea nr. 132/2016, Autoritatea Națională de Integritate a
expediat în adresa lui Constantin Ioniță actul de constatare emis în privința sa și
înregistrat cu nr.191/10 din 18 iunie 2021 (f.d.5).
23
La 02 iulie 2021, Constantin Ioniță a depus prezenta cerere de chemare
în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea
actului administrativ individual defavorabil și încasarea cheltuielilor de
judecată.
Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la
concluzia temeiniciei acțiunii pe care a admis-o integral (a se vedea pct.11
menționat supra).
Examinând prezenta cauză în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău,
prin decizia din 03 mai 2023 a conchis necesitatea respingerii apelului
Autorității Naționale de Integritate depus împotriva hotărârii primei instanțe
(a se vedea pct.13 menționat supra).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție analizând
materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul
juridic litigios și argumentele participanților la proces, conchide necesitatea
admiterii recursului Autorității Naționale de Integritate, casării deciziei instanței
de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de respingere a
cererii de chemare în judecată depusă de Constantin Ioniță.
Aceasta deoarece, reieșind din materialele cauzei, Corina Ioniță,
angajată a Școlii de tip-internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea
părinților din or. Strășeni, este soția lui Constantin Ioniță - directorul Școlii de
tip-internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea părinților din or. Strășeni,
și are calitatea de persoană apropiată și determină interesul personal al lui
Constantin Ioniță din relația de rudenie soț/soție.
Astfel, Constantin Ioniță, în calitate de director al Școlii de tip-internat
pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea părinților din or. Strășeni, contrar
prevederilor legale a semnat în privința persoanei apropiate, a soției Corina
Ioniță, următoarele acte: ordinul nr. 101-c din 17 august 2017 „Cu privire la
premierea cadrelor didactice”; ordinul nr. 40-p din 31 mai 2018 „Cu privire la
încetarea contractelor individuale de muncă pe durată determinată”; ordinul
nr. 76-p din 30 mai 2019 „Cu privire la încetarea contractelor individuale de
muncă pe durată determinată”; ordinul nr. 92-p din 30 iulie 2019 „Cu privire la
achitarea premiului anul cadrelor didactice” (a se vedea pct.41-44 menționate
supra).
Sau altfel spus, Constantin Ioniță, fiind subiect al declarării, nu a
respectat obligația de evitare a conflictelor de interese. Or, acesta, în calitatea
sa de director al Școlii de tip-internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea
părinților din or. Strășeni, a soluționat și a semnat la 30 mai 2019 și
30 iulie 2019 acte juridice în privința persoanelor apropiate, și anume a soției
sale Corina Ioniță, contrar dispozițiilor art. 12 alin.(4) lit.b) și art. 14
24
alin.(3)-(4) din Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a
intereselor personale, menționate mai sus la pct.81, 82, fără a declara situația ca
fiind un posibil conflict de interese către Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării și fără a se abține de la soluționarea chestiunii care o viza pe soția
dânsului (a se vedea pct.43-44, 49 menționate mai sus).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, prin
emiterea și semnarea acestor acte administrative, fără declararea și soluționarea
conflictului de interese real, Constantin Ioniță a încălcat regimul juridic al
integrității și transparenței în funcția publică. Legea nr. 133 din 17 iunie 2016
privind declararea averii și intereselor personale impune obligația de a declara
situațiile care pot duce la un conflict de interese, tocmai pentru a preveni
influențele personale asupra deciziilor administrative.
Mai mult, această omisiune afectează imparțialitatea procesului
decizional și poate crea suspiciuni asupra obiectivității funcției exercitate. Or,
în sensul art. 12 alin. (4) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea
averii și intereselor personale, Constantin Ioniță urma să informeze șeful
ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la
data constatării, despre conflictul de interese în care se află și să se abțină de la
emiterea și semnarea documentelor până la soluționarea conflictului.
Aici, instanța de recurs relevă că chiar dacă la momentul semnării
ordinului nr. 101-c din 17 august 2017 „Cu privire la premierea cadrelor
didactice” și a ordinului nr. 40-p din 31 mai 2018 „Cu privire la încetarea
contractelor individuale de muncă pe durată determinată” în cercul persoanelor
apropiate Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și intereselor
personale (în redacția de până la 01 iulie 2018) nu prevedea expres că soția este
persoană apropiată, nu pot fi justificate inacțiunile lui Constantin Ioniță de a
respecta regimul juridic al conflictelor de interese. Or, în sensul art. 2 al Legii
nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și intereselor personale, un
conflict de interese există în cazul în care exercitarea imparțială și obiectivă a
funcțiilor este compromisă din motive care implică familia, viața sentimentală,
atașamentul, interesul economic sau orice alt interes comun cu cel al
destinatarului, în speță, soția reclamantului.
Prin urmare, faptul ca la momentul emiterii ordinelor vizate, legea nu
reglementa la noțiunea de persoană apropiată și membrul de familie ”soția”, nu
exonerează reclamantul de obligația de a nu compromite exercitarea atribuțiilor
sale cu imparțialitate și obiectivitate. Respectiv, Constantin Ioniță trebuia să
întreprindă toate acțiunile potrivit rigorilor legale, întru evitarea oricărei
suspiciuni de transparență decizională, urmând să acționeze în mod etic, liber
de influența necorespunzătoare și cu respectarea interesului public, a
25
supremației Constituției Republicii Moldova și a legii. Sau altfel spus, la caz
este evident, vizibil și perceput interesul personal al lui Constantin Ioniță, față
de persoana în privința căreia a decis, or, de aceasta îl leagă familia, copiii,
interese comune. Astfel, este indubitabil prezent un conflict de interese al lui
Constantin Ioniță legat de interesul personal față de soția sa Corina Ioniță pe
care intimatul nu la declarat și soluționat în modul corespunzător.
De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează
că actul de constatare nr.191/10 din 18 iunie 2021, identifică acțiunile
întreprinse de Constantin Ioniță, care constituie o încălcare a regimului juridic
al conflictelor de interese, și anume: nedeclararea în modul și în termenul
corespunzător a conflictului de interese real, respectiv nesoluționarea
conflictului de interese real prin abținere și în final consumarea conflictului de
interese, prin participarea la luarea deciziilor, emiterea actelor administrative în
privința persoanelor apropiate (a soției) . Prin emiterea unor acte administrative
aferente soției sale Corina Ioniță, fără a declara și soluționa conflictul de
interese, Constantin Ioniță nu a respectat obligațiile legale de transparență și
integritate.
Actul subliniază că aceste acțiuni au creat premisele unei influențe
personale în procesul decizional, afectând imparțialitatea necesară în
administrarea instituției publice.
Astfel, referitor la existența conflictului de interese, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că instanțele ierarhic inferioare
au evaluat eronat situația de fapt, concluzionând că achitarea premiului anul și
încetarea contractelor individuale de muncă soției lui Constantin Ioniță (cu
achitarea plăților pentru concediile nefolosite) nu reprezintă un conflict de
interese.
Or, art. 2 și 12 alin. (4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii
și a intereselor personale, definesc conflictul de interese ca situația în care
interesele personale ale unei persoane publice ar putea influența sau periclita
obiectivitatea și imparțialitatea deciziilor administrative. Achitarea premiului
anual și încetarea contractelor individuale de muncă unei persoane apropiate din
funcții administrative subordonate directorului Școlii de tip-internat pentru
copii orfani și rămași fără îngrijirea părinților din or. Strășeni (cu dispunerea
achitării plăților pentru concediile nefolosite) fără raportarea conflictului de
interese, constituie un caz de conflict de interese real. Faptul că aceste relații de
rudenie nu au fost raportate și soluționate potrivit prevederilor legale,
contravine scopului legii de a asigura transparența și imparțialitatea în
exercitarea funcției publice.
26
În analiza conflictului de interese real din actul de constatare, se poate
observa că interesul personal al lui Constantin Ioniță constă în existența
legăturilor de rudenie care au potențialul de a influența deciziile și obiectivitatea
în gestionarea instituției.
Achitarea premiului anul și încetarea contractelor individuale de muncă
(cu dispunerea achitării plăților pentru concediile nefolosite) soției sale, creează
o situație în care Constantin Ioniță este perceput ca acționând în interesul
acesteia. Interesul personal se evidențiază prin faptul că este compromisă
imparțialitatea, fiind puse în prim plan legăturile personale la adoptarea
deciziilor profesionale. Aceasta este o formă de interes personal, în care
prioritățile instituționale sunt influențate de relațiile private.
Conform legii, Constantin Ioniță ar fi trebuit să declare aceste situații
tocmai pentru a preveni orice suspiciuni de interes personal, care ar putea
influența deciziile administrative și a spori încrederea cetățenilor în autoritățile
publice, și să acționeze în conformitate cu opțiunea de soluționare a conflictului
de interese oferita de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Faptul că
nu a declarat conflictul, reprezintă o încălcare a normelor de integritate și
transparență în funcția publică, chiar dacă interesul personal nu a fost material
sau evident.
Faptul că ordinele emise se referă la toate sau mai multe cadre didactice,
nu exclude interesul personal al intimatului vizavi de persoana apropiata Corina
Ioniță, căreia îi acordă un beneficiu material sub formă de premiu sau premiu
anual. Iar, faptul că prin doua ordine pe care le-a emis se referă la încetarea
relațiilor de muncă, nu exceptează legătura de rudenie cu cea în privința căreia
se decide. Deci, eventualul interes personal persista întrucât și de această dată
Corina Ioniță urmează să beneficieze de resurse financiare pentru concediu
nefolosit, odată ce au fost încetate relațiile de muncă.
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de natura relațiilor de
rudenie și de influența lor asupra deciziilor administrative în gestionarea
instituției.
O problemă de bază supusă controlului judecătoresc în fază de recurs
constă în verificarea corectitudinii aplicării de către instanțele de judecată
ierarhic inferioare a normelor ce reglementează termenul de efectuare a
controlului precum și termenul de repartizare a sesizării.
Completul de judecată apreciază în mod critic concluzia potrivit căreia
nerespectarea termenului de desfășurare a procedurii administrative ar constitui,
prin ea însăși, un temei suficient pentru anularea actului de constatare emis de
Autoritatea Națională de Integritate. Instanța de recurs reiterează că finalitatea
27
controlului de integritate constă în verificarea veridicității și conformității
declarațiilor de avere și interese personale cu situația patrimonială reală a
subiectului declarării, iar orice vicii de procedură, inclusiv cele legate de durata
desfășurării controlului, nu pot afecta valabilitatea actului administrativ decât
în măsura în care acestea produc o vătămare concretă și semnificativă
drepturilor procesuale ale persoanei vizate.
În speță, instanța de recurs observă că durata extinsă a procedurii
administrative nu a fost însoțită de nicio probă din care să rezulte că reclamantul
ar fi fost lipsit de posibilitatea de a-și exercita drepturile procesuale — de a
consulta dosarul, de a fi audiat, de a formula puncte de vedere ori de a contesta
actele încheiate în cursul procedurii. Dimpotrivă, acesta a fost informat despre
inițierea controlului, a fost invitat la procedura de audiere și a avut posibilitatea
de a prezenta explicații și documente relevante, inclusiv în instanță.
Prin urmare, Completul de judecată consideră că durata procedurii, chiar
dacă depășește termenele prevăzute de lege, nu atrage automat nulitatea actului
de constatare în lipsa unei vătămări efective și demonstrabile. În aceste condiții,
circumstanța invocată de prima instanță – respectiv depășirea duratei maxime
prevăzute de art. 37 din Legea nr. 132/2016 și art. 60 din Codul administrativ –
nu este decisivă pentru stabilirea legalității și temeiniciei actului administrativ
emis.
Mai mult ca atât, analizând măsurile întreprinse din procedura
administrativă și ținând cont de complexitatea acesteia, de volumul lucrului
efectuat de inspectorul de integritate, inclusiv de înaintare a demersurilor,
interpelărilor, răspunsurilor primite, solicitarea explicațiilor, care se fac și prin
intermediul oficiului poștal, cercetarea înscrisurilor, se constată că termenul de
efectuare a controlului averii și a intereselor personale inițiat în privința lui
Constantin Ioniță o perioadă de 113 zile (78 de zile lucrătoare), în coraport cu
volumul informațiilor acumulate de Autoritatea Națională de Integritate este
unul rezonabil, justificat și care corespunde prevederilor legale.
În consecință, instanța de recurs consideră că nu se impune examinarea
detaliată a motivelor instanțelor ierarhic inferioare cu privire la acest aspect
procedural, direcționând analiza către conținutul și fundamentarea actului de
constatare pe fondul raporturilor juridice deduse judecății.
Complementar, având în vedere dispozițiile art. 12 alin. (2) din Legea
nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale,
instanța de recurs notează că evitarea survenirii unui conflict de interese real,
presupune evitarea creării situației pentru Constantin Ioniță de a fi chemat să
emită acte administrative sau să încheie acte juridice în privința unei persoane
apropiate. Iar, în cazul în care survenirea unui conflict de interese real ca urmare
28
a celui potențial nu a fost posibil de evitat, art. 12 alin. (4) - (5) al Legii nr. 133
din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, prevede în
mod expres care sunt acțiunile pe care urmează să le întreprindă subiectul
declarării (a se vedea pct.81 menționat mai sus).
În context, instanța de recurs reține că, pe cale de consecință a încălcării
conflictului de interese, intervine necesitatea atragerii lui Constantin Ioniță la
răspundere juridică pentru lipsa de integritate de care a dat dovadă.
Astfel din conținutul art. 23 alin. (1) și (4) din Legea nr. 133 din
17 iunie 2016 (în vigoare la data emiteri actului de constatare) rezultă că pentru
emiterea actelor administrative și semnarea actelor juridice cu încălcarea
dispozițiilor legale privind conflictul de interese, intervine și sancțiunea privind
răspunderea contravențională sau penală, la fel și revocarea, destituirea sau,
după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale
subiectului în cauză.
Subsecvent, la concluzia Curții de Apel Chișinău că Autoritatea
Națională de Integritate a încălcat principiul proporționalității și nu a motivat
corespunzător actul de constatare în partea ce ține de aplicarea sancțiunii,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, prin prisma
dispozițiilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și
a intereselor personale (în vigoare la data emiterii actului de constatare) și
art. 39 alin. (2) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate, din moment ce inspectorul de integritate în rezultatul desfășurării
procedurii administrative de control constată încălcarea regimului juridic al
conflictelor de interese, emite un act de constatare. În acest sens, sancțiunile și
anume: încetarea raporturilor de muncă, privarea de dreptul de a deține o funcție
publică sau de demnitate publică, precum și înscrierea în Registrul de stat al
interdicțiilor survin ca efect al legii, fără ca inspectorul de integritate să dispună
de o marjă de apreciere în acest sens. Altfel spus, în condițiile în care legea
prevede în mod expres tipurile de încălcări și sancțiunile pentru aceste
încălcării, inspectorul aplică norma specială. Or, dacă autoritatea poate decide
discreționar și doar din mai multe consecințe juridice este legală, atunci dreptul
discreționar al autorității publice se reduce la alegerea consecinței
juridice/soluției legale.
De altfel, art. 23 alin. (4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea
averii și a intereselor personale prevede în mod expres că sancțiunea pentru
conflictul de interese real este contravențională sau penală și încetarea
raporturilor de muncă.
Complementar, la acest capitol, instanța de recurs relevă dispozițiile
art. 11 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor
29
personale, potrivit cărora, subiectul declarării are obligația de a respecta
principiile generale privind evitarea conflictelor de interese. Totuși, materialele
dosarului atestă că Constantin Ioniță a emis și semnat acte administrative în
beneficiul unei persoane apropiate, respectiv a soției sale, fără a declara și
soluționa conflictul de interese în termenele și condițiile prevăzute de lege.
Pentru conflictul de interese consumat, sancțiunea aplicabilă este
interdicția de a exercita o funcție publică sau de demnitate publică pe o perioadă
de 3 ani, începând de la data eliberării din funcție sau de la data rămânerii
definitive a actului de constatare. Faptele care definesc conflictul de interese
consumat includ rezolvarea unei cereri sau a unui demers, emiterea unui act
administrativ, încheierea unui act juridic, luarea sau participarea la luarea unei
decizii în exercitarea funcției publice sau de demnitate publică, toate în
contradicție cu prevederile legale.
Având în vedere natura abaterii comise, prejudiciul adus interesului
public și impactul negativ asupra funcției publice deținute, inspectorul de
integritate a concluzionat, în mod întemeiat, că se impune încetarea exercitării
funcției publice de către persoana în cauză. De asemenea, s-a dispus decăderea
acesteia din dreptul de a ocupa o funcție publică sau o funcție de demnitate
publică pe o perioadă de 3 ani, începând de la data eliberării sau destituirii din
funcție. Totodată, s-a decis înscrierea persoanei în Registrul de stat al
persoanelor care au interdicția de a ocupa funcții publice sau de demnitate
publică, această înscriere fiind efectuată de la data eliberării sau destituirii din
funcție.
Această măsură are rolul de a proteja integritatea funcției publice și de
a preveni repetarea unor situații similare în viitor, asigurând respectarea
principiilor transparenței și legalității în exercitarea atribuțiilor publice.
În concluzie, instanța de recurs menționează că sancțiunea aplicată prin
actul de constatare este proporțională cu gravitatea încălcărilor comise de
Constantin Ioniță. Aceasta respectă cadrul legal, fiind o măsură necesară pentru
a preveni repetarea comportamentului necorespunzător, pentru a proteja
integritatea instituțiilor publice și pentru a menține încrederea cetățenilor în
administrația publică. La rândul său, argumentul privind neproporționalitatea
sancțiunii este nefondat, întrucât sancțiunile impuse sunt justificate, legale și
conforme cu principiile proporționalității și statului de drept.
Argumentul instanțelor ierarhic inferioare, conform căruia Autoritatea
Națională de Integritate nu ar fi indicat în actul administrativ contestat natura
exactă a interesului personal al directorului Școlii de tip-internat pentru copii
orfani și rămași fără îngrijirea părinților din or. Strășeni – Constantin Ioniță, este
neîntemeiat și contravine cadrului legal aplicabil.
30
Aceasta deoarece, conform art. 2 din Legea nr. 133/2016 privind
declararea averii și intereselor personale, interesul personal reprezintă orice
avantaj material sau nematerial pe care o persoană îl obține pentru sine, pentru
rudele apropiate sau pentru alte persoane față de care are obligații personale, de
natură să influențeze sau să afecteze imparțialitatea în luarea deciziilor. La caz,
în actul emis, Autoritatea Națională de Integritate a identificat clar că Constantin
Ioniță a emis și semnat acte administrative care au favorizat o persoană
apropiată, ceea ce constituie o manifestare clară a unui conflict de interese
consumat.
Faptul că aceste acte au fost emise în favoarea unei persoane apropiate
demonstrează în mod implicit existența unui interes personal, care este deja
reglementat prin lege. Prin urmare, Autoritatea Națională de Integritate nu este
obligată să detalieze suplimentar natura exactă a interesului personal, deoarece
situația de fapt demonstrează suficient că actele administrative au fost
influențate de o relație de apropiere.
Subsecvent, instanța de recurs relevă că legea nu impune Autoritatea
Națională de Integritate să documenteze detaliat fiecare aspect subiectiv al
interesului personal, dar să stabilească dacă acțiunile persoanei vizate au fost
influențate de relații personale sau de altă natură, astfel încât să afecteze
imparțialitatea și obiectivitatea deciziilor. În acest caz, actele administrative
semnate de Constantin Ioniță, în privința soției sale - Corina Ioniță,
demonstrează o utilizare părtinitoare a funcției publice în beneficiul unui interes
personal.
Aceste fapte sunt documentate în actul emis de Autoritatea Națională de
Integritate și corespund criteriilor prevăzute de lege pentru a stabili un conflict
de interese. Prin urmare, pretinsa lipsă de detaliere a interesului personal nu
afectează legalitatea actului administrativ emis.
Conflictul de interese consumat, prin semnarea unor acte administrative
favorabile unei persoane apropiate, demonstrează în mod obiectiv existența
unui interes personal de natură să afecteze imparțialitatea și obiectivitatea
deciziilor directorului Școlii de tip-internat pentru copii orfani și rămași fără
îngrijirea părinților din or. Strășeni. Prin urmare, interesul personal constă în
relația apropiată cu beneficiarul actelor administrative, iar această relație este
suficientă pentru a justifica aplicarea sancțiunilor, fără a fi necesară o detaliere
suplimentară.
Astfel, relevând dispozițiile art. 35-39 din Legea nr. 132/2016 cu privire
la Autoritatea Națională de Integritate, instanța de recurs conchide că actul emis
de Autoritatea Națională de Integritate identifică clar acțiunile concrete, care au
generat conflictul de interese și beneficiarul acestuia, respectând pe deplin
31
cerințele legale. Nu există nicio cerință legală suplimentară de a detalia
motivațiile subiective sau psihologice ale persoanei în cauză.
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră întemeiat argumentul recurentei că instanța de apel a emis decizia
contestată cu aplicarea eronată a normelor de drept material și nefondată
concluzia instanțelor ierarhic inferioare precum că, la caz, sunt întrunite
temeiurile de ilegalitate a actului de constatare al Autorității Naționale de
Integritate nr. 191/10 din 18 iunie 2021 din motivul lipsei conflictului de
interese, interesului personal, lipsa motivării privind aplicarea sancțiunilor
menționate în raport cu pretinsele încălcări admise de intimat/reclamant,
precum și termenul de soluționare a conflictului și repartizării.
Având în vedere constatarea legalității și temeiniciei actului
administrativ contestat, instanța de recurs consideră neîntemeiată și respinge
pretenția reclamantului Constantin Ioniță privind anularea actului de constatare
nr.191/10 din 18 iunie 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate.
Din considerentele menționate și având în vedere că hotărârea primei
instanțe și decizia instanței de apel au fost emise cu aplicarea greșită a normelor
de drept material, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la
concluzia de a admite recursul, a casa decizia din 03 mai 2023 a Curții de Apel
Chișinău și hotărârea din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani și de a emite o nouă decizie de respingere integrală a cererii de chemare
în judecată depusă de Constantin Ioniță.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. b) și
alin. (3) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.
Casează integral decizia din 03 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău și
hotărârea din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emite
o nouă decizie, prin care:
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de
Constantin Ioniță împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la
anularea actului administrativ individual defavorabil.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
32