3ra-911/23 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil

3ra-911/23 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Autoritatea Națională de

Integritate,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Constantin Ioniță împotriva Autorității Naționale de Integritate cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 03 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-911/23

PIGD 2-21099489-01-3ra-06092023)

Interpretarea termenului procedurii administrative. Evaluarea conflictului de

interese și proporționalitatea sancțiunilor aplicate de Autoritatea Națională de

Integritate. Interpretarea greșită a normelor legale referitoare la aplicarea

sancțiunii în privința subiecților declarării averii și intereselor personale, în

conformitate cu Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a

intereselor personale.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud: T. Avasiloaie,

Curtea de Apel Chișinău, jud: A. Minciuna, D. Băbălău, E. Palanciuc

15 august 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică recursul depus de Autoritatea Națională de

Integritate.

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

Alexandru Brașoveanu, grefier.

Cu participarea:

Reclamantului – Constantin Ioniță,

Reprezentantului reclamantului, Constantin Ioniță – avocatului Veronica Pascal,

Reprezentantului pârâtei, Autorității Naționale de Integritate – Vladimir Leah.

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil.

dezacordul cu actul de constatare și decizia expusă în acest act, pe care îl

consideră ilegal din motivele nerespectării procedurii, constatarea eronată a

faptelor, cât și inexistența conflictului de interese.

nesoluționarea conflictului de interese, în conformitate cu prevederile Legii

privind declararea averii și intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016,

constituie contravenție administrativă reglementată de art.313/2 din Codul

contravențional și se sancționează cu amendă. Or, art.23 al legii menționate

prevede expres că fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că

acesta a soluționat о cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ,

a încheiat direct sau prin intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat о

decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale

privind conflictul de interese - constituie temei pentru răspunderea

contravențională. La rândul său, modul de aplicare a sancțiunilor este specificat

la art.39 al Legii nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate, care prevede efectele constatării încălcării regimului juridic al

conflictelor de interese și anume că, în cazul în care se constată nedeclararea

sau nesoluționarea unui conflict de interese, inspectorul de integritate încheie

un proces-verbal cu privire la contravenție și îl trimite instanței judecătorești

1

spre examinare conform procedurii stabilite de Codul contravențional al

Republicii Moldova.

nu a fost întocmit, nu a fost prezentat instanței de judecată. Iar astfel, în lipsa

actului judecătoresc de stabilire a încălcării regimului juridic, pârâtul și-a

depășit atribuțiile.

indicat că art. 12 al Legii privind declararea averii și intereselor personale

nr. 133 din 17 iunie 2016, definește clar conflictele de interese.

reclamantul a subliniat că, într-adevăr soția sa a fost angajată în cadrul instituției

ре о perioadă determinată, însă, sarcinile care urmau a fi executate nu fac parte

din funcția publică, nu gestionează resurse financiare sau bunuri de valoare. Or,

însăși legea nu specifică clar - care anume persoane pot cădea sub conflict de

interese, ceea ce face aplicarea legii neuniformă și abuzivă.

din 17 iunie 2016 definește noțiunea conflictului de interese ca fiind acea

situație în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează sau ar

putea influența imparțialitatea și obiectivitatea obligațiilor și responsabilităților

ce revin prin lege, iar prevederile art. 12 al Legii nr.82/2017 prevăd dreptul ca

persoana aflată în incompatibilitate să întreprindă acțiuni, în termen de două

luni, în vederea încetării raporturilor ierarhice nemijlocite cu rudele directe

(părinte, frate, soră, fiu, fiică) sau cu rudele prin afinitate (soț/soție, părinte, frate

ori soră a soțului/soției), cu concubinul/concubina în cadrul aceleiași entități

publice.

amestecul abuziv din partea autorităților administrației publice centrale în

exercițiul puterii locale, neglijarea totală a standardelor Cărții Europene a

Autonomiei Locale, încălcarea dreptului la un proces în instanțele de judecată,

precum și încălcarea hotărârilor anterioare ale Curții Constituționale cu privire

la Administrația Publică Locală.

că constatarea unui conflict real de interese, la caz, este eronată odată ce

conflictul este stins, iar actele emise se aplică mai multor colaboratori ai

instituției.

anularea actului de constatare nr.191/10 din 18 iunie 2021 ca fiind ilegal și

contrar legii și încasarea cheltuielile de judecată.

2

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

Rîșcani, s-a admis acțiunea înaintată de Constantin Ioniță.

S-a anulat Actul de constatare a inspectorului de integritate al Autorității

Naționale de Integritate a Republicii Moldova nr.191/10 din 18 iunie 2021.

S-a încasat de la Autoritatea Națională de Integritate în beneficiul lui

Constantin Ioniță suma de 6500 de lei, cu titlul de compensare a cheltuielilor de

judecată pentru asistența juridică acordată (f.d.49, 55-64).

alin. (1) și (2) din Codul administrativ, Autoritatea Națională de Integritate a

depus apel, iar la 27 mai 2022, a prezentat motivarea apelului împotriva

hotărârii din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de

respingere ca neîntemeiată a acțiunii înaintate de Constantin Ioniță

(f.d.53, 74-77).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

depus de Autoritatea Națională de Integritate împotriva hotărârii din

16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.89-110).

art. 2, art. 10 alin. (1), art. 12 alin. (3)-(5) ale Legii nr. 133 din 17 iunie 2016,

privind declararea averii și a intereselor personale, art. 28 alin. (1), art.30

alin. (1), art. 37 alin. (1), (3), art. 38 alin. (1) lit. a) și alin. (2) ale Legii cu privire

la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 la

circumstanțele cauzei, a conchis asupra temeiniciei și legalității soluției

instanței de fond privind ilegalitatea actului de constatare nr. 191/10 din

18 iunie 2021, emis de către Inspectorul de integritate al Inspectoratului de

Integritate, Ion Crețu în privința lui Constantin Ioniță. Or, în ședința de judecată

s-a stabilit lipsa conflictului de interese, precum și depășirea termenului de

examinare.

conchis că, existența conflictului de interese real este determinat în cazul în care

subiectul declarării este chemat să rezolve o cerere/un demers, să emită un act

administrativ, să încheie direct sau prin intermediul unei persoane terțe un act

juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea unei decizii, de întrunirea

cumulativă a următoarelor condiții: dacă subiectul declarării deține interese

personale sau dacă se vizează persoane ce îi sunt apropiate, persoanele fizice și

juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și, dacă se influențează sau

3

pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice

sau de demnitate publică.

constitutiv al conflictului de interese odată ce Constantin Ioniță, fiind Directorul

Școlii de tip-internat pentru copii orfani și râmași fără îngrijirea părinților din

or. Strășeni, a emis/semnat acte administrative, și anume:

- ordinul nr.92-p din 30 iulie 2019 ,,Cu privire la achitarea premiului anual

cadrelor didactice”,

- ordinul nr.76-p din 30 mai 2019 ,,Cu privire la încetarea contractelor

individuale de muncă pe durată determinată”,

- ordinul nr.40-p din 31 mai 2018 „Cu privire la încetarea contractelor

individuale de muncă pe durată determinată”,

- ordinul nr.101-c din 17 august 2017 „Cu privire la premierea cadrelor

didactice”,

soția Corina Ioniță, constituie fapt consumat prin emiterea acestor. Totuși, în

condițiile în care din dispozițiile legale pertinente reiese că acțiunile/inacțiunile

imputate intimatului/reclamant prin actul contestat sunt atribuite la categoria

delictelor, pentru comiterea cărora legea instituie sancțiunile sus-indicate,

intimatul/reclamant urmează să beneficieze de efectele prezumției nevinovăției

institute de art. 21 al Constituției Republicii Moldova, astfel încât anume

apelantei, Autorității Naționale de Integritate îi revine sarcina de a dovedi că

emiterea unui act administrativ și, subsecvent, semnarea/încheierea acelor acte

menționate influențează exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a

funcției publice sau de demnitate publică de către reclamant. Or, în caz contrar

inexistenței acestui element definitoriu a conflictului de interese real pasibil de

sancționare pentru nedeclararea acestuia în termenul stabilit sau pentru

realizarea consumată a acestuia, exclude componența delictului, inclusiv în

contextul în care apelanta nu a stabilit circumstanțele ce au precedat emiterea

actelor menționate, lăsând fără răspuns faptul de când la Ministerul Educației,

Culturii și Cercetării, Școala de tip-internat pentru copii orfani și rămași fără

îngrijirea părinților din or. Strășeni este instituit Registrul declarațiilor privind

conflictele de interese (prin care act și la ce dată a fost instituit acest Registru),

precum și instituirea Registrului declarațiilor privind conflictele de interese în

perioada 2016-2018 la Școala de tip-internat pentru copii orfani și rămași fără

îngrijirea părinților din or. Strășeni, nefiind instituit în perioada 2016-2018 nici

la Autoritatea Națională de Integritate, acest Registru, fiind instituit doar în data

de 10 august 2018, prin ordinul președintelui Autorității Naționale de Integritate

nr.70.

4

instituit Registrul declarațiilor privind conflictele de interese și dacă la

momentul semnării acestor ordine Registru era instituit, precum și dacă la

semnarea actelor în care este vizată inclusiv soția Corina Ioniță, reclamantul

Constantin Ioniță și-a îndeplinit imparțial și neobiectiv funcția și a oferit

anumite facilități în raport cu alți angajați. Or, inspectorul de integritate nu a

explicat cum reclamantul și-a îndeplinit imparțial și neobiectiv funcția în cazul

semnării Ordinului nr.76-p din 30 mai 2019 „Cu privire la încetarea contractelor

individuale de muncă pe durată determinată”. Iar, conform art.82 lit. f) din

Codul muncii, contractul individual de muncă încetează în circumstanțe ce nu

depind de voința părților în caz de expirare a termenului contractului individual

de muncă pe durată determinată – de la data prevăzută în contract.

mod Constantin Ioniță și-a exercitat imparțial sau a putut să exercite imparțial

funcția la momentul semnării ordinului nr.92-p din 30 iulie 2019 ,,Cu privire la

achitarea premiului anual cadrelor didactice”, or, prin acest ordin s-a ordonat

acordarea premiului anual în mărimea unui salariu de funcție, pentru toate

cadrele didactice ale școlii de tip-internat din mun. Strășeni, iar inspectorul de

integritate nu a motivat cum reclamantul și-a exercitat imparțial funcția și dacă

a oferit facilități soției sale în raport cu alți angajați. Sau altfel spus, Autoritatea

Națională de Integritate nu a probat/motivat existența conflictului de interese

real imputat reclamantului, motiv pentru care actul contestat este pasibil de a fi

anulat, inclusiv pe motiv că lipsa delictului respectiv exclude posibilitatea

survenirii răspunderii reclamantului, prevăzute de art. 23 al Legii privind

declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016 și, astfel,

de aplicare a sancțiunilor prevăzute de această normă în raport cu reclamantul.

argumentele apelantului referitoare la faptul că intimatul/reclamant nu a

declarat și nu a soluționat conflictul de interese și a emis actul administrativ în

privința membrului de familie/persoanei apropiate, deoarece elementele

constitutive ale conflictului de interese imputate lui Constantin Ioniță nu se

întruneau cumulativ pentru a determina existența acestuia, motiv pentru care

nedeclararea acestuia nu poate fi apreciat ca fiind o abatere de la exigențele

legale pertinente.

integritate a omis să verifice, dacă prin emiterea/semnarea actelor în privința lui

Corina Ioniță, intimatul și-a exercitat în mod părtinitor atribuțiile de serviciu și

dacă, aceasta ar fi avut vreun interes personal în emiterea actelor respective. Or,

la aplicarea sancțiunii sub formă de privare a persoanei de dreptul de a exercita

5

funcții publice sau funcții de demnitate publică, inspectorul de integritate

urmează să motiveze, prin prisma principiului proporționalității, aplicarea unei

astfel de sancțiuni, concluzie ce derivă din norma art. 29 al Codului

administrativ.

de integritate, respectiv decăderea din dreptul de a executa funcții publice și

funcții de demnitate publică, pe perioada de 3 ani din data eliberării sau

destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de constatare;

înscrierea în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o

funcție publică sau de demnitate publică din data destituirii din funcție - în mod

evident aduc atingere drepturilor subiectului declarării, în special dreptului de a

deține funcții publice și funcții de demnitate publică.

obligat să ia în considerare necesitatea aplicării și respectării principiului

proporționalității, inclusiv, este obligat să-și motiveze soluția de aplicare a

sancțiunilor, prin prisma scopului Legii nr. 133/2016.

declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, instanța

ierarhic inferioară a relevat că deși norma legală enunțată nu admite excepții,

totuși, în practica sa, Autoritatea Națională de Integritate, conducându-se de

principiul proporționalității, a emis acte de constatare a încălcării regimului

juridic al conflictelor de interese de către subiecți ai declarării, însă, nu a aplicat

și sancțiunea de încetare a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului

declarării, motivând că aceasta este disproporționată cu abaterea admisă. Iar, în

condițiile speței, din analiza actului de constatare întocmit în privința lui

Constantin Ioniță, nu rezultă că inspectorul de integritate ar fi examinat cel puțin

situația prin prisma analizei principiului proporționalității, atunci când a dispus

aplicarea sancțiunilor pentru încălcarea regimului juridic al conflictului de

interese.

emis în privința lui Constantin Ioniță este unul ilegal și contrar dispozițiilor

art. 29 din Codul administrativ, așa cum, inspectorul de integritate nu a motivat

în niciun mod proporționalitatea sancțiunilor aplicate în raport cu pretinsele

încălcări admise de intimat/reclamant.

contravine și prevederilor art. 137 alin. (4) din Codul administrativ odată ce

inspectorul de integritate nu ar fi justificat suficient necesitatea aplicării

sancțiunilor prevăzute de Legea privind declararea averii și a intereselor

personale nr. 133 din 17 iunie 2016.

6

februarie 2021 nu a fost repartizată în mod aleatoriu către inspectorul de

integritate, deși a fost prezentată dovada repartizării aleatorii a sesizării în

instanța de apel, sesizarea a fost repartizată cu omiterea termenului. Or, art.30

alin.(1) al Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17

iunie 2016 (în redacția legii la momentul depunerii sesizării), stipulează că

sesizările depuse de persoanele fizice sau persoanele juridice de drept public

sau de drept privat, precum și cele din oficiu se înregistrează imediat și se

repartizează aleatoriu prin sistemul electronic de distribuire a sesizărilor. Iar,

conform art. 37 al Legii nominalizate, după repartizarea aleatorie a sesizării de

efectuare a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de

integritate va dispune începerea controlului.

alin.(1) și art.37 alin.(1) ale Legii cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 și principiul consacrat prin aceste norme,

ceea ce denotă ilegalitatea procedurii de control și ilegalitatea actului de

constatare nr.191/10 din 18 iunie 2021.

inferioare au enunțat că, deși procedura de control a fost inițiată odată cu

depunerea și înregistrarea sesizării la Autoritatea Națională de Integritate –

25 februarie 2021, procedura administrativă soldată cu emiterea actului de

constatare nr. 191/10 a fost finalizată la 18 iunie 2021. Astfel, procedura

administrativă a durat 113 zile (78 zile lucrătoare), adică cu depășirea vădită a

termenului de 30 zile, a cărui prelungire nu a derulat conform art.60 alin.(4) din

Codul administrativ, prin invocarea motivelor și complexității obiectului

procedurii de control ce ar justifica prelungirea termenului, precum și

comunicarea în scris participanților la procedura administrativă în termen de 30

zile, împreună cu motivele prelungirii. Or, art. 60 al Codului administrativ,

stabilește că, termenul general în care o procedură administrativă trebuie

finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel, care curge de la: data

prevăzută în lege pentru exercitarea unei atribuții stabilite; data înregistrării

cererii de către autoritatea publică ierarhic superioară sau de cea de control; data

înregistrării cererii complete, după caz cu toate actele necesare, sau de la data

la care petiția a fost transferată autorității publice competente. Dacă cererea nu

este completă, autoritatea publică propune petiționarului să prezinte actele lipsă

și stabilește un termen în acest sens.

că prima instanță just și întemeiat a stabilit întrunirea temeiurilor de ilegalitate

7

a actului de constatare al Autorității Naționale de Integritate nr. 191/10 din

18 iunie 2021, iar astfel, susținerile Autorității Naționale de Integritate invocate

în cererea de apel, sunt neîntemeiate, deoarece se combat cu cele enunțate mai

sus, care au fost constatate și elucidate pe deplin de către instanța de fond.

instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul Autorității Naționale

de Integritate precum că actul de constatare nr. 191/10 din 18 iunie 2021, este

emis în conformitate cu normele legale.

actului de constatare al Autorității Naționale de Integritate nr. 191/10 din 18

iunie 2021 din motivul lipsei conflictului de interese, lipsei interesului personal,

lipsei motivării privind aplicarea sancțiunilor menționate în raport cu pretinsele

încălcări admise de intimat/reclamant, precum și a încălcării termenului

repartizării sesizării, dar și a termenului de soluționare a conflictului.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

la 14 august 2023, a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din

03 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind respingerea integrală a

cererii de chemare în judecată depusă de reclamantul/intimat Constantin Ioniță

(f.d.112-113; 117-106).

decizia motivată a instanței de apel la 09 august 2023, motiv din care motivarea

recursului a depus-o în termen.

argumentele expuse în motivarea apelului prezentat la etapa examinării cauzei

în instanța ierarhic inferioară, suplimentar invocând dezacordul cu decizia din

03 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, pe care o consideră pasibilă casării în

temeiul art. 432 alin. (2) lit. c) și alin. (4) din Codul de procedură civilă.

contestate a interpretat în mod eronat legea, și anume dispozițiile art. 2, 12

alin. (3), (5) și (10) ale Legii privind declararea averii și a intereselor personale

nr. 133 din 17 iunie 2016, atunci când a concluzionat că autoritatea nefondat a

constatat în acțiunile lui Constantin Ioniță încălcarea regimului juridic al

conflictelor de interese, deoarece, la caz, nu există un interes personal din partea

lui Constantin Ioniță în privința soției sale, care ar fi influențat sau a putut să

influențeze îndeplinirea imparțială și obiectivă a funcției. Or, subsumând cele

8

relatate, interesul personal al intimatului este reflectat deja în deciziile pe care

trebuie subiectul trebuie să le-a adoptat, și acestea vizează persoane apropiate.

La fel, interesul intimatului s-a manifestat prin acordarea de foloase materiale

(premii, indemnizații pentru concediu nefolosit), fapt care influențează sau

poate influența exercitarea obiectivă și imparțială a funcției.

de interese, recurenta a susținut în continuare argumentele indicate în motivarea

apelului, suplimentar menționând că Constantin Ioniță a avut posibilitatea să

depună declarații de conflict de interese; și el, nici în cererea de chemare în

judecată, și nici pe parcursul examinării cauzei în instanțele de judecată, nu a

menționat despre faptul că ar fi declarat conflictele de interese în care s-a aflat.

sancțiunilor, Autoritatea Națională de Integritate făcând trimitere la prevederile

art. 39 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate

nr. 132 din 17 iunie 2016 (versiunea în vigoare la data comiterii faptelor/inițierii

procedurii administrative de control), art. 23 alin. (4) și alin. (6) din Legea privind

declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016 (versiunea

în vigoare la data comiterii faptelor/inițierii procedurii administrative de control), a notat

că potrivit prevederilor legale în vigoare până la 28 octombrie 2021, pentru

încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, subiectul declarării era

pasibil răspunderii contravenționale în temeiul art. 3132 alin. (1) și (2) din Codul

contravențional pentru nedeclararea și nesoluționarea conflictului de interese,

concomitent, fiind eliberat din funcție și privat de dreptul de a deține o funcție

publică sau o funcție de demnitate publică, eventual o funcție electivă, pentru o

perioadă de 3 ani în temeiul art. 23 din Legea privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016.

actului de constatare, din moment ce inspectorul de integritate în rezultatul

desfășurării procedurii administrative de control constată încălcarea regimului

juridic al conflictelor de interese, emite un act de constatare în acest sens, iar

efectele legale (sancțiunile) și anume: încetarea raporturilor de muncă, privarea

de dreptul de a deține o funcție publică sau de demnitate publică, precum și

înscrierea în Registrul de stat al interdicțiilor survin în temeiul reglementărilor

art. 23 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale, fără ca inspectorul de integritate să dispună de o marjă de apreciere

în acest sens.

la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 (în vigoare

începând cu data de 29 octombrie 2021/la momentul emiterii actului de constatare) și art.

9

23 alin. (4) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133

din 17 iunie 2016 (în vigoare începând cu data de 29 octombrie 2021/la momentul

emiterii actului de constatare), recurenta a relevat că începând cu 29 octombrie

2021, inspectorul de integritate dispune de dreptul de individualizare a

sancțiunii pentru fapta de încălcare a regimului juridic al conflictelor de

interese, având la bază circumstanțele particulare ale cazului.

nr. 136/16 din 24 martie 2022, actul de constatare nr. 430/20 din

04 ianuarie 2022 și actul de constatare nr. 115/08 din 14 martie 2022, invocate

de către instanța de apel, circumstanțele de drept sunt diferite. Or, actele de

constatare enumerate de către Curtea de Apel Chișinău au fost emise în

contextul Legii nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate,

în vigoare începând cu data de 29 octombrie 2021, care oferă inspectorului de

integritate dreptul de a aprecia necesitatea aplicării sau nu a sancțiunilor de

încetare a raporturilor de muncă, aplicării interdicției de a deține o funcție

publică sau de demnitate publică pentru o perioadă de 3 ani cu înscrierea în

Registrul de stat al interdicțiilor.

inspectorii de integritate au decis ca sancțiunea aplicată fată de subiecții

declarării indicați în actele de constatare nr. 136/16, nr. 430/20, nr. 115/08

menționate supra, să fie limitată la cea contravențională.

legiuitorul a prevăzut termen și pentru repartizarea aleatorie a sesizărilor.

Așadar la momentul actual norma art. 30 alin. (1) din Legea nr. 132/2016 cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate prevede în felul următor:

sesizările depuse de persoanele fizice sau persoanele juridice, precum și cele

din oficiu se înregistrează în termen de cel mult o zi lucrătoare și se repartizează

aleatoriu, în ziua înregistrării, prin sistemul electronic de distribuire a

sesizărilor.

termen și pentru repartizarea aleatorie a sesizărilor. În aceste condiții,

înregistrarea sesizării în secretariatul autorității la 26 august 2021 și distribuirea

aleatorie a acesteia către inspectorul de integritate la 09 septembrie 2021, nu

ridică probleme de legalitate.

decis că art. 30 alin. (1) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate în vigoare la momentul depunerii sesizării, ar

reglementa un anumit termen pentru repartizarea aleatorie a sesizării.

10

ASPECTE DE PROCEDURĂ

Autoritatea Națională de Integritate, s-a conformat dispozițiilor art. 245 alin.(1)

și (2) din Codul administrativ, și a depus în termen recursul la 04 mai 2023, iar

motivarea recursului la 14 august 2023. Or, decizia Curții de Apel Chișinău a

fost pronunțată la 03 mai 2023, copia dispozitivului deciziei, fiind expediat

participanților la proces, prin e-mail, la 12 mai 2023, iar decizia motivată la 09

august 2023, fapte confirmate prin extrasele din poșta electronică, anexate la

dosar (f.d.111, 116).

de domiciliu a lui Constantin Ioniță și electronică a avocatului Veronica Pascal

copia recursului depus de Autoritatea Națională de Integritate, fiindu-le explicat

dreptul de a depune referință la recursul înaintat (f.d. 129).

reprezentantul acestuia nu au făcut uz de dreptul lor procedural de a depune

referință.

conformitate cu art.247 din Codul administrativ, părțile au fost convocate în

ședință de judecată publică.

POZIȚIA PĂRȚILOR ÎN ȘEDINȚA DE JUDECATĂ

de Integritate Vladimir Leah, a reiterat poziția sa privind ilegalitatea deciziei

instanței de apel din motivele de fapt și de drept enunțate în cererea de recurs,

motiv din care a solicitat admiterea recursului cu casarea actului judecătoresc

contestat.

de chemare în judecată, optând pentru anularea actului administrativ individual

defavorabil, emis de Autoritatea Națională de Integritate în privința sa.

menționat dezacordul cu recursul înaintat de Autoritatea Națională de

Integritate și legalitatea hotărârii primei instanței și a deciziei instanței de apel,

motiv pentru care a solicitat respingerea recursului și menținerea în vigoare a

actelor judecătorești a instanțelor ierarhic inferioare. Or, instanța de apel a dat

apreciere și s-a expus asupra argumentelor invocate în cererea de recurs. De

altfel, în acțiunile clientului său nu poate fi vorba despre o încălcare a

prevederilor Legii privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din

17 iunie 2016, în condițiile în care ordinul nr.101 privind premierea cadrelor

didactice și celălalt cu privire la acordarea premiului anual sau a ajutorului

11

material, au un conținut general care nu reflectă nume, prenume, sume sau

durată de timp. Or, acest premiu ca și ajutoarele materiale sunt alocate prin lege

și incluse în bugetul instituției. Ulterior, contabilul este responsabil de

calcularea și acordarea acestuia. Deci, care este interesul direct al directorului,

atunci când el are obligația prin lege de a emite actul administrativ în vederea

achitării acestor sume angajaților. Așadar, a conchis un abuz din partea

Autorității Naționale de Integritate față de clientul său, prin emiterea actului

administrativ individual defavorabil, contestat prin prezenta acțiune.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) stipulează că:

„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare

la 1 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.”

(3) din Codul de procedură civilă, care statuează că, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoare conform prevederilor prezentului

cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura

civilă, cu excepția art. 169-171. Legea procedurală civilă care impune

obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la

proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale

noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv,

recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate a fost depus până la

data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.

Astfel, la momentul examinării prezentului recurs, prevederile legale

relevante aveau următorul conținut:

12

Supremă de Justiție (introdus prin LP224 din 31.07.24, MO3161

363/16.08.24 art.569; în vigoare 16.08.24):

„(51) Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,

președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va

examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și

cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5

judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte

judecătorul raportor.”

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

modificări):

„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

„(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.

(31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate

decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet

din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca

recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de

judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea

participanților la proces.”

„(1) Examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele

decizii:

b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă

decizie”.

13

„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.”

„(1) Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ.

(2) O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea

publică nu a soluționat în termen legal o cerere.”

„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se

aduce atingere prin activitate administrativă.”

„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

„(1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru:

a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în

contestare).”

„(1) Examinînd acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată

adoptă una dintre următoarele hotărîri:

f) respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de

adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit. a)–e).”

Națională de Integritate (în vigoare la momentul efectuării controlului):

„Activitatea Autorității se bazează pe următoarele principii:

a) legalitate;

b) independență;

c) imparțialitate;

d) transparență;

e) confidențialitate;

f) celeritate;

g) integritate;

h) egalitate;

i) dreptul la apărare;

j) bună administrare.”

14

”Controlul averii și al intereselor personale constă în verificarea declarațiilor de avere

și interese personale, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a

modificărilor patrimoniale intervenite pe durata exercitării mandatelor, a funcțiilor

publice și de demnitate publică”.

redacție, prevede:

„(1) În procesul de control al averii și al intereselor personale, inspectorul de integritate

verifică datele și informațiile privind averea existentă a persoanei supuse controlului,

precum și modificările patrimoniale intervenite pe durata exercitării mandatului, a

funcției publice și de demnitate publică. Controlul poate fi efectuat pe durata exercitării

mandatului, a funcției publice și de demnitate publică, precum și în decurs de un an

după încetarea exercitării acestora.

(3) În procesul de control al averii și intereselor personale, inspectorul de integritate are

dreptul să solicite oricăror persoane fizice sau persoane juridice de drept public ori

privat, inclusiv instituțiilor financiare, documentele și informațiile necesare pentru

realizarea controlului.

(4) La solicitarea inspectorului de integritate, subiecții menționați la alin. (3) sînt

obligați să prezinte Autorității, în termen de 15 zile de la recepționarea solicitării, pe

suport de hîrtie sau în format electronic, datele, informațiile, înscrisurile și documentele

justificative solicitate.”

redacție:

„(1) După repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului.

(2) Prevederile art. 31, art. 32 alin. (3)–(5), art. 33, art. 34 alin. (2), art. 35 și 36 se aplică

în mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor.

(3) În cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor

de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate

are obligația de a invita persoana supusă controlului să-și prezinte punctul de vedere

printr-o scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care confirmă

informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul de vedere al persoanei supuse

controlului poate fi prezentat în termen de 15 zile de la recepționarea invitației. Dacă

recepționarea invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este confirmată mai

mult de 30 de zile de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate întocmește actul

de constatare numai după expirarea a 15 zile de la expedierea unei invitații repetate,

indiferent de faptul dacă a fost sau nu confirmată recepționarea acesteia.

(4) Acțiunile și actele efectuate de inspectorul de integritate în cadrul controlului

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

15

restricțiilor și limitărilor nu sînt publice, cu excepția actului de constatare, care se

publică pe pagina web oficială a Autorității cu respectarea legislației privind protecția

datelor cu caracter personal.”

Autoritatea Națională de Integritate:

„ (1) În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate

emite un act de constatare în cazul în care stabilește că:

a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese sau

a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei

persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei

decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese;

b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate;

c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile prevăzute de lege.”

momentul emiterii actului – 18.06.2021, prevede:

„ (1) În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de

interese, inspectorul de integritate încheie un proces-verbal cu privire la contravenție

și îl trimite instanței judecătorești spre examinare conform procedurii stabilite de Codul

contravențional al Republicii Moldova.

(2) Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al

conflictului de interese rămîne definitiv, Autoritatea sesizează în termen de cel mult 5

zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție

a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii disciplinare sau, după caz, în

vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care

a emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane terțe, actul

juridic, sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale

privind conflictul de interese.

(3) Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea

disciplinară, sancțiunea disciplinară este aplicată în termen de 6 luni de la data la care

rămîne definitiv actul de constatare sau de la data la care expiră termenul de contestare,

în cazul în care actul de constatare al inspectorului de integritate nu a fost contestat.”

intereselor personale, în vigoare la data emiterii ordinului 101-c din

17.08.2017 și a ordinului nr. 40-p din 31.05.2018, prevede:

„ În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni se definesc astfel:

conflict de interese – situația în care subiectul declarării are un interes personal ce

influențează, ar putea sau pare a influența exercitarea imparțială și obiectivă a

obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii;

interes personal – orice interes material sau nematerial al subiectului declarării ce

rezultă din activitățile sale în calitate de persoană privată, din relațiile sale cu persoane

apropiate sau cu persoane juridice, indiferent de tipul de proprietate, din relațiile sau

16

afiliațiile sale cu organizații necomerciale, inclusiv cu partidele politice și cu

organizațiile internaționale, precum și orice interes care rezultă din preferințele sau

angajamentele persoanei;

membru de familie – soțul/soția, copilul minor, inclusiv cel adoptiv sau persoana aflată

la întreținere a subiectului declarării;

persoană apropiată – concubinul/concubina subiectului declarării, precum și persoana

înrudită prin sînge sau prin adopție pînă la gradul IV (părinte, frate/soră, bunic, nepot,

unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate pînă la gradul II (cumnat/cumnată,

socru/soacră, ginere/noră) cu acesta”.

intereselor personale, în vigoare la data emiterii ordinului nr. 76-p din

30.05.2019 și a ordinului nr. 92-p din 30.07.2019, prevede:

„ În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni se definesc astfel:

conflict de interese – situația în care subiectul declarării are un interes personal ce

influențează sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și

responsabilităților ce îi revin potrivit legii;

interes personal – orice interes material sau nematerial al subiectului declarării ce

rezultă din activitățile sale în calitate de persoană privată, din relațiile sale cu persoane

apropiate sau cu persoane juridice și alți agenți economici, indiferent de tipul de

proprietate, din relațiile sau afiliațiile sale cu organizații necomerciale, inclusiv cu

partidele politice și cu organizațiile internaționale;

membru de familie – soțul/soția, copilul minor, inclusiv cel adoptiv sau persoana

aflată la întreținere a subiectului declarării;

persoană apropiată – soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului

declarării, persoana aflată la întreținerea subiectului declarării, de asemenea persoana

înrudită prin sînge sau prin adopție cu subiectului declarării (părinte, frate/soră,

bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate cu

subiectul declarării (cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră)”.

averii și a intereselor personale, în ambele redacții, prevede:

„(1) Subiecți ai declarării averii și a intereselor personale sînt:

e) conducătorii organizațiilor publice și adjuncții acestora.”

2016 privind declararea averii și a intereselor personale, în ambele redacții,

prevede:

”(1) Subiectul declarării se poate afla în conflicte de interese ce pot fi împărțite în

următoarele categorii:

a) conflict de interese potențial;

b) conflict de interese real;

c) conflict de interese consumat.

17

(3) Conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul declarării este chemat să

rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin

intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea

unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sînt apropiate,

persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care

influențează sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a

funcției publice sau de demnitate publică.

(4) În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat:

a) să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai tîrziu de

3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află;

b) să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct

sau prin intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la

luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică

pînă la soluționarea conflictului de interese.

(5) Informarea despre apariția unui conflict de interese real se va face pînă la

soluționarea cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea, directă sau

prin intermediul unei persoane terțe, a actului juridic, participarea la luarea deciziei sau

luarea deciziei și va lua forma unei declarații scrise ce trebuie să conțină date despre

natura conflictului de interese și despre modul în care acesta influențează sau poate

influenta îndeplinirea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de

demnitate publică.

(6) Declarația privind conflictul de interese real se înregistrează în Registrul

declarațiilor privind conflicte de interese, ținut conform anexei nr.4 de către persoana

desemnată de conducătorul organizației publice.

(10) Conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului declarării de rezolvare

a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau

prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la

luarea unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate

publică cu încălcarea prevederilor alin.(4).

averii și a intereselor personale, în ambele redacții, prevede:

„(1) Soluționarea unui conflict de interese real se face prin examinarea situației de

conflict și prin determinarea și aplicarea opțiunii pentru soluționarea conflictului.

(2) Conflictul de interese real se soluționează de către subiectul declarării, conducătorul

organizației publice, Autoritatea Națională de Integritate sau Consiliul de Integritate,

după caz.

(3) Pînă la soluționarea conflictului de interese real, subiectului declarării îi este

interzisă întreprinderea oricărei acțiuni pe cauza dată, cu excepția abținerii.

(4) Subiectul declarării poate soluționa conflictul de interese real în care se află prin

abținerea de la rezolvarea cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea actului

administrativ, de la încheierea actului juridic, de la participarea la luarea unei decizii

sau luarea deciziei/votare, informînd toate părțile vizate de decizia respectivă în

privința măsurilor luate pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor.”

18

declararea averii și a intereselor personale:

„(4) Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o

cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin

intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea

unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie

temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea

sau, după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale

subiectului în cauză.

(6) Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin.(3)-

(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de

demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data

eliberării sau destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din

data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea

nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

(8) Autoritatea Națională de Integritate ține Registrul de stat al persoanelor care au

interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, care este publicat pe

pagina web oficială a Autorității.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

contestat, instanța de recurs consideră esențial să sublinieze importanța

fundamentală a legislației privind integritatea, în special în ceea ce privește

regimul conflictelor de interese, ca element cheie pentru dezvoltarea durabilă a

țării și combaterea corupției.

conflictul de interese, are un rol fundamental în consolidarea încrederii publice

în instituțiile statului, promovarea transparenței și responsabilității în

exercitarea funcțiilor publice. Prin stabilirea unor standarde clare pentru

identificarea, declararea și soluționarea conflictelor de interese, precum și prin

instituirea unor mecanisme eficiente de sancționare a abaterilor, această

legislație contribuie la asigurarea unui mediu instituțional bazat pe legalitate,

imparțialitate și respectarea principiilor statului de drept.

atingerea obiectivului strategic al oricărui stat democratic de a eradica corupția.

Prin natura sa, conflictul de interese poate conduce la decizii părtinitoare,

subminând încrederea cetățenilor în instituții, afectând dezvoltarea economică

și compromițând funcționarea echitabilă a administrației publice. În acest

context, legislația în acest domeniu nu doar impune obligații și interdicții pentru

persoanele publice, ci și oferă garanții menite să protejeze interesul public, să

prevină abuzurile și să consolideze o guvernare responsabilă și transparentă.

19

cu strictețe, iar abaterile să fie sancționate prompt și adecvat. Această aplicare

riguroasă a prevederilor legale nu doar că descurajează practicile neconforme,

dar creează și premisele unei administrații publice eficiente, bazate pe

transparență și echitate. Prin prevenirea și combaterea conflictelor de interese,

se promovează un climat instituțional integru, care reflectă valorile

fundamentale ale statului de drept și protejează interesul public.

aplicarea imparțială și consecventă a legislației, ceea ce reprezintă o condiție

indispensabilă pentru consolidarea statului de drept. Prin deciziile lor, instanțele

contribuie nu doar la soluționarea litigiilor individuale, ci și la crearea unui

precedent, care să promoveze respectarea normelor de integritate.

justiție și transmit un mesaj clar că nerespectarea legislației, în special în

domeniul integrității, nu va rămâne nepedepsită. În acest mod, instanțele devin

un factor-cheie în promovarea unei culturi a integrității la toate nivelurile

societății, prin descurajarea practicilor ilegale și stimularea unei conduite etice

atât în sectorul public, cât și în cel privat.

asigură, de asemenea, o protecție efectivă a interesului public și contribuie la

dezvoltarea unei administrații publice responsabile, transparente și eficiente.

Astfel, instanțele de judecată nu doar că apără principiile statului de drept, ci

devin și un motor al schimbării culturale în societate, orientată către respectarea

legii și promovarea integrității.

corecte a dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt

constatată de instanțe și confirmată de părți.

judecată în fazele procesuale anterioare atestă următoarele:

Constantin Ioniță și cet. Corina Ioniță se află în relații de rudenie, ultima fiind

soția acestuia (dos. administrativ, fila 6).

04 iulie 2017 „Cu privire la personal”, Constantin Ioniță a fost numit în funcția

de director al Școlii de tip-internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea

părinților, or. Strășeni, începând cu 04 iulie 2017, pe un termen de 5 ani, până

la 04 iulie 2022 (dos. administrativ, fila 16).

95c din 03.08.2017, nr. 05-p din 06.09.2017 și nr. 05-p din 03.09.2018, Ioniță

20

Corina a fost angajată în cadrul instituției, prin cumul, în calitate de educator și

asistent medical (dosar administrativ, fila 24, 25, 26, 33).

rămași fără îngrijirea părinților din or. Strășeni - Constantin Ioniță, nr. 101-c din

17 august 2017 „Cu privire la premierea cadrelor didactice”, s-a acordat premiu

anual în mărimea unui salariu de funcție, calculat proporțional cu timpul efectiv

lucrat în anul de studii 2016-2017, tuturor cadrelor didactice din Școala de tip-

internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea părinților, or. Strășeni în

sumă de 28807 lei (dosar administrativ, fila 37).

rămași fără îngrijirea părinților, or. Strășeni - Constantin Ioniță, nr. 40-p din

31 mai 2018, „Cu privire la încetarea contractelor individuale de muncă pe

durată determinată”, s-a încetat contractul individual de muncă pe durată

determinată în legătură cu expirarea termenului, din data de 01 iunie 2018, cu

următorii angajați: Tamara Beșelea – educator; Corina Ioniță – educator; Mihail

Petriman – șef cazangerie; Teodor Ungureanu – instructor prin muncă; Tatiana

Roznerița – educator.

S-a ordonat de către directorul Ioniță Constantin ca contabilitatea

instituției să efectueze plata zilelor de concediu nefolosite, inclusiv Corinei

Ioniță (pentru 49 de zile), dosar administrativ, fila 31.

rămași fără îngrijirea părinților, or. Strășeni Constantin Ioniță nr. 76-p din

30 mai 2019 „Cu privire la încetarea contractelor individuale de muncă pe

durată determinată”, s-a încetat contractul individual de muncă pe durată

determinată în legătură cu expirarea termenului, din data de 01 iunie 2019, cu

următorii angajați: Tamara Beșelea – educator, acord suplimentar nr.26 din

01 septembrie 2018; Corina Ioniță – educator, acord suplimentar nr.25 din

01 septembrie 2018; Mihail Petriman – șef cazangerie, acord suplimentar nr.04

din 17 septembrie 2018; Larisa Coșulean – medic pediatru, acord suplimentar

nr. 3 din 28 decembrie 2018.

S-a ordonat de către directorul Ioniță Constantin ca contabilitatea

instituției să efectueze plata zilelor de concediu nefolosite, inclusiv Corinei

Ioniță (pentru 49 de zile), dosar administrativ, fila 28.

rămași fără îngrijirea părinților, or. Strășeni Constantin Ioniță nr. 92-p din

30 iulie 2019 „Cu privire la achitarea premiului anul cadrelor didactice”, s-a

acordat premiu anual în mărimea unui salariu de funcție, calculat proporțional

cu timpul efectiv lucrat în perioada de referință, cadrelor didactice ale Școlii de

tip-internat din mun. Strășeni, conform listei anexate.

21

Lista anexată la ordinul respectiv o include și pe Corina Ioniță, educator,

cu 9 luni de activitate în cadrul instituției (dosar administrativ, fila 35, 36).

Autoritatea Națională de Integritate în vederea efectuării controlului în cadrul

Școlii de tip-internat pentru copii orfani și râmași fără îngrijirea părinților din or.

Strășeni, pe aspectul conflictului de interese dintre directorul instituției – Ioniță

Constantin și rudele sale de gradul I care activează în această instituție

(dos. administrativ, fila 2).

integritate Ion Crețu, la 12 martie 2021, s-a inițiat controlul privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese de către Constantin Ioniță, director al

Școlii de tip-internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea părinților din

or. Strășeni, cu informarea ultimului despre inițierea procedurii de control (dos.

administrativ, fila 5).

12 martie 2021, recepționată la 17 martie 2021, Constantin Ioniță a fost informat

despre inițierea procedurii de control privind eventuala încălcare a regimului

juridic al conflictelor de interese, fiindu-i explicate drepturile de care dispune

în cadrul acestui control (dos. administrativ, fila 9, 10).

adresa Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, scrisoarea nr.04-10/1202,

prin care a solicitat:

- comunicarea dacă Constantin Ioniță este conducătorul Școlii de tip internat pentru

copii orfani și rămași fără îngrijirea părinților din or. Strășeni, iar în caz afirmativ expedierea

copiilor autentificate ale actelor administrative de angajare în funcție/după caz eliberarea din

funcție;

- comunicarea dacă Constantin Ioniță deținând funcția prenotată s-a adresat

organului ierarhic superior privind declararea conflictelor de interese reale în care s-a aflat

până la momentul solicitării cererilor, emiterii actelor administrative și juridice în privința

persoanei apropiate Corina Ioniță, iar în caz afirmativ, comunicarea (cu anexarea actelor

confirmative) despre soluțiile oferite (dos. administrativ, fila 11).

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a comunicat

Autorității Naționale de Integritate că Constantin Ioniță activează în funcția de

director al Școlii de tip internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea

părinților din or. Strășeni, în temeiul ordinului Ministerului Educației nr. 95-p

din 04 iulie 2017, iar pentru perioada 2016-2018 nu au fost transmise registrele

declaraților privind conflictele de interese, motiv din care Ministerul Educației,

Culturii și Cercetării nu deține informația solicitată pentru perioada respectivă.

În perioada 2019-2020, Constantin Ioniță nu a declarat conflicte de interese

reale în adresa Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, prin urmare,

22

Registrul declarațiilor privind conflictele de interese ale instituției nu conține

informații sau însemnări referitoare la acest caz (dos. administrativ, fila 13, 14).

Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, a fost invitat în sediul Autorității Naționale de Integritate, pentru

prezentarea, în termen de 15 zile de la recepționarea invitației, a punctului de

vedere despre legalitatea adoptării deciziilor și semnării acestora de către el, fie

prin intermediul persoanelor terțe a actelor administrative și juridice în raport

cu persoana apropiată (soția) Corina Ioniță, în contextul normelor prevăzute de

Legea nr. 133/2016 (dos. administrativ, fila 49, 50).

Actul de constatare nr. 191/10 prin care a decis:

– constatarea încălcării de către Ioniță Constantin, directorul Școlii de

tip-internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea părinților din or. Strășeni,

a regimului juridic al conflictelor de interese exprimată prin nedeclararea în

modul și în termenul stabilit a conflictului de interese real și respectiv

nesoluționarea acestuia prin abținere. În final, consumând conflictele de interese

prin emiterea actelor administrative în privința persoanelor apropiate (soția

Corina Ioniță), menționate în prezentul act de constatare.

- sesizarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, la rămânerea

definitivă a actului de constatare, în vederea încetării raporturilor de muncă ori

de serviciu ale lui Constantin Ioniță.

- decăderea lui Constantin Ioniță din dreptul de a mai exercita о funcție

publică sau о funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe

о perioada de 3 (trei) ani de la data eliberării sau destituirii din funcție sau din

data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive

și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența

conflictului de interese.

- înscrierea lui Constantin Ioniță în Registrul de stat al persoanelor care

au interdicție de a ocupa о funcție publică sau de demnitate publică, de la data

eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a actului de

constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese (dos.

administrativ, fila 52-56).

art.38 alin.(2) din Legea nr. 132/2016, Autoritatea Națională de Integritate a

expediat în adresa lui Constantin Ioniță actul de constatare emis în privința sa și

înregistrat cu nr.191/10 din 18 iunie 2021 (f.d.5).

23

în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea

actului administrativ individual defavorabil și încasarea cheltuielilor de

judecată.

concluzia temeiniciei acțiunii pe care a admis-o integral (a se vedea pct.11

menționat supra).

prin decizia din 03 mai 2023 a conchis necesitatea respingerii apelului

Autorității Naționale de Integritate depus împotriva hotărârii primei instanțe

(a se vedea pct.13 menționat supra).

materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul

juridic litigios și argumentele participanților la proces, conchide necesitatea

admiterii recursului Autorității Naționale de Integritate, casării deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de respingere a

cererii de chemare în judecată depusă de Constantin Ioniță.

angajată a Școlii de tip-internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea

părinților din or. Strășeni, este soția lui Constantin Ioniță - directorul Școlii de

tip-internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea părinților din or. Strășeni,

și are calitatea de persoană apropiată și determină interesul personal al lui

Constantin Ioniță din relația de rudenie soț/soție.

pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea părinților din or. Strășeni, contrar

prevederilor legale a semnat în privința persoanei apropiate, a soției Corina

Ioniță, următoarele acte: ordinul nr. 101-c din 17 august 2017 „Cu privire la

premierea cadrelor didactice”; ordinul nr. 40-p din 31 mai 2018 „Cu privire la

încetarea contractelor individuale de muncă pe durată determinată”; ordinul

nr. 76-p din 30 mai 2019 „Cu privire la încetarea contractelor individuale de

muncă pe durată determinată”; ordinul nr. 92-p din 30 iulie 2019 „Cu privire la

achitarea premiului anul cadrelor didactice” (a se vedea pct.41-44 menționate

supra).

respectat obligația de evitare a conflictelor de interese. Or, acesta, în calitatea

sa de director al Școlii de tip-internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea

părinților din or. Strășeni, a soluționat și a semnat la 30 mai 2019 și

30 iulie 2019 acte juridice în privința persoanelor apropiate, și anume a soției

sale Corina Ioniță, contrar dispozițiilor art. 12 alin.(4) lit.b) și art. 14

24

alin.(3)-(4) din Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a

intereselor personale, menționate mai sus la pct.81, 82, fără a declara situația ca

fiind un posibil conflict de interese către Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării și fără a se abține de la soluționarea chestiunii care o viza pe soția

dânsului (a se vedea pct.43-44, 49 menționate mai sus).

emiterea și semnarea acestor acte administrative, fără declararea și soluționarea

conflictului de interese real, Constantin Ioniță a încălcat regimul juridic al

integrității și transparenței în funcția publică. Legea nr. 133 din 17 iunie 2016

privind declararea averii și intereselor personale impune obligația de a declara

situațiile care pot duce la un conflict de interese, tocmai pentru a preveni

influențele personale asupra deciziilor administrative.

decizional și poate crea suspiciuni asupra obiectivității funcției exercitate. Or,

în sensul art. 12 alin. (4) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea

averii și intereselor personale, Constantin Ioniță urma să informeze șeful

ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la

data constatării, despre conflictul de interese în care se află și să se abțină de la

emiterea și semnarea documentelor până la soluționarea conflictului.

ordinului nr. 101-c din 17 august 2017 „Cu privire la premierea cadrelor

didactice” și a ordinului nr. 40-p din 31 mai 2018 „Cu privire la încetarea

contractelor individuale de muncă pe durată determinată” în cercul persoanelor

apropiate Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și intereselor

personale (în redacția de până la 01 iulie 2018) nu prevedea expres că soția este

persoană apropiată, nu pot fi justificate inacțiunile lui Constantin Ioniță de a

respecta regimul juridic al conflictelor de interese. Or, în sensul art. 2 al Legii

nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și intereselor personale, un

conflict de interese există în cazul în care exercitarea imparțială și obiectivă a

funcțiilor este compromisă din motive care implică familia, viața sentimentală,

atașamentul, interesul economic sau orice alt interes comun cu cel al

destinatarului, în speță, soția reclamantului.

reglementa la noțiunea de persoană apropiată și membrul de familie ”soția”, nu

exonerează reclamantul de obligația de a nu compromite exercitarea atribuțiilor

sale cu imparțialitate și obiectivitate. Respectiv, Constantin Ioniță trebuia să

întreprindă toate acțiunile potrivit rigorilor legale, întru evitarea oricărei

suspiciuni de transparență decizională, urmând să acționeze în mod etic, liber

de influența necorespunzătoare și cu respectarea interesului public, a

25

supremației Constituției Republicii Moldova și a legii. Sau altfel spus, la caz

este evident, vizibil și perceput interesul personal al lui Constantin Ioniță, față

de persoana în privința căreia a decis, or, de aceasta îl leagă familia, copiii,

interese comune. Astfel, este indubitabil prezent un conflict de interese al lui

Constantin Ioniță legat de interesul personal față de soția sa Corina Ioniță pe

care intimatul nu la declarat și soluționat în modul corespunzător.

că actul de constatare nr.191/10 din 18 iunie 2021, identifică acțiunile

întreprinse de Constantin Ioniță, care constituie o încălcare a regimului juridic

al conflictelor de interese, și anume: nedeclararea în modul și în termenul

corespunzător a conflictului de interese real, respectiv nesoluționarea

conflictului de interese real prin abținere și în final consumarea conflictului de

interese, prin participarea la luarea deciziilor, emiterea actelor administrative în

privința persoanelor apropiate (a soției) . Prin emiterea unor acte administrative

aferente soției sale Corina Ioniță, fără a declara și soluționa conflictul de

interese, Constantin Ioniță nu a respectat obligațiile legale de transparență și

integritate.

personale în procesul decizional, afectând imparțialitatea necesară în

administrarea instituției publice.

judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că instanțele ierarhic inferioare

au evaluat eronat situația de fapt, concluzionând că achitarea premiului anul și

încetarea contractelor individuale de muncă soției lui Constantin Ioniță (cu

achitarea plăților pentru concediile nefolosite) nu reprezintă un conflict de

interese.

și a intereselor personale, definesc conflictul de interese ca situația în care

interesele personale ale unei persoane publice ar putea influența sau periclita

obiectivitatea și imparțialitatea deciziilor administrative. Achitarea premiului

anual și încetarea contractelor individuale de muncă unei persoane apropiate din

funcții administrative subordonate directorului Școlii de tip-internat pentru

copii orfani și rămași fără îngrijirea părinților din or. Strășeni (cu dispunerea

achitării plăților pentru concediile nefolosite) fără raportarea conflictului de

interese, constituie un caz de conflict de interese real. Faptul că aceste relații de

rudenie nu au fost raportate și soluționate potrivit prevederilor legale,

contravine scopului legii de a asigura transparența și imparțialitatea în

exercitarea funcției publice.

26

observa că interesul personal al lui Constantin Ioniță constă în existența

legăturilor de rudenie care au potențialul de a influența deciziile și obiectivitatea

în gestionarea instituției.

(cu dispunerea achitării plăților pentru concediile nefolosite) soției sale, creează

o situație în care Constantin Ioniță este perceput ca acționând în interesul

acesteia. Interesul personal se evidențiază prin faptul că este compromisă

imparțialitatea, fiind puse în prim plan legăturile personale la adoptarea

deciziilor profesionale. Aceasta este o formă de interes personal, în care

prioritățile instituționale sunt influențate de relațiile private.

tocmai pentru a preveni orice suspiciuni de interes personal, care ar putea

influența deciziile administrative și a spori încrederea cetățenilor în autoritățile

publice, și să acționeze în conformitate cu opțiunea de soluționare a conflictului

de interese oferita de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Faptul că

nu a declarat conflictul, reprezintă o încălcare a normelor de integritate și

transparență în funcția publică, chiar dacă interesul personal nu a fost material

sau evident.

nu exclude interesul personal al intimatului vizavi de persoana apropiata Corina

Ioniță, căreia îi acordă un beneficiu material sub formă de premiu sau premiu

anual. Iar, faptul că prin doua ordine pe care le-a emis se referă la încetarea

relațiilor de muncă, nu exceptează legătura de rudenie cu cea în privința căreia

se decide. Deci, eventualul interes personal persista întrucât și de această dată

Corina Ioniță urmează să beneficieze de resurse financiare pentru concediu

nefolosit, odată ce au fost încetate relațiile de muncă.

consideră că instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de natura relațiilor de

rudenie și de influența lor asupra deciziilor administrative în gestionarea

instituției.

constă în verificarea corectitudinii aplicării de către instanțele de judecată

ierarhic inferioare a normelor ce reglementează termenul de efectuare a

controlului precum și termenul de repartizare a sesizării.

nerespectarea termenului de desfășurare a procedurii administrative ar constitui,

prin ea însăși, un temei suficient pentru anularea actului de constatare emis de

Autoritatea Națională de Integritate. Instanța de recurs reiterează că finalitatea

27

controlului de integritate constă în verificarea veridicității și conformității

declarațiilor de avere și interese personale cu situația patrimonială reală a

subiectului declarării, iar orice vicii de procedură, inclusiv cele legate de durata

desfășurării controlului, nu pot afecta valabilitatea actului administrativ decât

în măsura în care acestea produc o vătămare concretă și semnificativă

drepturilor procesuale ale persoanei vizate.

administrative nu a fost însoțită de nicio probă din care să rezulte că reclamantul

ar fi fost lipsit de posibilitatea de a-și exercita drepturile procesuale — de a

consulta dosarul, de a fi audiat, de a formula puncte de vedere ori de a contesta

actele încheiate în cursul procedurii. Dimpotrivă, acesta a fost informat despre

inițierea controlului, a fost invitat la procedura de audiere și a avut posibilitatea

de a prezenta explicații și documente relevante, inclusiv în instanță.

dacă depășește termenele prevăzute de lege, nu atrage automat nulitatea actului

de constatare în lipsa unei vătămări efective și demonstrabile. În aceste condiții,

circumstanța invocată de prima instanță – respectiv depășirea duratei maxime

prevăzute de art. 37 din Legea nr. 132/2016 și art. 60 din Codul administrativ –

nu este decisivă pentru stabilirea legalității și temeiniciei actului administrativ

emis.

administrativă și ținând cont de complexitatea acesteia, de volumul lucrului

efectuat de inspectorul de integritate, inclusiv de înaintare a demersurilor,

interpelărilor, răspunsurilor primite, solicitarea explicațiilor, care se fac și prin

intermediul oficiului poștal, cercetarea înscrisurilor, se constată că termenul de

efectuare a controlului averii și a intereselor personale inițiat în privința lui

Constantin Ioniță o perioadă de 113 zile (78 de zile lucrătoare), în coraport cu

volumul informațiilor acumulate de Autoritatea Națională de Integritate este

unul rezonabil, justificat și care corespunde prevederilor legale.

detaliată a motivelor instanțelor ierarhic inferioare cu privire la acest aspect

procedural, direcționând analiza către conținutul și fundamentarea actului de

constatare pe fondul raporturilor juridice deduse judecății.

nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale,

instanța de recurs notează că evitarea survenirii unui conflict de interese real,

presupune evitarea creării situației pentru Constantin Ioniță de a fi chemat să

emită acte administrative sau să încheie acte juridice în privința unei persoane

apropiate. Iar, în cazul în care survenirea unui conflict de interese real ca urmare

28

a celui potențial nu a fost posibil de evitat, art. 12 alin. (4) - (5) al Legii nr. 133

din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, prevede în

mod expres care sunt acțiunile pe care urmează să le întreprindă subiectul

declarării (a se vedea pct.81 menționat mai sus).

conflictului de interese, intervine necesitatea atragerii lui Constantin Ioniță la

răspundere juridică pentru lipsa de integritate de care a dat dovadă.

17 iunie 2016 (în vigoare la data emiteri actului de constatare) rezultă că pentru

emiterea actelor administrative și semnarea actelor juridice cu încălcarea

dispozițiilor legale privind conflictul de interese, intervine și sancțiunea privind

răspunderea contravențională sau penală, la fel și revocarea, destituirea sau,

după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale

subiectului în cauză.

Națională de Integritate a încălcat principiul proporționalității și nu a motivat

corespunzător actul de constatare în partea ce ține de aplicarea sancțiunii,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, prin prisma

dispozițiilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și

a intereselor personale (în vigoare la data emiterii actului de constatare) și

art. 39 alin. (2) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, din moment ce inspectorul de integritate în rezultatul desfășurării

procedurii administrative de control constată încălcarea regimului juridic al

conflictelor de interese, emite un act de constatare. În acest sens, sancțiunile și

anume: încetarea raporturilor de muncă, privarea de dreptul de a deține o funcție

publică sau de demnitate publică, precum și înscrierea în Registrul de stat al

interdicțiilor survin ca efect al legii, fără ca inspectorul de integritate să dispună

de o marjă de apreciere în acest sens. Altfel spus, în condițiile în care legea

prevede în mod expres tipurile de încălcări și sancțiunile pentru aceste

încălcării, inspectorul aplică norma specială. Or, dacă autoritatea poate decide

discreționar și doar din mai multe consecințe juridice este legală, atunci dreptul

discreționar al autorității publice se reduce la alegerea consecinței

juridice/soluției legale.

averii și a intereselor personale prevede în mod expres că sancțiunea pentru

conflictul de interese real este contravențională sau penală și încetarea

raporturilor de muncă.

art. 11 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

29

personale, potrivit cărora, subiectul declarării are obligația de a respecta

principiile generale privind evitarea conflictelor de interese. Totuși, materialele

dosarului atestă că Constantin Ioniță a emis și semnat acte administrative în

beneficiul unei persoane apropiate, respectiv a soției sale, fără a declara și

soluționa conflictul de interese în termenele și condițiile prevăzute de lege.

interdicția de a exercita o funcție publică sau de demnitate publică pe o perioadă

de 3 ani, începând de la data eliberării din funcție sau de la data rămânerii

definitive a actului de constatare. Faptele care definesc conflictul de interese

consumat includ rezolvarea unei cereri sau a unui demers, emiterea unui act

administrativ, încheierea unui act juridic, luarea sau participarea la luarea unei

decizii în exercitarea funcției publice sau de demnitate publică, toate în

contradicție cu prevederile legale.

public și impactul negativ asupra funcției publice deținute, inspectorul de

integritate a concluzionat, în mod întemeiat, că se impune încetarea exercitării

funcției publice de către persoana în cauză. De asemenea, s-a dispus decăderea

acesteia din dreptul de a ocupa o funcție publică sau o funcție de demnitate

publică pe o perioadă de 3 ani, începând de la data eliberării sau destituirii din

funcție. Totodată, s-a decis înscrierea persoanei în Registrul de stat al

persoanelor care au interdicția de a ocupa funcții publice sau de demnitate

publică, această înscriere fiind efectuată de la data eliberării sau destituirii din

funcție.

a preveni repetarea unor situații similare în viitor, asigurând respectarea

principiilor transparenței și legalității în exercitarea atribuțiilor publice.

actul de constatare este proporțională cu gravitatea încălcărilor comise de

Constantin Ioniță. Aceasta respectă cadrul legal, fiind o măsură necesară pentru

a preveni repetarea comportamentului necorespunzător, pentru a proteja

integritatea instituțiilor publice și pentru a menține încrederea cetățenilor în

administrația publică. La rândul său, argumentul privind neproporționalitatea

sancțiunii este nefondat, întrucât sancțiunile impuse sunt justificate, legale și

conforme cu principiile proporționalității și statului de drept.

Națională de Integritate nu ar fi indicat în actul administrativ contestat natura

exactă a interesului personal al directorului Școlii de tip-internat pentru copii

orfani și rămași fără îngrijirea părinților din or. Strășeni – Constantin Ioniță, este

neîntemeiat și contravine cadrului legal aplicabil.

30

declararea averii și intereselor personale, interesul personal reprezintă orice

avantaj material sau nematerial pe care o persoană îl obține pentru sine, pentru

rudele apropiate sau pentru alte persoane față de care are obligații personale, de

natură să influențeze sau să afecteze imparțialitatea în luarea deciziilor. La caz,

în actul emis, Autoritatea Națională de Integritate a identificat clar că Constantin

Ioniță a emis și semnat acte administrative care au favorizat o persoană

apropiată, ceea ce constituie o manifestare clară a unui conflict de interese

consumat.

demonstrează în mod implicit existența unui interes personal, care este deja

reglementat prin lege. Prin urmare, Autoritatea Națională de Integritate nu este

obligată să detalieze suplimentar natura exactă a interesului personal, deoarece

situația de fapt demonstrează suficient că actele administrative au fost

influențate de o relație de apropiere.

Națională de Integritate să documenteze detaliat fiecare aspect subiectiv al

interesului personal, dar să stabilească dacă acțiunile persoanei vizate au fost

influențate de relații personale sau de altă natură, astfel încât să afecteze

imparțialitatea și obiectivitatea deciziilor. În acest caz, actele administrative

semnate de Constantin Ioniță, în privința soției sale - Corina Ioniță,

demonstrează o utilizare părtinitoare a funcției publice în beneficiul unui interes

personal.

Integritate și corespund criteriilor prevăzute de lege pentru a stabili un conflict

de interese. Prin urmare, pretinsa lipsă de detaliere a interesului personal nu

afectează legalitatea actului administrativ emis.

favorabile unei persoane apropiate, demonstrează în mod obiectiv existența

unui interes personal de natură să afecteze imparțialitatea și obiectivitatea

deciziilor directorului Școlii de tip-internat pentru copii orfani și rămași fără

îngrijirea părinților din or. Strășeni. Prin urmare, interesul personal constă în

relația apropiată cu beneficiarul actelor administrative, iar această relație este

suficientă pentru a justifica aplicarea sancțiunilor, fără a fi necesară o detaliere

suplimentară.

la Autoritatea Națională de Integritate, instanța de recurs conchide că actul emis

de Autoritatea Națională de Integritate identifică clar acțiunile concrete, care au

generat conflictul de interese și beneficiarul acestuia, respectând pe deplin

31

cerințele legale. Nu există nicio cerință legală suplimentară de a detalia

motivațiile subiective sau psihologice ale persoanei în cauză.

consideră întemeiat argumentul recurentei că instanța de apel a emis decizia

contestată cu aplicarea eronată a normelor de drept material și nefondată

concluzia instanțelor ierarhic inferioare precum că, la caz, sunt întrunite

temeiurile de ilegalitate a actului de constatare al Autorității Naționale de

Integritate nr. 191/10 din 18 iunie 2021 din motivul lipsei conflictului de

interese, interesului personal, lipsa motivării privind aplicarea sancțiunilor

menționate în raport cu pretinsele încălcări admise de intimat/reclamant,

precum și termenul de soluționare a conflictului și repartizării.

administrativ contestat, instanța de recurs consideră neîntemeiată și respinge

pretenția reclamantului Constantin Ioniță privind anularea actului de constatare

nr.191/10 din 18 iunie 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate.

instanțe și decizia instanței de apel au fost emise cu aplicarea greșită a normelor

de drept material, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul, a casa decizia din 03 mai 2023 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani și de a emite o nouă decizie de respingere integrală a cererii de chemare

în judecată depusă de Constantin Ioniță.

alin. (3) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Casează integral decizia din 03 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 16 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emite

o nouă decizie, prin care:

Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Constantin Ioniță împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

32