3ra-969/23 — obligarea emiterii actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea emiterii actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile recursului nu se incadreaza in prevederile art. 246 din Codul administrativ
3ra-969/23 — obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Nicolaev Ion,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Ion Nicolaev împotriva Autorității Naționale de
Integritate cu privire la constatarea discriminării și obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil,
împotriva deciziei din 6 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-969/23
NR. PIGD 2-21148341-01-3ra-22092023)
Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.246 din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: O. Melniciuc,
Instanța de apel : V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca
12 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Nicolaev
Ion
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 5 octombrie 2021, Ion Nicolaev s-a adresat în instanță de judecată
cu acțiune în contencios administrativ împotriva Autorității Naționale de
Integritate privind constatarea discriminării în câmpul muncii și obligarea
pârâtei să emită actul administrativ individual favorabil privind achitarea
prejudiciului material și moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin ordinul Autorității
Naționale de Integritate nr. 79 p din 18.06.2018, a fost numit în funcția de
inspector de integritate în cadrul Inspectorului de Integritate al Autorității
Naționale de Integritate, iar potrivit fișei de post elaborată pentru funcția de
inspector de integritate, a exercitat următoarele activități: controlul averii și
al intereselor personale, privind respectarea regimului juridic al conflictelor
de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor; primirea, colectarea,
centralizarea și procesarea datelor și informațiilor cu privire la situația
averilor deținute de persoane în timpul exercitării mandatelor, a funcțiilor
publice și de demnitate publică, de asemenea cu privire la incompatibilitățile
și conflictele de interese ale persoanelor care ocupă o funcție publică sau de
demnitate publică; controlul declarațiilor de avere și interese personale;
constatarea, în condițiile legii, a diferențelor substanțiale dintre averea
dobândită și veniturile obținute de către subiectul declarării împreună cu
membrii familiei, concubinul/concubina pe parcursul exercitării mandatului,
a funcției publice sau de demnitate publică în aceeași perioadă; constatarea
conflictelor de interese, a incompatibilităților și a restricțiilor încălcate de
către persoanele ce ocupă sau au ocupat demnități ori funcții publice;
întocmirea actelor de constatare în condițiile legii; sesizarea organelor
competente în cazul identificării încălcărilor legislației care nu țin de
competența autorității; aplicarea în cadrul procedurilor de control sau ca
urmare a acestora a sancțiunilor contravenționale și/sau a măsurilor
procedurale de asigurare prevăzute de lege și de Metodologia de efectuare a
controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului
juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și restricțiilor;
consultarea organizațiilor publice și subiecților declarării în domeniul de
activitate al inspectoratului; constatarea contravențiilor, examinarea cauzelor
contravenționale și aplicarea sancțiunilor contravenționale.
1
Prin ordinul Autorității Naționale de Integritate nr. 14 din 23.04.2019
cu privire la organizarea și controlul activității Inspectoratului de Integritate
a fost împuternicit cu atribuții de control și organizare a activității
Inspectoratului de Integritate.
A relatata că, în baza fișei de post nr.5/2, elaborată pentru funcția de
inspector de integritate împuternicit cu atribuții de control și organizare a
activității Inspectoratului de Integritate, anexată la ordinul Autorității
Naționale de Integritate nr. 14 din 23.04.2019, care i-a fost adusă la
cunoștință la 26.04.2019, a desfășurat următoarele activități: stabilirea
obiectivele individuale pentru inspectorii de integritate din cadrul
Inspectoratului de Integritate; evaluarea performanțelor profesionale
individuale ale inspectorilor de integritate din cadrul Inspectoratului de
Integritate; elaborarea și revizuirea fișelor de post ale inspectorilor de
integritate din cadrul Inspectoratului de Integritate; asigurarea respectării
disciplinei de muncă și a Normelor interne de conduită și etică de către
inspectorii de integritate din subordine; coordonarea cererilor de concediu de
odihnă și asigurarea realizării graficului concediilor de odihnă pentru
inspectorii de integritate din subordine; întocmirea tabelelor de pontaj lunar
pentru inspectorii de integritate din subordine; analizarea și promovarea
propunerilor și inițiativelor inspectorilor de integritate din subordine;
elaborarea și aprobarea planurilor de activitate ale Inspectoratului de
Integritate, întocmirea rapoartelor periodice despre activitatea
Inspectoratului de Integritate. raportarea în fața președintelui Autorității
despre activitatea Inspectoratului; organizarea procesului de dezvoltare
profesională continuă a inspectorilor de integritate din cadrul Inspectoratului
de Integritate; asigurarea și monitorizarea aplicării conforme de către
inspectorii de integritate a prevederilor legislației naționale și a celor
menținute în Metodologia de efectuare a controlului averii și al intereselor
personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese,
al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. Acordarea suportului
metodologic necesar în activitatea de control realizată de inspectorii de
integritate. verificarea și coordonarea proiectelor actelor de constatare și a
proiectelor proceselor - verbale de inițiere a controlului sau de refuz al
inițierii controlului, elaborate de inspectorii de integritate.
Comparând activitățile pe care le-a desfășurat până la 22.04.2019 în
calitate de inspector de integritate cu activitățile desfășurate, începând cu
23.04.2019, în calitate de inspector de integritate superior, împuternicit cu
atribuții de control și organizare a activității Inspectoratului de Integritate, în
baza fișei de post nr. 5/2, adusă la cunoștință la 26.04.2019 și fișei de post
nr.1, adusă la cunoștință la 12.11.2020, se constată că, activitățile efectuate
sânt diferite. Activitățile pe care le-a desfășurat în calitate de inspector de
integritate superior, împuternicit cu atribuții de control și organizare a
activității Inspectoratului de Integritate, diferă de activitățile desfășurate de
inspectorii de integritate, stabilite în art. 19 din Legea nr. 132/2016.
2
A invocat reclamantul conform prevederilor art.19 din Legea
nr.132/2016, activitatea pe care a desfășurat-o în calitate de inspector de
integritate superior, împuternicit cu atribuții de control și organizare a
activității Inspectoratului de Integritate, este comparabilă și nu diferă de
activitatea desfășurată de șefii de direcții din cadrul Autorității Naționale de
Integritate și șefii de direcții generale din cadrul altor Autorități Publice
Autonome, care ca și el au desfășurat activități de control si organizare. Iar,
prin ordinul Autorității Naționale de Integritate nr.4 din 15.02.2021 cu
privire la organizarea și controlul activității Inspectoratului de Integritate a
fost abrogat ordinul Autorității Naționale de Integritate nr. 14 din 23.04.2019
cu privire la organizarea și controlul activității Inspectoratului de Integritate,
un alt inspector de integritate fiind împuternicit cu atribuții de control și
organizarea activității Inspectoratului de Integritate.
A susținut că, în perioada 23.04.2019 - 15.02.2021, în baza atribuțiilor
de control și organizare a activității Inspectoratului de Integritate, a exercitat
conducerea Inspectoratului de Integritate, care potrivit hotărârii
Parlamentului nr. 9/2018 privind aprobarea structurii și efectivului limită ale
Autorității Naționale de Integritate, are statut de Direcție Generală. În toată
această perioadă a fost remunerat cu salariul pentru funcția de inspector de
integritate superior, codul funcției fiind A2107, calculat în baza Legii nr.
270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, la fel ca el
fiind remunerați toți inspectorii de integritate superiori, deși activitatea
desfășurată a fost diferită.
Astfel, consideră că, a fost discriminat în câmpul muncii față de
inspectorii de integritate superiori, discriminare care se manifestă prin
remunerare egală pentru prestarea muncii de valoare inegală. Șefii de direcții
din cadrul Autorității, codul funcției fiind A2028, și șefii de Direcții
Generale din cadrul altor autorități publice autonome, codul funcției fiind
A2022, deși au prestat aceeași muncă ca și reclamantul, care consta în
organizarea și controlul activității direcțiilor pe care le conduc, au fost
remunerați cu un salariu diferit de cel primit de el și diferit de cel primit de
subalternii lor, pe când reclamantul a primit un salariu egal cu cel al
inspectorilor de integritate din subordine. Pentru activitatea desfășurată în
calitate de inspector de integritate superior, împuternicit cu atribuții de
control și organizare a activității Inspectoratului de Integritate, trebuia să fie
remunerat cu salariul lunar pentru funcția de șef Direcție generală, codul
funcției fiind A2022, calculat în baza Legii nr. 270/2018 privind sistemul
unitar de salarizare în sectorul bugetar sau, în cel mai rău caz, trebuia să fie
remunerat cu salariul pentru funcția de șef de Direcție, codul funcției fiind
A2028.
A mai indicat reclamantul că, pentru munca prestată în perioada
23.04.2019 - 15.02.2021, în calitate de inspector de integritate superior,
împuternicit cu atribuții de control și organizare a activității Inspectoratului
de Integritate, a fost remunerat inechitabil și discriminatoriu în raport cu
3
inspectorii de integritate, inspectorii superiori de integritate, șefii de direcții
din cadrul Autorității Naționale de Integritate și șefii de Direcții generale din
cadrul altor autorități publice autonome, cu încălcarea dispozițiilor art. 3 alin.
(1) lit. b) din Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în
sectorul bugetar potrivit cărora, unul din principiile care stă la baza
sistemului de salarizare este principiul nediscriminării și echității în sensul
asigurării tratamentului egal și a remunerării egale pentru muncă de valoare
egală; art. 7 alin. (2) din Legea nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalității,
potrivit cărora, acțiunea angajatorului de a remunera inegal pentru același tip
și/ sau volum de muncă se consideră discriminatorie; art. 8 alin. (1) Codul
muncii, potrivit cărora în cadrul raporturilor de muncă acționează principiul
egalității în drepturi a tuturor salariaților. Orice discriminare, directă sau
indirectă, a salariatului pe criterii de sex, vârstă, rasă, culoare a pielii, etnie,
religie, opțiune politică, origine socială, domiciliu, dizabilitate, infectare cu
HIV/SIDA, apartenență sau activitate sindicală, precum și pe alte criterii
nelegate de calitățile sale profesionale, este interzisă; art. 10 alin. (2) lit. g)
Codul muncii, potrivit cărora angajatorul este obligat să asigure o plată egală
pentru o muncă de valoare egală; art. 4 alin. (3) din Carta socială europeană
revizuită, adoptată la Strasbourg la 03.05.1996, ratificată de Republica
Moldova prin Legea nr. 484/2001 pentru ratificarea parțială a Cartei sociale
europene revizuite, potrivit cărora părțile se angajează să recunoască dreptul
lucrătorilor și lucrătoarelor la salarizare egală pentru muncă de valoare egală;
art. 7 lit. a) subpunctul (І) din Pactul nr. 166 din 16.12.1966 cu privire la
drepturile economice sociale și culturale, potrivit cărora statele părți la
prezentul Pact recunosc dreptul pe care îl are orice persoană de a se bucura
de condiții de muncă juste și prielnice, care să asigure îndeosebi remunerația
care să producă tuturor muncitorilor cel puțin un salariu echitabil și o
remunerație egală pentru o muncă de valoare egală.
A opinat reclamantul că, la 09.08.2019, urmare a constatării faptului
că, exercitarea atribuțiilor de control și organizare a activității Inspectoratului
de Integritate presupune un volum de muncă și responsabilitate foarte mare,
urmărind scopul reușirii verificării și coordonării rapoartelor de sesizare din
oficiu, proiectelor actelor de constatare, proceselor-verbale de inițiere și de
refuz al inițierii controlului, emise de inspectorii de integritate, a depus pe
numele președintelui Autorității Naționale de Integritate raportul nr. 04-
08/413, prin care a propus ca cele 16 dosare de control pe care le avea în
gestiune la acel moment să fie repartizate aleatoriu pentru continuarea
controlului.
Conducerea Autorității, fiind la curent că exercitarea atribuțiilor de
control și organizare a activității Inspectoratului de Integritate, care i-au fost
delegate prin ordinului Autorității Naționale de Integritate nr. 14 din
23.04.2019, necesită concentrare și implicare maximă pe domeniul
verificării și coordonării rapoartelor de sesizare din oficiu, proiectelor actelor
de constatare, proceselor-verbale de inițiere și de refuz al inițierii controlului
4
emise de inspectorii de integritate, a acceptat redistribuirea aleatorie a
dosarelor pe care le-a avut în gestiune. Analizând fișele de post elaborate
pentru funcția de inspector de integritate, împuternicit cu atribuții de control
și organizare a activității Inspectoratului de Integritate, aduse la cunoștință
la 26.04.2019 și la 12.11.2020, se observă că activitatea de control al averii
și intereselor personale, activitatea de control al respectării regimului juridic
al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor a
fost diminuată de la 40 % la 4 %. Această diminuare a controalelor a fost
operată cu scopul ca inspectorul de integritate, împuternicit cu atribuții de
control și organizare a activității Inspectoratului de Integritate, să se ocupe
de managementul Inspectoratului, de verificarea și coordonarea rapoartelor
de sesizare din oficiu, proiectelor actelor de constatare, proceselor-verbale
de inițiere și de refuz al inițierii controlului emise de inspectorii de
integritate.
Drept urmare, la 20.03.2020, a depus președintelui Autorității
Naționale de Integritate un raport, informând că renunță să exercite
atribuțiile de control și organizare a activității Inspectoratului de Integritate
care i-au fost delegate prin ordinului Autorității Naționale de Integritate nr.
14 din 23.04.2019, deoarece munca pe care o desfășura zilnic consta de fapt
în exercitarea efectivă a conducerii Inspectoratului Integritate, iar
remunerarea o primea pentru exercitarea funcției de inspector de integritate,
iar prin viza președintelui Autorității Naționale de Integritate, aplicată pe
raportul nominalizat, nu s-a acceptat renunțarea la exercitarea atribuțiilor de
control și organizare a activității Inspectoratului de Integritate.
Astfel, la 28.07.2020, a expediat la adresa electronică de serviciu
rodica.antoci@ ani.md un alt raport, informând din nou că, renunță să
exercite atribuțiile de control și organizare a activității Inspectoratului de
Integritate care i-au fost delegate prin ordinului Autorității Naționale de
Integritate nr. 14 din 23.04.2019, motivul a fost același, remunerare inegală
pentru muncă de valoare egală/ remunerare egală pentru muncă de valoare
inegală, acest raport de asemenea ne fiind acceptat. La 05.01.2021 a expediat
la adresa electronică de serviciu rodica.antoci@ani. md al treilea raport,
informând că, renunță să exercite atribuțiile de control și organizare a
activității Inspectoratului de Integritate care i-au fost delegate prin ordinul
Autorității Naționale de Integritate nr.14 din 23.04.2019, iar, de această dată
raportul a fost acceptat și peste mai mult de o lună de zile a fost emis ordinul
Autorității Naționale de Integritate nr. 4 din 15.02.2021, prin care atribuțiile
de control și organizare a activității Inspectoratului de Integritate au fost
delegate unui alt inspector de integritate.
A remarcat că, drept temei al emiterii ordinului Autorității Naționale
de Integritate nr. 4 din 15.02.2021, au servit cererile de renunțare la
atribuțiile de control și organizare a activității Inspectoratului de Integritate.
Pentru activitatea desfășurată în anul 2020, în calitate de conducător al
Inspectoratului de integritate, în procesul evaluării performanțelor
5
profesionale, a obținut calificativul foarte bine. Din denumirea fișei de
evaluare a funcționarului public de conducere se constată că, funcția de
inspector superior de integritate cu atribuții de organizare și control a
Inspectoratului de Integritate este o funcție de conducere. Activitatea pe care
a desfășurat-o în calitate de inspector de integritate împuternicit cu atribuții
de control și organizare a activității Inspectoratului de Integritate, ca și
activitatea celorlalți șefi de direcții din cadrul Autorității a fost evaluată anual
de către președintele Autorității, iar activitatea inspectorilor de integritate o
evalua anual reclamantul.
A informat reclamantul că, potrivit pct. pct. 6, 8, 11 din Regulamentul
privind organizarea și funcționarea Inspectoratului de Integritate al
Autorității Naționale de Integritate, aprobat prin ordinul Autorității
Naționale de Integritate nr.74 din 24.07.2020, Inspectoratul de Integritate
este format din șeful Inspectoratului (inspectorul superior/ principal de
integritate cu atribuții de control și organizare a activității Inspectoratului),
desemnat de președintele Autorității Naționale de Integritate. Șeful
Inspectoratului de integritate exercită următoarele atribuții: 1) conduce,
organizează, coordonează, controlează și răspunde de activitatea
subdiviziunii; 2) participă la elaborarea proiectelor actelor normative
interne; 3) stabilește obiectivele individuale și evaluează performanțele
profesionale individuale ale angajaților din subordine; 4) elaborează și
revizuiește fișele de post ale angajaților din subordine; 5) asigură aplicarea
corectă a prevederilor legislației în activitatea Inspectoratului; 6) verifică și
coordonează în ultima instanță proiectele tuturor actelor elaborate în cadrul
subdiviziunii; 7) ține evidența în registrele subdiviziunii fără posibilitatea
delegării sarcinii respective către alți inspectori de integritate; 8) sesizează
Colegiul disciplinar în cazul stabilirii abaterilor disciplinare admise de către
inspectorii de integritate, cu informarea președintelui Autorității; 9) asigură
respectarea disciplinei de muncă și a Normelor interne de conduită și etică
din cadrul Autorității de către angajații din subordine; 10) coordonează
cererile de concediu de odihnă și asigură realizarea graficului concediilor de
odihnă pentru angajații din subordine; 11) întocmește tabelele de pontaj lunar
pentru angajații din subordine; 12) prezintă propuneri privind relațiile cu
instituțiile și organizațiile din țară și de peste hotare; 13) analizează și
promovează propunerile și inițiativele angajaților din subordine; 14)
raportează în fața președintelui Autorității despre activitatea desfășurată.
Toate activitățile funcției exercitate sunt coordonate de către inspectorii de
integritate cu șeful Inspectoratului.
A mai invocat că, atribuțiile exercitate de șeful Inspectoratului de
Integritate, stipulate în pct. 8 din Regulamentul enunțat, se regăsesc în
totalitate în fișele de post elaborate pentru funcția de inspector de integritate
împuternicit cu atribuții de control și organizare a activității Inspectoratului
de Integritate, aduse la cunoștință la 26.04.2019 și 12.11.2020. Iar, din
prevederile pct.pct.6, 8 și 11 din Regulamentul privind organizarea și
6
funcționarea Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale de
Integritate, aprobat prin ordinul Autorității Naționale de Integritate nr. 74 din
24.07.2020 se constată că a exercitat funcția de șef al Inspectoratului de
Integritate.
Potrivit pct. 6 din fișele de post, elaborate pentru funcția de inspector
de integritate și inspector de integritate superior și aprobate de conducerea
Autorității Naționale de Integritate la 12.11.2020, conducătorul direct al
inspectorilor de integritate și inspectorilor de integritate superiori este
inspectorul de integritate principal/ superior cu atribuții de organizare si
control a activității Inspectoratului de Integritate. Din aceste fișe de post
concluzionează că a exercitat funcția de șef al Inspectoratului de Integritate,
având în subordine inspectori de integritate. Comparând fișa de post
elaborată pentru funcția de inspector de integritate superior/ principal cu
atribuții de control și organizare a activității Inspectoratului de Integritate cu
fișa de post pentru funcția de șef de Direcție juridică constată că activitățile
sunt comparabile și nu diferă.
Reclamantul a remarcat că, Inspectoratul de Integritate este
subdiviziunea de bază/ subdiviziunea pilon a Autorității, deoarece inspectorii
de integritate sunt acele persoane care nemijlocit exercită controalele de
specialitate. Celelalte subdiviziuni (Direcția juridică, Direcția evaluare,
prevenire și implementare a politicilor, Direcția resurse umane și
documentare) sunt subdiviziuni de suport. În aprilie 2019, când a început să
exercite atribuțiile de control și organizare a activității Inspectoratului de
Integritate, în Inspectorat activau 9 inspectori de integritate din cei 43. Până
la sfârșitul anului 2019 în cadrul Inspectoratului de Integritate activau 15
inspectori de integritate din cei 43. Pe când în cadrul celorlalte direcții de
suport activau până la 6 angajați. În calitate de inspector de integritate
superior, cu atribuții de control și organizare a activității Inspectoratului de
Integritate, avea în subordine dublu angajați în comparație cu ceilalți șefi de
direcții. Numărul angajaților din subordine denotă că inspectorul de
integritate superior, cu atribuții de control și organizare a activității
Inspectoratului de Integritate, avea un volum dublu de muncă în raport cu
ceilalți șefi de direcții.
A opinat reclamantul că, faptul exercitării funcției de conducător al
Inspectoratului de Integritate se desprinde și din conținutul proceselor-
verbale nr.17 din 18.05.2020, nr.18 din 25.05.2020, nr. 20 din 01.06.2020,
nr. 20 din 01.06.2020, nr. 21 din 09.06.2020 și nr. 25 din 22.06.2020 ale
ședințelor pe lângă conducerea ANI la care participau doar cu șefii de
subdiviziuni și se observă că, sarcinile trasate reclamantului sânt specifice
conducătorului Inspectoratului de Integritate. De asemenea, sarcinile trasate
prin ordinul Autorității Naționale de Integritate nr. 40 p din 03.03.2020,
ordinul Autorității Naționale de Integritate nr. 44 p din 17.03.2020 și
dispoziția nr. 10 d din 03.07.2019, confirmă încă odată că, a exercitat
atribuțiile specifice funcției de șef al Inspectoratului de integritate și
7
constatările Centrului național pentru protecția datelor cu caracter personal
relatate în decizia nr. 59 din 28.02.2020 și în procesul-verbal cu privire la
contravenție nr.02/1-08/18/20-031, confirmă că a exercitat atribuțiile
specifice funcției de șef al Inspectoratului de Integritate.
Reclamantul, prin cererea nr.04-08/150 din 25.02.2021 a solicitat
conducerii Autorității Naționale de Integritate recalcularea și achitarea
salariului lunar pentru perioada 23.04.2019 - 15.02.2021, iar, prin scrisoarea
nr. 07/1476 din 24.03.2021, ANI a refuzat să recalculeze și să achite
salariului lunar pentru perioada respectivă. La 04.03.2021, a sesizat Consiliul
pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității cu
plângere, care a servit temei pentru inițierea cauzei nr. 43/21, iar prin decizia
nr. 43/21 din 28.05.2021 Consiliul a constatat că, a fost discriminat prin
faptul remunerării diferențiate pentru același tip de muncă și a recomandat
Autorității Naționale de Integritate să asigure remunerarea egală,
corespunzătoare tipului de muncă realizat în perioada 23.04.2019 -
15.02.2021. Prin cererea nr. N-562/21 din 11.06.2021, în scopul evitării unui
litigiu, a solicitat repetat conducerii Autorității Naționale de Integritate
recalcularea și achitarea salariului lunar pentru perioada 23.04.2019 -
15.02.2021, iar, prin scrisoarea nr. 07/N-562/21 din 16.06.2021 conducerea
Autorității Naționale de Integritate a refuzat repetat să recalculeze și să achite
salariul lunar pentru perioada 23.04.2019 - 15.02.2021.
Drept urmare, prin atitudinea conducerii Autorității Naționale de
Integritate, reclamantului i-a fost cauzat și prejudiciu moral, prin
discriminarea în câmpul muncii, care i-a provocat stări de stres, frustrare,
incertitudine și disconfort emoțional.
A mai susținut reclamantul că, începând cu 23.04.2019 a fost
remunerat inechitabil și discriminatoriu. Situația respectivă a durat până la
15.02.2021, ultima zi a exercitării atribuțiilor de control și organizare a
activității Inspectoratului de Integritate. Fapta de discriminare a fost săvârșită
neîntrerupt în perioada 23.04.2019 - 15.02.2021.
A solicitat reclamantul constatarea că, în perioada 23.04.2019 -
15.02.2021, a fost discriminat în câmpul muncii, prin remunerare diferențiată
pentru același tip de muncă, pe criteriul modalității deținerii funcției,
obligarea Autorității Naționale de Integritate să-i achite prejudiciul material
cauzat prin discriminare: diferența dintre salariul stabilit pentru funcția de
șef Direcție generală, codul funcției fiind A2022, și salariul stabilit și achitat
pentru funcția de inspector de integritate superior, codul funcției fiind
A2107, calculat în baza Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de
salarizare în sectorul bugetar; diferența dintre premiului anual pentru anul
2019, calculat și achitat pentru funcția de inspector de integritate superior,
codul funcției fiind A2107, și premiului anual pentru anul 2019, calculat și
achitat pentru funcția de șef Direcție generală, codul funcției fiind A2022;
diferența dintre sporurile de performanță calculate și achitate, în perioada
23.04.2019 - 15.02.2021, pentru funcția de inspector de integritate superior,
8
codul funcției fiind A2107 și sporurile de performanță calculate pentru
funcția de șef Direcție generală, codul funcției fiind A2022; obligarea
Autorității Naționale de Integritate să-i achite prejudiciul moral în mărime
de 20 000 lei.
Prin cererea de concretizare a pretențiilor, reclamantul a invocat că, a
solicitat constatarea că, în perioada 23.04.2019 - 15.02.2021, a fost
discriminat în câmpul muncii prin remunerare diferențiată pentru același tip
de muncă, pe criteriul modalității deținerii funcției; obligarea Autorității
Naționale de Integritate să-i achite prejudiciul material cauzat prin
discriminare: diferența dintre salariul stabilit pentru funcția de șef Direcție
generală, codul funcției fiind A2022, și salariul stabilit și achitat pentru
funcția de inspector de integritate superior, codul funcției fiind A2107,
calculat în baza Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în
sectorul bugetar; diferența dintre premiului anual pentru anul 2019, calculat
și achitat pentru funcția de inspector de integritate superior, codul funcției
fiind A2107 și premiului anual pentru anul 2019, calculat și achitat pentru
funcția de șef Direcție generală, codul funcției fiind A2022; diferența dintre
sporurile de performanță calculate și achitate în perioada 23.04.2019 -
15.02.2021, pentru funcția de inspector de integritate superior, codul funcției
fiind A2107 și sporurile de performanță, calculate pentru funcția de șef
Direcție generală, codul funcției fiind A2022, și în baza calculelor pe care
le-a făcut, solicită obligarea Autorității Naționale de Integritate să-i achite
prejudiciul material cauzat prin discriminare în mărime de 130 923 lei.
A menționează că, în perioada 23.04.2019 - 31.12.2019, urma a fi
remunerat cu salariul de bază stabilit pentru funcția de șef de Direcție
generală în cadrul Autorității publice autonome. Astfel, conform anexei 3 la
Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar,
funcției de șef de Direcție generală în cadrul autorității publice autonome îi
revine: codul funcției - A2022; clasa de salarizare - 106 (102 + treapta IV de
salarizare, ce i-a fost acordată prin ordinul ANI nr. 6 p din 22.01.2019);
coeficientul de salarizare - 8,98; salariul de bază = 8,98 (coeficientul de
salarizare) x 2000 (valoarea de referință) = 17 960 lei, în perioada 23.04.2019
- 31.12.2019 urma a fi remunerat cu 19 956 lei lunar (17 960 lei salariul de
bază, 200 lei sporul pentru grad de calificare și 1 796 lei sporul pentru
performanță).
A afirmat că, în perioada 23.04.2019 - 31.12.2019, a fost remunerat cu
16 810 lei lunar (15 100 lei salariul de bază, 200 lei sporul pentru grad de
calificare și 1 510 lei sporul pentru performanță); 19 956 lei (salariul pe care
trebuia să-l primească) -16 810 lei (salariul primit) = 3 146 lei x 8 luni = 25
168 lei. În perioada 01.01.2020 - 31.01.2021, salariul de bază = 8,98
(coeficientul de salarizare) x 2500 (valoarea de referință)= 22 450 lei, în
perioada 01.01.2020 -31.01.2021 urma a fi remunerat cu 24 945 lei lunar (22
450 lei salariul de bază, 250 lei sporul pentru grad de calificare și 2 245 lei
sporul pentru performanță), însă a fost remunerat cu salariul lunar de 16 810
9
lei (15 100 salariul de funcție + 1 510 sporul pentru performanță + 200 lei
gradul de calificare); iar conform calculelor urmează cu 24 945 lei - 16 810
lei= 8 135 lei x 13 luni = 105 755 lei; 25 168 lei +105 755 lei=130 923 lei.
(f.d.190-195 vol.1).
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 29 aprilie 2022, a judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani acțiunea înaintată de Ion Nicolaev împotriva Autorității Naționale de
Integritate privind constatarea discriminării și obligarea la emiterea actului
administrativ individual favorabil privind achitarea prejudiciului material, a
fost respinsă, ca neîntemeiată.
La data de 03 mai 2022, în interiorul termenului de atac instituit de
art. 232 alin. (1) Cod administrativ, Nicolaev Ion a depus apel nemotivat, iar
la data de 14 iulie 2022, a fost depus apelul motivat, prin care apelantul a
solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei
noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă în modul în care a fost
formulată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 6 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă
cererea de apel depusă de Nicolaev Ion și menținută hotărârea din 29 aprilie
2022 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani).
În motivarea soluției sale Curtea de Apel Centru a reținut că, potrivit
art.20 alin.(3) din Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate, inspectorul de integritate nu solicită și nu primește dispoziții,
inclusiv de la președintele sau vicepreședintele Autorității, referitoare la
controalele privind averea și interesele personale, privind respectarea
regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,
restricțiilor și limitărilor. Or, dacă un șef de direcție (direcție generală), poate
da indicații obligatorii pentru subalternii din cadrul subdiviziunii pe care o
conduce, fiind, concomitent responsabil pentru întreaga activitate a direcției,
în cazul Inspectoratului de Integritate, apelantul Ion Nicolaev nu putea
interveni în activitatea nemijlocită a inspectorilor de integritate pentru a le
da indicații privind controalele efectuate și, respectiv, nu purta răspundere
pentru felul cum inspectorii de integritate gestionează dosarele de control.
De asemenea, instanța de apel a mai indicat că, Ion Nicolaev a intrat
în exercițiul atribuțiilor delegate și nu a înaintat pretenții, acceptând prestarea
muncii în condițiile indicate în ordinul nr. 14 din 23.04.2019, prin care i-au
fost atribuite sarcini distincte de cele ale inspectorilor de integritate, ultimul
ne fiind exonerat de exercitarea atribuției de bază și anume, efectuarea
controlului averii și a intereselor personale într-o proporție redusă în măsura
în care reclamantul era antrenat în îndeplinirea atribuțiilor de control și
10
organizare, iar în acest caz, dosarele de control care urmau a fi distribuite
inclusiv reclamantului, au fost repartizate către alți inspectori de integritate.
Totodată s-a menționat că, potrivit fișelor postului din 26.04.2019 și
12.11.2020, realizarea controlului averii și intereselor personale, a
respectării regimului juridic al conflictelor de interese al incompatibilităților,
al restricțiilor și al limitărilor a fost diminuată de la 40 % la 4 %, fapt
confirmat inclusiv de către reclamantul/apelant. Astfel, volumul de muncă
pe care reclamantul ar fi trebuit să îl îndeplinească în privința efectuării
controalelor averii și a intereselor personale a trecut în responsabilitatea altor
inspectori de integritate, pentru a permite acestuia să exercite atribuțiile de
control și organizare a activității Inspectoratului de Integritate.
Drept urmare, instanța de apel a constatat lipsa discriminării
reclamantului/apelantului Nicolaev Ion în câmpul muncii în perioada
23.04.2019 - 15.02.2021, manifestată prin remunerare diferențiată pentru
același tip de muncă, pe criteriul modalității deținerii funcției, precum și lipsa
discriminării manifestată prin remunerare egală pentru prestarea muncii de
valoare inegală, or, salariul de bază pentru funcția de inspector de integritate
(inclusiv superior și principal), precum și pentru funcția de șef de direcție,
șef direcție generală fiind stipulat în anexa nr.3 la Legea nr.270/2018 privind
sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, cuantumul acestora fiind
diferit, respectiv, Autoritatea nu avea temei de a stabili, pe perioada delegării
atribuțiilor, inspectorului de integritate, în persoana dlui Ion Nicolaev, un
salariu identic cu salariul de funcție al șefului de direcție, șef de direcție
generală, în condițiile în care aceste funcții nu au un statut identic și salariile
de bază sânt, de asemenea, fixate în cuantumuri diferite.
Curtea de Apel Centru a relevat că, prin Hotărârea Judecătoriei
Chișinău (sediul Râșcani) din 24 noiembrie 2021, a fost anulată Decizia
Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea
egalității privind pretinsa discriminare a lui Nicolaev Ion în câmpul muncii,
manifestată prin remunerare inegală pentru același tip de muncă pe criteriul
de deținător netitular al funcție, fapt care încă o dată confirmă netemeinicia
pretenției în cauză.
Prin urmare, ținând cont de faptul că, pretenția privind constatarea
discriminării reclamantului în perioada 23.04.2019-15.02.2021 a fost
respinsă ca fiind neîntemeiată, instanța de apel a constatat că și revendicările
reclamantului privind obligarea Autorității Naționale de Integritate la
achitarea prejudiciului material cauzat prin discriminare, în mărime de 130
923 lei pentru - diferența dintre salariul stabilit pentru funcția de șef direcție
generală, codul funcției fiind A2022, și salariul stabilit și achitat pentru
funcția de inspector de integritate superior, codul funcției fiind A2107,
calculat în baza Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în
sectorul bugetar; diferența dintre premiului anual pentru anul 2019 calculat
și achitat pentru funcția de inspector de integritate superior, codul funcției
fiind A2107, și premiului anual pentru anul 2019 calculat și achitat pentru
11
funcția de Șef direcție generală, codul funcției fiind A2022; diferența dintre
sporurile de performanță calculate și achitate, în perioada 23.04.2019-
15.02.2021, pentru funcția de inspector de integritate superior, codul funcției
fiind A2107 și sporurile de performanță calculate pentru funcția de Șef
direcție generală, codul funcției fiind A2022, corect au fost respinse de către
prima instanță, ca fiind neîntemeiate.
A concluzionat instanța de apel că, la emiterea soluției pe marginea
cauzei, instanța ierarhic inferioară a examinat cauza sub toate aspectele,
stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt,
caracteristice raportului juridic litigios, fiind aplicată corect legea materială
și legea procesuală, creând participanților la proces, condiții obiective și
echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt
ce se încadrează în asigurarea părților dreptul la un proces echitabil, garantat
și asigurat prin art.6 al Convenției Europene pentru apărarea a Drepturilor
Omului.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 7 iunie 2023 și 16 octombrie 2023 Nicolaev Ion, a depus recurs
împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei
decizii noi de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat că instanțele inferioare nu au
elucidat toate circumstanțele importante speței, s-au abținut de a răspunde la
toate întrebările de drept ridicate în fața sa, nu au dat o apreciere
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare tuturor probelor din dosar în
ansamblu și interconexiunea lor, motiv din care au emis hotărîri
neîntemeiate.
A susținut recurentul că instanțele inferioare nu au analizat și nu a
comparat atribuțiile pe care le-a exercitat în perioada 23.04.2019-15.02.2021
în calitate de inspector de integritate împuternicit cu atribuții de control și
organizare a activității Inspectoratului de Integritate cu atribuțiile exercitate
de șefii de direcții din cadrul ANI și șefii de direcții generale pentru a stabili
dacă sunt diferite sau asemănătoare. Deși la materiale dosarului se regăsește
fisa postului elaborată pentru funcția de șef al Direcției Juridice al ANI.
A mai invocat că activitățile pe care le-a desfășurat în perioada
23.04.2019 - 15.02.2021 în calitate de inspector de integritate superior
împuternicit cu atribuții de control și organizare a activității Inspectoratului
de Integritate diferă de activitățile desfășurate de inspectorii de integritate și
inspectorii de integritate superior, însă a fost remunerat la fel. Or, a fost
discriminat în câmpul muncii față de inspectorii de integritate superiori,
discriminare ce se manifestă prin remunerare egală pentru prestarea muncii
de valoare inegală.
12
Totodată a mai indicat recurentul că a activitățile pe care le-a
desfășurat în perioada 23.04.2019 - 15.02.2021 în calitate de inspector de
integritate superior împuternicit cu atribuții de control și organizare a
activității Inspectoratului de Integritate, nu diferă, sunt comparabile cu
activitățile desfășurate de șefii de direcții din cadrul Autorității, codul
funcției fiind A2028, și șefii de Direcții Generale din cadrul altor Autorități
Publice Autonome, codul funcției fiind A2022, însă a fost remunerat diferit.
Astfel, a fost discriminat în câmpul muncii față de șefii de direcții din cadrul
Autorității Naționale de Integritate și șefii de Direcții Generale din cadrul
altor Autorități Publice Autonome, discriminare ce se manifestă prin
remunerare inegală pentru prestarea muncii de valoare egală.
A concluzionat recurentul că, atât de jure cât și de facto a îndeplinit o
muncă și a purtat răspundere echivalentă unei funcții de conducere, fiind însă
remunerat similar unei funcții de execuție (inspector superior de integritate).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 1 septembrie
2023) prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023)
relevă că:
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 1
septembrie 2023) prevede:
”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere,
(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea
termenului prevăzut la art. 245 alin. (2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233
alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul
stabilit de Curtea Supremă de Justiție”.
Art. XI alin.(3) Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție) prevede:
13
”Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Centru a pronunțat
dispozitivul deciziei contestate la 6 iunie 2023, care a fost notificată
recurentului la data de 7 iunie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.
49, vol.2), recursul nemotivat a fost depus la data de 7 iunie 2023. La data
de 19 septembrie 2023 în adresa recurentului a fost expediată decizia
motivată a Curții de Apel Centru (f.d. 53), care a fost contestată cu recurs
motivat de către Nicolaev Ion la data de 16 octombrie 2023. Astfel, recursul
depus, este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul
administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin
Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 1 septembrie 2023).
La 16 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimatei copia recursului depus de Nicolaev Ion, cu înștiințarea despre
necesitarea prezentării referinței, cu toate acestea intimata nu a depus
referință.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea
Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în
acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară
inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea
inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile
menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare
de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un
eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru
a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
14
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului
în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la
art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul
rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea
cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de
recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea
succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a
articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19
februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile
care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme
cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie
1991, § 31, Seria A, nr. 212-A)
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Nicolaev Ion.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
15