3rh-28/24 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- circumstantele invocate de catre revizuenta nu cad sub incidenta temeiurilor prevazute la art 449 lit b din CPC
3rh-28/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea ca fiind inadmisibilă a cererii de revizuire
depusă de Emilia Ciobanu, reprezentată de avocatul Rodion Tocan,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată
depusă de Emilia Ciobanu împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț
Direcția Generală Teritorială Nord din cadrul Centrului Național
Anticorupție cu privire la contestarea actelor administrative,
împotriva deciziei din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție
(Dosarul nr. 3rh-28/24
NR. PIGD 2-20110827-01-3rh-31122024)
Circumstanțele invocate de către revizuentă nu cad sub incidența temeiurilor
prevăzute la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. V. Ciumac;
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici,
Curtea Supremă de Justiție, jud. S. Procopciuc, I. Malanciuc, D. Stănilă
16 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de revizuire depusă de Emilia
Ciobanu, reprezentată de avocatul Rodion Tocan,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 04 septembrie 2020 Emilia Ciobanu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, prin care a solicitat
declararea nulității actului de constatare nr.165/04 din 07 august 2020 a
Inspectoratului de integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate,
inspector Ada Griciuc și a procesului-verbal de inițiere a controlului
nr. 239/04 din 20 mai 2020, emis de Inspectoratul de integritate din cadrul
Autorității Naționale de Integritate, inspector Ada Griciuc (f.d.3-9, Vol.I).
Prin încheierea protocolară din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, Direcția Generală Teritorială Nord din cadrul
Centrului Național Anticorupție s-a atras în proces în calitate de terț (f.d.89).
Prin hotărârea din 04 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul
Râșcani, cererea de chemare în judecată înaintată de Emilia Ciobanu s-a
respins ca neîntemeiată (f.d. 92).
La 02 aprilie 2021, Emilia Ciobanu a depus apel, iar la 02 iulie 2021 a
prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 04 martie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei
instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere a cererii sale de chemare în
judecată (f.d.97, 116-124).
Prin decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis
apelul depus de Emilia Ciobanu.
S-a casat integral hotărârea din 04 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani și s-a adoptat o nouă decizie, prin care s-a admis acțiunea
înaintată de Emilia Ciobanu.
S-a anulat actul de constatare nr.165/04 din 07 august 2020 a
Inspectoratului de Integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate
(f.d.211-223).
La 15 septembrie 2022 Autoritatea Națională de Integritate a depus
recurs, iar la 12 decembrie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva
deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea
acesteia cu emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în
1
judecată depuse de Emilia Ciobanu și menținerea hotărârii primei instanțe
(f.d.228, 231-233, Vol.II).
Prin decizia din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a
admis recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, fiind casată
integral decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și
menținută hotărârea din 04 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani (f.d.35-67, Vol.II).
La 31 decembrie 2024, în temeiul art. 449 lit.b) din Codul de procedură
civilă, Emilia Ciobanu, reprezentată de avocatul Rodion Tocan a depus
cerere de revizuire a deciziei din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de
Justiție, solicitând casarea acesteia și remiterea cauzei spre rejudecare
(f.d.70-73, Vol.II).
În susținerea cererii de revizuire Emilia Ciobanu, reprezentată de
avocatul Rodion Tocan a indicat că nu corespunde realității și adevărului,
concluzia instanței de recurs precum că nu a informat în termenul stabilit
despre conflictul de interese real în care s-a aflat, precum și a admis
consumarea conflictului de interese, prin emiterea actelor administrative și
la semnarea contractului individual de muncă în prezența interesului
personal rezultat din relațiile cu persoana apropiată fiul său Andrei Ciobanu,
or, la materialele cauzei nu se atestă un răspuns al organului ierarhic superior
al instituției în cadrul căreia activează reclamanta, adică a Consiliului raional
Fălești, din care să rezulte soluționarea cererii orale a Emiliei Ciobanu cu
privire la conflictul de interese cu fiul său Andrei Ciobanu, depuse anterior
datei de 26 decembrie 2018.
Aici, revizuenta a subliniat că după emiterea deciziei de către Curtea
Supremă de Justiție, într-o discuție privată cu Președintele raionului Fălești
în perioada anului 2018, doamna Iraida Bînzari, i-a comunicat despre soluția
adoptată pe caz și temeiurile ce au stat la baza aceasteia, iar ultima a
confirmat faptul că nimeni din cadrul Autorității Naționale de Integritate sau
a instanțelor de judecată pe parcursul anilor nu a solicitat de la ea personal
sau de la Consiliul raional, confirmarea faptului comunicării orale despre
conflictul de interese și nu a cunoscut despre faptul că există dubii în privința
acestui fapt.
Astfel, în acest sens, Iraida Bînzari a întocmit o declarație pe proprie
răspundere, prin care a confirmat coordonarea cu ea a angajării cet. Andrei
Ciobanu, până la emiterea ordinului de angajare. Iar, despre această situație
era la curent și doamna Ana Ciobănița, jurista Consiliului raional în perioada
anului 2018.
Ulterior, a contactat-o pe doamna Ana Ciobănița, care a confirmat
faptul că în perioada de referință a informat în scris despre situația creată
președinta raionului. Iar, înainte de a se lua o decizie pe caz, personal a sunat
la Autoritatea Națională de Integritate pentru a se consulta în privința
2
soluționării corecte a conflictului de interese apărut. Doar după consultarea
cu angajații Autorității Naționale de Integritate și respectând indicațiile
acestora, a fost întocmit ordinul de angajare a cet. Andrei Ciobanu și declarat
conflictul de interese.
Așadar, având în vedere cele enunțate, Emilia Ciobanu, reprezentată
de avocatul Rodion Tocan a conchis că este în situația când i-au devenit
cunoscute circumstanțe noi, despre care nu a cunoscut pe parcursul
examinării cauzei, și anume faptul existenței consultărilor cu angajații
Autorității Naționale de Integritate și confirmărilor în scris despre
coordonarea cu Consiliul raional Fălești a viitoarei angajări a fiului său și
potențialul conflict dc interese. Iar, în circumstanțele create este imperios
necesară revizuirea cauzei cu anularea deciziei Curții Supreme de Justiție și
remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, cu atragerea în calitate de
terți a Consiliului raional Fălești și a cet. Andrei Ciobanu, care nu au avut
posibilitatea să participe la examinarea cauzei, să se expună, fiind convinși
că poziția lor a fost auzită de către instanță.
Subsecvent, concluzionând, Emilia Ciobanu, reprezentată de avocatul
Rodion Tocan a reiterat că la 24 decembrie 2024 a luat cunoștință de decizia
Curții Supreme de Justiție, iar la 29 decembrie 2024, i-au devenit cunoscute
circumstanțele noi de la doamnele Iraida Bînzari și Ana Ciobănița, care i-au
comunicat că Autoritatea Națională de Integritate niciodată nu a solicitat o
confirmare a faptului coordonării verbale a angajării cet. Andrei Ciobanu
până la emiterea ordinului de angajare, acestea fiind ferm convinse că acest
lucru nu poate fi pus la îndoială, iar în acest sens, au întocmit declarații pe
proprie răspundere, prin care au confirmat coordonarea cu ea a angajării
cet. Andrei Ciobanu, până la emiterea ordinului de angajare.
Astfel, în opinia revizuentei, greșeala comisă la examinarea cauzei în
recurs poate fi remediată prin admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei
din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiției cu remiterea cauzei la
rejudecare.
De altfel, făcând referire la dispozițiile art. 2, 3, 169 din Codul
administrativ, revizuenta a enunțat că în speță au fost dezavantajați Andrei
Ciobanu și Consiliul raional Fălești, care era angajatorul său nemijlocit și cu
care s-au coordonat toate acțiunile ei.
Complementar, raportând materialele cauzei la dispozițiile art. 195 din
Codul administrativ, art. 4, 5 ale Codului de procedura civilă, art. 20 al
Constituției Republicii Moldova, revizuenta a notat că, ultimele nu au fost
respectate întocmai de către instanța de recurs, ceea ce a dus la emiterea unei
hotărâri nemotivate ce afectează drepturile persoanelor terțe. Or, instanța de
judecată era obligată să examineze și să se expună asupra fiecărui motiv,
argument, aspect de încălcare a prevederilor legale, invocate în acest sens de
partea reclamantă, iar în cazul apariției necesității elucidării unor
3
circumstanțe, să atragă în proces persoane terțe, în conformitate cu
prevederile art. 205 din Codul administrativ, întrucât neexpunerea asupra
unor argumente, tăinuirea de către autoritatea publică a unor fapte,
neatragerea terților în proces pentru elucidarea neclarităților se egalează cu
faptul că nu au fost auzite pârțile.
Deși, argumentele invocate de participanții la proces sunt importante
pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns concret în hotărâre,
abținerea instanței de recurs de a furniza un răspuns explicit la un șir de
argumente invocate, precum și excluderea probelor reclamantei fără
atragerea în proces a autorității care dispune de aceste probe sau le poate
furniza, constituie o încălcare a art. 6 alin. (1) CEDO, deoarece
participanților nu le-a fost acordată posibilitatea de a ști dacă aceste
argumente au fost neglijate sau respinse, și în ultimul caz, cauzele acestei
respingeri.
Ținând cont de cele expuse, revizuenta a punctat că concluziile
neclare, incomplete, incerte expuse de instanța de recurs, fără a arăta o
apreciere a argumentelor invocate constituie o nemotivare a hotărârii, iar
nemotivarea hotărârii, prin prisma practicii CEDO se echivalează cu
neexaminarea fondului cauzei.
Astfel, în final, Emilia Ciobanu, reprezentată de avocatul Rodion
Tocan a relevat că elucidarea tuturor împrejurărilor menționate are o mare
importantă la examinarea corectă a cauzei, ceea ce instanța care a examinat
fondul nu a efectuat, prin ce au fost încălcate normele dreptului procedural
și dreptul la un proces echitabil, care neapărat servește temei pentru anularea
deciziei atacate și remiterea cauzei la o nouă reexaminare, în aceeași instanță,
în alt complet de judecată.
La 12 februarie 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat la adresa
de e-mail a Autorității Naționale de Integritate și a Direcției Generale
Teritoriale Nord din cadrul Centrului Național Anticorupție, copia cererii de
revizuire depusă de Emilia Ciobanu, reprezentată de avocatul Rodion Tocan.
Până la data stabilită pentru examinarea cererii de revizuire, intimatele
nu au depus referințe, prin care să-și exprime poziția cu privire la
argumentele revizuentei.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că
posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de
procedură civilă reprezintă o procedură excepțională.
Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie
supuse unei analize stricte.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, prin prisma
art. 452 alin.(11) din Codul de procedură civilă, a decis examinarea cererii de
revizuire fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței
4
pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, întrucât argumentele expuse în
cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite
instanței controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, niciun
participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis
mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, 19 aprilie 2007,
parag. 72 – 75, Eriksson vs Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä vs
Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art.195 din Codul administrativ, reglementează că:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile
Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevede că:
„(1) Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile
irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.”
Art. 447 lit. a)-c) din Codul de procedură civilă, stipulează că:
„Sunt în drept să depună cerere de revizuire:
a) părțile și alți participanți la proces;
b) persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin
hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească;
c) Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit.a) și b) din prezentul
articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) și h).”
Art. 448 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă, prevede că:
„(1) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă
prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.
(2) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a
fost menținută, modificată sau casată, emițîndu-se o nouă hotărîre, se soluționează
de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.”
Art. 449 lit. b), lit. c) din Codul de procedură civilă, reglementează că:
„Revizuirea se declară în cazul în care:
b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au
fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins
toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării
anterioare a cauzei;
c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost
implicate în proces.”
Art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă, stipulează că:
„b) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de
circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie
cunoscute anterior, dar nu mai târziul de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a
hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b).”
5
Art.451 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, prevede că:
„(1) Cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447,
indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449, cu anexarea
probelor ce le confirmă și a dovezii de plată a taxei de stat și/sau a taxei de timbru
în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat nr.213/2023.
(2) Cererea de revizuire se depune la instanța competentă prevăzută la art.448.”
Art.452 alin.(11) din Codul de procedură civilă, reglementează că:
„(11) Dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de
Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea
participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire
consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea
lor.”
Art.453 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă, stipulează că:
„(1) După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele
acte de dispoziție:
a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă;”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Instanța de revizuire relevă că revizuirea este definită ca fiind acea
cale de atac prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri
judecătorești irevocabile și reluarea judecării cauzei cu respectarea
principiilor fundamentale ale unui proces echitabil.
În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a
menționat că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție,
presupune respectarea principiului preeminenței dreptului.
A se reține că unul din aspectele fundamentale ale preeminenței
dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia,
ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,
constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Securitatea raporturilor
juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiului
caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.
Curtea Supremă de Justiție menționează că principiul enunțat exclude
posibilitatea ca părțile, având scopul de a redeschide noi proceduri judiciare
referitoare la aceeași problemă și de a obține o reanalizare a cauzei, respectiv
o nouă hotărâre în privința sa, să transforme reexaminarea cauzei într-un
control judiciar deghizat.
Conturat astfel, principiul securității juridice presupune ca statul să
depună diligențe pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe
și să interzică redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la
aceeași problemă.
Prin prisma principiilor menționate, se reține că principiile specificate
nu se opun în totalitate existenței procedurilor extraordinare prin readucerea
6
în fața instanțelor a aspectelor litigioase deja soluționate, însă necesitatea
respectării principiului siguranței circuitului civil – care este unul din
aspectele esențiale ale principiului preeminenței dreptului într-o societate
democratică – cere ca folosirea acestora în materie civilă să îmbrace un
caracter excepțional în ceea ce privește termenul în care pot fi promovate,
motivele de admisibilitate, precum și părțile care au dreptul la acțiune.
Totodată, completul de judecată menționează că legislația procesuală
reglementează mecanisme ce acordă posibilitatea desființării hotărârilor
judecătorești irevocabile în cazul în care urmează a fi corectate erorile
judiciare și omisiunile justiției.
Prin urmare, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt
invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege
ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să
influențeze soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres
prevăzute în art. 449 din Codul de procedură civilă care poartă un caracter
exhaustiv.
Instanța de revizuire reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să
fie invocate temeiurile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă și
prezentate circumstanțele sau faptele existente obiective pentru declararea
revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe
concludente.
La caz, Emilia Ciobanu, reprezentată de avocatul Rodion Tocan, și-a
întemeiat cererea de revizuire depusă la 31 decembrie 2024, în baza art. 449
lit. b) din Codul de procedură civilă, anexând la cererea de revizuire copiile
declarațiilor pe proprie răspundere a Iraidei Bânzari, președinta r-nului
Fălești în perioada 2015-2019 și a Anei Ciobanița, șef serviciu juridic în
cadrul Aparatului Președintelui r-nului Fălești în perioada 1999-2019, care
au enunțat că la adresarea orală a revizuentei, care deținea funcția de șef al
Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și Copilului
Fălești, privind soluționarea conflictului de interese la angajarea fiului său
Andrei Ciobanu în funcția de manager al Serviciului Social „Echipa
Mobilă”, în cadrul Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei
și Copilului Fălești, au contactat Autoritatea Națională de Integritate,
reprezentantul căreia le-a îndrumat cum să procedeze corect în situația creată
(f.d.75-77, Vol. II).
Aici, instanța de revizuire relevă că, pentru admiterea cererii de
revizuire pe acest temei este important ca circumstanțele sau faptele date, să
fie existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să nu fie cunoscute
revizuentei până la examinarea cauzei, să fie confirmate prin prezentarea
unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru
justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra
7
concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce
hotărârea judecătorească devine irevocabilă.
Este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie
fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri
judecătorești rămase irevocabile, să influențeze esențial soluția dată inițial
de instanță, în sensul că, nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de
revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a
cauzei.
Totodată, însemnătate are și condiția ca revizuentul să probeze că nu
a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste
circumstanțe sau fapte și nici nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, dar au
existat până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce
hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. De asemenea, revizuentul
trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele
și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.
Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la prevederile
art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate în cererea de revizuire
a deciziei din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, depusă de
Emilia Ciobanu, reprezentată de avocatul Rodion Tocan, nu sunt întemeiate
și rezidă din interpretarea greșită a prevederilor legale.
Emilia Ciobanu ca argument în susținerea cererii de revizuire a invocat
faptul că i-au devenit cunoscute circumstanțe noi despre care nu a cunoscut
și anume existența consultărilor cu angajații Autorității Naționale de
Integritate, despre evitarea unui potențial conflict de interese cu fiul său
Andrei Ciobanu la angajarea acestuia în funcția de manager al Serviciului
Social „Echipa Mobilă”, în cadrul Direcției Generale Asistență Socială,
Protecție a Familiei și Copilului Fălești, prezentând drept probe declarațiile
pe proprie răspundere a Iraidei Bânzari, președinta r-nului Fălești în perioada
2015-2019 și a Anei Ciobanița, șef serviciu juridic în cadrul Aparatului
Președintelui r-nului Fălești în perioada 1999-2019.
Analizând temeiurile revizuirii raportate la cadrul legal pertinent
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că revizuenta nu a
probat întreprinderea măsurilor pentru a afla circumstanțele și faptele
esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, or din cererea de revizuire,
rezultă că aceste probe au fost obținute urmare a contactării de către Emilia
Ciobanu cu Iraidei Bânzari, președinta r-nului Fălești și cu Ana Ciobănița șef
serviciu juridic în cadrul Aparatului Președintelui r-nului Fălești.
Deci, Emilia Ciobanu nu a prezentat nici o probă pentru a confirma ce
a împiedicat-o în timpul judecării anterioare a cauzei să contacteze
persoanele menționate pentru a proba faptul declarării și soluționării
conflictului de interesele și prezentării în instanță a acestor declarații până la
8
pronunțarea deciziei de către Curtea Supremă de Justiție din 20 decembrie
2024.
În aceste circumstanțe instanța de revizuire concluzionează că
revizuenta nu a satisfăcut sarcina probei că a acționat cu promptitudine și
exhaustivitate în ceea ce privește eforturile rezonabile și diligența necesară
depusă pentru aflarea circumstanțelor invocate anterior emiterii deciziei a
cărei revizuire o solicită. Respectiv, în lipsa elementelor probatorii, care să
confirme că a întreprins toate măsurile necesare pentru a cunoaște
circumstanțele noi prezentate, revizuenta nu poate invoca necunoașterea
circumstanțelor date, având în vedere lipsa dovezilor privind încercările sale
de a le afla.
Astfel, instanța de revizuire conchide că Emilia Ciobanu nu a
întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale și
decisive ale cauzei în timpul judecării anterioare a cauzei și prezentarea lor
în instanța de judecată, deoarece nu au fost prezentate dovezi justificative în
acest sens, deși circumstanțele erau accesibile și anterior prin simpla
contactare a persoanelor menționate.
În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează
că aspectele invocate de revizuentă cu titlu de circumstanțe noi, nu pot
justifica redeschiderea procedurii în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de
procedură civilă, în situația în care în cadrul dosarului de control în privința
Emiliei Ciobanu s-au solicitat informații inclusiv de la Consiliul raional
Fălești, iar Emiliei Ciobanu i s-a acordat posibilitatea să prezinte punctul de
vedere în scris pe marginea controlului inițiat și respectiv să prezinte probe.
Drept urmare, revizuenta Emilia Ciobanu a avut posibilitatea de a
solicita/acumula de la angajator informația necesară în justificarea poziției
sale, sau după caz, să solicite concursul instanței de judecată în acest sens.
Or, în cadrul invocării circumstanțelor noi, una dintre condițiile esențiale este
că a întreprins toate măsurile pentru a afla despre acestea în timpul judecării
anterioare a cauzei, însă, la caz, acest aspect nu a fost confirmat.
Totodată, instanța de revizuire evidențiază că revizuenta deși afirmă
că aceste circumstanțe i-au devenit cunoscute ulterior deciziei Curții
Supreme de Justiție din 20 decembrie 2024, nu confirmă acest fapt, or,
declarațiile pe proprie răspundere a Iraidei Bânzari, președinta r-nului Fălești
și a Anei Ciobanița, șef serviciu juridic în cadrul Aparatului Președintelui
r-nului Fălești, nu sunt datate, deci nu se cunoaște când au fost eliberate până
la emiterea deciziei a cărei revizuire se solicită sau după emiterea acesteia.
Prin urmare, Emilia Ciobanu nu a confirmat faptul că, circumstanțele
pe care le consideră fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea
unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile, au devenit cunoscute după
emiterea deciziei din data de 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție.
9
Referitor la argumentul ce vizează neatragerea în calitate de terți
Consiliul raional Fălești și Andrei Ciobanu, instanța de revizuire evidențiază
că potrivit art. 449, lit. c) din Codul de procedură civilă revizuirea se declară
în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor
care nu au fost implicate în proces.
Completul de judecată menționează că acest temei de declarare a
revizuirii are drept scop desființarea unei hotărâri judecătoreștii, în cazul
când după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă se constată faptul
că instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au
fost implicate în proces.
Astfel, cu o eventuală cerere de revizuire, în baza temeiul art. 449, lit.
c) din Codul de procedură civilă, ar putea interveni persoana, care pretinde
că prin hotărârea judecătorească irevocabilă, î-i sunt afectare careva drepturi
sau interese legitime.
La caz, Emilia Ciobanu nu este îndreptățită să solicite revizuirea unei
hotărâri judecătoreștii irevocabile, în temeiul art. 449, lit. c) din Codul de
procedură civilă.
În acest context, aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă
caracterul unor critici, prin care se urmărește retractarea unui act de
dispoziție judecătoresc, revizuenta exprimându-și nemulțumirea față de
soluția conținută în decizia din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de
Justiție, prin care s-a admis recursul depus de Autoritatea Națională de
Integritate. S-a casat integral decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău și s-a menținut hotărârea din 04 martie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de contencios administrativ, la cererea
de chemare în judecată depusă de Emilia Ciobanu împotriva Autorității
Naționale de Integritate, terț Direcția Generală Teritorială Nord din cadrul
Centrului Național Anticorupție cu privire la contestarea actelor
administrative (f.d.35-67, Vol.II).
Completul de judecată subliniază că revizuirea este o cale de atac de
retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea
neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității
raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu
trebuie rediscutată fără motive legale.
Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,
unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul
securității raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci când
instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor
să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României).
Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca
nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile
10
și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare
a cauzei.
Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie
exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu
pentru a efectua o nouă examinare.
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
relevă că admiterea cererii de revizuire a deciziei din 20 decembrie 2024 a
Curții Supreme de Justiție, depusă de Emilia Ciobanu, reprezentată de
avocatul Rodion Tocan, în condițiile în care a fost formulată ar încălca
principiul securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6
din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților
Fundamentale ale Omului.
Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că
argumentele invocate de Emilia Ciobanu, reprezentată de avocatul Rodion
Tocan în cererea de revizuire a deciziei din 20 decembrie 2024 a Curții
Supreme de Justiție nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449
Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind
inadmisibilă.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art.195 din Codul
administrativ, art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură
civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către
Emilia Ciobanu, reprezentată de avocatul Rodion Tocan împotriva deciziei
din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
11