3rh-28/24 — Contestarea actelor administrative

La 04 septembrie 2020 Emilia Ciobanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, prin care a solicitat declararea nulității actului de constatare nr.165/04 din 07 august 2020 a Inspectoratului de integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate, inspector Ada Griciuc și a procesului-verbal de inițiere a controlului nr. 239/04 din 20 mai 2020, emis de Inspectoratul de integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate, inspector Ada Griciuc (f.d.3-9, Vol.I).

Prin încheierea protocolară din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, Direcția Generală Teritorială Nord din cadrul Centrului Național Anticorupție s-a atras în proces în calitate de terț (f.d.89).

Prin hotărârea din 04 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată înaintată de Emilia Ciobanu s-a respins ca neîntemeiată (f.d. 92).

La 02 aprilie 2021, Emilia Ciobanu a depus apel, iar la 02 iulie 2021 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 04 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere a cererii sale de chemare în judecată (f.d.97, 116-124).

Prin decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul depus de Emilia Ciobanu. S-a casat integral hotărârea din 04 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a adoptat o nouă decizie, prin care s-a admis acțiunea înaintată de Emilia Ciobanu. S-a anulat actul de constatare nr.165/04 din 07 august 2020 a Inspectoratului de Integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate (f.d.211-223).

La 15 septembrie 2022 Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs, iar la 12 decembrie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în 1 judecată depuse de Emilia Ciobanu și menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.228, 231-233, Vol.II).

Prin decizia din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate, fiind casată integral decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și menținută hotărârea din 04 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.35-67, Vol.II).

La 31 decembrie 2024, în temeiul art. 449 lit.b) din Codul de procedură civilă, Emilia Ciobanu, reprezentată de avocatul Rodion Tocan a depus cerere de revizuire a deciziei din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea acesteia și remiterea cauzei spre rejudecare (f.d.70-73, Vol.II).

În susținerea cererii de revizuire Emilia Ciobanu, reprezentată de avocatul Rodion Tocan a indicat că nu corespunde realității și adevărului, concluzia instanței de recurs precum că nu a informat în termenul stabilit despre conflictul de interese real în care s-a aflat, precum și a admis consumarea conflictului de interese, prin emiterea actelor administrative și la semnarea contractului individual de muncă în prezența interesului personal rezultat din relațiile cu persoana apropiată fiul său Andrei Ciobanu, or, la materialele cauzei nu se atestă un răspuns al organului ierarhic superior al instituției în cadrul căreia activează reclamanta, adică a Consiliului raional Fălești, din care să rezulte soluționarea cererii orale a Emiliei Ciobanu cu privire la conflictul de interese cu fiul său Andrei Ciobanu, depuse anterior datei de 26 decembrie 2018.

Aici, revizuenta a subliniat că după emiterea deciziei de către Curtea Supremă de Justiție, într-o discuție privată cu Președintele raionului Fălești în perioada anului 2018, doamna Iraida Bînzari, i-a comunicat despre soluția adoptată pe caz și temeiurile ce au stat la baza aceasteia, iar ultima a confirmat faptul că nimeni din cadrul Autorității Naționale de Integritate sau a instanțelor de judecată pe parcursul anilor nu a solicitat de la ea personal sau de la Consiliul raional, confirmarea faptului comunicării orale despre conflictul de interese și nu a cunoscut despre faptul că există dubii în privința acestui fapt.

Astfel, în acest sens, Iraida Bînzari a întocmit o declarație pe proprie răspundere, prin care a confirmat coordonarea cu ea a angajării cet. Andrei Ciobanu, până la emiterea ordinului de angajare. Iar, despre această situație era la curent și doamna Ana Ciobănița, jurista Consiliului raional în perioada anului 2018.

Ulterior, a contactat-o pe doamna Ana Ciobănița, care a confirmat faptul că în perioada de referință a informat în scris despre situația creată președinta raionului. Iar, înainte de a se lua o decizie pe caz, personal a sunat la Autoritatea Națională de Integritate pentru a se consulta în privința 2 soluționării corecte a conflictului de interese apărut. Doar după consultarea cu angajații Autorității Naționale de Integritate și respectând indicațiile acestora, a fost întocmit ordinul de angajare a cet. Andrei Ciobanu și declarat conflictul de interese.

Așadar, având în vedere cele enunțate, Emilia Ciobanu, reprezentată de avocatul Rodion Tocan a conchis că este în situația când i-au devenit cunoscute circumstanțe noi, despre care nu a cunoscut pe parcursul examinării cauzei, și anume faptul existenței consultărilor cu angajații Autorității Naționale de Integritate și confirmărilor în scris despre coordonarea cu Consiliul raional Fălești a viitoarei angajări a fiului său și potențialul conflict dc interese. Iar, în circumstanțele create este imperios necesară revizuirea cauzei cu anularea deciziei Curții Supreme de Justiție și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, cu atragerea în calitate de terți a Consiliului raional Fălești și a cet. Andrei Ciobanu, care nu au avut posibilitatea să participe la examinarea cauzei, să se expună, fiind convinși că poziția lor a fost auzită de către instanță.

Subsecvent, concluzionând, Emilia Ciobanu, reprezentată de avocatul Rodion Tocan a reiterat că la 24 decembrie 2024 a luat cunoștință de decizia Curții Supreme de Justiție, iar la 29 decembrie 2024, i-au devenit cunoscute circumstanțele noi de la doamnele Iraida Bînzari și Ana Ciobănița, care i-au comunicat că Autoritatea Națională de Integritate niciodată nu a solicitat o confirmare a faptului coordonării verbale a angajării cet. Andrei Ciobanu până la emiterea ordinului de angajare, acestea fiind ferm convinse că acest lucru nu poate fi pus la îndoială, iar în acest sens, au întocmit declarații pe proprie răspundere, prin care au confirmat coordonarea cu ea a angajării cet. Andrei Ciobanu, până la emiterea ordinului de angajare.

Astfel, în opinia revizuentei, greșeala comisă la examinarea cauzei în recurs poate fi remediată prin admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiției cu remiterea cauzei la rejudecare.

De altfel, făcând referire la dispozițiile art. 2, 3, 169 din Codul administrativ, revizuenta a enunțat că în speță au fost dezavantajați Andrei Ciobanu și Consiliul raional Fălești, care era angajatorul său nemijlocit și cu care s-au coordonat toate acțiunile ei.

Complementar, raportând materialele cauzei la dispozițiile art. 195 din Codul administrativ, art. 4, 5 ale Codului de procedura civilă, art. 20 al Constituției Republicii Moldova, revizuenta a notat că, ultimele nu au fost respectate întocmai de către instanța de recurs, ceea ce a dus la emiterea unei hotărâri nemotivate ce afectează drepturile persoanelor terțe. Or, instanța de judecată era obligată să examineze și să se expună asupra fiecărui motiv, argument, aspect de încălcare a prevederilor legale, invocate în acest sens de partea reclamantă, iar în cazul apariției necesității elucidării unor 3 circumstanțe, să atragă în proces persoane terțe, în conformitate cu prevederile art. 205 din Codul administrativ, întrucât neexpunerea asupra unor argumente, tăinuirea de către autoritatea publică a unor fapte, neatragerea terților în proces pentru elucidarea neclarităților se egalează cu faptul că nu au fost auzite pârțile.

Deși, argumentele invocate de participanții la proces sunt importante pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns concret în hotărâre, abținerea instanței de recurs de a furniza un răspuns explicit la un șir de argumente invocate, precum și excluderea probelor reclamantei fără atragerea în proces a autorității care dispune de aceste probe sau le poate furniza, constituie o încălcare a art. 6 alin. (1) CEDO, deoarece participanților nu le-a fost acordată posibilitatea de a ști dacă aceste argumente au fost neglijate sau respinse, și în ultimul caz, cauzele acestei respingeri.

Ținând cont de cele expuse, revizuenta a punctat că concluziile neclare, incomplete, incerte expuse de instanța de recurs, fără a arăta o apreciere a argumentelor invocate constituie o nemotivare a hotărârii, iar nemotivarea hotărârii, prin prisma practicii CEDO se echivalează cu neexaminarea fondului cauzei.

Astfel, în final, Emilia Ciobanu, reprezentată de avocatul Rodion Tocan a relevat că elucidarea tuturor împrejurărilor menționate are o mare importantă la examinarea corectă a cauzei, ceea ce instanța care a examinat fondul nu a efectuat, prin ce au fost încălcate normele dreptului procedural și dreptul la un proces echitabil, care neapărat servește temei pentru anularea deciziei atacate și remiterea cauzei la o nouă reexaminare, în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

La 12 februarie 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat la adresa de e-mail a Autorității Naționale de Integritate și a Direcției Generale Teritoriale Nord din cadrul Centrului Național Anticorupție, copia cererii de revizuire depusă de Emilia Ciobanu, reprezentată de avocatul Rodion Tocan.

Până la data stabilită pentru examinarea cererii de revizuire, intimatele nu au depus referințe, prin care să-și exprime poziția cu privire la argumentele revizuentei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă reprezintă o procedură excepțională.

Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize stricte.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 452 alin.(11) din Codul de procedură civilă, a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței 4 pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actelor judecătorești contestate. Mai mult, niciun participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson vs Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä vs Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevede că: „(1) Pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.”

Art. 447 lit. a)-c) din Codul de procedură civilă, stipulează că: „Sunt în drept să depună cerere de revizuire: a) părțile și alți participanți la proces; b) persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească; c) Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit.a) și b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit.g) și h).”

Art. 448 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă, prevede că: „(1) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. (2) Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițîndu-se o nouă hotărîre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.”

Art. 449 lit. b), lit. c) din Codul de procedură civilă, reglementează că: „Revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.”

Art. 450 lit. b) din Codul de procedură civilă, stipulează că: „b) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziul de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit.b).” 5

Art.451 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, prevede că: „(1) Cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449, cu anexarea probelor ce le confirmă și a dovezii de plată a taxei de stat și/sau a taxei de timbru în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat nr.213/2023. (2) Cererea de revizuire se depune la instanța competentă prevăzută la art.448.”

Art.452 alin.(11) din Codul de procedură civilă, reglementează că: „(11) Dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.”

Art.453 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă, stipulează că: „(1) După ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă;”

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a menționat că dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție, presupune respectarea principiului preeminenței dreptului.

A se reține că unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiului caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Curtea Supremă de Justiție menționează că principiul enunțat exclude posibilitatea ca părțile, având scopul de a redeschide noi proceduri judiciare referitoare la aceeași problemă și de a obține o reanalizare a cauzei, respectiv o nouă hotărâre în privința sa, să transforme reexaminarea cauzei într-un control judiciar deghizat.

Conturat astfel, principiul securității juridice presupune ca statul să depună diligențe pentru a putea fi identificate procedurile judiciare conexe și să interzică redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeași problemă.

Prin prisma principiilor menționate, se reține că principiile specificate nu se opun în totalitate existenței procedurilor extraordinare prin readucerea 6 în fața instanțelor a aspectelor litigioase deja soluționate, însă necesitatea respectării principiului siguranței circuitului civil – care este unul din aspectele esențiale ale principiului preeminenței dreptului într-o societate democratică – cere ca folosirea acestora în materie civilă să îmbrace un caracter excepțional în ceea ce privește termenul în care pot fi promovate, motivele de admisibilitate, precum și părțile care au dreptul la acțiune.

Totodată, completul de judecată menționează că legislația procesuală reglementează mecanisme ce acordă posibilitatea desființării hotărârilor judecătorești irevocabile în cazul în care urmează a fi corectate erorile judiciare și omisiunile justiției.

Prin urmare, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.

Instanța de revizuire reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate temeiurile prevăzute de art. 449 din Codul de procedură civilă și prezentate circumstanțele sau faptele existente obiective pentru declararea revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

La caz, Emilia Ciobanu, reprezentată de avocatul Rodion Tocan, și-a întemeiat cererea de revizuire depusă la 31 decembrie 2024, în baza art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, anexând la cererea de revizuire copiile declarațiilor pe proprie răspundere a Iraidei Bânzari, președinta r-nului Fălești în perioada 2015-2019 și a Anei Ciobanița, șef serviciu juridic în cadrul Aparatului Președintelui r-nului Fălești în perioada 1999-2019, care au enunțat că la adresarea orală a revizuentei, care deținea funcția de șef al Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și Copilului Fălești, privind soluționarea conflictului de interese la angajarea fiului său Andrei Ciobanu în funcția de manager al Serviciului Social „Echipa Mobilă”, în cadrul Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și Copilului Fălești, au contactat Autoritatea Națională de Integritate, reprezentantul căreia le-a îndrumat cum să procedeze corect în situația creată (f.d.75-77, Vol. II).

Aici, instanța de revizuire relevă că, pentru admiterea cererii de revizuire pe acest temei este important ca circumstanțele sau faptele date, să fie existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să nu fie cunoscute revizuentei până la examinarea cauzei, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra 7 concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Este absolut necesar ca circumstanțele și faptele respective să fie fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile, să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că, nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Totodată, însemnătate are și condiția ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și nici nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, dar au existat până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă. De asemenea, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate în cererea de revizuire a deciziei din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, depusă de Emilia Ciobanu, reprezentată de avocatul Rodion Tocan, nu sunt întemeiate și rezidă din interpretarea greșită a prevederilor legale.

Emilia Ciobanu ca argument în susținerea cererii de revizuire a invocat faptul că i-au devenit cunoscute circumstanțe noi despre care nu a cunoscut și anume existența consultărilor cu angajații Autorității Naționale de Integritate, despre evitarea unui potențial conflict de interese cu fiul său Andrei Ciobanu la angajarea acestuia în funcția de manager al Serviciului Social „Echipa Mobilă”, în cadrul Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și Copilului Fălești, prezentând drept probe declarațiile pe proprie răspundere a Iraidei Bânzari, președinta r-nului Fălești în perioada 2015-2019 și a Anei Ciobanița, șef serviciu juridic în cadrul Aparatului Președintelui r-nului Fălești în perioada 1999-2019.

Analizând temeiurile revizuirii raportate la cadrul legal pertinent completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că revizuenta nu a probat întreprinderea măsurilor pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, or din cererea de revizuire, rezultă că aceste probe au fost obținute urmare a contactării de către Emilia Ciobanu cu Iraidei Bânzari, președinta r-nului Fălești și cu Ana Ciobănița șef serviciu juridic în cadrul Aparatului Președintelui r-nului Fălești.

Deci, Emilia Ciobanu nu a prezentat nici o probă pentru a confirma ce a împiedicat-o în timpul judecării anterioare a cauzei să contacteze persoanele menționate pentru a proba faptul declarării și soluționării conflictului de interesele și prezentării în instanță a acestor declarații până la 8 pronunțarea deciziei de către Curtea Supremă de Justiție din 20 decembrie 2024.

În aceste circumstanțe instanța de revizuire concluzionează că revizuenta nu a satisfăcut sarcina probei că a acționat cu promptitudine și exhaustivitate în ceea ce privește eforturile rezonabile și diligența necesară depusă pentru aflarea circumstanțelor invocate anterior emiterii deciziei a cărei revizuire o solicită. Respectiv, în lipsa elementelor probatorii, care să confirme că a întreprins toate măsurile necesare pentru a cunoaște circumstanțele noi prezentate, revizuenta nu poate invoca necunoașterea circumstanțelor date, având în vedere lipsa dovezilor privind încercările sale de a le afla.

Astfel, instanța de revizuire conchide că Emilia Ciobanu nu a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale și decisive ale cauzei în timpul judecării anterioare a cauzei și prezentarea lor în instanța de judecată, deoarece nu au fost prezentate dovezi justificative în acest sens, deși circumstanțele erau accesibile și anterior prin simpla contactare a persoanelor menționate.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că aspectele invocate de revizuentă cu titlu de circumstanțe noi, nu pot justifica redeschiderea procedurii în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, în situația în care în cadrul dosarului de control în privința Emiliei Ciobanu s-au solicitat informații inclusiv de la Consiliul raional Fălești, iar Emiliei Ciobanu i s-a acordat posibilitatea să prezinte punctul de vedere în scris pe marginea controlului inițiat și respectiv să prezinte probe.

Drept urmare, revizuenta Emilia Ciobanu a avut posibilitatea de a solicita/acumula de la angajator informația necesară în justificarea poziției sale, sau după caz, să solicite concursul instanței de judecată în acest sens. Or, în cadrul invocării circumstanțelor noi, una dintre condițiile esențiale este că a întreprins toate măsurile pentru a afla despre acestea în timpul judecării anterioare a cauzei, însă, la caz, acest aspect nu a fost confirmat.

Totodată, instanța de revizuire evidențiază că revizuenta deși afirmă că aceste circumstanțe i-au devenit cunoscute ulterior deciziei Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2024, nu confirmă acest fapt, or, declarațiile pe proprie răspundere a Iraidei Bânzari, președinta r-nului Fălești și a Anei Ciobanița, șef serviciu juridic în cadrul Aparatului Președintelui r-nului Fălești, nu sunt datate, deci nu se cunoaște când au fost eliberate până la emiterea deciziei a cărei revizuire se solicită sau după emiterea acesteia.

Prin urmare, Emilia Ciobanu nu a confirmat faptul că, circumstanțele pe care le consideră fundamentale și obligatorii pentru a justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile, au devenit cunoscute după emiterea deciziei din data de 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție. 9

Referitor la argumentul ce vizează neatragerea în calitate de terți Consiliul raional Fălești și Andrei Ciobanu, instanța de revizuire evidențiază că potrivit art. 449, lit. c) din Codul de procedură civilă revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Completul de judecată menționează că acest temei de declarare a revizuirii are drept scop desființarea unei hotărâri judecătoreștii, în cazul când după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă se constată faptul că instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Astfel, cu o eventuală cerere de revizuire, în baza temeiul art. 449, lit. c) din Codul de procedură civilă, ar putea interveni persoana, care pretinde că prin hotărârea judecătorească irevocabilă, î-i sunt afectare careva drepturi sau interese legitime.

La caz, Emilia Ciobanu nu este îndreptățită să solicite revizuirea unei hotărâri judecătoreștii irevocabile, în temeiul art. 449, lit. c) din Codul de procedură civilă.

În acest context, aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă caracterul unor critici, prin care se urmărește retractarea unui act de dispoziție judecătoresc, revizuenta exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în decizia din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a admis recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate. S-a casat integral decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și s-a menținut hotărârea din 04 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Emilia Ciobanu împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț Direcția Generală Teritorială Nord din cadrul Centrului Național Anticorupție cu privire la contestarea actelor administrative (f.d.35-67, Vol.II).

Completul de judecată subliniază că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile 10 și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că admiterea cererii de revizuire a deciziei din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, depusă de Emilia Ciobanu, reprezentată de avocatul Rodion Tocan, în condițiile în care a fost formulată ar încălca principiul securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele invocate de Emilia Ciobanu, reprezentată de avocatul Rodion Tocan în cererea de revizuire a deciziei din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art.195 din Codul administrativ, art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Emilia Ciobanu, reprezentată de avocatul Rodion Tocan împotriva deciziei din 20 decembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 11