3ra-1296/22 — contestarea actelor administrative

3ra-1296/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Autoritatea Națională de

Integritate,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Emilia Ciobanu împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț

Direcția Generală Teritorială Nord din cadrul Centrului Național Anticorupție

cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-1296/22

NR. PIGD 2-20110827-01-3ra-20122022)

Interpretarea termenului procedurii administrative, evaluarea conflictului de

interese și proporționalitatea sancțiunilor aplicate de Autoritatea Națională de

Integritate. Verificarea legalității procesului-verbal de inițiere a controlului de

integritate și a acțiunilor subiectului controlului sub aspectul influenței de

relațiile personale.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. V. Ciumac;

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici,

20 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Autoritatea Națională de

Integritate.

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea

actelor administrative.

24 august 2020, prin intermediul oficiului poștal, a luat cunoștință de actul de

constatare a inspectorului de integritate Ada Griciuc din 07 august 2020, prin

care s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către

Emilia Ciobanu, șef al Direcției generale asistentă socială, protecție a familiei

și copilului din cadrul Consiliului raional Fălești, exprimată prin nedeclararea

si nesoluționarea conformă a conflictelor de interese reale și admiterea

conflictelor de interese consumate în cazul luării deciziilor și semnării/încheierii

actelor administrative si juridice în privința persoanei apropiate, cu aplicarea

interdicției de a exercitare a funcției publice pe o perioadă de 3 ani.

respectat întru totul conflictul real apărut la angajarea fiului său Andrei

Ciobanu, pe alocuri indicându-se că acest conflict de interese este și consumat.

care a fost soluționat, prin dispoziția președintelui raionului Fălești nr. 218-c

din 22 decembrie 2018 la 26 decembrie 2018, înainte de angajarea fiului său

Andrei Ciobanu, respectiv nu are cum să apară un conflict de interes real. Or,

conflictul a fost declarat înainte de angajarea lui Andrei Ciobanu la

26 decembrie 2018.

președintelui raionului Fălești a fost comisă o greșeală tehnică - a se citi 2018

și nu 2019, fapt confirmat, prin scrisoarea președintelui nr. 123 din

10 iunie 2020 și este evident că, acceptul verbal și soluționarea conflictului nu

a început la 26 decembrie 2018, întrucât pentru asta a fost nevoie de cunoașterea

situației referitoare la demisia și angajarea în altă funcție a dnei Olga Railean,

coordonarea acestei întrebări cu președintele raionului și aparatul său, etc.

Astfel, este prea îngustă viziunea inspectorului de integritate de a privi situația

strict pentru zilele de 26 decembrie 2018-27 decembrie 2018.

1

22 decembrie 2018, președintele raionului Fălești, a stabilit că atribuțiile privind

semnarea ordinelor în privința lui Andrei Ciobanu, manager al serviciului social

Echipa mobilă, Centrul social „Casa Speranței”, cu referire la acordarea

concediilor, drepturile salariale, acordarea premiilor, aplicarea sancțiunilor

disciplinare, desfacerea contractului individual de muncă, se redistribuie șefului

adjunct al Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și

Copilului, dnei Violeta Ciupercă.

Fălești nu s-a expus pe subiectul ce ține de emiterea ordinului de angajare,

încheierea contractului și tabelului de pontaj, la 27 decembrie 2018 a solicitat

repetat soluționarea conflictului deja de interes real, deși această declarație

fusese soluționată și era una de prisos. Iar dacă conflictul potențial a fost

soluționat, cel real și consumat nu aveu cum să apară.

potențial nu ar fi fost examinat, este discutabil și faptul dacă la

27 decembrie 2018, ea era în conflict real. Or, la 26 decembrie 2018 au fost

emise atât actele de angajare a lui Andrei Ciobanu cât și cele de demisie a Olgăi

Răilean, care a ocupat această funcție până la 26 decembrie 2018 și și-a reluat

activitatea după concediul de îngrijire a copilului cu transferul în funcția de șef

al Serviciului social „Asistența personală”, la cerere, fapt confirmat prin ordinul

nr. 856/c și contractul individual de muncă nr.120 din 26 decembrie 2018.

pentru Andrei Ciobanu, deoarece de fapt, în această funcție au fost angajați doi

manageri Olga Răilean și Andrei Ciobanu. Respectiv, ziua de

26 decembrie 2018 nu poate fi luată în calcul și calificată existența unui conflict

real sau chiar conflict consumat. Or, în cazul în care conflictul declarat la

27 decembrie 2018, era soluționat în detrimentul angajării lui Andrei Ciobanu,

atunci nu exista nici o problemă ca acest contract și ordin să fie anulat și

soluționarea cererii de angajare să fie distribuită altui funcționar. Mai mult, la

caz nu puteau exista prejudicii reale pentru o zi de muncă, care de fapt nu a fost

lucrată nici de fapt și nici formal. Or, din cumulul circumstanțelor, munca putea

fi exercitată începând cu 27 decembrie 2018. Totoodată, la materialele

controlului este prezentă cererea Olgăi Răilean din 27 decembrie 2018, prin care

solicită transferul din funcția de manager a „Echipei mobile” în funcția manager

al Serviciului Asistență Personală, circumstanță ce denotă încă odată că la

26 decembrie 2018 Andrei Ciobanu nu a lucrat efectiv.

situația unui conflict potențial și nicidecum a unui conflict real sau consumat,

așa cum s-a menționat în actul de control nr. 165/04 din 07 august 2020.

această situație, inclusiv cu juristul Consiliului raional, care a insistat asupra

2

faptului că cererea de conflict real urma a fi depusă în termen de 3 zile de la

data emiterii ordinului de angajare și încheierii contractului de muncă.

reclamanta a menționat că actul de control al Autorității Naționale de Integritate

denotă finalitatea procedurii de control inițiată după verificarea prealabilă a

sesizării, printr-un proces-verbal de inițiere datat cu 20 mai 2020.

inspectorului de integritate Ada Griciuc, i-a fost repartizată sesizarea din

26 martie 2020, înregistrată la Autoritatea Națională de Integritate la

06 aprilie 2020, în urma verificării prealabile a sesizării, abia la data de

20 mai 2020 a fost întocmit procesul-verbal, prin care s-a inițiat procedura de

control privind eventuala încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese

de către Emilia Ciobanu, astfel fiind depășit termenul de 15 zile de la data

depunerii sesizării privind efectuarea verificării prealabile. Sau, perioada scursă

din (26 martie 2020) 06 aprilie 2020 și până la 20 mai 2020, nu poate fi în

concordanță cu prevederile art. 30, 31 și 35 din Legea nr.132 din 17 iunie 2016

cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.

controlului cu 20 mai 2020, ridică semne de incertitudine, or, la materialele

controlului sau pe site-ul Autorității Naționale de Integritate nu sunt date

relevante, care să confirme evidența la acest capitol.

Griciuc a informat declarantul Centrul Național Anticorupție, că procedura de

verificare prealabilă a sesizării a fost suspendată în perioada 30 martie -

15 mai 2020. Astfel, nu este clară situația menționată, or, sesizarea Centrului

Național Anticorupție a fost înregistrată în cancelaria Autorității Naționale de

Integritate la 06 aprilie 2020, dată la care a fost aplicată și rezoluția președintelui

Autorității Naționale de Integritate.

procedura era suspendată, potrivit scrisorii nr.280 din 21 mai 2020, la

05 mai 2020 să fie repartizată aleatoriu, iar la 20 mai 2020 întocmit procesul-

verbal prin care s-a dispus inițierea procedurii de control. Or, aceste încălcări

denotă ilegalitatea și nulitatea procesului-verbal de inițiere a controlului

nr.239/04 din 20 mai 2020 și a actului de control nr. 165/04 din 07 august 2020.

07 august 2020, este semnat de inspectorul de integritate Ada Griciuc din

numele Inspectoratului de Integritate, care este parte integrantă a Aparatului

Autorității Naționale de Integritate în conformitate cu art.8, art.16 din Legea cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate și Hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova nr. 9 din 08 februarie 2018 privind aprobarea structurii și a

efectivului limită ale Autorității Naționale de Integritate. Astfel, actul de

constatare a fost emis de o structură internă, fără personalitate juridică a

Inspectoratului de Integritate în numele ultimei și semnată de angajatul acesteia,

3

în pofida faptului că funcțiile de exercitare a controlului averii și intereselor

personale, controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese îi revine Autorității Naționale de Integritate în unison cu dispozițiile

art. 5, 6 din din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate.

Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate,

reclamanta a relevat că actul de constatare se întocmește de inspectorul de

integritate, însă se emite din numele Autorității Naționale de Integritate și se

semnează de conducerea ei (președinte, vicepreședinte). Astfel, se confundă

sintagma de „întocmire” cu sintagma „emitere, semnare”, care au o încărcătură

semantică distinctă.

07 august 2020 este ilegal și pasibil anulării, deoarece a fost emis în cadrul unei

proceduri administrative de control privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese, procedură ce urma a fi efectuată, inclusiv conform

prevederilor Cărții a doua din Codul administrativ, în măsura în care dispozițiile

acestuia nu contravin prevederilor conținute în Legea cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate și Legea privind declararea averii și a intereselor

personale. Iar, întrucât legislația specială în materie de conflicte de interese, nu

stabilește termene în care urmează a fi finalizată procedura de control privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese (procedura

administrativă), urmau a fi aplicate prevederile Codului administrativ.

Națională de Integritate la 06 aprilie 2020, procedura administrativă a fost

finalizată la 07 august 2020, odată cu emiterea actului de constatare nr.165/04.

Astfel, reclamanta a concluzionat că procedura administrativă de control

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese a durat mai mult

de 30 de zile (sau 90 de zile), ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a art. 60

din Codul administrativ, ce implică în mod cert anularea actului administrativ

contestat.

inițiere a controlului nr.239/04 din 20 mai 2020, sesizarea în privința sa a fost

repartizată aleatoriu la 05 mai 2020 și finalizată la 07 august 2020, adică cu

încălcarea termenului de 3 luni. Iar, potrivit legislației pertinente și

jurisprudenței Republicii Moldova, nerespectarea termenului de procedură

administrativă constituie o încălcarea procedurală ce duce la anularea actului

administrativ contestat.

de constatare nr.165/04 din 07 august 2020, rezultă că sancțiunea care i-a fost

aplicată pentru pretinsa încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese

este consecință a constatării încălcării regimului juridic al conflictelor de

interese, exprimată prin nedeclararea și nesoluționarea conformă a conflictelor

4

de interese reale și ca urmare admiterea conflictelor de interese consumate prin

luare de decizii și semnarea mai multor acte administrative și juridice în

favoarea persoanei apropiate, aplicarea interdicției de a exercita o funcție

publică sau de demnitate publică pe o perioadă de 3 ani, precum și sesizarea

instanței de judecată, după rămânerea definitivă a actului de constatare, în

vederea constatării nulității absolute a actelor semnate de reclamantă în situații

de conflict de interese. Astfel, în mod indubitabil sancțiunile stabilite de Legea

privind declararea averii și intereselor personale nu sânt imprescriptibile

extinctiv, iar termenul concret de prescripție al acestora se raportează la tipul de

răspundere la care poate fi atras subiectul declarării.

nu este competentă funcțional să constate săvârșirea unei infracțiuni și să atragă

la răspundere penală, fiind competentă doar să constate contravenția, la caz,

aceasta poate asista doar la constatarea comiterii unei contravenții, cu aplicarea

prevederilor art. 23 alin. (4), (6) și (7) din Legea privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, în interiorul termenului de

prescripție de atragere la răspundere contravențională, adică în interiorul

termenului de 1 an de la data comiterii faptelor pretins ilegale. Însă, în speță,

inspectorul de integritate i-a aplicat sancțiunea decăderii din drepturile de a mai

exercita o funcție publică pe o perioadă de 3 ani, care în opinia reclamantei este

una contravențională, fiind în esență complementară la sancțiunea prevăzută de

art.313/2 al Codului contravențional și poate fi aplicată numai în interiorul

termenului de prescripție de un 1 an din data comiterii faptelor pretinse a fi

ilegale. Iar, deoarece acțiunile și omisiunile reproșate, conform actului de

constatate, au avut loc cu mai mult de 1 an de la data emiterii actului

administrativ contestat, sancțiunile prevăzute de art. 23 alin. (4), (6) și (7) din

Legea privind declararea averii și a intereselor personale nu-i pot fi aplicate pe

motivul expirării termenului de prescripție de la aplicarea acestora, ceea ce îi

conferă actului de constatare nr.165/04 din 07 august 2020 un caracter ilegal.

au fost ignorate prevederile art. 30 din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire

la Autoritatea Națională de Integritate, întrucât sesizarea nu a fost distribuită

imediat prin procedura aleatorie. Or, indicația președintelului Autorității

Naționale de Integritate datează cu 06 aprilie 2020, însă declarația inspectorului

atestă că i-a fost distribuită la 05 mai 2020, astfel existând o încălcare a

prevederilor enunțate.

invocată, deoarece în privința sa au fost întreprinse acțiuni pe toată durata stării

de urgență, respectiv suspendarea termenelor nu are relevanță.

repartizat aleatoriu, de către cine și la ce dată, fapte ce denotă încălcarea

termenilor de distribuire imediată și aleatorie a dosarelor.

5

07 august 2020, a fost emis cu încălcarea prevederilor legale, astfel este un act

administrativ ilegal, din care motive necesită a fi anulat.

de integritate a stabilit că identificarea conflictului de interese necesită prezența

obligatorie a unor elemente constitutive și anume: deținerea calității de subiect

al declarării, aflarea în exercițiul funcției, existența sau apariția situației

respective și prezența interesului personal care influențează sau poate influența

exercitarea imparțială și obiectivă a funcției. Aceste patru elemente sunt

obligatorii numai în viziunea inspectorului de integritate. Or, pentru

identificarea conflictului de interese aceste condiții nu sunt expres prevăzute de

lege, reprezentând doar opinia arbitrară și unipersonală a inspectorului de

integritate și efectiv, nu poate fi acceptată în calitate de criteriu obligatoriu

pentru constatarea unui conflict de interese.

de interese, poate fi și atitudinea psihologică a subiectului declarării față de

fapta comisă sau, după caz, de situația admisă de declarant, adică aspectul

subiectiv, intenția directă sau indirectă, neglijența sau imprudența, precum și

consecințele survenite. Astfel, elementele menționate ajustate la cazul concret

stabilit, au un impact extrem de valoros pentru calificarea situației admise sau

faptei comise de către subiect în calitate de conflict de interese.

său Andrei Ciobanu a fost generată nu din interese meschine, personale, dar din

interes public, motivul fiind funcția vacantă mai mult de jumate de an și cererea

de transfer a Olgăi Railean, care urma să ocupe această funcție după concediul

de maternitate, precum și criza generală de potențiali angajați în domeniul

social. Mai mult, reclamanta a accentuat că despre acest fapt și în lipsa unui

interes personal, ca urmare a suplinirii funcției, a informat Președintele

raionului despre potențialul conflict de interese, indicând că situația conflictului

de interese s-a exprimat doar prin relația cu persoana apropiată, or, angajarea

acesteia nu a atras după sine consecințe negative. De altfel, lipsa interesului

personal se confirmă și prin declarațiile persoanelor care le-a fost propusă

această funcție și au refuzat: Anastasia Tcaci, Valentina Pasat, Zinaida Purice,

ș.a.

exprimă o situație, dar conflictul de interese consumat, reprezintă fapta

subiectului declarării privind adoptarea unei hotărâri finale, fără ca conflictul

real de interese să fie declarat și soluționat, urmează a fi diversificată atât

răspunderea, cât și pedeapsa pentru categoriile de conflicte respective.

contravențional, stabilește pedeapsa doar pentru nedeclararea și/sau

nesoluționarea conflictelor de interese la general, nespecificând pedepse în

funcție de gradul pericolului social, pentru fiecare categorie de conflict de

6

interese. Dat fiind faptul că conflictul de interese consumat reprezintă o faptă,

acesta nu este pasibil sancționării în baza art.313/2 alin.(1) și (2) din Codul

contravențional. Astfel, concluzia autorității despre sancționarea reclamantei

conform normei contravenționale indicate, este una eronată și ilegală.

un act de constatare, fie în cazul unui conflict de interese potențial sau real, fie

în cazul unui conflict consumat de interese și nicidecum pentru toate categoriile

de conflicte. Însă, la caz, autoritatea nu a stabilit cu certitudine care anume

situație sau faptă de conflict de interese a admis sau a comis, fapt care exclude

vinovăția sa în încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese.

salariului angajaților pentru perioada ianuarie-decembrie 2019, inclusiv în

privința fiului său Andrei Ciobanu, coordonate de către ea, reclamanta a

menționat că acest aspect a fost lăsat în atribuțiile ei, prin dipoziția

președintelului raionului Fălești din 22 decembrie 2018.

ultimă instanță de către ea după contrasemnarea lor de către Serviciul Resurse

Umane și Serviciul Juridic. Mai mult, ore suplimentare sau sporuri salariale

deosebite nu au fost acordate lui Andrei Ciobanu, deși conform prevederilor

Codului muncii, acesta avea dreptul la un program redus de muncă în legătură

cu gradul accentuat de dizabilitate.

participării persoanei la luarea deciziei sau a luat decizia, reclamanta a

menționat că persoana supusă controlului nu este factorul de decizie final

(unipersonal sau colegial), cel care manifestă caracterul determinant și care

depinde exclusiv de voința lui. Sau, la caz există Codul muncii, Legea privind

sistemul unitar de salarizare nr.270/2018, decizii ale Consiliului raional, care au

fost respectate în egală măsură pentru toți angajații.

conflictului de interese la coordonarea tabelelor de pontaj.

persoana apropiată, instanța urmează să asigure o încadrare juridică corectă a

actului emis/semnat/încheiat și să se expună asupra chestiunii ce ține de

stabilirea tipului actului emis/semnat/încheiat de către ea în privința persoanei

apropiate, în coroborare cu art. 12 alin. (3) din Legea privind declararea averii

și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016.

declararea nulității actului de constatare nr.165/04 din 07 august 2020 a

Inspectoratului de integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate,

inspector Ada Griciuc și a procesului-verbal de inițiere a controlului nr. 239/04

din 20 mai 2020, emis de Inspectoratul de integritate din cadrul Autorității

Naționale de Integritate, inspector Ada Griciuc.

7

Chișinău, sediul Râșcani, Direcția Generală Teritorială Nord din cadrul

Centrului Național Anticorupție s-a atras în proces în calitate de terț (f.d.89).

cererea de chemare în judecată înaintată de Emilia Ciobanu s-a respins ca

neîntemeiată (f.d. 92).

administrativ, Emilia Ciobanu a depus apel, iar la 02 iulie 2021 a prezentat

motivarea apelului împotriva hotărârii din 04 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea

unei noi decizii de admitere a cererii sale de chemare în judecată

(f.d.97, 116-124).

apelul depus de Emilia Ciobanu.

S-a casat integral hotărârea din 04 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani și s-a adoptat o nouă decizie, prin care s-a admis acțiunea

înaintată de Emilia Ciobanu.

S-a anulat actul de constatare nr.165/04 din 07 august 2020 a

Inspectoratului de Integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate

(f.d.211-223).

privind verificarea legalității procesul-verbal de inițiere a controlului nr. 239/04

din 20 mai 2020, Curtea de Apel Chișinău reieșind din materialele cauzei și

făcând trimitere la dispozițiile art. 32 alin. (1) din Legea nr.132 din

17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, a conchis că

sesizarea care a stat la baza dosarului de control în privința reclamantei a fost

repartizată inspectorului de integritate la data de 05 mai 2020, iar procesul-

verbal de inițiere a controlului a fost emis la data de 20 mai 2020. Respectiv, nu

există vreun temei pentru anularea acestei operațiuni administrative. Însă, acest

fapt nu atestă legalitatea actului administrativ final emis pe marginea procedurii

administrative și care constituie obiectul controlului judecătoresc în prezenta

speță.

nr. 165/04 din 07 august 2020, prin prisma prevederilor art. 38 alin. (1) din

Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, art. 2, 12 alin. (1), (3)-(6), (10) ale Legii privind declararea averii și

a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016, instanța de apel a reținut că la

26 decembrie 2018 Emilia Ciobanu a emis ordinul cu privire la angajarea în

câmpul muncii a lui Andrei Ciobanu, care este feciorul reclamantei, iar

declarația privind conflictul de interese a fost depusă în ziua imediat următoare

– 27 decembrie 2018, astfel formal admițând apariția unui conflict de interese

real.

8

inspectorul de integritate nu a ținut cont de faptul că organul ierarhic superior

al instituției în cadrul căreia activează reclamanta, la caz, Consiliul raional

Fălești, a examinat declarația Emiliei Ciobanu din 27 decembrie 2018, iar ca

urmare fiind emise două dispoziții, prin care au fost desemnate alte persoane cu

atribuții privind semnarea ordinelor emise în privința lui Andrei Ciobanu.

Adică, în afară de actele cu privire la angajarea lui Andrei Ciobanu în câmpul

muncii, de către Emilia Ciobanu nu au fost emise în privința acestuia.

de Emilia Ciobanu în cadrul procedurii administrative, rezultă că ultima înainte

de a emite ordinul de angajare a lui Andrei Ciobanu, s-a adresat în forma verbală

către președintele raionului, concretizând care acțiuni urmează a fi întreprinse

în circumstanțele create, în vederea evitării comiterii încălcării normelor legale,

fiindu-i explicat că declarația privind conflictul de interese urmează a fi depusă

nu mai târziu de 3 zile de la data generării situației de conflict, menționându-i

că această situație apare din momentul semnării ordinului de angajare.

administrativ, instanța ierarhic inferioară a notat că în circumstanțele în care în

explicațiile scrise, Emilia Ciobanu a invocat că anterior emiterii actelor juridice

în privința lui Andrei Ciobanu s-a adresat verbal către președintele raionului, în

vederea concretizării faptului dacă semnarea acestora nu va veni în contradicție

cu normele legale, inspectorul de integritate urma să verifice aspectul invocat,

solicitând prezentarea explicațiilor în acest sens. Or, argumentul invocat de

Emilia Ciobanu a rămas fără apreciere din partea inspectorului de integritate, la

dosar fiind anexat doar demersul adresat Consiliului raional Fălești privind

prezentarea înscrisurilor, care este datat cu data de 21 mai 2020, în timp ce

declarațiile Emiliei Ciobanu au fost depuse la data de 14 iulie 2020, cu toate că

în răspunsul Consiliului raional Fălești nr. 02/1-09-123 din 10 ianuarie 2020,

Președintele raionului a indicat că, - „dna Emilia Ciobanu a depus declarația cu

privire la conflictul de interese în termenii prevăzuți de legislație” (f.d. 51, dosar

administrativ), astfel încât aceste explicații ale organului ierarhic superior,

indirect confirmă cele invocate de Emilia Ciobanu în explicațiile scrise, precum

că i s-a recomandat semnarea ordinului și numai ulterior depunerea declarației

privind conflictul de interese. În astfel de circumstanțe, aspectul dat urma a fi

verificat suplimentar, însă circumstanțele respective au fost ignorate de

inspectorul de integritate.

nu a ținut cont de faptul că în răspunsul Consiliului raional Fălești

nr. 02/1-09-123 din 10 ianuarie 2020, la care au fost anexate actele solicitate de

inspector, s-a indicat că: - „la Dispoziția nr. 218-c din 22 decembrie 2019 s-a

comis o greșeală tehnică – a fost indicată greșit data și anul înregistrării”

(f.d. 50, dosar administrativ), însă și acest moment a fost ignorat și lăsat fără

apreciere de către inspectorul de integritate, nefiind solicitat concretizarea

9

informației despre data emiterii actului nominalizat, cu toate că acest aspect este

important.

conchis că, actul administrativ individual defavorabil a fost emis cu încălcarea

procedurii, etapa procedurii administrative privind clarificarea stării de fapt și

obținerea probelor, reglementată de art. 85-93 din Codul administrativ, fiind

efectuată de autoritatea publică pârâtă în mod superficial, fără clarificarea

tuturor momentelor relevante cazului examinat, fapt care duce la anularea

actului administrativ individual defavorabil contestat, ca fiind unul nemotivat.

alin. (1) și (2) din Codul administrativ, instanța ierarhic inferioară a stabilit că

actul administrativ contestat a fost emis cu încălcarea principiului

proporționalității.

proporționalității în accepțiunea clasică presupune că, oricare decizie sau

măsură adoptată de organele abilitate, urmează să se bazeze pe o justă și

echitabilă evaluare a faptelor și echilibrare adecvată a intereselor implicate,

precum și pe o selectare coerentă a mijloacelor și mecanismelor care urmează a

fi utilizate în vederea atingerii unui scop predefinit. Autoritatea publică urmează

să realizeze corespunzător dreptul discreționar, având posibilitatea de a alege o

măsură din cele prevăzute de lege, având o marjă de apreciere și trebuie să

încorporeze propriile considerente de oportunitate în decizia sa, autoritatea

urmând să-și exercite întotdeauna discreția, așa cum solicită legiuitorul, nefiind

însă, complet liberă în utilizarea dreptului discreționar, deoarece exercitarea

acestui drept trebuie să se bazeze pe o decizie discreționară cuvenită, astfel încât

autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință, în limitele legale

stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul, fără erori

discreționare și fără admiterea unui arbitrariu.

legii, acestea se deduc din cadrul legislativ pertinent în vigoare la data emiterii

actelor contestate, în contextul determinării sancțiunilor pentru încălcarea

normelor legale ce ține de respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese.

Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, Curtea de Apel Chișinău a enunțat că în contextul în care legea oferă

Autorității publice dreptul de a solicita aplicarea subiectului declarării, alte

sancțiuni disciplinare până la demiterea din funcție, inspectorul de integritate

era obligat să argumenteze în actul de constatare motivul din care a solicitat ca

în privința Emiliei Ciobanu să fie aplicată cea mai gravă sancțiune ca urmare a

constatării încălcării regimului juridic al conflictelor de interese. Însă,

autoritatea publică pârâtă nu a motivat concluzia, că în privința subiectului

declarării urmează a fi aplicată cea mai gravă sancțiune. Aceste circumstanțe

10

denotă nerespectarea prevederilor art. 118 din Codul administrativ. Iar, ca

urmare devin aplicabile prevederile art. 118 alin. (3) din Codul administrativ,

care stabilesc că motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a

actului administrativ individual și condiționează legalitatea acestuia. Astfel, din

norma legală nominalizată rezultă că motivarea incompletă a actului

administrativ duce la anularea acestuia.

depus de Emilia Ciobanu, a casat integral hotărârea din 04 martie 2021 a

Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani și a emis o nouă decizie privind admiterea

acțiunii reclamantei și anularea actului administrativ individual defavorabil

contestat.

recurs, iar la 12 decembrie 2022 a prezentat motivarea recursului împotriva

deciziei din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia cu emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în

judecată depuse de Emilia Ciobanu și menținerea hotărârii primei instanțe.

din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău pe care o consideră ilegală,

neîntemeiată și pasibilă casării.

instanței de apel precum că, Emilia Ciobanu s-a adresat verbal către organul

ierarhic superior pentru consultanță anterior datei de 26 decembrie 2018 când a

fost semnat contractul individual de muncă cu fiul acesteia și emis ordinul de

angajare, recurenta a menționat că, conform art. 12 alin. (2) din Legea

nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, conflictul de

interese potențial reprezintă situația în care interesele personale ale subiectului

declarării ar putea conduce la apariția unui conflict de interese real și care se

declară în condițiile art.4-7. Conducătorul ierarhic superior acordă consultanță

privind evitarea survenirii unui conflict real ca efect al celui potențial. Evitarea

survenirii unui conflict de interese real, presupune evitarea creării situației când

Emilia Ciobanu va fi chemată să emită acte administrative sau să încheie acte

juridice în privința unei persoane apropiate. Iar, în cazul în care survenirea unui

conflict de interese real ca urmare a celui potențial nu a fost posibil de evitat,

art. 12 alin. (4) - (5) al Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a

intereselor personale, prevede în mod expres care sunt acțiunile pe care urmează

să le intreprindă subiectul declarării.

Integritate a opinat că la caz, sunt aplicabile prevederile art.432 alin. (4) din

Codul de procedură civilă, or, instanța de apel nu a dat o apreciere

corespunzătoare circumstanțelor, fapt care a condus la soluționarea greșită a

litigiului.

Națională de Integritate a încălcat principiul proporționalității și nu a motivat

11

corespunzător actul de constatare în partea ce ține de aplicarea sancțiunii or,

inspectorul de integritate ținând cont de prevederile art. 39 alin. (2) din Legea

nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, era în drept să

dispună aplicarea altei sancțiuni disciplinare decât demiterea din funcție,

recurenta invocând dispozițiile art. 23 alin. (4) din Legea nr. 133/2016 privind

declararea averii și a intereselor personale (în vigoare la data emiterii actului de

constatare) și art. 39 alin. (2) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate, a notat că din moment ce inspectorul de integritate în

rezultatul desfășurării procedurii administrative de control constată încălcarea

regimului juridic al conflictelor de interese, emite un act de constatare. În acest

sens, sancțiunile și anume: încetarea raporturilor de muncă, privarea de dreptul

de a deține o funcție publică sau de demnitate publică precum și înscrierea în

Registrul de stat al interdicțiilor survin ca efect al legii in temeiul art. 23 alin. (4)

din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, fără

ca inspectorul de integritate să dispună de o marjă de apreciere în acest sens.

Altfel spus, în condițiile în care legea prevede în mod expres tipurile de încălcări

și sancțiunile pentru aceste încălcării, inspectorul aplică norma specială. Or,

dacă autoritatea poate decide discreționar și doar din mai multe consecințe

juridice este legală, atunci dreptul discreționar al autorității publice se reduce la

alegerea consecinței juridice/soluției legale.

precum că, inspectorul de integritate în temeiul art. 39 alin. (2) din Legea

nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, ar fi fost în drept

să aplice alte sancțiuni disciplinare în privința Emiliei Ciobanu. Or, art. 23

alin. (4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale prevede în mod expres că sancțiunea pentru conflictul de interese real

este contravențională sau penală și încetarea raporturilor de muncă.

Constituționale a Republicii Moldova, care în decizia de inadmisibilitate nr. 127

din 29 octombrie 2020 a sesizărilor nr. 101 g/2020 și nr. 116g/2020, la pct. 38

a statuat că legislatorul a definit clar tipurile de conflicte de interese și limita

întinderii acestora, fiind previzibile consecințele lor în funcție de

acțiunea/inacțiunea subiectului. Consecințele încălcării prevederilor conținute

în Legea privind declararea averii și a intereselor personale sunt previzibile

pentru destinatarii normelor. Astfel, subiectul declarării este obligat să declare

și să soluționeze un conflict de interese real pentru a evita survenirea

conflictului de interese consumat (în cazul acestor inacțiuni survenind

răspunderea contravențională sau penală, după caz), iar în situația în care

subiectul totuși prin acțiune admite conflictul de interese consumat, inspectorul

de integritate aplică prin actul de constatare interdicția stabilită de articolul 23

alin. (6) din Legea privind declararea averii si intereselor personale (a se vedea

nu poate reține critica cu privire la încălcarea accesului la justiție prin faptul că

aplicarea prevederilor contestate face imposibilă individualizarea răspunderii.

12

În acest context, Curtea a punctat că, având în vedere specificul funcției,

răspunderea subiectului survine în funcție de acțiunea/inacțiunea sa, conform

legii. Astfel, Curtea a reținut că legislatorul a definit clar tipurile de conflicte de

interese și întinderea acestora, respectiv, consecințele lor în funcție de

acțiunea/inacțiunea subiectului și circumstanțele cazului. Astfel, prevederile

legale criticate reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenței în

exercitarea funcțiilor publice și, mai mult, au ca scop garantarea exercitării cu

imparțialitate a funcțiilor publice.

de apel a interpretat în mod eronat legea atunci când a concluzionat că,

Autoritatea Națională de Integritate ar fi dispus în limitele dreptului

discreționar, de dreptul de a aplica o altă sancțiune disciplinară în privința

Emiliei Ciobanu, însă, fără a motiva corespunzător, prin prisma principiului

proporționalității sancțiunea aplicată, a dispus încetarea înainte de termen a

raporturilor de muncă și aplicarea interdicției prevăzute de art. 23 alin. (6) din

Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale. Or,

având la bază cadrul legal indicat supra, se constată indubitabil că, inspectorul

de integritate nu dispunea de o marjă de apreciere în acest sens, motiv pentru

care hotărârea judecătorească este pasibilă anulării în conformitate cu

prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) Cod de procedură civilă.

că după operarea modificărilor la Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea

Națională de Integritate și Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a

intereselor personale la data de 29 octombrie 2021, legiuitorul a prevăzut că

sancțiunea aplicată de către inspectorul dc integritate în cazul în care constată

încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese poate fi individualizată și

anume, inspectorul de integritate va aplica o sancțiune contravențională și după

caz, poate fi aplicată și sancțiunea de eliberare din funcție cu aplicarea

interdicției de a deține o funcție publică sau de demnitate publică pentru o

perioadă de 3 ani.

aplicarea unei alte sancțiuni disciplinare în privința subiectului decalării decât

cea de încetare a raporturilor de muncă atunci când, în funcție de gradul de

vinovăție al subiectului declarării, de natura abaterii, de numărul și durata

abaterilor, de comiterea unor abateri similare anterior, de prejudiciul adus

interesului public și de funcția publică deținută, inspectorul decide destituirea

din funcție.

Tocan și a Direcției Generale Teritoriale Nord din cadrul Centrului Național

Anticorupție a fost expediată copia recursului depus de Autoritatea Națională

de Integritate, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

13

de Autoritatea Națională de Integritate, intimații nu și-au valorificat dreptul

procedural respectiv și nu au depus referințe.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție) stipulează că:

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare

la 1 septembrie 2023.

(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.”

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă, care statuiază că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art. 169-171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau

reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea

unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are

putere retroactivă.

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă

de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul

depus de Autoritatea Națională de Integritate a fost depus până la data intrării

în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023,

și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Astfel, la momentul examinării prezentului recurs, prevederile legale

relevante aveau următorul conținut:

Supremă de Justiție (introdus prin LP224 din 31.07.24, MO3161-363/16.08.24

art.569; în vigoare 16.08.24):

„(51) Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență, președintele

Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va examina în complete de

3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și cererile de revizuire, care au fost

inițial repartizate spre examinare completelor din 5 judecători. Acestea vor fi examinate de

completul de judecători din care face parte judecătorul raportor.”

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

14

„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

„(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.

(31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate

decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet

din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca

recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de

judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea

participanților la proces.”

„(1) Examinînd recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele

decizii:

c) casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.”

„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.”

„(1) Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ.

(2) O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci cînd autoritatea

publică nu a soluționat în termen legal o cerere.”

„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se

aduce atingere prin activitate administrativă.”

„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

„(1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru:

15

a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în

contestare).”

„(1) Examinînd acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată

adoptă una dintre următoarele hotărîri:

f) respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de

adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit. a)–e).”

Națională de Integritate:

„Activitatea Autorității se bazează pe următoarele principii:

a) legalitate;

b) independență;

c) imparțialitate;

d) transparență;

e) confidențialitate;

f) celeritate;

g) integritate;

h) egalitate;

i) dreptul la apărare;

j) bună administrare.”

la Autoritatea Națională de Integritate:

„(1) În procesul de control al averii și al intereselor personale, inspectorul de integritate

verifică datele și informațiile privind averea existentă a persoanei supuse controlului,

precum și modificările patrimoniale intervenite pe durata exercitării mandatului, a

funcției publice și de demnitate publică. Controlul poate fi efectuat pe durata exercitării

mandatului, a funcției publice și de demnitate publică, precum și în decurs de un an

după încetarea exercitării acestora.

(3) În procesul de control al averii și intereselor personale, inspectorul de integritate are

dreptul să solicite oricăror persoane fizice sau persoane juridice de drept public ori

privat, inclusiv instituțiilor financiare, documentele și informațiile necesare pentru

realizarea controlului.

(4) La solicitarea inspectorului de integritate, subiecții menționați la alin. (3) sînt

obligați să prezinte Autorității, în termen de 15 zile de la recepționarea solicitării, pe

suport de hîrtie sau în format electronic, datele, informațiile, înscrisurile și documentele

justificative solicitate.”

Autoritatea Națională de Integritate:

„(1) După repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului.

(2) Prevederile art. 31, art. 32 alin. (3)–(5), art. 33, art. 34 alin. (2), art. 35 și 36 se aplică

în mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor.

(3) În cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor

de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate

are obligația de a invita persoana supusă controlului să-și prezinte punctul de vedere

16

printr-o scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care confirmă

informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul de vedere al persoanei supuse

controlului poate fi prezentat în termen de 15 zile de la recepționarea invitației. Dacă

recepționarea invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este confirmată mai

mult de 30 de zile de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate întocmește actul

de constatare numai după expirarea a 15 zile de la expedierea unei invitații repetate,

indiferent de faptul dacă a fost sau nu confirmată recepționarea acesteia.

(4) Acțiunile și actele efectuate de inspectorul de integritate în cadrul controlului

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor nu sînt publice, cu excepția actului de constatare, care se

publică pe pagina web oficială a Autorității cu respectarea legislației privind protecția

datelor cu caracter personal.”

Autoritatea Națională de Integritate:

„(1) În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate

emite un act de constatare în cazul în care stabilește că:

a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese sau

a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei

persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei

decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese;

b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate;

c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile prevăzute de lege.”

Autoritatea Națională de Integritate:

„ (1) În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de

interese, inspectorul de integritate încheie un proces-verbal cu privire la contravenție

și îl trimite instanței judecătorești spre examinare conform procedurii stabilite de Codul

contravențional al Republicii Moldova.

(2) Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al

conflictului de interese rămîne definitiv, Autoritatea sesizează în termen de cel mult 5

zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție

a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii disciplinare sau, după caz, în

vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care

a emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane terțe, actul

juridic, sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale

privind conflictul de interese.

(3) Sancțiunea disciplinară poate fi aplicată după rămânerea definitivă a actului de

constatare, în condițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară.”

intereselor personale:

„ În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni se definesc astfel:

conflict de interese – situația în care subiectul declarării are un interes personal ce

influențează, sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și

responsabilităților ce îi revin potrivit legii;

interes personal – orice interes material sau nematerial al subiectului declarării ce

rezultă din activitățile sale în calitate de persoană privată, din relațiile sale cu persoane

apropiate sau cu persoane juridice și alți agenți economici, indiferent de tipul de

17

proprietate, din relațiile sau afiliațiile sale cu organizații necomerciale, inclusiv cu

partidele politice și cu organizațiile internaționale;

persoană apropiată – soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului declarării,

persoana aflată la întreținerea subiectului declarării, de asemenea persoana înrudită prin

sînge sau prin adopție cu subiectului declarării (părinte, frate/soră, bunic/bunică,

nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate cu subiectul declarării

(cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră).”

averii și a intereselor personale:

„(1) Subiecți ai declarării averii și a intereselor personale sînt:

e) conducătorii organizațiilor publice și adjuncții acestora.”

averii și a intereselor personale:

„(1) Controlul averii și al intereselor personale ale subiecților declarării se efectuează

de către Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu Legea nr. 132 din

17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.”

17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale:

„(1) Subiectul declarării se poate afla în conflicte de interese ce pot fi împărțite în

următoarele categorii:

a) conflict de interese potențial;

b) conflict de interese real;

c) conflict de interese consumat.

(2) Conflictul de interese potențial reprezintă situația în care interesele personale ale

subiectului declarării ar putea conduce la apariția unui conflict de interese real și care

se declară în condițiile art. 4–7. Conducătorul ierarhic superior acordă consultanță

privind evitarea survenirii unui conflict real ca efect al celui potențial.

(3) Conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul declarării este chemat să

rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin

intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea

unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sînt apropiate,

persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care

influențează sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a

funcției publice sau de demnitate publică.

(4) În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat:

a) să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai tîrziu de

3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află;

b) să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct

sau prin intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la

luarea deciziei în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică

pînă la soluționarea conflictului de interese.

(5) Informarea despre apariția unui conflict de interese real se va face pînă la

soluționarea cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea, directă sau

prin intermediul unei persoane terțe, a actului juridic, participarea la luarea deciziei sau

luarea deciziei și va lua forma unei declarații scrise ce trebuie să conțină date despre

natura conflictului de interese și despre modul în care acesta influențează sau poate

18

influenta îndeplinirea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de

demnitate publică.

(6) Declarația privind conflictul de interese real se înregistrează în Registrul

declarațiilor privind conflicte de interese, ținut conform anexei nr. 4 de către persoana

desemnată de conducătorul organizației publice.

(10) Conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului declarării de rezolvare

a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau

prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la

luarea unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate

publică cu încălcarea prevederilor alin. (4) și (7).”

averii și a intereselor personale:

„(2) Conflictul de interese real se soluționează de către subiectul declarării,

conducătorul organizației publice, Autoritatea Națională de Integritate sau Consiliul de

Integritate, după caz.

(3) Pînă la soluționarea conflictului de interese real, subiectului declarării îi este

interzisă întreprinderea oricărei acțiuni pe cauza dată, cu excepția abținerii.

(4) Subiectul declarării poate soluționa conflictul de interese real în care se află prin

abținerea de la rezolvarea cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea actului

administrativ, de la încheierea actului juridic, de la participarea la luarea unei decizii

sau luarea deciziei/votare, informînd toate părțile vizate de decizia respectivă în

privința măsurilor luate pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor.”

declararea averii și a intereselor personale:

„(4) Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o

cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin

intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea

unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie

temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea

sau, după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale

subiectului în cauză.

(6) Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin. (3)–

(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de

demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data

eliberării sau destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din

data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea

nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

(7) În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție publică sau de demnitate publică

la data constatării averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de

interese, interdicția de 3 ani se aplică potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv

actul de constatare sau, respectiv, a rămas definitivă și irevocabilă hotărîrea

judecătorească prin care se confirmă existența averii nejustificate, a stării de

incompatibilitate ori a conflictului de interese.”

„(2) Agentul public are următoarele obligații în legătură cu identificarea și tratarea

conflictelor de interese, care se îndeplinesc în condițiile legislației speciale:

a) să declare în scris, în termen de 3 zile, conducătorului entității publice despre

conflictul de interese real apărut în cadrul activității sale profesionale, explicînd natura

19

conflictului de interese și cum acesta influențează sau poate influența exercitarea

imparțială și obiectivă a atribuțiilor sale;

b) să evite consumarea conflictului de interese prin abținere de la exercitarea atribuțiilor

sale în măsura în care acestea sînt amenințate de conflictul de interese, pînă la

soluționarea acestuia.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție conchide că Autoritatea Națională de Integritate, s-a

conformat dispozițiilor art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, indicat

la pct.75, și a depus în termen recursul la 15 septembrie 2022, iar motivarea

recursului la 12 decembrie 2022. Or, decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la 13 septembrie 2022, copia dispozitivului deciziei, fiind expediat

participanților la proces, prin e-mail, la 30 septembrie 2022, iar decizia motivată

la 05 decembrie 2022, fapte confirmate prin extrasele din poșta electronică,

anexate la dosar (f.d.224, 226).

participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire

la problemele invocate în recurs, deoarece criticele autorității recurente au fost

expuse cu suficientă claritate, iar intimații au eludat dreptul lor de a prezentat

instanței de recurs opinia asupra recursului înaintat de către Autoritatea

Națională de Integritate.

recursului, lipsa unei referințe din partea acestora nu va împiedica Curtea

Supremă de Justiție să examineze recursul în fond.

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,

limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau

suplimentare, nu are putere retroactivă, recursul depus de Autoritatea Națională

de Integritate, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023

va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii acestuia, însă

procedura de examinare conform noilor reglementări.

contestat, instanța de recurs consideră esențial să sublinieze importanța

fundamentală a legislației privind integritatea, în special în ceea ce privește

regimul conflictelor de interese, ca element cheie pentru dezvoltarea durabilă a

țării și combaterea corupției.

conflictul de interese, are un rol fundamental în consolidarea încrederii publice

în instituțiile statului, promovarea transparenței și responsabilității în

exercitarea funcțiilor publice. Prin stabilirea unor standarde clare pentru

identificarea, declararea și soluționarea conflictelor de interese, precum și prin

instituirea unor mecanisme eficiente de sancționare a abaterilor, această

20

legislație contribuie la asigurarea unui mediu instituțional bazat pe legalitate,

imparțialitate și respectarea principiilor statului de drept.

atingerea obiectivului strategic al oricărui stat democratic de a eradica corupția.

Prin natura sa, conflictul de interese poate conduce la decizii părtinitoare,

subminând încrederea cetățenilor în instituții, afectând dezvoltarea economică

și compromițând funcționarea echitabilă a administrației publice. În acest

context, legislația în acest domeniu nu doar impune obligații și interdicții pentru

persoanele publice, ci și oferă garanții menite să protejeze interesul public, să

prevină abuzurile și să consolideze o guvernare responsabilă și transparentă.

respectat cu strictețe, iar abaterile să fie sancționate prompt și adecvat. Această

aplicare riguroasă a prevederilor legale nu doar că descurajează practicile

neconforme, dar creează și premisele unei administrații publice eficiente, bazate

pe transparență și echitate. Prin prevenirea și combaterea conflictelor de

interese, se promovează un climat instituțional integru, care reflectă valorile

fundamentale ale statului de drept și protejează interesul public.

aplicarea imparțială și consecventă a legislației, ceea ce reprezintă o condiție

indispensabilă pentru consolidarea statului de drept. Prin deciziile lor, instanțele

contribuie nu doar la soluționarea litigiilor individuale, ci și la crearea unui

precedent, care să promoveze respectarea normelor de integritate.

justiție și transmit un mesaj clar că nerespectarea legislației, în special în

domeniul integrității, nu va rămâne nepedepsită. În acest mod, instanțele devin

un factor-cheie în promovarea unei culturi a integrității la toate nivelurile

societății, prin descurajarea practicilor ilegale și stimularea unei conduite etice

atât în sectorul public, cât și în cel privat.

echitabil asigură, de asemenea, o protecție efectivă a interesului public și

contribuie la dezvoltarea unei administrații publice responsabile, transparente și

eficiente. Astfel, instanțele de judecată nu doar că apără principiile statului de

drept, ci devin și un motor al schimbării culturale în societate, orientată către

respectarea legii și promovarea integrității.

corecte a dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt

constatată de instanțe și confirmată de părți.

de judecată în fazele procesuale anterioare atestă următoarele:

Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și Copilului Fălești, Anexa nr.1

la Decizia Consiliului raional Fălești nr.04/21 din 06 decembrie 2018, Direcția

21

este condusă de șef, care este desemnat și eliberat din funcție de Consiliul

raional (f.d. 68-76 din dosarul administrativ).

Socială, Protecție a Familiei și Copilului din cadrul Consiliului raional Fălești,

din data de 26 iunie 2014, fiind numită în această funcție prin promovare din

funcția de șef-adjunct, în baza Deciziei Consiliului raional Fălești nr. 02/16 din

26 iunie 2014 (f.d. 46).

solicitat să fie angajat din data de 26 decembrie 2018 în Serviciul social Echipa

Mobilă din cadrul Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și

Copilului Fălești (f.d. 133 din dosarul administrativ).

Ciobanu, șef al Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și

Copilului Fălești, Andrei Ciobanu a fost angajat în funcția de manager al

Serviciului Social „Echipa Mobilă”, în cadrul Direcției Generale Asistență

Socială, Protecție a Familiei și Copilului Fălești, începând cu data de

26 decembrie 2018 (f.d. 3 din dosarul administrativ).

26 decembrie 2018, semnat de Direcția Generală Asistență Socială, Protecție a

Familiei și Copilului Fălești, în persoana Emiliei Ciobanu (Angajator) și a lui

Andrei Ciobanu (Salariat), ultimul a fost angajat pe termen nedeterminat în

calitate de manager al Serviciului Social „Echipa Mobilă” (f.d. 4 din dosarul

administrativ).

Emilia Ciobanu a informat Președintele raionului Fălești, Iraida Bînzari despre

conflictul de interese în care se află cu feciorul Andrei Ciobanu, angajat în

funcția de manager al Serviciului Social „Echipa Mobilă.” și a solicitat

adoptarea deciziei finale pentru soluționarea deplină a conflictului de interese

declarat (f.d. 5 din dosarul administrativ).

Autoritatea Națională de Integritate a inițiat procedura de control privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Emilia Ciobanu,

șef al Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și Copilului din

cadrul Consiliului raional Fălești (f.d. 44 din dosarul administrativ).

Națională de Integrtiate a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor

de interese de către dna Emilia Ciobanu, șef al Direcției Generale Asistență

Socială, Protecție a Familiei și Copilului din cadrul Consiliului raional Fălești

exprimată prin nedeclararea și nesoluționarea conformă a conflictelor de

interese reale și admiterea conflictelor de interese consumate în cazul luării

deciziilor și semnării/încheierii actelor administrative și juridice în privința

persoanei apropiate; A sesizat Președintele raionului Fălești, la rămânerea

22

definitivă a Actului de constatare, în vederea demiterii dnei Emilia Ciobanu din

funcția de șef al Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și

Copilului din cadrul Consiliului raional Fălești; A aplicat în privința dnei Emilia

Ciobanu interdicția de exercitare a funcției publice pe o perioadă de 3 ani, în

condițiile prevăzute la art.23 alin.(6)-(8) din Legea nr. 133/2016

(f.d. 150-157 din dosarul administrativ).

chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

contestarea actelor administrative.

concluzia netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o ca fiind neîntemeiată (a se

vedea pct.41).

prin decizia din 13 septembrie 2022 a conchis necesitatea admiterii apelului

Emiliei Ciobanu, casării hotărârii primei instanțe și emiterii unei decizii noi

de admitere a acțiunii (a se vedea pct.43).

materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul

juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția instanței de apel este greșită, pe

când concluzia primei instanțe despre necesitatea respingerii cererii de chemare

în judecată a Emiliei Ciobanu este justă, având la bază cumulul dovezilor

administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea

juridică cuvenită.

reieșind din materialele cauzei că Andrei Ciobanu, angajat în baza ordinului

nr.858/c din 26 decembrie 2018 în funcția de manager al Serviciului Social

„Echipa Mobilă”, în cadrul Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a

Familiei și Copilului Fălești, începând cu 26 decembrie 2018 este fiul Emiliei

Ciobanu, care deține funcția de șef al Direcției Generale Asistență Socială,

Protecție a Familiei și Copilului din cadrul Consiliului raional Fălești, are

calitatea de persoană apropiată și determină interesul personal al Emiliei

Ciobanu din relația de rudenie mamă-fiu.

șef al Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și Copilului din

cadrul Consiliului raional Fălești, contrar prevederilor legale a semnat în

privința persoanei apropiate, a fiului Andrei Ciobanu, ordinul nr.858/c din

26 decembrie 2018, prin care ultimul a fost angajat în funcția de manager al

Serviciului Social „Echipa Mobilă”, din cadrul Direcției Generale Asistență

Socială, Protecție a Familiei și Copilului Fălești, la fel a contractului individual

de muncă nr.118 din 26 decembrie 2018, semnat între Ciobanu Emilia

(Angajator) și Andrei Ciobanu (Salariat), etc.

23

obligația de evitare a conflictelor de interese. Or, aceasta, în calitatea sa de șef

al Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și Copilului din

cadrul Consiliului raional Fălești, a soluționat și a semnat la 26 decembrie 2018

acte juridice în privința persoanelor apropiate, și anume a fiului său Andrei

Ciobanu, contrar dispozițiilor art. 12 alin.(4) lit.b) și art. 14 alin.(3)-(4) din

Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor

personale, precum și art.14 alin.(2) lit. b) al Legii integrității nr. 82 din

25 iulie 2017, menționate la pct.89, 91, 93 (a se vedea pct.110-111).

interese, semnată de către Emilia Ciobanu la 27 decembrie 2018, prin care a

informat Președintele raionului Fălești, Iraida Bînzari despre conflictul de

interese în care se află cu feciorul Andrei Ciobanu, angajat în funcția de

manager al Serviciului Social „Echipa Mobilă” și a solicitat adoptarea deciziei

finale pentru soluționarea deplină a conflictului de interese declarat, a fost

depusă după consumarea conflictului de interese din 26 decembrie 2018, prin

semnarea de către aceasta a ordinului de angajare și a contractului de muncă în

privința lui Andrei Ciobanu (a se vedea pct.110-111).

argumentul Emiliei Ciobanu că, a depus declarația cu privire la conflictul de

interese, care a fost soluționat de către Președintele raionului Fălești, prin

dispoziția nr.218-c din 22 decembrie 2018, adică înainte de angajarea lui Andrei

Ciobanu la 26 decembrie 2018. Or, deși prin dispoziția Președintelui raionului

Fălești nr.218-c din 22 decembrie 2018 s-a stabilit ca atribuțiile privind

semnarea ordinelor în privința dlui Andrei Ciobanu, manager al serviciului

social Echipa mobilă, Centrul Social „Casa Speranței”, cu referire la acordarea

concediilor, drepturile salariale, acordarea premiilor, aplicarea sancțiunilor

disciplinare, desfacerea contractului individual de muncă să se redistribuie

șefului adjunct al Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și

Copilului, dnei Violeta Ciupercă, ordinul de angajare și contractul individual de

muncă în privința lui Andrei Ciobanu au fost semnate anume de către Emilia

Ciobanu, în calitate de șef al Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a

Familiei și Copilului din cadrul Consiliului raional Fălești.

conflictului de interese real, pe lângă faptul că urma să informeze șeful ierarhic

sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data

constatării, despre conflictul de interese în care se află, mai avea obligațiunea

de a se abține de la rezolvarea cererii privind angajarea lui Andrei Ciobanu și

respectiv de a emite actul administrativ și actul juridic. Iar, până la soluționarea

conflictului de interese real, îi era interzisă întreprinderea oricărei acțiuni pe

cauza dată, cu excepția abținerii, ceea ce în speță nu a avut loc. Or, Emilia

Ciobanu nu s-a abținut, dar a semnat acte administrative în privința fiului său,

Andrei Ciobanu.

24

Emiliei Ciobanu, precum că angajarea fiului său Andrei Ciobanu a fost generată

de un interes public, iar angajarea acestuia nu a atras după sine consecințe

negative interesului public. În susținerea poziției date invocând faptul că ziua

de 26 decembrie 2018 nu a fost o zi de muncă efectivă pentru Andrei Ciobanu,

deoarece de fapt, în această funcție au fost angajați doi manageri Olga Răilean

și Andrei Ciobanu. Iar, din cumulul circumstanțelor, munca putea fi exercitată

de Andrei Ciobanu începând cu 27 decembrie 2018.

materialele dosarului administrativ este prezentă cererea Olgăi Răilean de

solicitare a transferului din funcția de manager a „Echipei mobile” în funcția

manager al Serviciului Asistență Personală în cadrul Direcției Generale

Asistență Socială, Protecție a Familiei Fălești, începând cu data de 26 decembrie

2018.

Familiei și Copilului Fălești Emilia Ciobanu nr. 856/1 din 26 decembrie 2018,

s-a încetat suspendarea contractului individual de muncă cu Olga Răilean,

manager SS „Echipa mobilă” în cadrul DASPFC Fălești, începînd cu data de 26

decembrie 2018, cu transferul în funcția de Șef al Serviciului social Asistență

personală. Iar, prin Ordinul nr.858/c din 26 decembrie 2018, semnat de Emilia

Ciobanu, șef al Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și

Copilului Fălești, Andrei Ciobanu a fost angajat în funcția de manager al

Serviciului Social „Echipa Mobilă”, în cadrul Direcției Generale Asistență

Socială, Protecție a Familiei și Copilului Fălești, începând cu data de

26 decembrie 2018. Astfel, la data de 26 decembrie 2018 Andrei Ciobanu deja

era angajat și exercita funcția de manager al Serviciului Social „Echipa Mobilă”,

în cadrul Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și Copilului

Fălești.

informa Consiliul raional Fălești sau președintele raionului Fălești și până la

soluționarea conflictului de interese, a admis încălcarea regimului juridic al

conflictelor de interese consumat.

instanței de apel, precum că Emilia Ciobanu s-a adresat verbal către organul

ierarhic superior pentru consultanță, anterior datei de 26 decembrie 2018, când

a fost semnat contractul individual de muncă cu fiul acesteia și emis ordinul de

angajare, iar inspectorul de integritate nu a ținut cont de faptul că organul

ierarhic superior al instituției în cadrul căreia activează reclamanta, la caz,

Consiliul raional Fălești, a examinat declarația Emiliei Ciobanu din

27 decembrie 2018, și ca urmare a emis două dispoziții, prin care au fost

desemnate alte persoane cu atribuții privind semnarea ordinelor emise în

privința lui Andrei Ciobanu (a se vedea pct. 110-111).

25

atestă un răspuns al organului ierarhic superior al instituției în cadrul căreia

activează reclamanta, adică a Consiliului raional Fălești, din care să rezulte

soluționarea cererii orale a Emiliei Ciobanu cu privire la conflictul de interese

cu fiul său Andrei Ciobanu.

apariției conflictului de interese real, pe lângă faptul că urma să informeze

organul ierarhic superior imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data

constatării, despre conflictul de interese în care se află, mai avea obligațiunea

de a se abține de la rezolvarea cererii privind angajarea lui Andrei Ciobanu și

respectiv de a emite actul administrativ și actul juridic. Iar, până la soluționarea

conflictului de interese real, îi era interzisă întreprinderea oricărei acțiuni pe

cauza dată, cu excepția abținerii, ceea ce în speță nu a avut loc.

Justiție reține ca fiind corectă concluzia instanței de fond precum că, Emilia

Ciobanu nu a informat în termenul stabilit despre conflictul de interese real în

care s-a aflat, precum și a admis consumarea conflictului de interese prin

emiterea actelor administrative și la semnarea contractului individual de muncă

în prezența interesului personal rezultat din relațiile cu persoana apropiată fiul

său Andrei Ciobanu.

Șef al Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și Copilului din

cadrul Consiliului raional Fălești, a aprobat tabele de evidență a timpului de

lucru și de calcul a salariului, în care era inclus și fiul său Andrei Ciobanu

(f.d.6-17, dosar administrativ).

respins pretenția Emiliei Ciobanu privind declararea nulității procesului-verbal

de inițierea a controlului nr.239/04 din 20 mai 2020.

fi definit ca fiind orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul

dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

care au stat la baza emiteriii actului administrativ nu pot constitui de sine

stătător obiect al acțiunii în contenciosul administriv, deoarece nu produc efecte

juridice prin ele însele.

20 mai 2020 întocmit de Autoritatea Națională de Integritate, nu constituie act

administrativ, or, acesta este un act pregătitor, care a stat la baza emiterii actului

administrativ și prin urmare, nu produce efecte juridice prin el însuși. Sau altfel

26

spus, acesta nu întrunește caracteristicile unui act administrativ și, astfel, nu

poate constitui obiect al acțiunii de contencios administrativ.

a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Emilia

Ciobanu.

constă în verificarea corectitudinii aplicării de către instanțele de judecată

ierarhic inferioare a normelor ce reglementează termenul de efectuare a

controlului precum și respectarea regimului juridic al conflictelor de interese de

către Emilia Ciobanu în calitate de șef al Direcției Generale Asistență Socială,

Protecție a Familiei și Copilului Fălești.

de Integritate a încălcat termenul de efectuare a procedurii administrative, iar

această încălcare ar constitui temei de anulare a actului de constatare, instanța

de recurs relevă că, procedura administrativă în cadrul controlului averii și a

intereselor personale, este reglementată de o lege specială - Legea cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, care este

aplicabilă la caz, or, prin prisma art. 5 alin. (2) și (3) al Legii nr. 100 din

22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, în caz de divergență între o

normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de același

nivel, se aplică norma specială.

reține că, norma specială, care este Legea cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 nu prevede în mod expres un termen de

finalizare a procedurii administrative, însă, Legea nominalizată stabilește mai

multe termene în cadrul cărora inspectorul de integritate urmează să efectueze

anumite acțiuni, care cumulativ depășesc termenul general al procedurii

administrative de 30 de zile, prevăzut la art. 60 din Codul administrativ.

administrativă trebuie finalizată, urmează a fi examinată, prin prisma legii

speciale în coroborare cu art. 27 din Codul administrativ, care prevede că, în

cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu impun un anumit termen,

autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze

într-un termen rezonabil.

de efectuare a controlului urmează să se țină cont și de acțiunile efectuate de

inspectorul de integritate pe parcursul efectuării controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese în privința Emiliei Ciobanu.

Națională de Integritate a înregistrat sesizarea cu nr. 12/1297, parvenită de la

Centrul Național Anticorupție, Direcția Generală Teritorial „Nord”, potrivit

căreia Emilia Ciobanu, în perioada anului 2019, în calitate de Șef al Direcției

27

Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și Copilului din cadrul

Consiliului raional Fălești a aprobat tabele de evidență a timpului de lucru și de

calcul a salariului în care era inclus și fiul său Andrei Ciobanu (f.d.2, dosar

administrativ).

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese în privința

Emiliei Ciobanu (f.d. 44 dosar administrativ).

din 21 mai 2020, Emilia Ciobanu a fost informată despre inițierea în privința sa

a controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese și

despre drepturile garantate de art. 33 al Legii nr. 132 din 17 iunie 2016

(f.d. 45, dosar administrativ).

i-a fost solicitat prezentarea punctului de vedere (f.d. 120, dosar administrativ).

de inițierea controlului cu privire la pretinsa încălcare a regimului juridic al

conflictelor de interese, manifestat prin nedeclararea și nesoluționarea

conflictului de interese apărut în raport cu fiul său, Andrei Ciobanu

(f.d. 122-149 dosar administrativ).

integritate de la momentul repartizării sesizării până la emiterea actului de

constatare a întreprins mai multe acțiuni, inclusiv a acordat subiectului

declarării un termen rezonabil pentru a prezenta materiale suplimentare pe care

le consideră necesare pentru a fi luate în considerare la emiterea actului

administrativ, astfel receptând dreptul Emiliei Ciobanu, de a prezenta date și

informați suplimentare.

administrativă și ținând cont de complexitatea acesteia, de volumul lucrului

efectuat de inspector, inclusiv de înaintarea demersurilor, interpelărilor,

răspunsurilor primite, solicitarea explicațiilor, care se fac și prin intermediul

oficiului poștal, cercetarea înscrisurilor, constată că, termenul de efectuare a

controlului averii și a intereselor personale inițiat în privința Emiliei Ciobanu o

perioadă de 90 de zile, în coraport cu volumul informațiilor acumulate de

Autoritatea Națională de Integritate este unul rezonabil, justificat și care

corespunde prevederilor legale.

nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale,

instanța de recurs notează că evitarea survenirii unui conflict de interese real,

presupune evitarea creării situației când Emilia Ciobanu va fi chemată să emită

acte administrative sau să încheie acte juridice în privința unei persoane

apropiate. Iar, în cazul în care survenirea unui conflict de interese real ca urmare

a celui potențial nu a fost posibil de evitat, art. 12 alin. (4) - (5) al Legii nr. 133

28

din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, prevede în

mod expres care sunt acțiunile pe care urmează să le intreprindă subiectul

declarării (a se vedea pct.91).

conflictului de interese, intervine necesitatea atragerii Emiliei Ciobanu la

răspundere juridică pentru lipsă de integritate de care a dat dovadă.

17 iunie 2016 (în vigoare la data emiteri actului de constatare) rezultă că pentru

emiterea actelor administrative și semnarea actelor juridice cu încălcarea

dispozițiilor legale privind conflictul de interese, intervine și sancțiunea privind

răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau,

după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale

subiectului în cauză.

Națională de Integritate a încălcat principiul proporționalității și nu a motivat

corespunzător actul de constatare în partea ce ține de aplicarea sancțiunii or,

inspectorul de integritate ținând cont de prevederile art. 39 alin. (2) din Legea

nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, era în drept să

dispună aplicarea altei sancțiuni disciplinare decât demiterea din funcție,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, prin prisma

dispozițiilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și

a intereselor personale (în vigoare la data emiterii actului de constatare) și

art. 39 alin. (2) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate, din moment ce inspectorul de integritate în rezultatul desfășurării

procedurii administrative de control constată încălcarea regimului juridic al

conflictelor de interese, emite un act de constatare. În acest sens, sancțiunile și

anume: încetarea raporturilor de muncă, privarea de dreptul de a deține o funcție

publică sau de demnitate publică, precum și înscrierea în Registrul de stat al

interdicțiilor survin ca efect al legii, fără ca inspectorul de integritate să dispună

de o marjă de apreciere în acest sens. Altfel spus, în condițiile în care legea

prevede în mod expres tipurile de încălcări și sancțiunile pentru aceste

încălcării, inspectorul aplică norma specială. Or, dacă autoritatea poate decide

discreționar și doar din mai multe consecințe juridice este legală, atunci dreptul

discreționar al autorității publice se reduce la alegerea consecinței

juridice/soluției legale.

integritate în temeiul art. 39 alin. (2) din Legea nr. 132/2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate, ar fi fost în drept să aplice alte sancțiuni

disciplinare în privința Emiliei Ciobanu. Or, art. 23 alin. (4) din Legea

nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale prevede în mod

expres că sancțiunea pentru conflictul de interese real este contravențională sau

penală și încetarea raporturilor de muncă.

29

art. 11 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale, potrivit cărora, subiectul declarării are obligația de a respecta

principiile generale privind evitarea conflictelor de interese. Totuși, din

materialele dosarului atestă că Emilia Ciobanu a emis și semnat acte

administrative în beneficiul unei persoane apropiate, respectiv fiului său, fără a

declara și soluționa conflictul de interese în termenele și condițiile prevăzute de

lege.

interdicția de a exercita o funcție publică sau de demnitate publică pe o perioadă

de 3 ani, începând de la data eliberării din funcție sau de la data rămânerii

definitive a actului de constatare. Faptele care definesc conflictul de interese

consumat includ rezolvarea unei cereri sau a unui demers, emiterea unui act

administrativ, încheierea unui act juridic, luarea sau participarea la luarea unei

decizii în exercitarea funcției publice sau de demnitate publică, toate în

contradicție cu prevederile legale.

public și impactul negativ asupra funcției publice deținute, inspectorul de

integritate a concluzionat, în mod întemeiat, că se impune încetarea exercitării

funcției publice de către persoana în cauză. De asemenea, s-a dispus decăderea

acesteia din dreptul de a ocupa o funcție publică sau o funcție de demnitate

publică pe o perioadă de 3 ani, începând de la data eliberării sau destituirii din

funcție. Totodată, s-a decis înscrierea persoanei în Registrul de stat al

persoanelor care au interdicția de a ocupa funcții publice sau de demnitate

publică, această înscriere fiind efectuată de la data eliberării sau destituirii din

funcție.

a preveni repetarea unor situații similare în viitor, asigurând respectarea

principiilor transparenței și legalității în exercitarea atribuțiilor publice.

actul de constatare este proporțională cu gravitatea încălcărilor comise de

Emilia Ciobanu. Aceasta respectă cadrul legal, fiind o măsură necesară pentru

a preveni repetarea comportamentului necorespunzător, pentru a proteja

integritatea instituțiilor publice și pentru a menține încrederea cetățenilor în

administrația publică. La rândul său, argumentul privind neproporționalitatea

sancțiunii este nefondat, întrucât sancțiunile impuse sunt justificate, legale și

conforme cu principiile proporționalității și statului de drept.

Integritate nu ar fi indicat în actul administrativ contestat natura exactă a

interesului personal al Șefului Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a

Familiei și Copilului din cadrul Consiliului raional Fălești – Emilia Ciobanu,

este neîntemeiat și contravine cadrului legal aplicabil.

30

declararea averii și intereselor personale, interesul personal reprezintă orice

avantaj material sau nematerial pe care o persoană îl obține pentru sine, pentru

rudele apropiate sau pentru alte persoane față de care are obligații personale, de

natură să influențeze sau să afecteze imparțialitatea în luarea deciziilor. La caz,

în actul emis, Autoritatea Națională de Integritate a identificat clar că Emilia

Ciobanu a emis și semnat acte administrative care au favorizat o persoană

apropiată, ceea ce constituie o manifestare clară a unui conflict de interese

consumat.

demonstrează în mod implicit existența unui interes personal, care este deja

reglementat prin lege. Prin urmare, Autoritatea Națională de Integritate nu este

obligată să detalieze suplimentar natura exactă a interesului personal, deoarece

situația de fapt demonstrează suficient că actele administrative au fost

influențate de o relație de apropiere.

Națională de Integritate să documenteze detaliat fiecare aspect subiectiv al

interesului personal, dar să stabilească dacă acțiunile persoanei vizate au fost

influențate de relații personale sau de altă natură, astfel încât să afecteze

imparțialitatea și obiectivitatea deciziilor. În acest caz, actele administrative

semnate de Emilia Ciobanu, inclusiv a ordinului de angajare și a contractului de

muncă în privința lui Andrei Ciobanu, precum și a tabelelor de evidență a

timpului de lucru și de calcul a salariului în care era inclus și fiul său,

demonstrează o utilizare părtinitoare a funcției publice în beneficiul unui interes

personal.

Integritate și corespund criteriilor prevăzute de lege pentru a stabili un conflict

de interese. Prin urmare, pretinsa lipsă de detaliere a interesului personal nu

afectează legalitatea actului administrativ emis.

favorabile unei persoane apropiate, demonstrează în mod obiectiv existența

unui interes personal de natură să afecteze imparțialitatea și obiectivitatea

deciziilor Șefului Direcției Generale Asistență Socială, Protecție a Familiei și

Copilului din cadrul Consiliului raional Fălești. Prin urmare, interesul personal

constă în relația apropiată cu beneficiarul actelor administrative, iar această

relație este suficientă pentru a justifica aplicarea sancțiunilor, fără a fi necesară

o detaliere suplimentară.

la Autoritatea Națională de Integritate, instanța de recurs conchide că actul emis

de Autoritatea Națională de Integritate identifică clar acțiunile concrete, care au

generat conflictul de interese și beneficiarul acestuia, respectând pe deplin

cerințele legale. Nu există nicio cerință legală suplimentară de a detalia

motivațiile subiective sau psihologice ale persoanei în cauză.

31

consideră întemeiat argumentul recurentei că instanța de apel a emis decizia

contestată cu aplicarea eronată a normelor de drept material.

și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu încălcarea normelor

de drept material, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul, de a casa decizia din 13 septembrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău și a menține hotărârea din 04 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

alin. (3) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate.

Casează integral decizia din 13 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

și menține hotărârea din 04 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Emilia Ciobanu împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț Direcția

Generală Teritorială Nord din cadrul Centrului Național Anticorupție cu privire

la contestarea actelor administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Ion Malanciuc

Judecători

Diana Stănilă

32