3ra-350/24 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- art. 246 al. 2 lit. h Cpc
3ra-350/24 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul
Nicolae Frumosu în interesele Adei Griciuc,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Ada Griciuc împotriva Autorității
Naționale de Integritate privind contestarea actului administrativ
individual și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 13 februarie 2024 a Curții de Apel
Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-350/24
NR. PIGD 2-22093625-01-3ra-19042024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. I. Barbacaru,
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,
17 ianuarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de avocatul
Nicolae Frumosu în interesele Adei Griciuc,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 30 iunie 2022, Ada Griciuc a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la contestarea actului
administrativ individual și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, a indicat că i s-a înmânat copia Fișei de evaluare a
performanțelor profesionale pentru perioada 01.01.2022 - 31.03.2022. Potrivit
acesteia, i s-a atribuit 3,40 puncte (nota finală a evaluării), calificativul final al
evaluării fiind „bine”. Nota finală a evaluării a fost determinată de evaluarea a cinci
criterii, toate criteriile au fost evaluate cu punctaj maxim, cu excepția criteriului
„Comunicarea și lucru în echipă”, criteriu evaluat cu minim puncte. Evident, nota
finală a evaluării a determinat sporul de performanta lunar care i s-a stabilit, astfel
producându-i efecte juridice și prejudiciind-o financiar.
Potrivit art. 10 alin. (1) Cod administrativ, actul administrativ individual este
orice poziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică
pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul
de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea
raporturilor juridice de drept public. În atare condiții, fișa de evaluare se încadrează
în noțiunea de act administrativ individual în sensul art. 10 din Codul administrativ.
Având în vedere aceste circumstanțe de fapt, nu este de acord cu actul administrativ
în cauză, în partea ce ține de evaluarea „Comunicării și lucrului în echipă”,
evaluarea în acest sens fiind efectuată cu încălcarea cadrului normativ relevant.
Astfel, s-a adus atingere unuia din cele mai esențiale principii comune ale
procedurii administrative și ale procedurii de contencios administrativ -
principiului legalității - principiu statuat de art. 21 din Codul administrativ. Astfel,
s-a adus atingere gravă dreptului de a fi audiată, drept statuat prin art. 94 din Codul
administrativ. S-a încălcat unul din principiile de bază ale procedurii administrative
- comprehensibilitatea și transparența acțiunilor autorităților publice - principiu
garantat prin art. 32 din Codul administrativ. De asemenea menționează că, la
emiterea actului administrativ nu s-a respectat principiul motivării. La emiterea
actului administrativ, s-au încălcat prevederile legale privind motivarea unui act
1
administrativ individual, astfel nerespectându-se principiul motivării, principiu
statuat prin art. 31 din Codul administrativ.
În aceste circumstanțe, a reținut că a fost încălcat unul dintre cele mai
fundamentale principii ale procedurii administrative și ale procedurii de contencios
administrativ, respectiv principiul legalității, statuat de art. 21 din Codul
administrativ. Totodată, a fost afectat grav dreptul de a fi audiat, garantat de art. 94
din același cod. De asemenea, s-a constatat o încălcare a principiului
comprehensibilității și transparenței acțiunilor autorităților publice, reglementat de
art. 32 din același cod. În plus, actul administrativ a fost emis cu nerespectarea
obligației de motivare, astfel încălcând principiul motivării, stabilit de art.31 din
Codul administrativ.
Cu referire la actul administrativ contestat, a relevat că comentariile
evaluatorului, contrasemnate de vicepreședintele ANI, la criteriul „Comunicarea și
lucru în echipă”, nu face decât să reproducă prevederile din anexa nr. 1 la
Regulamentul intern privind stabilirea sporului pentru performanța funcționarilor
publici de execuție, funcționarilor publici cu statut special și personalului auxiliar
din cadrul Autorității Naționale de Integritate, aprobat prin ordinul ANI nr. 17 din
21.02.2020.
Luând în considerare cele subliniate în fișă, i se impută, în special, o
comunicare nesatisfăcătoare cu conducătorii fară să se specifice în ce a constat
caracterul nesatisfăcător al acesteia, fară să se aducă explicații și dovezi în
motivarea punctajului oferit. De fapt, pe tot parcursul activității sale în cadrul
Autorității Naționale de Integritate, s-a străduit, cu bună-credință și deplină
diligență, să corespundă celor mai înalte standarde de performanță. Drept dovadă,
de fiecare dată a fost evaluată cu note maxime, inclusiv în partea ce ține de
„Comunicarea și lucrul în echipă”.
A remarcat și faptul că, contrar art. 120 alin. (1) lit. h) din Codul
administrativ, actul administrativ nu conține informația cu privire la exercitarea
căilor de atac. În ceea ce privește procedura prealabilă, aceasta nu s-a soldat cu
rezultatul scontat, ultimul răspuns în acest sens fiindu-i oferit la 17.06.2022.
Prin cererea de concretizare a pretențiilor și modificare/completare a
obiectului și temeiului acțiunii depusă la 20.01.2023 de către reprezentantul Adei
Griciuc, avocatul Nicolae Frumosu, s-a solicitat: anularea ordinelor cu privire la
stabilirea sporului pentru performanță în partea ce se referă la Ada Griciuc;
obligarea reevaluării activității profesionale a Adei Griciuc pentru trimestrul I al
anului 2022, în vederea stabilirii sporului de performanță; obligarea emiterii în
privința Adei Griciuc a ordinelor cu privire la stabilirea sporului pentru
performanță pentru lunile aprilie 2022, mai 2022, iunie 2022; încasarea
cheltuielilor de judecată.
2
În motivarea cererii de concretizare, s-a invocat că termenul procedurii
administrative a fost încălcat, or, raportând pct. 18 din Regulamentul cadru cu
privire la modul de stabilire a sporului pentru performanță personalului din unitățile
bugetare, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 1231/2018, la circumstanțele
cauzei, se observă că fișa de evaluare pentru trimestrul I al anului 2022 a fost
aprobată abia la data de 29.04.2022, respectiv aceasta nu putea, în mod obiectiv, să
fie prezentată Direcției financiare și administrare până la data de 25 a ultimei luni
din trimestru, adică până la data de 25.03.2022, fapt ce reprezintă o încălcare a
procedurii de stabilire a sporului pentru performanță, circumstanță ce conduce la
ilegalitatea actelor contestate. Argumentele menționate sunt consolidate și de
practica judiciară națională.
De altfel, ordinele cu privire la stabilirea sporului pentru performanță, emise
în partea stabilirii sporului Adei Griciuc, au fost adoptate fară audierea persoanei
vizate. Acesteia nu i-a fost acordată posibilitatea să se expună asupra evaluării
defectuoase și anume asupra acordării punctajului minim pentru criteriul -
Comunicarea și lucrul în echipă. Mai mult, ANI a omis să motiveze complet actele
administrative contestate.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 27 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-
a respins acțiunea înaintată de Ada Griciuc împotriva Autorității Naționale de
Integritate privind contestarea actului administrativ individual și încasarea
cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 10 aprilie 2024, avocatul Nicolae Frumosu în interesele Adei Griciuc a
declarat apel nemotivat, ulterior motivat, împotriva hotărârii instanței de fond,
solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani din 27 martie 2023, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de
chemare în judecată concretizată să fie admisă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 13 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de Ada Griciuc și s-a menținut hotărârea din 27 martie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
În motivarea soluției, instanța de apel a stabilit că evaluarea performanțelor
apelantei Ada Griciuc s-a desfășurat într-o manieră legală și în contextul unei
motivări elocvente a discreției autorității publice la conferirea punctajului pentru
fiecare aspect profesional.
3
Instanța de apel a apreciat drept fondate concluziile primei instanțe, prin care
a statuat că per ansamblu, fișa de evaluare a performanțelor profesionale ale
funcționarului public Ada Griciuc, este rezonabilă și este sprijinită pe motive care
reprezintă dovada rezultatului, iar ordinele emise în temeiul acestei fișe de evaluare
urmează a fi menținute.
Respectiv, prin ordinele Autorității Naționale de Integritate nr. 53-p din
29.04.2022, nr. 65-p din 31.05.2022, nr. 77-p din 30.06.2022, întemeiat au fost
calculate și achitate Adei Griciuc sporurile de performanță pentru lunile aprilie,
mai și iunie 2022, în proporție de 8,50 %, reieșind din nota finală - 3,40 * 10% a
salariului de bază efectiv calculat 4 (nota maximă).
Pe de altă parte, instanța de apel a reținut la caz, că Ada Griciuc nici în prima
instanță și nici în intanța de apel nu a menționat care sunt încălcările concrete
admise de către Autoritatea Națională de Integritate în cadrul emiterii fișei de
evaluare și ordinelor cu privire la stabilirea sporurilor de performanță, care este
conduita ilegală a autorității publice intimate și nu a demonstrat că discreția
decizională a Autorității a fost valorificată într-o manieră arbitrară sau abuzivă.
Mai mult, reclamanta nu a demontat concluzia autorității publice intimate
precum că, la compartimentul „Comunicare și lucrul în echipă” punctajul a fost
diminuat sau reprezintă o poziție subiectivă a evaluatorului, nici măcar suspiciuni
asupra unor aprecieri cu tentă subiectivă. De asemenea, reclamanta solicită
reevaluarea activității profesionale, însă dânsa nu specifică care ar fi calificativul
meritat sau pretins, precum și probatoriul care ar susține acest calificativ.
Drept consecință a constatărilor vis-a-vis de circumstanțele faptice ale
cazului, instanța de apel a concluzionat că argumentele expuse de către Ada
Griciuc, în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar prima instanță
reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele
de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în
corespundere cu art. 130 Cod de procedură civilă.
În final, Curtea de Apel Chișinău a conchis că la caz dubiul judiciar a fost
înlăturat, netemeinicia cerințelor părții apelante a fost demonstrată, iar argumentele
invocate de către apelant poartă caracter pur formal.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 15 aprilie 2024, avocatul Nicolae Frumosu în interesele Adei Griciuc a
declarat recurs împotriva deciziei din 13 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor instanțelor ierarhic
inferioare și emiterea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată
concretizată să fie admisă integral.
4
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, au fost invocate argumente similare celor formulate
în cererea de chemare în judecată. Suplimentar, a relevat că în partea motivantă a
deciziei, Curtea de Apel Chișinău similar primei instanțe, a neglijat cu desăvârșire
abordarea a două categorii de circumstanțe esențiale pentru justa soluționare a
cauzei: - partea intimată a încălcat termenul procedurii administrative; - ANI a
încălcat dreptul recurentei, în calitate de participantă în procedura administrativă,
de a fi audiată înainte de emiterea actelor administrative.
A notat că, legalitatea actului administrativ este condiționată, inclusiv de
respectarea prevederilor legale în cadrul desfășurării procedurii administrative.
Contrar normelor imperative de drept ce dictează termenele aplicabile procedurii
administrative de stabilire a sporului pentru performanță și în disonanță cu
jurisprudența invocată de recurentă întru justificarea caracterului vădit ilegal al
actelor administrative ce o vizează, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea
recurentei, fară ca să elucideze aspectul legat de încălcarea termenului procedurii
administrative.
A mai reținut că în pofida normelor imperative de drept care dictau obligația
ANI de a audia recurenta înainte de emiterea actelor administrative, Curtea de Apel
Chișinău a respins cererea de apel a apelantei/recurentei, fără ca să elucideze acest
aspect esențial pentru justa soluționare a cauzei.
În final, a evidențiat că nici un paragraf al deciziei Curții de Apel Chișinău
nu abordează argumentele/recurentei ce se referă la două categorii de circumstanțe
esențiale pentru justa soluționare a cauzei. Anume desconsiderarea circumstanțelor
ce indică clar asupra ilegalității actelor intimatului, au condus la respingerea
apelului și adoptarea unei decizii arbitrare.
POZIȚIA INTIMATULUI
La 03 mai 2024, ANI a depus referință la recursul declarat, solicitând
respingerea acestuia, ca fiind neîntemeiat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea
hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 alin. (1) Cod administrativ prevede că:
5
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)
hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)
hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu
a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.
Art. 246 alin. (1) și (2) Cod administrativ stabilește că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele
și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție
și se comunică părților.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost
notificată recurentului și avocatului său la 20 martie 2024, prin intermediul poștei
electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar
(f.d.141).
Cererea de recurs a fost depusă la 15 aprilie 2024. Astfel, că recursul este
depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului
administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de avocatul
Nicolae Frumosu în interesele Adei Griciuc, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă
6
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul
depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de
chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind
apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a
dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat
o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare
a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale
atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea
aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios
administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în
concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate
și a avea succes.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea
CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages
Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
7
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor
proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea
hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Nicolae Frumosu în interesele
Adei Griciuc.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
8