3ra-802/24 — contestarea actului administrativ

3ra-802/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursului depus de avocatul Eugeniu

Glușcenco în interesele lui Veaceslav Onofriiciuc și admiterea recursului

depus de Autoritatea Națională de Integritate

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Veaceslav Onofriiciuc împotriva Autorității Naționale de

Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 02 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-802/24

NR. PIGD2-21156944-01-3ra-18092024)

Evaluarea conflictului de interese și proporționalitatea sancțiunilor aplicate

de Autoritatea Națională de Integritate.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. V. Chisilița,

Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan

19 decembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de avocatul Eugeniu

Glușcenco în interesele lui Veaceslav Onofriiciuc și recursul depus de

Autoritatea Națională de Integritate,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contencios administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

conform rezultatelor alegerilor locale din 20.10.2019 și a hotărârii

Judecătoriei Chișinău din 31.10.2019 privind validarea rezultatelor

alegerilor, Iuri Onofriiciuc, a fost ales în calitate de primar al or. Vadul lui

Vodă, iar reclamantul în calitate de consilier în Consiliul or. Vadul lui Vodă

din partea Partidului Socialiștilor. Reclamantul este fiul lui Iuri Onofriiciuc.

parlamentare anticipate) nu a existat absolut nici o problemă în activitatea

reclamantului în calitate de consilier local în autoritatea administrativ-

teritorială în care tatăl său exercită mandatul de primar, mai ales în situația

în care consiliul local este format din 15 consilieri, reprezentanți ai 4 partide

politice (PS, PAS, DA, PD), dintre care 10 mandate aparțin Partidului

Socialiștilor.

consiliului local, pentru care, drept președinte al ședinței, a fost propus și

ulterior ales reclamantul. La ședința din 19.02.2021 s-a aprobat ordinea de zi

cu lista proiectelor de decizii în număr de 46, printre care și proiectul deciziei

nr. 1/11 cu privire la delegarea împuternicirilor pentru a reprezenta

autoritatea publică locală în ședințele de judecata din partea consiliului a

funcționarilor Primăriei, în număr de 5 persoane, printre care și primarul;

proiectul deciziei nr. 1/24 privind delegarea atribuțiilor primarului în vederea

repartizării fondului de rezervă în cazuri excepționale și în vederea

deplasărilor reprezentanților APL și a consilierilor peste hotarele RM, cât și

proiectul deciziei nr. 1\40 privind formarea comisiei de licitație, având în

componență și primarul localității. În consecință, toate cele 3 proiecte de

decizii au fost votate unanim de către consilieri.

parlamentare anticipate) reclamantul a fost contactat de o persoană care s-a

1

prezentat drept Viorica Zaharia, jurnalistă de la portalul

www.moldovacurata.md, pentru a comenta presupusul conflict de interese

dintre reclamant și primar la adoptarea celor 3 decizii enunțate mai sus. La

14.07.2021 pe portalul https://www.moldovacurata.md/ a fost publicat un

articol vizavi de pretinsul conflict de interese admis de reclamant în legătură

cu cele 3 decizii.

eventuala încălcare a regimului juridic al conflictelor de interese de către

reclamant, iar la 02.08.2021 a fost emis procesul-verbal de inițiere a

controlului în privința reclamantului.

Autorității Naționale de Integritate a emis actul de constatare nr. 327/27 prin

care a decis: 1) Se constată că Veaceslav Onofriiciuc, exercitând funcția

(mandatul) de consilier în cadrul Consiliului local Vadul lui Vodă, mun.

Chișinău, având interes personal rezultat din relațiile sale cu persoana

apropiată - (tatăl) Iuri Onofriiciuc, a încălcat regimul juridic al conflictelor

de interese, manifestat prin: - nedeclararea în termenul legal a conflictelor de

interese; - nesoluționarea conflictelor de interese reale; - participarea la

procedura de vot și luarea deciziilor în privința tatălui său, Iuri Onofriiciuc,

în cadrul ședințelor Consiliului local Vadul lui Vodă, mun. Chișinău, din

19.02.2021, fapt prin care a admis consumarea conflictelor de interese; 2) Se

sesizează Comisia Electorală Centrală, în vederea declanșării procedurii de

revocare a mandatului dlui Veaceslav Onofriiciuc, consilier în cadrul

Consiliului local Vadul lui Vodă, mun. Chișinău; 3) Se decade dl Veaceslav

Onofriiciuc din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de

demnitate publică, inclusiv funcția de consilier, cu excepția altor funcții

electorale, pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data încetării mandatului sau din

data rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii

definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă

existența conflictului de interese; 4) Se înscrie dl Veaceslav Onofriiciuc în

Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție

publică sau de demnitate publică, de la data încetării mandatului sau din data

rămânerii definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive

și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența

conflictului de interese.

327/27 din 11 octombrie 2021.

327/27 din 11.10.2021, neîntemeiat și pasibil de a fi anulat, or reieșind din

normele legale, legiuitorul a prevăzut două sancțiuni cumulative obligatorii

pentru cazul de admitere a conflictului de interese, și anume încetarea

imediată a mandatului (revocare, destituire) și interdicția de a ocupa funcții

timp de 3 ani.

2

ales ținând cont de interpretarea excesiv de largă a noțiunii de conflict de

interese, ceea ce duce la abuzuri din partea autorităților și la o practică

judiciară neuniformă. Totodată, aplicând noțiunea de conflict de interese la

prezentul caz, specifică că norma juridică prevăzută la art. 12 alin. (3) din

Legea nr. 133/2016 impune anumite condiții pentru existența conflictului de

interese, și anume: 1) existența unui interes personal și 2) acest interes

personal trebuie să influențeze sau să poată influența exercitarea imparțială

și obiectivă a mandatului. Din actul contestat nu rezultă ce interes personal

a avut reclamantul sau primarul (tatăl său) în urma adoptării deciziilor pretins

conflictuale.

de a reprezenta interesele consiliului local în instanțele de judecată) și decizia

nr. 1/40 (cu privire la formarea comisiei de licitație) au caracter repetitiv și

sunt votate de fiecare nouă componență a consiliului local constituită în urma

scrutinului electoral. Decizia nr. 1/24 (privind delegarea atribuțiilor de

repartizare a fondului de rezervă în cazuri excepționale) la fel are un caracter

repetitiv și este votată de către consiliul local anual, după aprobarea

bugetului, pentru a permite de a reacționa prompt și rapid în situațiile

excepționale, excluzând pierderea de timp pentru a convoca ședința

extraordinară a consiliului local privind modificarea și repartizarea fondului

de rezervă în caz excepțional.

înaintea lor, existau alte decizii, cu același conținut, votate de componențele

anterioare ale consiliului local. Deci, ca și prezentele decizii, deciziile

anterioare se refereau tot la persoana primarului localității. Așadar,

exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului reclamantului nu putea fi

afectată, or, deciziile se refereau anume la persoana care deține mandatul de

primar, respectiv, exista o singură opțiune de votare - anume a persoanei

primarului, neexistând careva alternative.

în aceea că deciziile enunțate au fost votate unanim de către toți consilierii,

inclusiv cei din „opoziție” (din partea partidelor/blocurilor care nu dețin

majoritatea). Corelativ, votul reclamantului nu decidea nimic. Mai mult, în

rezultatul a niciunei decizii, primarul localității nu obținea careva avantaje

patrimoniale. Executarea tuturor deciziilor era gratuită și era doar întru

exercitarea mandatului de primar.

internă (fără personalitate juridică) a Inspectoratului de Integritate în numele

ultimei și semnat de angajatul acesteia, în pofida faptului că funcțiile de

exercitare a controlului averii și intereselor personale, controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese îi revin Autorității

Naționale de Integritate în corespundere cu dispozițiile art. 5-6 din Legea nr.

3

132/2016. Mai mult, în conformitate cu art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea nr.

132/2016, Autoritatea Națională de Integritate constată încălcarea regimului

juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și

limitărilor.

constatare se întocmește de inspectorul de integritate (art. 19 lit. g) din Legea

nr. 132/2016), însă se emite din numele Autorității Naționale de Integritate

și se semnează de conducerea ei (președinte, vicepreședinte). În acest

context, urmează a se face diferență dintre sintagma „întocmire” și

sintagmele „emitere, semnare” care dispun de o încărcătură semantică

distinctă și nu urmează a fi confundate. De altfel, în acord cu art. 28 din

Legea nr. 180 din 19.12.2011 cu privire la Comisia Națională de Integritate

(abrogată), actul de constatare era emis de Comisia Națională de Integritate

și semnat de președintele acesteia.

identificarea celei mai bune soluții pentru rezolvarea unei situații de conflict

real, urmează a fi luate în considerație primordial interesele organizației

publice, interesul public, interesele legitime ale salariaților, nivelul și tipul

funcției deținute de persoana în cauză, natura conflictului de interese, precum

și alți factori. Prin urmare, la caz, se exclude existența interesului personal al

reclamantului, ce influențează exercitarea imparțială și obiectivă a

obligațiilor și responsabilităților ce îi revin, or, deciziile au fost votate

unanim și votul reclamantului nu decidea nimic. În afară de aceasta, nu putea

exista o alternativă în vederea adoptării deciziilor în favoarea altor persoane,

or, există un singur primar, în persoana tatălui reclamantului.

menționată „coincidența” că la un interval de 2 zile, portalul

www.moldovacurata.md, finanțat de Fundația Soros Moldova, a publicat 2

„investigații” despre persoanele din cadrul Consiliului orașului Vadul lui

Vodă, membri ai Partidului Socialiștilor, aflat în opoziția parlamentară.

Urmare a ambelor „investigații” pârâtul imediat a întreprins controale.

327/27 din 11 octombrie 2021 emis de către Iulia Boicu inspector de

integritate din cadrul Inspectoratului de Integritate al Autorității Naționale

de Integritate.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Veaceslav Onofriiciuc împotriva Autorității Naționale de Integritate cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil. S-a anulat

4

Actul de constatare nr. 327/27 din 11 octombrie 2021 emis de Autoritatea

Națională de Integritate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

de apel împotriva hotărârii din 24 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, iar la 11 ianuarie 2024 a depus cerere de apel motivată, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani din 19 octombrie 2022 și adoptarea unei noi decizii prin care

acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Autoritatea Națională de Integritate. S-a casat hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 24 mai 2023, emisă în cauza de

contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Veaceslav Onofriiciuc

împotriva Autorității Naționale de Integritate, privind anularea actului

administrativ individual defavorabil și s-a emis o nouă decizie prin care s-a

admis parțial acțiunea înaintată de către Veaceslav Onofriiciuc împotriva

Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil. S-au anulat pct. 2, pct. 3 și pct. 4 din

Actul de constatare nr. 327/27 din 11 octombrie 2021. În rest acțiunea

înaintată de către Veaceslav Onofriiciuc, s-a respins ca neîntemeiată.

interpretat eronat normele de drept material.

reclamantului, precum că nu poate exista vreun conflict de interese, deoarece

acesta nu a luat nici o decizie în privința tatălui său, ci doar a executat

prevederile legale și deciziile majorității din consiliul local. Ori, modul de

acționare și comportament al reclamantului, în calitatea sa de consilier local

în cadrul Consiliului local Vadul lui Vodă, mun. Chișinău (subiect al

declarării), în situații de conflicte de interese este reglementat expres la art.

12 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale.

reglementează comportamentul subiectului în materie de conflicte de

interese reprezintă în sine norme imperative sau categorice adică cele de la

dispoziția cărora nu se admite nici o derogare, sub sancțiune. Or, prin

instituirea acestora legiuitorul nu a lăsat la discreția subiecților declarării

latitudinea de a-și alege comportarea în ipoteza dată.

de către Veaceslav Onofriiciuc a acelor obligații imperative stabilite prin

lege cu referire la modul, timpul de declarare și soluționare a situațiilor de

5

conflicte de interese în care se afla, respectiv abținerea de la luarea oricăror

decizii și admiterea consumării conflictelor de interese propriu zise prin

participarea la vot și adoptarea deciziilor în privința tatălui său.

Completul judiciar a reținut prevederile art. 12 alin. (5), (7) și (10), art. 14

alin. (2) - (4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor

personale, notând că Veaceslav Onofriiciuc a ignorat obligația legală de a

declara în termen și soluționa conflictul de interese real deoarece, unica

conduită legală care urma a fi întreprinsă de către reclamant a fost de a

informa imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, în scris, că

este afectat de conflict de interese reale în care s-a aflat, precum și de a se

abține de la emiterea/semnarea actelor administrative.

Veaceslav Onofriiciuc în perioada exercitării mandatului de consilier în

cadrul Consiliului local Vadul lui Vodă, mun. Chișinău nu a prezentat

Autorității Naționale de Integritate, careva declarații cu privire la conflictul

de interese real în care s-a aflat în termenul și forma cerută de lege.

Veaceslav Onofriiciuc, exercitând funcția (mandatul) de consilier în cadrul

Consiliului local Vadul lui Vodă, mun. Chișinău, având interes personal

rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată - (tatăl) Iuri Onofriiciuc a

încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin:

nedeclararea în termenul legal a conflictelor de interese în conformitate cu

art. 12 alin. (5) și alin. (7) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii

și a intereselor personale, nesoluționarea conflictelor de interese reale în

conformitate cu art. 12 alin. (5), alin. (7) și alin. (10), art. 14 alin. (2) - (4)

din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale,

participarea la procedura de vot și luarea deciziilor în privința tatălui său, Iuri

Onofriiciuc în cadrul ședințelor Consiliului local Vadul lui Vodă, mun.

Chișinău din 19.02.2021.

nr.327/27 din 11.10.2021, este întemeiat, iar acțiunea reclamantului în această

parte urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

11.10.2021 instanța de apel a reținut că, inspectorul de integritate a omis să-

și motiveze aceste sancțiuni aplicate intimatului, sub aspectul

proporționalității.

de dreptul de a exercita funcții publice sau funcții de demnitate publică,

inspectorul de integritate urmează să motiveze, prin prisma principiului

proporționalității, aplicarea unei astfel de sancțiuni, această concluzie

derivând din prevederile art. 29 din Codul administrativ

6

obligatoriu care reflectă în aplicare principiul legalității activității

administrative. Controlul judiciar efectiv obligă instanța de contencios

administrativ să verifice respectarea acestei axiome legale de către

autoritățile publice.

constatare, inspectorul de integritate urmează să țină cont și de scopul Legii

nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale,

așa cum acesta a fost reglementat de legiuitor în art. 1 alin. (2) și anume,

instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a îmbogățirii nejustificate,

a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate, precum și a

încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor.

integritate, în mod evident aduc atingere drepturilor subiectului declarării, în

special dreptului la muncă, la libera alegere a muncii și la protecția împotriva

șomajului.

obligat să țină cont de necesitatea aplicării și respectării principiului

proporționalității, inclusiv, era obligat să-și motiveze soluția de aplicare a

sancțiunilor, prin prisma scopului Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind

declararea averii și a intereselor personale.

privința lui Veaceslav Onofriiciuc, nu rezultă că inspectorul de integritate ar

fi examinat cel puțin situația prin prisma analizei principiului

proporționalității, atunci când a dispus aplicarea sancțiunilor menționate în

punctele 2, 3 și 4 din Actul de constatare în privința lui Veaceslav

Onofriiciuc.

11.10.2021, instanța de apel a precizat că în acesta se menționează calea de

atac: „Se aduce la cunoștința dlui Veaceslav Onofriiciuc, actul de constatare

și se informează despre dreptul de a-1 contesta în termen de 15 zile de la

primirea acestuia, în instanța de contencios administrativ (MD-2068, mun.

Chișinău, str. Kiev,3, Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani)”, în acest sens

fiind respectate prevederile art. 120 alin. (1) lit. h) și art. 124 Cod

administrativ, în această parte Actul de constatare răspunzând exigențelor

legale.

unei analize minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate, care,

însă, necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz,

întru clarificarea tuturor aspectelor importante pentru soluționarea cazului

dat. Astfel, a constatat că concluziile instanței de fond sunt greșite, iar soluția

adoptată - neîntemeiată, reieșind din interpretarea eronată a situației de fapt

cât și a prevederilor legii.

7

de către Autoritatea Națională de Integritate, a casa integral hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 24 mai 2023, cu emiterea unei noi

decizii prin care să fie admisă parțial acțiunea înaintată de către Veaceslav

Onofriiciuc, anulând pct. 2, 3 și 4 din Actul de constatare nr.327/27 din

11.10.2021, cu respingerea în rest a acțiunii.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 02 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie

2024, cu emiterea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în judecată

depusă de Veaceslav Onofriiciuc, să fie respinsă.

Veaceslav Onofriiciuc a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 02 aprilie 2024, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2024 și menținerea hotărârii

din 24 mai 2023.

ARGUMENTELE RECURSULUI

că, consideră decizia Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2024, drept

ilegală și neîntemeiată.

modalitatea în care instanța de apel a apreciat legalitatea proporționalității

sancțiunii aplicate de către inspectorul de integritate, au fost admise încălcări

care în viziunea recurentei sunt în măsură să caseze decizia instanței de apel

prin prisma prevederilor art. 432 alin. (4) din Codul de Procedură Civilă.

de constatare, din moment ce inspectorul de integritate în rezultatul

desfășurării procedurii administrative de control constată încălcarea

regimului juridic al incompatibilităților (sau încălcarea oricărui alt regim

juridic), emite un act de constatare, iar sancțiunile și anume: încetarea înainte

de termen a mandatului, cu privarea de dreptul de a deține o funcție publică

sau de demnitate public (eventual o funcție eligibilă) precum și, înscrierea în

Registrul de stat al interdicțiilor survin ca efect al legii, fără ca inspectorul

de integritate să dispună de o marjă de apreciere în acest sens.

încălcării și sancțiunile pentru aceaste încălcării, inspectorul de integritate

aplică norma specială.

8

încălcarea de către Veaceslav Onofriiciuc, a regimului juridic al

incompatibilităților, interdicția a aplicată în privința acestuia, privind

decăderea din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de

demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de

la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a

actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a

hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese,

a fost în strictă conformitate cu prevederile legale.

declarat în termenul legal conflictele de interese în care se afla, nu a

soluționat conflictele de interese reale conform prevederilor legale și a

încheiat actele juridice în temeiul art. 23 alin. (1) din Legea nr. 133/2016 (la

momentul emiterii actului administrativ contestat), încălcarea prevederilor

legale cu privire la conflictele de interese atrage răspundere disciplinară,

contravențională, civilă sau penală, după caz.

RM, prin care Înalta Curte a statuat că, nu poate reține critica cu privire la

încălcarea accesului la justiție prin faptul că aplicarea prevederilor contestate

face imposibilă individualizarea răspunderii. Curtea a notat că, având în

vedere specificul funcției, răspunderea subiectului survine în funcție de

acțiunea/inacțiunea sa, conform legii. Curtea a reținut că legislatorul a definit

clar tipurile de conflicte de interese și întinderea acestora, respectiv,

consecințele lor în funcție de acțiunea/inacțiunea subiectului și

circumstanțele cazului. Astfel, prevederile legale criticate reprezintă măsuri

necesare pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și,

mai mult, au ca scop garantarea exercitării cu imparțialitate a funcțiilor

publice.

subiectul controlului urmează a fi decăzut din dreptul de a mai exercita o

funcție publică pe o perioadă de 3 ani, cu înscriere în Registrul de stat al

persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică, ținut de

Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu alin. (8) din acest

articol.

din 11 octombrie 2021, a survenit pentru încălcarea regimului juridic al

conflictului de interese și nu afectează toate drepturile și privilegii pe care

le-a dobândit anterior intimatul.

eronat legea atunci când a concluzionat că, Autoritatea ar fi dispus în limitele

dreptului discreționar, de dreptul de a aplica o altă sancțiune în privința dl

Veaceslav Onofriiciuc, or, având la bază cadrul legal indicat supra, se

constată indubitabil că, inspectorul de integritate nu dispunea de o marjă de

9

apreciere în acest sens, motiv pentru care hotărârea judecătorească este

pasibilă anulării în conformitate cu prevederile art. 386 alin. (1) lit. d) Cod

de Procedură Civilă.

Veaceslav Onofriiciuc, a reiterat cele invocate în cerere de chemare în

judecată, suplimentar a indicat că instanța de apel nu a examinat și nu s-a

expus asupra chestiunii cu privire la încălcarea termenelor procedurii

administrative și a menținut un act administrativ individual defavorabil

ilegal, în condițiile în care actul de procedură făcut peste termen este lovit de

nulitate.

privința lui Veaceslav Onofriiciuc, legea specială nu reglementa termenul în

care procedura administrativă trebuia finalizată. Respectiv, la caz sunt

aplicabile prevederile generale cu privire la termenul de finalizare a

procedurii administrative și anume de 30 de zile.

de art. 60 alin. (1) din Codul administrativ nu i se aplica din motiv că Legea

specială ar prevedea diferite termene însumarea cărora ar da un rezultat ce ar

depăși 30 de zile, or, actul administrativ individual defavorabil a fost emis la

11.10.2021, până la intervenirea modificărilor legislative, iar careva acte din

care ar rezulta prelungirea termenului dat de către Autoritatea Națională de

Integritate, precum și realizarea condiției de înștiințare a lui Veaceslav

Onofriiciuc, la materialele dosarului nu sunt.

care să probeze repartizarea aleatorie prin sistemul electronic de distribuire

a sesizărilor, Autoritatea a încălcat prevederile art. 30 alin. (1) și art. 37 alin.

(1) al Legii cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și principiul

consacrat prin aceste norme, ceea ce denotă ilegalitatea procedurii de control

și ilegalitatea actului de constatare.

Integritate a înregistrat o sesizare similară în privința recurentului, precum

că acesta a încălcat regimului juridic al conflictelor de interese, manifestat

prin participarea sau luarea deciziei prin vot în privința dlui Iuri Onofriiciuc,

primarul or. Vadul lui Vodă, care este și tatăl acestuia.

recurentului, inspectorul de integritate a emis procesul-verbal nr. 181/22 de

refuz al inițierii controlului, stabilind că având în vedere cadrul legal

aplicabil coroborat cu cele indicate în sesizare, nu a fost posibilă stabilirea

unei eventuale încălcări de către Veaceslav Onofriiciuc a regimului juridic

al conflictelor de interese prin prisma elementelor constitutive ale

conflictului de interese prevăzute expres de Legea nr. 133/2016, or, nu a fost

determinat faptul că subiectul declarării urmare a participării prin vot la

luarea deciziilor menționate supra în calitate de consilier local, ar fi fost

10

ghidat de urmărirea unui interes care să genereze pentru sine sau pentru

persoane apropiate un avantaj personal de ordin material sau nematerial,

fiind condiții obligatorii și indispensabile a conflictului de interese.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs”.

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt

termen.”

„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

„(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ

și cererile de recurs în complete din 3 judecători.

(31) În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători

poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat

de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin

vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din

9 judecători.”

„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării

corecte a dreptului material”.

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat

art.2451 alin. (1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea

participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat

admisibil.”

„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii:

a) respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia;

b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă

o nouă decizie”.

11

„Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui

act administrativ.

Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se

limitează la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar;

b) a luat în considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale

dreptului discreționar; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului

acordat prin lege.”

Națională de Integritate:

„Prezenta lege reglementează procedura de control al averilor și al intereselor

personale, privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

„Autoritatea asigură integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției de

demnitate publică și prevenirea corupției prin realizarea controlului averii și al

intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

„În vederea realizării misiunii sale, Autoritatea are următoarele funcții:

b) exercitarea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor;”

vigoare în perioada sesizării și efectuării controlului):

„După repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea

controlului.

Prevederile art.31, art.32 alin.(3)–(5), art.33, art.34 alin.(2), art.35 și 36 se aplică

în mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

în perioadă sesizării și efectuării controlului):

„În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de

integritate emite un act de constatare în cazul în care stabilește că:

a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de

interese sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin

intermediul unei persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a

participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind

conflictul de interese;

b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate;

c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile prevăzute de lege.”

12

vigoare în perioadă sesizării și efectuării controlului):

„În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de

interese, inspectorul de integritate încheie un proces-verbal cu privire la

contravenție și îl trimite instanței judecătorești spre examinare conform

procedurii stabilite de Codul contravențional al Republicii Moldova.

Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al

conflictului de interese rămâne definitiv, Autoritatea sesizează, în termen de cel

mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de

numirea în funcție a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii

disciplinare sau, după caz, în vederea încetării mandatului, a raporturilor de

muncă sau de serviciu ale persoanei care a emis/adoptat actul administrativ sau

a încheiat, direct ori prin persoane terțe, actul juridic, sau a luat ori a participat

la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de

interese.”

personale nr. 133 din 17 iunie 2016, (în redacția legii în vigoare în perioadă

sesizării și efectuării controlului):

„Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat

o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct

sau prin intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a

participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind

conflictul de interese constituie temei pentru răspunderea contravențională sau

penală și pentru revocarea, destituirea sau, după caz, încetarea mandatului, a

raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză.”

funcționarului public nr. 158-XVI din 04 iulie 2008:

„Situația de incompatibilitate prevăzută la alin.(2), (21), (23) și (4) urmează să

înceteze pe parcursul unei luni din momentul apariției acesteia. Dacă nu a

eliminat situația de incompatibilitate în termenul prevăzut, funcționarul public

este destituit din funcție.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 02 aprilie 2024.

de e-mail a participanților la proces copia decizia motivate la 10 iunie 2024,

fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la dosar.

Autoritatea Națională de Integritate și avocatul Eugeniu Glușcenco în

interesele lui Veaceslav Onofriiciuc, s-au conformat dispozițiilor art. 245 din

Codul administrativ și au depus cererile de recurs în termen.

13

inoportună citarea participanților la proces pentru a se pronunța cu privire la

problemele invocate în recurs, întrucât argumentele expuse au fost formulate

cu suficientă claritate. La cazul din speță, toate punctele de drept care puteau

exista, pot fi cercetate și soluționate în mod obiectiv pe baza înscrisurilor și

documentelor prezente la dosar. Participanții la proces au avut posibilitatea

să prezinte poziția în scris și să răspundă la argumentele părților adverse.

definitivă din 16 septembrie 2020, Curtea a statuat că este necesar

organizarea unei audieri: a) în cazul în care există necesitatea de a evalua

dacă circumstanțele au fost stabilite corect de către autorități (a se vedea

Malhous v. Republica Cehă [MC], nr. 33071/96, § 60, 12 iulie 2001); b)

atunci când circumstanțele cer ca instanța să-și formeze propria impresie

referitoare la justițiabili, prin acordarea dreptului de a explica propria lor

situație personală, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant (a se

vedea Goș, pre-citată, § 51; Miller, recitată, § 34 in fine; și Andersson v.

Suedia, nr. 17202/04, § 57, 7 decembrie 2010); c) în cazul în care instanța

are nevoie de a obține o clarificare cu privire la anumite detalii, inter alia prin

intermediul unei audieri (a se vedea Fredin v. Suedia (nr. 2), 23 februarie

1994, § 22, Seria A nr. 283-A, și Lundevall v. Suedia, nr. 38629/97, § 39, 12

noiembrie 2002).

2024 a Curții de Apel Chișinău, în limitele controlului de legalitate, în lipsa

părților, în raport cu criticile invocate, pe baza materialelor din dosar, în

coroborare cu normele de drept aplicabile speței, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul depus de avocatul Eugeniu

Glușcenco în interesele lui Veaceslav Onofriiciuc urmează a fi respins, iar

recursul depus Autoritatea Națională de Integritate urmează a fi admis, cu

casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea în care s-a admis

acțiunea înaintată de către avocatul Eugeniu Glușcenco în interesele lui

Veaceslav Onofriiciuc și s-au anulat pct. 2, 3, 4 din actul de constatare nr.

327/27 din 11 octombrie 2021, și emiterea unei noi decizii în această parte

din considerentele ce succed.

instanța de judecată, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la

aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are obligația să examineze

efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii (cauza Hirro Balani

c. Spaniei, nr.18064/91 din 09 decembrie 1994 §27).

instanțele de judecată în fazele procesuale anterioare denotă, în special,

următoarele:

înregistrată sesizarea din oficiu nr. 01/668, prin care s-a propus inițierea

14

controlului respectării regimului juridic al incompatibilităților de către

Veaceslav Onofriiciuc, consilier în cadrul Consiliului local Vadul lui Vodă.

nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, a fost

repartizată electronic aleatoriu prin intermediul sistemului informațional

automatizat e-Integritate, Sesizarea din oficiu nr. 01/668 din 16.07.2021 care

a stat la baza formării dosarului de control nr. 20210229004 în privința dlui

Veaceslav Onofriiciuc, consilier în cadrul Consiliului orășenesc Vadul lui

Vodă, mun. Chișinău.

mandatului/funcției de consilier în cadrul Consiliului local Vadul lui Vodă,

mun. Chișinău, ar fi admis conflicte de interese consumate, prin prezidarea

și participare la luarea deciziei (prin vot) în privința lui Iuri Onofriiciuc,

primarul or. Vadul lui Vodă mun. Chișinău, (tatăl acestuia), ceea ce a

întemeiat bănuiala rezonabilă privind eventuala încălcare a regimului juridic

al conflictelor de interese.

nr. 132 din 17.06.2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, prin

procesul-verbal de inițiere a controlului nr. 650/27, în privința lui Veaceslav

Onofriiciuc, consilier în cadrul Consiliului local Vadul lui Vodă, mun.

Chișinău, a fost inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese. Prin scrisoarea nr. 04-27/4253 din 04.08.2021,

Veaceslav Onofriiciuc a fost informat despre inițierea în privința sa a

controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese și

despre drepturile sale prevăzute la art. 33 din Legea 132/2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate.

12.08.2021, Veaceslav Onofriiciuc deține mandat de consilier în Consiliul

orășenesc Vadul lui Vodă, mun. Chișinău, fiind ales la alegerile locale

generale din 20 octombrie 2019, iar mandatul i-a fost validat prin hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 31.10.2019 (dosarul nr. 3-

4257/19), urmare a alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019.

nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, prin

scrisoarea nr. 04-27/4253, Veaceslav Onofriiciuc a fost informat că în

privința sa a fost inițiată procedura de control privind eventuala încălcare

regimului juridic al conflictului de interese. La 20 septembrie 2021,

Veaceslav Onofriiciuc, a prezentat Autorității Naționale de Integritate

explicațiile la procedura de control inițiată.

actul de constatare nr. 327/27, prin care:

15

1) A constatat că dl Veaceslav Onofriiciuc, exercitând funcția (mandatul)

de consilier în cadrul Consiliului local Vadul lui Vodă. mun. Chișinău, având

interes personal rezultat din relațiile sale cu persoana apropiată – (tatăl) Iuri

Onofriiciuc, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat

prin:

- nedeclararea în termenul legal a conflictelor de interese în

conformitate cu art. 12 alin.

(5) și alin. (7) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a

intereselor personale;

- nesoluționarea conflictelor de interese reale în conformitate cu art.

14 alin. (2) și (4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii

și a intereselor personale;

- participarea la procedura de vot și luarea deciziilor în privința

tatălui său, Iuri Onofriiciuc în cadrul ședințelor Consiliului local

Vadul lui Vodă. mun. Chișinău din 19 februarie 2021, fapt prin care

a admis consumarea conflictelor de interese, în conformitate cu art.

12 alin. (10) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a

intereselor personale.

2) A sesizat Comisia Electorală Centrală, la rămânerea definitivă a actului

de constatare, în vederea declanșării procedurii de revocare a mandatului dlui

Veaceslav Onofriiciuc, consilier în cadrul Consiliului local Vadul lui Vodă.

mun. Chișinău.

3) S-a decăzut dl Veaceslav Onofriiciuc, din dreptul de a exercita o

funcție publică sau o funcție de demnitate publică, inclusiv funcția de

consilier, cu excepția altor funcții electorale, pe perioadă de 3 (trei) ani de la

data încetării mandatului sau din data rămânerii definitive a actului de

constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.

4) S-a înscris dl Veaceslav Onofriiciuc, în Registrul de stat al persoanelor

care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, de

la data încetării mandatului sau din data rămânerii definitive a actului de

constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.

5) S-a adus la cunoștința dlui Veaceslav Onofriiciuc actul de constatare

și s-a informat despre dreptul de a-1 contesta în termen de 15 zile de la

primirea acestuia în instanța de contencios administrativ (MD-2068, mun.

Chișinău, str. Kiev, 3, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani).

Onofriiciuc a depus prezenta acțiune în instanța de judecată solicitând

anularea acestuia.

16

contencios administrativ înaintată de Veaceslav Onofriiciuc împotriva

Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil, și a anulat Actul de constatare nr.

327/27 din 11 octombrie 2021 emis de Autoritatea Națională de Integritate.

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 24 mai 2023, și a emis o decizie

nouă prin care: Acțiunea înaintată de către Veaceslav Onofriiciuc împotriva

Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil, s-a admis parțial. S-au anulat pct. 2, pct.

3 și pct. 4 din Actul de constatare nr. 327/27 din 11 octombrie 2021. În rest

acțiunea înaintată de către Veaceslav Onofriiciuc, s-a respins ca

neîntemeiată.

invocate în cererile de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție constată că soluția instanței de apel cu privire la anularea punctelor

2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 327/27 din 11 octombrie 2021 este greșită,

emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, în rest decizia fiind

legală și întemeiată.

prin scrisoarea nr. CEC8/4610 din 12.08.2021, s-a stabilit că, Veaceslav

Onofriiciuc exercită mandatul de consilier în Consiliul orășenesc Vadul lui

Vodă. mun. Chișinău, validat prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul

Rîșcani) din 31.10.2019 (dosarul nr. 3-4257/19), urmare a alegerilor locale

generale din 20.10.2019. Iar Iuri Onofriiciuc exercită funcția de Primar al

orășului Vadul lui Vodă. mun. Chișinău, validat prin hotărârea Judecătoriei

Chișinău (sediul Rîșcani) din 31.10.2019 (dosarul nr. 3-4257/19), urmare a

alegerilor locale generale din 20.10.2019. De asemenea, reieșind din

informația generată de Registrele informaționale de stat „Acces Web” s-a

stabilit că, Iurie Onofriiciuc este tatăl lui Veaceslav Onofriiciuc

în cadrul Consiliului local Vadul lui Vodă, mun. Chișinău, a admis conflicte

de interese prin semnarea/emiterea actelor administrative în raport cu tatăl

său Iuri Onofriiciuc, după cum urmează: - a participat la procedura de vot și

luare a următoarelor decizii:

- Decizia nr. 1/11 din 19.02.2021 cu privire la delegarea de

împuterniciri, prin care s-a aprobat „lista persoanelor împuternicite de a

reprezenta interesele Consiliului or. Vadul lui Vodă în organele de resort și

în instanțele de judecată, printre care se regăsește persoana apropiată (tata)

- dl Iuri Onofriiciuc”, semnată de către președintele de ședință, dl Veaceslav

Onofriiciuc.

- Decizia nr. 1/24 din 19.02.2021 cu privire la delegarea unor atribuții

Primarului or. Vadul lui Vodă, prin care s-a decis „delegarea atribuțiilor

17

către Primarul or. Vadul lui Vodă (tata) în vederea repartizării fondului de

rezervă al Primăriei or. Vadul lui Vodă în cazuri excepționale (incendiu,

deplasări, boală, deces – ajutor rudelor, accident, ș.a.)” semnată de către

președintele de ședință, dl Veaceslav Onofriiciuc.

- Decizia nr.1/40 din 19.02.2021 cu privire la formarea comisiei de

licitație, prin care „dl Iuri Onofriiciuc (tata) a fost desemnat ca președinte a

Comisiei de licitație”, în care are interese personale sau care vizează

persoane ce îi sunt apropiate (Iuri Onofriiciuc – tatăl dlui Veaceslav

Onofriiciuc) și care influențează sau pot influenta exercitarea imparțială și

obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică cu

încălcarea prevederilor art. 12 alin. (4), (5) și (7) și art. 14 alin. (3) și (4) din

Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, a

încălcat regimul juridic al conflictelor de interese.

Legii nr. 133/2016, nu a respectat obligația de evitare a conflictelor de

interese, deoarece în perioada exercitării mandatului de consilier în cadrul

Consiliului orășenesc Vadul lui Vodă, mun. Chișinău, a participat la

procedura de vot și luarea unor decizii în privința tatălui său, Iuri Onofriiciuc.

acestor decizii este confirmată prin procesul-verbal nr. 1 din 19.02.2021 al

ședinței ordinare a Consiliului orășenesc Vadul lui Vodă, în care sunt indicați

nominal consilierii ce au participat la aprobarea ordinii de zi și la luarea

deciziilor ce îl vizau pe Iuri Onofriiciuc. Procesul-verbal este semnat de către

Veaceslav Onofriiciuc, în calitate de președinte al ședinței și care nu a

declarat în termen legal conflictul de interese în care se afla și nici nu a

soluționat conflictul de interese prin abținerea de la luarea oricăror decizii în

privința tatălui său, Iuri Onofriiciuc, care deținea funcția de primar al

localității. Astfel, Veaceslav Onofriiciuc a admis consumarea conflictelor de

interese în conformitate cu art. 12 alin. (10) din Legea nr. 133/2016 privind

declararea averii și a intereselor personale.

Justiție opinează că, instanța de apel just a concluzionat legalitatea pct. 1 din

actul de constatare nr. 327/27 din 11 octombrie 2021.

instanța de apel a constatat corect încălcarea regimului juridic al conflictelor

de interese și, respectiv, legalitatea punctului 1 din actul de constatare

nr. 327/27 din 11 octombrie 2021 al Autorității Naționale de Integritate,

aceasta neîntemeiat a anulat punctele 2, 3 și 4 din același act.

de apel eronat a concluzionat că măsurile dispuse de inspectorul de

integritate la punctele 2, 3 și 4 din actul de constatare urmau a fi supuse

analizei prin prisma principiului proporționalității, fiind aplicate în acest

18

sens, de către instanța de apel, prevederile art. 29 din Codul administrativ cu

ignorarea dispozițiilor speciale ale art. 23 alin. (6) din Legea nr. 133/2016.

potrivit art. 23 alin. (3) și (4) din Legea nr. 133/2016, persoanele care admit

încălcarea regimului juridic al incompatibilităților sau al conflictelor de

interese poartă răspundere juridică. Astfel, conform alin. (3) al articolului

menționat, constatarea unei stări de incompatibilitate nesoluționate în

termenul legal constituie temei pentru încetarea mandatului ori a raporturilor

de muncă sau de serviciu ale subiectului declarării.

subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit alin. (3)-(5) este

decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de

demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de

la data eliberării sau destituirii din funcția publică ori de demnitate publică

respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a

ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o

perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

aplicării acestor sancțiuni, motivând prin faptul că inspectorul de integritate

nu ar fi respectat principiul proporționalității prevăzut de art. 29 din Codul

administrativ. Or, prevederile art. 23 alin. (3), (4) și (6) din Legea

nr. 133/2016 instituie un regim juridic imperativ al sancțiunilor, care decurg

ope legis din constatarea încălcării regimului juridic al conflictelor de

interese, fără a lăsa inspectorului de integritate vreo marjă de apreciere sau

competență discreționară în alegerea ori individualizarea acestora.

juridic al conflictelor de interese drept temei legal direct pentru atragerea

răspunderii juridice, inclusiv pentru încetarea mandatului ori a raporturilor

de muncă sau de serviciu ale subiectului declarării, iar alin. (6) stabilește,

într-o manieră clară și neechivocă, consecința juridică obligatorie a unei

asemenea constatări, constând în decăderea persoanei din dreptul de a

exercita o funcție publică sau de demnitate publică pe o perioadă de 3 ani,

respectiv, în cazul funcțiilor eligibile, interdicția de a ocupa aceeași funcție

pe durata prevăzută de lege.

din dreptul de a exercita o funcție publică sau de demnitate publică, inclusiv

funcția de consilier, precum și dispunerea înscrierii acestuia în Registrul de

stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de

demnitate publică, nu reprezintă măsuri facultative sau de oportunitate, ci

obligații legale ale inspectorului de integritate, care intervin automat și

inevitabil ca efect al constatării consumării situației de conflict de interese.

la aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege, nici să le înlocuiască ori să le

19

tempereze printr-o apreciere subiectivă a proporționalității acestora, întrucât

o asemenea abordare ar contraveni caracterului imperativ al normei și ar

echivala cu o încălcare a principiului legalității consacrat de art. 21 din Codul

administrativ. De altfel, principiul proporționalității reglementat de art. 29

din Codul administrativ este aplicabil exclusiv în ipoteza exercitării unei

competențe discreționare, respectiv acolo unde norma juridică conferă

autorității publice o marjă de apreciere, fie sub aspectul oportunității aplicării

sancțiunii, fie sub aspectul alegerii tipului ori gravității acesteia, prin

utilizarea unor formule normative de tipul „poate aplica”, „cu aplicarea” ori

„și/sau cu aplicarea” uneia sau mai multor sancțiuni alternative sau

cumulative.

multe soluții juridice posibile, toate permise de lege, iar controlul de

legalitate al instanței se extinde inclusiv asupra respectării principiului

proporționalității, în sensul verificării caracterului adecvat, necesar și

rezonabil al măsurii alese în raport cu scopul urmărit.

nr. 133/2016 nu prevăd o marjă de alegere și nu utilizează formule permisive

sau alternative, ci consacră un mecanism juridic strict determinat, în care

constatarea încălcării regimului juridic al conflictelor de interese atrage în

mod automat și obligatoriu consecințele sancționatorii stabilite de legiuitor.

dispune de posibilitatea de a decide dacă aplică sau nu sancțiunea, care

sancțiune o aplică sau în ce măsură o aplică. Rolul inspectorul de integritate

fiind limitat la constatarea situației de fapt și la aplicarea efectelor juridice

expres prevăzute de lege.

din Codul administrativ, este exclusă în cazul sancțiunilor instituite de art. 23

alin. (3), (4) și (6) din Legea nr. 133/2016, întrucât nu există o marjă de

discreție administrativă, ci doar obligația legală a autorității de a aplica

sancțiunile imperativ prevăzute, în temeiul și în limitele stabilite de legiuitor.

protecție a interesului public, nu poate fi modificată de instanță printr-un

control de oportunitate sau prin invocarea proporționalității.

nr. 109 din 06.09.2022, că legislatorul a definit clar tipurile de conflicte de

interese și limitele acestora, iar consecințele încălcării prevederilor legii sunt

previzibile pentru destinatarii normelor. Astfel, subiectul declarării este

obligat să declare și să soluționeze un conflict de interese real pentru a evita

survenirea unui conflict de interese consumat, iar în situația în care, prin

acțiune, subiectul admite consumarea conflictului de interese, inspectorul de

integritate aplică interdicția prevăzută de art. 23 alin. (6) din Legea nr.

20

133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale (a se vedea și

Decizia Curții Constituționale nr. 143 din 16 decembrie 2019, § §21-25).

constatare nr. 327/27 din 11 octombrie 2021 sunt obligatorii, imperative și

prevăzute expres de lege, intervenind de drept odată cu constatarea încălcării

regimului juridic al conflictelor de interese, motiv pentru care anularea

acestora de către instanța de apel este lipsită de temei legal.

că pretențiile formulate de Veaceslav Onofriiciuc cu privire la anularea

punctelor 2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 327/27 din 11 octombrie 2021

sunt neîntemeiate și, în consecință, instanța de apel eronat a dispus anularea

acestora.

notează că nu poate reține argumentele reprezentantului lui Veaceslav

Onofriiciuc, avocatului Eugeniu Glușcenco, privind încălcarea procedurii

administrative, termenilor de procedură și încălcarea procedurii de

distribuirea aleatorie a sesizării.

termenul general de 30 de zile al procedurii administrative, stabilit de art. 60

alin. (1) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție notează că, procedura administrativă în cadrul controlului averii

și a intereselor personale este reglementată de o lege specială – Legea cu

privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, care

este aplicabilă în mod direct speței date. Iar, conform art. 5 alin. (2) și (3) din

Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, în caz

de divergență între o normă generală și o normă specială, care se conțin în

acte normative de același nivel, se aplică norma specială.

de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 nu prevede un termen expres de

finalizare a procedurii administrative, însă stabilește multiple termene pentru

acțiuni procedurale ce urmează a fi efectuate de către inspectorul de

integritate și care cumulativ depășesc termenul general de 30 de zile prevăzut

la art. 60 din Codul administrativ.

controlului averii și a intereselor personale trebuie evaluată prin prisma legii

speciale, în coroborare cu art. 27 din Codul administrativ, care prevede că,

în cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu impun un anumit

termen, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să

acționeze într-un termen rezonabil.

efectuare a controlului, urmează a se ține cont de ansamblul acțiunilor

21

întreprinse de inspectorul de integritate pe parcursul controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese.

2021, Autoritatea Națională de Integritate a înregistrat sesizarea din oficiu

cu nr. 01/668 în baza investigațiilor de pe portalul Moldova Curată despre

un posibil conflict de interese admis în cadrul Consiliului local de la Vadul

lui Vodă, mun. Chișinău, mai exact consilierul Veaceslav Onofriiciuc, care

ar fi prezidat cel puțin o ședință a Consiliului local în care ar fi fost luate

decizii referitoare la tatăl său, care este primar. (f.d.1, dosar administrativ).

lui Veaceslav Onofriiciuc, consilier în cadrul Consiliului local Vadul lui

Vodă, mun. Chișinău, a fost inițiat controlul privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese (f.d. 13-14 dosar administrativ).

Veaceslav Onofriiciuc deține mandat de consilier în Consiliul orășenesc

Vadul lui Vodă, mun. Chișinău, fiind ales la alegerile locale generale din 20

octombrie 2019, iar mandatul i-a fost validat prin hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani din 31.10.2019 (dosarul nr. 3-4257/19), urmare a

alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019 (f.d. 10 dosar

administrativ).

27/4253 din 04.08.2021, Veaceslav Onofriiciuc a fost informat despre

inițierea în privința sa a controlului privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese și despre drepturile sale prevăzute la art. 33 din Legea

132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (f.d. 16 dosar

administrativ).

poziția sa, vis-a-vis de inițierea controlului cu privire la pretinsa încălcare a

regimului juridic al conflictelor de interese, manifestat prin nedeclararea și

nesoluționarea conflictului de interese apărut în raport cu tatăl său, Iuri

Onofriiciuc (f.d. 61-63 dosar administrativ).

integritate de la momentul repartizării sesizării până la emiterea actului de

constatare a întreprins mai multe acțiuni, inclusiv a acordat subiectului

declarării un termen rezonabil pentru a prezenta materiale suplimentare pe

care le consideră necesare pentru a fi luate în considerare la emiterea actului

administrativ, astfel receptând dreptul lui Veaceslav Onofriiciuc, de a

prezenta date și informați suplimentare.

controlului averii și a intereselor personale inițiat în privința lui Veaceslav

Onofriiciuc, deși a depășit 30 de zile, a fost unul rezonabil și justificat,

22

raportat la volumul și complexitatea informațiilor acumulate de Autoritatea

Națională de Integritate, respectând dispozițiile legale aplicabile.

poate reține deciziile invocate de reprezentantul lui Veaceslav Onofriiciuc,

avocatul Eugeniu Glușcenco, cu titlu de jurisprudență relevantă, deoarece

acestea nu corespund liniei jurisprudențiale actuale ale Curții Supreme de

Justiție.

notează că, în prezent, practica Curții Supreme de Justiție a evoluat, iar

soluțiile recente pe marginea unor astfel de categorii de litigii oferă o

apreciere distinctă decât cea invocată de avocatul Eugeniu Glușcenco (a se

vedea de exemplu: cauza Emilia Ciobanu vs Autoritatea Națională de

Integritate – dosar nr. 3ra-1296/22; cauza Șalamai Valentina vs Autoritatea

Națională de Integritate – dosar nr. 3ra-1214/22; cauza Vîrlan Viorica vs

Autoritatea Națională de Integritate - dosar nr. 3ra-1243/22, ș.a.)

repartizare aleatorie a sesizării, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție observă că sesizarea a fost înregistrată la 16 iulie 2021 și repartizată

la 22 iulie 2021, în conformitate cu art. 30 alin. (1) din Legea nr. 132/2016,

prin mecanismul electronic de repartizare aleatorie SIA „e-Integritate”.

Totodată, din materialele dosarului rezultă că eventualul decalaj nu a afectat

desfășurarea și substanța procedurii administrative, nu a influențat legalitatea

actelor întreprinse și nu a generat vreo atingere adusă drepturilor ori

intereselor legitime ale părților.

invocat de recurent cu privire la încălcarea procedurii de repartizare aleatorie

este neîntemeiat și urmează a fi respins.

netemeinicia pretențiilor recurentului Veaceslav Onofriiciuc, prin urmare

netemeinicia deciziei instanței de apel în partea admiterii acțiunii.

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de avocatul

Eugeniu Glușcenco în interesele lui Veaceslav Onofriiciuc, de a admite

recursul declarat de Autoritatea Națională de Integritate, de a casa parțial

decizia din 02 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în partea admiterii

acțiunii lui Veaceslav Onofriiciuc și anulării punctelor 2, 3 și 4 din actul de

constatare nr. 327/27 din 11 octombrie 2021, cu emiterea în această parte a

unei noi decizii de respingere a pretențiilor lui Veaceslav Onofriiciuc

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea pct. 2, 3

și 4 din actul de constatare nr. 327/27 din 11 octombrie 2021.

23

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursul depus de avocatul Eugeniu Glușcenco în interesele lui

Veaceslav Onofriiciuc.

Admite recursul depus de către Autoritatea Națională de Integritate.

Casează parțial decizia din 02 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Veaceslav Onofriiciuc împotriva Autorității Naționale de

Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

și anume în partea ce vizează anularea punctelor 2, 3 și 4 din actul de

constatare nr. 327/27 din 11 octombrie 2021 emis de Autoritatea Națională

de Integritate, și în această parte emite o decizie nouă prin care:

Respinge ca neîntemeiate pretențiile înaintate de Veaceslav Onofriiciuc

împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea punctelor

2, 3 și 4 din actul de constatare nr. 327/27 din 11 octombrie 2021 al

Autorității Naționale de Integritate.

În rest, menține decizia din 02 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

24