3ra-1214/22 — cu privire la anularea actului administrativ

3ra-1214/22 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de către Autoritatea

Națională de Integritate,

în cauza de contencios administrativ, intentată de către Valentina

Șalamai împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea

actului de constatare,

împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-1214/22

nr. PIGD 2-21033079-01-3ra-24112022)

Instanța de apel a interpretat eronat normele de drept material ce

reglementează instituția efectuării controlului privind respectarea regimului

juridic al conflictelor de interese.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. G. Cazacu

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

20 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea

recursului declarat de Autoritatea Națională de Integritate.

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contenciosului administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate,

prin care a solicitat anularea actului de constatare nr. 30/15 din 10 februarie

2021.

februarie 2021, de către Autoritatea Națională de Integritate a fost întocmit

actul de constatare nr. 30/15, prin care s-a constatat că Valentina Șalamai,

primar al comunei Călugăr, raionul Fălești, a încălcat regimul juridic al

conflictelor de interese manifestat prin nedeclararea/neinformarea în

termenul legal a conflictelor de interese, nesoluționarea conflictelor de

interese reale, emiterea actelor administrative și încheierea/semnarea actelor

juridice, fapt prin care a admis consumarea conflictelor de interese.

că, aceasta a admis consumarea conflictelor de interese la angajarea fiului

său în funcția de fochist la primărie, menționând că xxxxx a fost angajat în

calitate de fochist la primărie prin dispoziția nr. 44-c din 12 noiembrie 2018,

fiind încheiat și un contract individual de muncă în acest sens. Acest contract

individual de muncă a fost încheiat pe o perioadă determinată și anume,

perioada rece a anului, fiind indicată durata de la 12 noiembrie 2018 – 30

aprilie 2019. Angajarea lui xxxxx în funcția de fochist a fost determinată de

necesitatea asigurării primăriei cu agent termic pe timp de iarnă, or, funcția

de fochist nu este una râvnită, fluctuația angajaților fiind mare, dar dorința

de a se angaja nu există printre locuitorii comunei.

scopul interesului personal, dar interesul public, cel de a nu admite încetarea

activității angajaților din primărie pe timp de iarnă. xxxxx nu a fost favorizat

prin remunerare diferită sau alte beneficii, fiind respectate normele și

condițiile salarizării pentru toți angajații.

determinată în cazul în care subiectul declarării este chemat să rezolve o

cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin

intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe

la luarea unei decizii, de întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: dacă

subiectul declarării deține interese personale sau dacă se vizează persoane

1

ce-i sunt apropiate, persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter

patrimonial și dacă se influențează sau poată fi influențată exercitarea

imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de demnitate

publică.

Deși, în speță se constată întrunirea primului element constitutiv al

conflictului de interese, deoarece, reclamanta a emis în calitate de primar

dispoziția nr. 44-c din 12 noiembrie 2018, prin care a dispus angajarea fiului

său în funcția de fochist, totuși, în condițiile în care din dispozițiile legale

pertinente reiese că acțiunile/inacțiunile imputate reclamantei prin actul

contestat sunt atribuite la categoria delictelor, pentru comiterea cărora legea

instituie sancțiunile prevăzute, reclamanta urmează să beneficieze de

efectele prezumției de nevinovăție.

Prin urmare, autorității pârâte îi revine sarcina de a dovedi că emiterea

unui act administrativ și, subsecvent, încheierea contractului individual de

muncă de către primar este capabilă să influențeze exercitarea imparțială și

obiectivă a mandatului.

În caz contrar, inexistența acestui element definitoriu a conflictului de

interese real pasibil de sancționare pentru nedeclararea acestuia în termenul

stabilit sau pentru realizarea consumată a acestuia, exclude competența

delictului, inclusiv în contextul în care inspectorul de integritate nu a stabilit

circumstanțele ce au precedat emiterea dispoziției prin prisma existenței sau

lipsei unei favorizări a ocupării de către reclamantă a funcției de fochist în

raport cu alți potențiali candidați.

existența conflictului de interese real imputat, astfel că actul de constatare

urmează a fi anulat, inclusiv pe motiv că lipsa delictului exclude posibilitatea

survenirii răspunderii prevăzute de art. 23 din Legea nr. 133 din 17 iunie

2016 și de aplicare a sancțiunilor prevăzute de această normă în raport cu

Valentina Șalamai.

o analiză clară din care raționamente inspectorul de integritate

concluzionează despre constatarea existenței în acțiunile reclamantei a unui

interes personal rezultat din relațiile cu angajatul fochist la primărie, ci doar

transcrie conținutul articolelor din lege, fără a da o analiză juridică prin

prisma acțiunilor reclamantei.

acțiunilor reclamantei, care au condiționat încălcarea regimului juridic al

conflictelor de interese, actul de constatare este unul nemotivat și contrar

dispozițiilor art. 31 și art. 118 din Codul administrativ.

încălcarea regimului juridic cu privire la conflictele de interese, iar

constatările inspectorului de integritate sunt eronate și contrare cadrului legal

în vigoare.

2

Râșcani s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Valentina

Șalamai împotriva Autorității Naționale de Integritate privind anularea

actului de constatare nr. 30/15 din 10 februarie 2021. (f.d. 60, 68-76)

octombrie 2021 de către Valentina Șalamai, reprezentată de avocatul Natalia

Bayram. (f.d. 66)

apelul declarat de către Valentina Șalamai, a casat hotărârea din 12

octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a emis o nouă

hotărâre, prin care a admis acțiunea înaintată de Valentina Șalamai, a anulat

actul de constatare nr. 30/15 din 10 februarie 2021 întocmit de Autoritatea

Națională de Integritate în privința Valentinei Șalamai. (f.d. 115,116-124)

Națională de Integritate, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea

acțiunii înaintate de către Valentina Șalamai.

dezacordul cu decizia recurată, deoarece la emiterea actului judecătoresc

instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, la examinarea

cauzei nefiind constatate, elucidate pe deplin și dovedite circumstanțele care

au importanță la soluționarea justă a cauzei.

interese generat din relația cu persoana apropiată (fiul), intimata era obligată

să întreprindă acțiunile impuse de legislație întru declararea în termen și

soluționarea conflictelor de interese în care s-a aflat. Astfel, unica conduită

legală care urma a fi întreprinsă de către Valentina Șalamai, a fost de a

informa imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, în scris,

precum că este afectată de conflict de interese real în care s-a aflat, precum

și de a se abține de la semnarea actelor în privința persoanei apropiate – fiului

său.

La caz, însă, intimata a ignorat obligația legală de a soluționa prin

abținere conflictul de interese real atunci când a primit spre semnare actele

în privința fiului său, fapt prin care a admis consumarea conflictelor de

interese.

Valentina Șalamai, vizează persoana apropiată, care în consecință a

beneficiat de foloase atât materiale (salarii, alte plăți), precum și foloase

nemateriale (loc de muncă, avansare, mărirea stagiului de muncă și cotizare

etc.), fapt ce denotă interesul personal al Valentinei Șalamai, care în virtutea

funcției deținute, avea obligația de a se conforma cadrului legal în materia

conflictelor de interese prescrise. Dezacordului subiectului declarării asupra

faptului că semnarea/încheierea unor acte juridice în privința persoanei

apropiate nu poate constitui conflict de interese, este neîntemeiat dat fiind

3

faptul că normele legale care reglementează comportamentul subiectului în

materie de conflicte de interese reprezintă în sine norme imperative sau

categorice, adică acele de la dispoziția cărora nu se admite nicio derogare,

sub sancțiune. Or, prin instituirea acestora legiuitorul nu a lăsat la discreția

subiecților declarării latitudinea de a-și alege comportarea în ipoteza dată.

instanței de apel la actele de constatare din 31 decembrie 2021, 14 martie

2022 și 24 martie 2022, or, acestea nu pot fi luate în considerație, deoarece

prin Legea nr. 130 din 7 octombrie 2021 pentru modificarea unor acte

normative, în vigoare din 29 octombrie 2021 și prin Legea nr. 96 din 14

aprilie 2022 pentru modificarea unor acte normative, au fost operate

modificări și completări la Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la

Autoritatea Națională de Integritate și Legea nr. 133 din 17 iunie 2016

privind declararea averii și intereselor personale, îndeosebi în partea ce ține

de sancțiunile aplicate. Actul de constatare examinat în prezenta speță, a fost

emis anterior modificărilor legislației în vigoare din 7 octombrie 2021 și 14

aprilie 2022.

fi reținute interpretările ce țin de depășirea termenului finalizării procedurii

administrative, interpretare care este una greșită și irelevantă, neaplicabilă

speței, deoarece potrivit prevederilor art. 27 din Cod administrativ, în cazul

în care prezentul cod sau alte legi speciale nu impun un anumit termen,

autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze

într-un termen rezonabil. Autoritatea la emiterea actelor de constatare se

ghidează de prevederile normelor speciale, care la momentul emiterii actului

administrativ contestat nu prevedea expres un termen de efectuare a

controlului. Totodată a menționat că, legea specială nr. 132 din 17 iunie 2016

cu privire la Autoritatea Națională de Integritate prevede un șir de termeni

de procedură realizați în interiorul procedurii administrative, care,

cumulativ, depășesc substanțial termenul general de 30 de zile statuat de

Codul administrativ.

ianuarie 2021 - 10 februarie 2021, însăși Valentina Șalamai a solicitat

prezentarea materialelor suplimentare la dosarul de control pentru a fi luate

în considerație la adoptarea/neadoptarea actului administrativ din partea

inspectorului de integritate al Autorității Naționale de Integritate. În acest

sens, inspectorul de integritate a respectat dreptul persoanei supuse

controlului averii și intereselor personale reglementat de art. 32, pct. d) din

Legea nr. 132 din 17 iunie 2016.

nr. 30/15 din 10 februarie 2020, care reprezintă obiectul litigiului dat,

contestat de către Valentina Șalamai și anulat prin decizia instanței de apel,

a fost emis în conformitate cu legislația națională în vigoare cu respectarea

cadrului legal existent, iar temei pentru anularea acestuia nu există.

4

depune contraargumente, Curtea Supremă de Justiție la 23 noiembrie 2022 a

expediat Valentinei Șalamai și avocatului Natalia Baytam, prin intermediul

poștei electronice, copia recursului depus de către Autoritatea Națională de

Integritate, însă, până la data examinării recursului intimata nu au prezentat

opinia asupra argumentelor invocate de către autoritatea publică recurentă.

(f.d. 144)

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție), stipulează că:

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursurilor”.

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în

conformitate cu legea și alte acte normative.”

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt

din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de

expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”

„În cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu impun un anumit termen,

autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze într-un

termen rezonabil.”

„Termenul general în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30

de zile, dacă legea nu prevede altfel. În mod excepțional, când în procedura administrativă

se înregistrează cazuri de complexitate deosebită care necesită timp pentru prelucrarea

documentelor, autoritatea publică poate stabili un termen mai mare pentru finalizarea

procedurii administrative, care nu va depăși 90 de zile.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.”

5

administrativ, reglementează că:

„Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea

a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în

apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.”

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți.”

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs”.

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces.”

„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia

și adoptă o nouă decizie.”

nr.64 din 30 martie 2023 stabilește că:

„Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,

președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va

examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și

cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5

judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte

judecătorul raportor.”

averii și a intereselor personale (în vigoare la data emiterii actului de

constatate) prevede că:

„Prezenta lege are drept scop instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a

îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate, precum

și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor.”

actului de constatate) stabilește următoarele:

„conflict de interese – situația în care subiectul declarării are un interes personal ce

influențează sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și

responsabilităților ce îi revin potrivit legii;

interes personal – orice interes material sau nematerial al subiectului declarării ce

rezultă din activitățile sale în calitate de persoană privată, din relațiile sale cu persoane

apropiate sau cu persoane juridice și alți agenți economici, indiferent de tipul de

6

proprietate, din relațiile sau afiliațiile sale cu organizații necomerciale, inclusiv cu

partidele politice și cu organizațiile internaționale.

persoană apropiată – soțul/soția, copilul, concubinul/concubina subiectului

declarării, persoana aflată la întreținerea subiectului declarării, de asemenea persoana

înrudită prin sânge sau prin adopție cu subiectului declarării (părinte, frate/soră,

bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătușă) și persoana înrudită prin afinitate cu subiectul

declarării (cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră).”

la data emiterii actului de constatate) statuează că:

„Subiecți ai declarării averii și a intereselor personale sunt: persoanele care dețin

funcțiile de demnitate publică prevăzute în anexa la Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu

privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.”

emiterii actului de constatate) reglementează că:

„Controlul averii și al intereselor personale ale subiecților declarării se efectuează

de către Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu Legea nr.132 din 17 iunie

2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.”

133 din 17 iunie 2016 (în vigoare la data emiterii actului de constatate)

statuează că:

„Subiectul declarării se poate afla în conflicte de interese ce pot fi împărțite în

următoarele categorii: a) conflict de interese potențial; b) conflict de interese real; c)

conflict de interese consumat.

Conflictul de interese real apare în cazul în care subiectul declarării este chemat să

rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie direct sau prin

intermediul unei persoane terțe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea

unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sunt apropiate,

persoanele fizice și juridice cu care are relații cu caracter patrimonial și care influențează

sau pot influența exercitarea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau

de demnitate publică.

În cazul apariției unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat: a)

să informeze șeful ierarhic sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai târziu de 3

zile de la data constatării, despre conflictul de interese în care se află; b) să nu rezolve

cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie, direct sau prin

intermediul unei persoane terțe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea deciziei

în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică până la soluționarea

conflictului de interese.

Informarea despre apariția unui conflict de interese real se va face până la

soluționarea cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea, directă sau

prin intermediul unei persoane terțe, a actului juridic, participarea la luarea deciziei sau

luarea deciziei și va lua forma unei declarații scrise ce trebuie să conțină date despre

natura conflictului de interese și despre modul în care acesta influențează sau poate

influenta îndeplinirea imparțială și obiectivă a mandatului, a funcției publice sau de

demnitate publică.”

Conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului declarării de rezolvare

a unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau

prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, de luare sau de participare la luarea

7

unei decizii în exercitarea mandatului, a funcției publice sau de demnitate publică cu

încălcarea prevederilor alin. (4) și (7).”

emiterii actului de constatate) prevede că:

„Autoritatea Națională de Integritate exercită controlul asupra executării prezentei

legi. Modul de organizare și funcționare a Autorității Naționale de Integritate este

reglementat de Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de

Integritate.”

2016 (în vigoare la data emiterii actului de constatate) reglementează

următoarele:

„Fapta subiectului declarării în privința căruia s-a constatat că acesta a soluționat o

cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a încheiat, direct sau prin

intermediul unei persoane terțe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea

unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese constituie

temei pentru răspunderea contravențională sau penală și pentru revocarea, destituirea sau,

după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în

cauză.

Subiectul declarării eliberat sau destituit din funcție potrivit prevederilor alin.(3)-

(5) este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate

publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau

destituirii din funcția publică ori de demnitate publică respectivă sau din data încetării de

drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai poate ocupa

aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție publică sau de demnitate publică

la data constatării averii nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de

interese, interdicția de 3 ani se aplică potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv

actul de constatare sau, respectiv, a rămas definitivă și irevocabilă hotărârea

judecătorească prin care se confirmă existența averii nejustificate, a stării de

incompatibilitate ori a conflictului de interese.”

Națională de Integritate (în vigoare la data emiterii actului de constatate)

stabilește că:

„Activitatea Autorității se bazează pe următoarele principii: a) legalitate; b)

independență; c) imparțialitate; d) transparență; e) confidențialitate; f) celeritate; g)

integritate; h) egalitate; i) dreptul la apărare; j) bună administrare.”

Autoritatea Națională de Integritate, (în vigoare la data emiterii actului de

constatate) statuează că:

„Autoritatea inițiază controlul averii și al intereselor personale din oficiu ori la

sesizarea unor persoane fizice sau persoane juridice, în conformitate cu prevederile

prezentei legi și ale metodologiei de efectuare a verificării și a controlului averii și al

intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al

incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor.”

8

iunie 2016 (în vigoare la data emiterii actului de constatate) reglementează

că:

„După repartizarea aleatorie a sesizării de efectuare a controlului privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va dispune începerea controlului.

Prevederile art.31, art.32 alin.(3)–(5), art.33, art.34 alin.(2), art.35 și 36 se aplică

în mod corespunzător și în cadrul procedurii de inițiere a controlului și de control privind

respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor.

În cadrul procedurii de control privind respectarea regimului juridic al conflictelor

de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate are

obligația de a invita persoana supusă controlului să-și prezinte punctul de vedere printr-o

scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care confirmă

informarea (telegramă, fax, e-mail etc.). Punctul de vedere al persoanei supuse controlului

poate fi prezentat în termen de 15 zile de la recepționarea invitației. Dacă recepționarea

invitației pentru a prezenta un punct de vedere nu este confirmată mai mult de 30 de zile

de la expedierea acesteia, inspectorul de integritate întocmește actul de constatare numai

după expirarea a 15 zile de la expedierea unei invitații repetate, indiferent de faptul dacă

a fost sau nu confirmată recepționarea acesteia.

Acțiunile și actele efectuate de inspectorul de integritate în cadrul controlului

privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților,

restricțiilor și limitărilor nu sunt publice, cu excepția actului de constatare, care se publică

pe pagina web oficială a Autorității cu respectarea legislației privind protecția datelor cu

caracter personal.”

actului de constatate) reglementează că:

„În urma controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate emite

un act de constatare în cazul în care stabilește că:

a) persoana supusă controlului nu a declarat și nu a soluționat conflictul de interese

sau a emis/adoptat un act administrativ, sau a încheiat direct ori prin intermediul unei

persoane terțe un act juridic, sau a luat personal o decizie ori a participat la luarea unei

decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese;

b) persoana supusă controlului s-a aflat ori se află în stare de incompatibilitate;

c) persoana supusă controlului a încălcat restricțiile prevăzute de lege.

Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor se întocmește în conformitate cu

prevederile art.35 și se aduce la cunoștința persoanei vizate de acesta în termen de 5 zile

lucrătoare de la data întocmirii.

Persoana poate contesta actul de constatare în condițiile stabilite la art.36.

Actul de constatare privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese,

al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor rămîne definitiv după expirarea

termenului specificat la art.36 alin.(1).

În cazul în care nu se constată încălcarea regimului juridic al conflictelor de

interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, inspectorul de integritate va

înceta procedura de control prin emiterea unui act de constatare.”

9

(în vigoare la data emiterii actului de constatate) reglementează că:

„În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluționarea unui conflict de

interese, inspectorul de integritate încheie un proces-verbal cu privire la contravenție și îl

trimite instanței judecătorești spre examinare conform procedurii stabilite de Codul

contravențional al Republicii Moldova.

Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al

conflictului de interese rămîne definitiv, Autoritatea sesizează, în termen de cel mult 5

zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție

a subiectului declarării în vederea declanșării procedurii disciplinare sau, după caz, în

vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care a

emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane terțe, actul juridic,

sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispozițiilor legale privind

conflictul de interese.

Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea

disciplinară, sancțiunea disciplinară este aplicată în termen de 6 luni de la data la care

rămîne definitiv actul de constatare sau de la data la care expiră termenul de contestare,

în cazul în care actul de constatare al inspectorului de integritate nu a fost contestat.

următoarele:

„Agentul public are următoarele obligații în legătură cu identificarea și tratarea

conflictelor de interese, care se îndeplinesc în condițiile legislației speciale:

a) să declare în scris, în termen de 3 zile, conducătorului entității publice despre

conflictul de interese real apărut în cadrul activității sale profesionale, explicînd natura

conflictului de interese și cum acesta influențează sau poate influența exercitarea

imparțială și obiectivă a atribuțiilor sale;

b) să evite consumarea conflictului de interese prin abținere de la exercitarea

atribuțiilor sale în măsura în care acestea sunt amenințate de conflictul de interese, până

la soluționarea acestuia.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel

Chișinău a fost pronunțată public la 28 septembrie 2022. Conform extrasului

din poșta electronică a Curții de Apel Chișinău, decizia motivată a fost

notificată participanților la proces la 20 octombrie 2022, publicată pe

Portalul National al Instanțelor în data de 18 octombrie 2022. (f.d.125)

Autoritatea Națională de Integritate a depus recurs motivat la 17

noiembrie 2022.

În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost

demarată în interiorul termenului legal.

participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu

privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele autorității

recurente au fost expuse cu suficientă claritate, iar intimata nu a beneficiat

10

de dreptul său și nu a prezentat instanței de recurs opinia asupra recursului

înaintat de către Autoritatea Națională de Integritate.

reprezentantului acesteia copia recursului, lipsa unei referințe din partea

acestora nu va împiedica Curtea Supremă de Justiție să examineze recursul

în fond.

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,

limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi

sau suplimentare, nu are putere retroactivă, recursul declarat de către

Autoritatea Națională de Integritate, până la data intrării în vigoare a Legii

nr. 246 din 31 iulie 2023 va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii acestuia, însă procedura de examinare conform noilor

reglementări.

judecătoresc contestat, instanța de recurs consideră esențial să sublinieze

importanța fundamentală a legislației privind integritatea, în special în ceea

ce privește regimul conflictelor de interese, ca element cheie pentru

dezvoltarea durabilă a țării și combaterea corupției.

la conflictul de interese, are un rol fundamental în consolidarea încrederii

publice în instituțiile statului, promovarea transparenței și responsabilității în

exercitarea funcțiilor publice. Prin stabilirea unor standarde clare pentru

identificarea, declararea și soluționarea conflictelor de interese, precum și

prin instituirea unor mecanisme eficiente de sancționare a abaterilor, această

legislație contribuie la asigurarea unui mediu instituțional bazat pe legalitate,

imparțialitate și respectarea principiilor statului de drept.

pentru atingerea obiectivului strategic al oricărui stat democratic de a eradica

corupția. Prin natura sa, conflictul de interese poate conduce la decizii

părtinitoare, subminând încrederea cetățenilor în instituții, afectând

dezvoltarea economică și compromițând funcționarea echitabilă a

administrației publice. În acest context, legislația în acest domeniu nu doar

impune obligații și interdicții pentru persoanele publice, ci și oferă garanții

menite să protejeze interesul public, să prevină abuzurile și să consolideze o

guvernare responsabilă și transparentă.

respectat cu strictețe, iar abaterile să fie sancționate prompt și adecvat.

Această aplicare riguroasă a prevederilor legale nu doar că descurajează

practicile neconforme, dar creează și premisele unei administrații publice

eficiente, bazate pe transparență și echitate. Prin prevenirea și combaterea

conflictelor de interese, se promovează un climat instituțional integru, care

reflectă valorile fundamentale ale statului de drept și protejează interesul

public.

11

aplicarea imparțială și consecventă a legislației, ceea ce reprezintă o condiție

indispensabilă pentru consolidarea statului de drept. Prin deciziile lor,

instanțele contribuie nu doar la soluționarea litigiilor individuale, ci și la

crearea unui precedent care să promoveze respectarea normelor de

integritate.

de justiție și transmit un mesaj clar că nerespectarea legislației, în special în

domeniul integrității, nu va rămâne nepedepsită. În acest mod, instanțele

devin un factor-cheie în promovarea unei culturi a integrității la toate

nivelurile societății, prin descurajarea practicilor ilegale și stimularea unei

conduite etice atât în sectorul public, cât și în cel privat.

echitabil asigură, de asemenea, o protecție efectivă a interesului public și

contribuie la dezvoltarea unei administrații publice responsabile,

transparente și eficiente. Astfel, instanțele de judecată nu doar că apără

principiile statului de drept, ci devin și un motor al schimbării culturale în

societate, orientată către respectarea legii și promovarea integrității

din dosar și a dosarului administrativ, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție a ajuns la concluzia necesității admiterii recursului

înaintat de către Autoritatea Națională de Integritate, casării deciziei din 28

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și menținerii hotărârii din 12

octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din considerentele

ce succed.

dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt

constatată de instanțe și confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat la materialele dosarului, inclusiv și la

dosarul administrativ demonstrează, în data de 10 februarie 2020,

Autoritatea Națională de Integritate a emis actul de constare nr. 30/15, prin

care s-a constatat că Valentina Șalamai, primar al sat. Călugăr, r-nul Fălești,

a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin,

nedeclararea (neinformarea) în termenul legal a conflictelor de interese;

nesoluționarea conflictelor de interese reale; emiterea actelor administrative

și încheierea/semnarea actelor juridice. S-a sesizat Oficiul teritorial al

Cancelariei de Stat, în vederea inițierii procedurii de revocare a Valentinei

Șalamai, primar al sat. Călugăr, r-nul Fălești. S-a decăzut Valentina Șalamai

din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică,

inclusiv funcția de primar, cu excepția altor funcții electorale, pe o perioadă

de 3 (trei) ani de la data rămânerii definitive a actului de constatare ori din

data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se

confirmă existența conflictului de interese. S-a înscris Valentina Șalamai în

Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție

12

publică sau de demnitate publică, de la data rămânerii definitive a actului de

constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii

judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese. (f.d.51-

54 dosar administrativ)

În data de 03 martie 2021 Valentina Șalamai a înaintat prezenta acțiune,

prin care a solicitat anularea actului de contestare nr. 30/15 din 10 februarie

2020 emis de către Autoritatea Națională de Integritate. (f.d.3-11)

Rîșcani prin hotărârea din 12 octombrie 2021, a respins acțiunea înaintată de

către Valentina Șalamai ca neîntemeiată. (f.d. 60,68-76)

Instanța de fond a conchis că, Valentina Șalamai era obligată să

întreprindă acțiunile impuse de legislație funcției pe care aceasta o deține,

întru declararea în termen și soluționarea prin abținere a conflictelor de

interese în care s-a aflat, iar unica conduită legală care urma a fi întreprins

de către aceasta a fost de a informa imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la

data constatării, în scris, precum că este afectată de conflict de interese real

în care s-a aflat, precum și de a se abține de la semnarea actelor în privința

persoanei apropiate, fiului său.

Astfel, instanța de fond a constatat cu certitudine că Valentina Șalamai

s-a aflat în situație de conflict de interese real, pe care nu l-a declarat și nu l-

a soluționat în termenul și modul prevăzut de Legea privind declararea averii

și a intereselor personale nr. 133 din 17 iunie 2016.

decizia din data de 28 septembrie 2022 a admis apelul declarat de către

Valentina Șalamai, a casat integral hotărârea din 12 octombrie 2021

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a emis o hotărâre nouă prin care a

admis acțiunea înaintată de către Valentina Șalamai, a anulat actul de

constatare nr. 30/15 din 10 februarie 2020 emis de către Autoritatea

Națională de Integritate în privința Valentinei Șalamai. ( f.d. 115,116-24)

Instanța de apel a reținut că, procedura de control a fost efectuată în

privința Valentinei Șalamai cu încălcarea termenului procedurii

administrative stabilit de Codul administrativ, or, deși nici Legea nr.132 din

17 iunie 2016 și nici Legea nr.133 din17 iunie 2016 nu instituie careva norme

cu privire la termenii de finalizare a procedurii de control și de emitere a

actului de constatare, Codul administrativ reglementează că procedura

administrativă trebuie finalizată în termen de 30 de zile, iar în mod

excepțional, autoritatea publică poate stabili un termen mai mare pentru

finalizarea procedurii administrative, care nu va depăși 90 de zile.

La caz, instanța de apel a constatat că sesizarea în privința Valentinei

Șalamai a fost depusă pe 6 octombrie 2020, procesul-verbal de inițiere a

controlului a fost emis la 21 octombrie 2020, iar actul de constatare a fost

întocmit la 10 februarie 2021. Aceste circumstanțe denotă în mod cert, că

inspectorul de integritate ar fi încălcat termenii de efectuare a controlului în

privința Valentinei Șalamai, stabiliți de Codul administrativ, încălcare ce

13

denotă ilegalitatea actului contestat.

Totodată, instanța de apel a conchis că, actul de constatare este

neîntemeiat și din motiv că, inspectorul de integritate a omis să-și motiveze

decizia de a o decădea pe Valentina Șalamai din dreptul de a exercita o

funcție publică sau o funcție de demnitate publică, pe o perioadă de 3 ani de

la data eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a

actului de constatare, sub aspectul proporționalității.

soluția instanței de apel, menționând că instanța de apel eronat a constatat că

la caz, s-a încălcat termenul de efectuare a controlului privind respectarea

regimului juridic al conflictelor de interese prevăzut de Codul administrativ,

or, autoritatea la emiterea actelor de constatare se ghidează de provederile

normelor speciale. Totodată, a menționat că este eronată concluzia instanței

de apel, precum că la aplicarea sancțiunii sub formă de privare a persoanei

de dreptul de a exercita funcții publice sau funcții de demnitate publică,

inspectorul de integritate urma să motiveze, prin prisma principiului

proporționalității, aplicarea unei astfel de sancțiuni.

constă în verificarea corectitudinii aplicării de către instanțele de judecată

ierarhic inferioare a normelor ce reglementează termenul de efectuare a

controlului precum și respectarea regimului juridic al conflictelor de interese

de către Valentina Șalamai în calitate de primar al com. Călugăr, r-nul

Fălești.

Națională de Integritate a încălcat termenul de efectuare a procedurii

administrative, iar această încălcare constituie temei de anulare a actului de

constatare, este apreciată critic de către instanța de recurs din următoarele

considerente.

intereselor personale, este reglementată de o lege specială - Legea cu privire

la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016, care este

aplicabilă la caz, or, prin prisma art. 5 alin. (2) și (3) al Legii nr. 100 din 22

decembrie 2017 cu privire la actele normative, în caz de divergență între o

normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de

același nivel, se aplică norma specială.

administrativă în cadrul controlului averii și a intereselor personale este

reglementată de legea specială, instanța de apel, eronat a examinat legalitatea

procedurii administrative prin prisma respectării termenului general al

procedurii administrative prevăzut la art. 60 din Codul administrative, pe

când urma a analiza acest aspect prin prisma normei speciale.

reține că, norma specială, care este Legea cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate nr. 132 din 17 iunie 2016 nu prevede în mod expres un termen

14

de finalizare a procedurii administrative, însă, Legea nominalizată stabilește

mai multe termene în cadrul cărora inspectorul de integritate urmează să

efectueze anumite acțiuni, care cumulativ depășesc termenul general al

procedurii administrative de 30 de zile, prevăzut la art. 60 din Codul

administrativ.

termenului general în care o procedură administrativă trebuie finalizată, prin

prisma legii speciale în coroborare cu art. 27 din Codul administrativ, care

prevede că, în cazul în care prezentul cod sau alte legi speciale nu impun un

anumit termen, autoritățile publice și instanțele de judecată competente

trebuie să acționeze într-un termen rezonabil.

termenului de efectuare a controlului urma să se țină cont de numărul și

volumul acțiunilor efectuate de inspectorul de integritate pe parcursul

efectuării controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de

interese în privința Valentinei Șalamai.

Din dosarul administrativ rezultă că, în data de 06 octombrie 2020,

Autoritatea Națională de Integritate a înregistrat sesizarea cu nr. 7597,

parvenită de la Inspecția Financiară, Direcția Teritorială Inspectare

Financiară Bălți, potrivit căreia Valentina Șalamai, în perioada exercitării

mandatului de primar al sat. Călugăr, r-nul Fălești, având interes personal

rezultat din relația cu persoana apropiată, ar fi încălcat regimul juridic al

conflictelor de interese, manifestat prin nedeclararea și nesoluționarea

conflictului de interese apărut în raport cu fiul său, xxxxx. (f.d.2-3 dosar

administrativ)

Prin procesul-verbal nr. 597/15 din 21 octombrie 2020 a fost inițiat

controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese în

privința Valentinei Șalamai. (f.d. 1 dosar administrativ)

Tot din dosarul administrativ rezultă că prin scrisoarea nr. 04-15/5060

din 26 octombrie 2020, Valentina Șalamai a fost informată despre inițierea

în privința sa a controlului privind respectarea regimului juridic al

conflictelor de interese și despre drepturile garantate de art. 33 al Legii nr.

132 din 17 iunie 2016. (f.d. 19)

La fel se atestă că prin scrisoarea nr. 04-15/4659 din 15 decembrie

2020, Valentinei Șalamai i-a fost solicitat prezentarea punctului de vedere.

(f.d. 42 dosarul administrativ)

În data de 30 decembrie 2020, 04 ianuarie 2021 și ulterior în data de 25

ianuarie 2021, Valentina Șalamai a prezentat poziția sa, vis-a-vis de inițierea

controlului cu privire la pretinsa încălcare a regimului juridic al conflictelor

de interese, manifestat prin nedeclararea și nesoluționarea conflictului de

interese apărut în raport cu fiul său, xxxxx. (f.d. 44,46-47,49 dosar

administrativ)

integritate de la momentul repartizării sesizării până la emiterea actului de

15

constatare a întreprins mai multe acțiuni, inclusiv a acordat subiectului

declarării un termen rezonabil pentru a prezenta materiale suplimentare pe

care le consideră necesare pentru a fi luate în considerare la emiterea actului

administrativ, astfel respectând dreptul Valentinei Șalamai, de a prezenta

date și informați suplimentare.

procedura administrativă și ținând cont de complexitatea acesteia, de

volumul lucrului efectuat de inspector, inclusiv de înaintarea demersurilor,

interpelărilor, răspunsurilor primite, solicitarea explicațiilor, care se fac și

prin intermediul oficiului poștal, cercetarea înscrisurilor, constată că,

termenul de efectuare a controlului averii și a intereselor personale inițiat în

privința Valentinei Șalamai o perioadă de 4 luni și 4 zile, în coraport cu

volumul informațiilor acumulate de Autoritatea Națională de Integritate este

unul rezonabil, justificat și care corespunde prevederilor legale.

respingere a acțiunii încălcarea de către Autoritatea Națională de Integritate

a procedurii de repartizare aleatorie a sesizării, menționând că la materialele

cauzei nu a fost anexat dovada de repartizare aleatorie.

Legea nr. 132 din 17 iunie 2016, în redacția în vigoare la data depunerii

sesizărilor, sesizările depuse de persoanele fizice sau persoanele juridice de

drept public sau de drept privat, precum și cele din oficiu se înregistrează

imediat și se repartizează aleatoriu prin sistemul electronic de distribuire a

sesizărilor.

Autoritatea Națională de Integritate consacră principiul repartizării aleatorii

a sesizărilor, nefiind admise excepții de la acest principiu. Deci repartizarea

aleatorie presupune distribuirea sesizărilor prin sistemul electronic „e-

Integritate”, astfel încât, inspectorul de integritate competent să efectueze

controlul, fiind stabilit în mod aleatoriu, cu excluderea factorului decizional

uman.

Inspecția Financiară, Direcția Teritorială Inspectare Financiară Bălți privind

încălcarea de către Valentina Șalamai a regimul juridic al conflictelor de

interese, manifestat prin nedeclararea și nesoluționarea conflictului de

interese apărut în raport cu fiul său, xxxxx, a fost depusă la data de 06

octombrie 2020. În data de 12 octombrie 2020 a fost înregistrată și

repartizată electronic prin sistemul de distribuire a sesizărilor primind

numărul 7597.

controlului nr. 59/15 din 21 octombrie 2020 și actul de constatare nr. 30/15

din 10 februarie 2021. (f.d.1,51 dosar administrativ)

reține că concluzia instanței de apel precum că nu a fost respectată procedura

16

de repartizare a sesizării este declarativă, or, cumulul probelor prezentate

demonstrează că sesizarea a fost înregistrată electronic, iar simplu fapt că la

materialele dosarului nu s-a anexat dovada de repartizare nu înseamnă că

aceasta nu a fost înregistrată electronic.

al conflictelor de interese, instanța de recurs urmează să stabilească dacă

Valentina Șalamai, primar al com. Călugăr, r-nul Fălești, prin acțiunile sale

a admis sau nu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese

prevăzut de Legea nr. 133 din 17 iunie 2016.

Șalamai prin hotărârea instanței de judecată i-a fost validat mandatul de

primar al sat. Călugăr din 07 iulie 2015, iar prin hotărârea instanței de

judecată i-a fost validat al 2-lea mandat din 11 noiembrie 2019.

calitate de primar al Primăriei sat. Călugăr, r-nul Fălești, prin prisma art. 3,

alin. (1), lit. a) din Legea nr. 133 din data de 17 iunie 2016 este subiect al

declarării intereselor personale, iar prin prisma art. 12, alin. (4), lit. a) și lit.

b) și alin. (7) din același act normativ, aceasta avea obligația să informeze

Autoritatea Națională de Integritate imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la

data constatării, despre conflictul de interese în care se află, totodată trebuia

să se abțină de la emiterea actelor administrative, să nu încheie acte juridice

până la soluționarea conflictului de interese.

Valentina Șalamai a fost chemată să emită acte administrative și să încheie

acte juridice în care are interes personal și care vizează persoane fizice ce îi

sunt apropiate și anume privind angajarea, stabilirea sporului pentru

performanța lunară și eliberarea din funcție a lui xxxxx, care potrivit

informației generate de Registrul de stat al populației, este fiul Valentina

Șalamai.

acte administrative/juridice:

- contractul individual de muncă nr. 03 din 12 noiembrie 2018 încheiat

cu xxxxx;

- dispoziția nr. 44-c din 12 noiembrie 2018 cu privire la angajarea

temporară a lui xxxxx;

- dispoziția nr. 20-c din 15 ianuarie 2019 cu privire la atribuirea treptei,

clasei și coeficientului de salarizare a lui xxxxx (fiul);

- dispoziția nr. 23-c din 18 ianuarie 2019 cu privire la stabilirea sporului

pentru performanță pentru luna decembrie 2018 a lui xxxxx;

- dispoziția nr. 31-c din 31 ianuarie 2019 cu privire la stabilirea sporului

pentru performanță pentru luna ianuarie 2019 a lui xxxxx;

- dispoziția nr. 35-c din 27 februarie 2019 cu privire la stabilirea

sporului pentru performanță pentru luna februarie 2019 a lui xxxxx;

17

- dispoziția nr. 45-c din 28 martie 2019 cu privire la stabilirea sporului

pentru performanță pentru luna martie 2019 a lui xxxxx;

- dispoziția nr. 46-c din 12 aprilie 2019 cu privire la stabilirea sporului

pentru performanță pentru luna aprilie 2019 a lui xxxxx.

Justiție stabilești că Valentina Șalamai a semnat acte administrative și

juridice privind angajarea fiului său, precum și stabilirea sporului pentru

performanța lunară a acestuia și eliberarea din funcție, fără a declara

preventiv și a soluționa conflictul de interese real și nu s-a abținut de la

emiterea actelor administrative și juridice până la soluționarea conflictului

de interese.

conformat și prin răspunsul nr. 186 din 13 noiembrie 2020 emis de Primăria

satului Călugăr, din care rezultă că în registrul declarațiilor privind

conflictele de interese nu sunt înregistrate declarații privind conflicte de

interese rezultate din relația cu persona apropiată fiul xxxxx. ( f.d. 30 dosarul

administrativ)

Autorității Naționale de Integritate, înserată în actul de constatare nr. 30/15

din 10 februarie 2020 precum că Valentina Șalamai a încălcat regimul juridic

al conflictelor de interese, manifestat prin, nedeclararea (neinformarea) în

termenul legal a conflictelor de interese; nesoluționarea conflictelor de

interese reale; emiterea actelor administrative și încheierea/semnarea actelor

juridice în privința fiului acesteia xxxxx.

urma să clarifice motivul nedeclarării conflictului de interese expus de către

Valentina Șalamai și anume faptul că angajarea lui xxxxx în funcția de

fochist a fost examinată de către Inspectoratul de Stat al Muncii și

Inspectoratul de Poliție Fălești, nefiind constatate careva încălcări, este

considerată de către completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

eronată.

de către Inspectoratul de Stat al Muncii și Inspectoratul de Poliție Fălești a

chestiunii cu privire la angajarea lui xxxxx în funcția de fochist, conflictul

de interese deja era consumat, or, Valentina Șalamai fără a respecta obligația

legală de a informa despre conflictului de interese real și de a se abține de la

emiterea actelor administrative și semnarea actului juridic, a emis actele

administrative și a semnat contractul individual de muncă în privința fiului

acesteia.

precum că, inspectorul de integritate nu a constatat dacă la emiterea actelor

menționate, Valentina Șalamai și-a îndeplinit imparțial și neobiectiv

mandatul de primar și a oferit careva facilități în raport cu alți angajați, din

18

motiv că instanța de apel a confundat instituția conflictului de interese real

cu cel consumat.

încheierea actului juridic, fără a informa Autoritatea Națională de Integritate

și până la soluționarea conflictului de interese, a admis încălcarea regimului

juridic al conflictelor de interese consumat, iar condițiile la care a făcut

referire instanța de apel și însăși Valentina Șalamai sunt prevăzute pentru

stabilirea apariției conflictului de interese real, etapă depășită deja în speță.

Justiție reține ca fiind corectă concluzia instanței de fond precum că,

Valentina Șalamai nu a informat în termenul stabilit despre conflictul de

interese real în care s-a aflat, precum și a admis consumarea conflictului de

interese prin emiterea actelor administrative și la semnarea contractului

individual de muncă în prezența interesului personal rezultat din relațiile cu

persoana apropiată fiul său xxxxx.

Integritate nu ar fi indicat în actul administrativ contestat natura exactă a

interesului personal al Valentinei Șalamai în calitate de primar al Primăriei

sat. Călugăr, r-nul Fălești, este neîntemeiat și contravine cadrului legal

aplicabil.

averii și intereselor personale, interesul personal reprezintă orice avantaj

material sau nematerial pe care o persoană îl obține pentru sine, pentru rudele

apropiate sau pentru alte persoane față de care are obligații personale, de

natură să influențeze sau să afecteze imparțialitatea în luarea deciziilor. În

cazul de față, actul emis de Autoritatea Națională de Integritate a identificat

clar că Valentina Șalamai a emis și semnat acte administrative care au

favorizat o persoană apropiată, ceea ce constituie o manifestare clară a unui

conflict de interese consumat.

apropiate demonstrează în mod implicit existența unui interes personal, care

este deja reglementat prin lege. Prin urmare, Autoritatea Națională de

Integritate nu este obligată să detalieze suplimentar natura exactă a

interesului personal, deoarece situația de fapt demonstrează suficient că

actele administrative au fost influențate de o relație de apropiere.

de Integritate să documenteze detaliat fiecare aspect subiectiv al interesului

personal, ci să stabilească dacă acțiunile persoanei vizate au fost influențate

de relații personale sau de altă natură, astfel încât să afecteze imparțialitatea

și obiectivitatea deciziilor. În acest caz, deciziile semnate de Valentina

Șalamai în calitate de primar al Primăriei sat. Călugăr, r-nul Fălești, inclusiv

semnarea contractului individual de muncă, angajare, stabilirea treptei de

salarizare și sportului pentru performanta unei persoane apropiate,

19

demonstrează o utilizare părtinitoare a funcției publice în beneficiul unui

interes personal.

Integritate și corespund criteriilor prevăzute de lege pentru a stabili un

conflict de interese. Prin urmare, pretinsa lipsă de detaliere a interesului

personal nu afectează legalitatea actului administrativ emis.

administrative favorabile unei persoane apropiate, demonstrează în mod

obiectiv existența unui interes personal de natură să afecteze imparțialitatea

și obiectivitatea deciziilor directorului grădiniței. Prin urmare, interesul

personal constă în relația apropiată cu beneficiarul actelor administrative, iar

această relație este suficientă pentru a justifica aplicarea sancțiunilor, fără a

fi necesară o detaliere suplimentară.

Națională de Integritate este responsabilă de constatarea încălcării regimului

conflictelor de interese pe baza probelor administrate. În cazul de față, actul

emis de Autoritatea Națională de Integritate a identificat clar acțiunile

concrete care au generat conflictul de interese și beneficiarul acestuia,

respectând pe deplin cerințele legale. Nu există nicio cerință legală

suplimentară de a detalia motivațiile subiective sau psihologice ale persoanei

în cauză.

încălcării conflictului de interese, intervine necesitatea atragerii Valentinei

Șalamai la răspundere juridică pentru lipsă de integritate de care a dat

dovadă.

17 iunie 2016 (în vigoare la data emiteri actului de constatare) rezultă că

pentru emiterea actelor administrative și semnarea actelor juridice cu

încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese, intervine și

sancțiunea privind răspunderea contravențională sau penală și pentru

revocarea, destituirea sau, după caz, încetarea mandatului, a raporturilor de

muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză.

constatarea încălcării conflictului de interese persoana care a încălcat

regimul juridic al conflictelor de interese consumat este revocată din funcția

deținută.

Autoritatea Națională de Integritate, constatând că Valentina Șalamai a

admis consumarea conflictului de interese, a sesizat Oficiul teritorial

corespunzător al Cancelariei de Stat în vederea încetării mandatului de

primar al com. Călugăr, r-nul Fălești, cu decăderea din dreptul de a exercita

funcții publice și funcții de demnitate publică, inclusiv funcția de primar, pe

o perioadă de 3 ani și cu înregistrarea în Registrul de stat al persoanelor care

au interdicție de a ocupa funcție publică sau de demnitate publică.

20

demnitate publică pentru o perioadă de 3 ani a fost aplicată în conformitate

cu prevederile art. 23 alin. (6)-(8) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind

declararea averii și intereselor personale.

Națională de Integritate sunt corect aplicate, proporționale și conforme cu

legislația aplicabilă. Constatarea încălcării regimului conflictelor de interese

este justificată de probele administrate și de încălcările multiple identificate,

demonstrând o aplicare corectă a prevederilor legale. Sesizarea organului

ierarhic superior pentru încetarea raporturilor de muncă reprezintă o

obligație prevăzută expres de art. 25 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016,

fiind o măsură necesară în astfel de cazuri. Decăderea din dreptul de a ocupa

funcții publice, aplicată pentru o perioadă de 3 ani, este conformă cu art. 25

din aceeași lege, având un scop preventiv și proporțional cu gravitatea

faptelor constatate. Înscrierea în Registrul de stat al persoanelor cu interdicții

constituie o măsură administrativă obligatorie, prevăzută de cadrul legal, și

asigură aplicarea consecventă a sancțiunilor în cazuri similare. Totodată,

asigurarea dreptului de contestare demonstrează respectarea prevederilor art.

6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, garantând persoanei vizate

posibilitatea de a contesta decizia și de a beneficia de un proces echitabil.

Șalamai, inclusiv încheierea contractul individual de muncă și angajarea

temporară, atribuirea treptei, clasei și coeficientului de salarizare, a sporului

pentru performanță în favoarea unei persoane apropiate, reprezintă o

admitere a conflictului de interese consumat. Aceste acțiuni demonstrează

utilizarea funcției publice pentru a favoriza o persoană din cercul apropiat,

ceea ce afectează integritatea procesului decizional, erodează încrederea în

instituțiile publice și subminează principiile statului de drept.

rezultă că inspectorul de integritate ar fi examinat cel puțin situația prin

prisma analizei principiului proporționalității, atunci când a dispus aplicarea

sancțiunilor pentru încălcarea regimului juridic al conflictului de interese,

este considerată de către instanța de recurs neîntemeiată, or, sancțiuea

revocării din funcția deținută cu decăderea din dreptul de a exercita funcții

publice și funcții de demnitate publică, inclusiv funcția de primar, pe o

perioadă de 3 ani, cu înregistrarea în Registrul de stat al persoanelor care au

interdicție de a ocupa funcție publică sau de demnitate publică, intervine

pentru acțiunea subiectului de emitere a actelor administrative, de semnare a

actului juridic cu încălcarea prevederilor legii.

de Autoritatea Națională de Integritate respectă cadrul legal prevăzut de

Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 și nr. 133 din 17 iunie 2016 privind

declararea averii și intereselor personale. Conform art. 25 din Legea nr. 132

din iunie 2016, atunci când se constată încălcarea regimului conflictelor de

21

interese, Autoritatea Națională de Integritate este obligată să solicite

încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei vizate, să aplice

interdicția de ocupare a unei funcții publice sau de demnitate publică timp

de trei ani și să înscrie persoana în Registrul de stat al interdicțiilor. Aceste

măsuri nu sunt sancțiuni excesive, ci măsuri prevăzute expres de lege,

aplicate în toate cazurile similare, fiind conforme cu principiile

proporționalității și legalității.

regimului conflictelor de interese, manifestate în primul rând prin,

nedeclararea conflictului de interese care constituie o încălcare a unei

obligații esențiale impuse de Legea nr. 133 din 17 iunie 2016, obligație

ignorată de către aceasta.

Valentina Șalamai avea cunoștință de existența acestuia, demonstrează lipsa

de acțiune pentru remedierea situației, ceea ce a amplificat consecințele

negative.

emiterea unor acte administrative care favorizează o persoană apropiată,

reprezintă o încălcare deosebit de gravă, care afectează încrederea publicului

în integritatea și imparțialitatea funcționarilor publici. Gravitatea acestor

fapte justifică sancțiunile impuse, care au un scop preventiv și nu doar

punitiv, vizând protejarea integrității instituțiilor publice.

demnitate publică nu este excesivă, ci este proporțională cu natura încălcării.

Această măsură are scopul de a preveni repetarea comportamentului,

asigurând că persoana care a încălcat normele integrității nu va mai putea să

exercite funcții publice pe durata interdicției. De asemenea, contribuie la

consolidarea încrederii în instituțiile publice, deoarece în orice stat de drept,

integritatea funcționarilor publici este esențială. Aplicarea unor sancțiuni

proporționale ajută la menținerea încrederii cetățenilor în autorități și asigură

respectarea principiilor statului de drept. Admiterea conflictului de interese

consumat reprezintă o încălcare gravă a principiilor imparțialității și

transparenței, iar sancțiunea aplicată reflectă gravitatea acestei încălcări.

Autoritatea Națională de Integritate sunt aplicate în mod uniform tuturor

persoanelor care comit încălcări similare. Acceptarea argumentului privind

neproporționalitatea sancțiunii în cazul Valentinei Șalamai ar crea un

precedent periculos, subminând aplicarea consecventă a legii și încurajând

încălcări similare în viitor.

personale stabilește că, subiectul declarării are obligația de a respecta

principiile generale privind evitarea conflictelor de interese. Totuși, din

materialele dosarului reiese că Valentina Șalamai a emis și semnat acte

administrative în beneficiul unei persoane apropiate, respectiv fiul acesteia,

22

fără a declara și soluționa conflictul de interese în termenele și condițiile

prevăzute de lege.

interdicția de a exercita o funcție publică sau de demnitate publică pe o

perioadă de 3 ani, începând de la data eliberării din funcție sau de la data

rămânerii definitive a actului de constatare. Faptele care definesc conflictul

de interese consumat includ rezolvarea unei cereri sau a unui demers,

emiterea unui act administrativ, încheierea unui act juridic, luarea sau

participarea la luarea unei decizii în exercitarea funcției publice sau de

demnitate publică, toate în contradicție cu prevederile legale.

public și impactul negativ asupra funcției publice deținute, inspectorul de

integritate a concluzionat, în mod întemeiat, că se impune încetarea

exercitării funcției publice de către persoana în cauză. De asemenea, s-a

dispus decăderea acesteia din dreptul de a ocupa o funcție publică sau o

funcție de demnitate publică pe o perioadă de 3 ani, începând de la data

eliberării sau destituirii din funcție. Totodată, s-a decis înscrierea persoanei

în Registrul de stat al persoanelor care au interdicția de a ocupa funcții

publice sau de demnitate publică, această înscriere fiind efectuată de la data

eliberării sau destituirii din funcție.

de a preveni repetarea unor situații similare în viitor, asigurând respectarea

principiilor transparenței și legalității în exercitarea atribuțiilor publice.

prin actul de constatare este proporțională cu gravitatea încălcărilor comise

de Valentina Șalamai. Aceasta respectă cadrul legal, fiind o măsură necesară

pentru a preveni repetarea comportamentului necorespunzător, pentru a

proteja integritatea instituțiilor publice și pentru a menține încrederea

cetățenilor în administrația publică. La rândul său, argumentul privind

neproporționalitatea sancțiunii este nefondat, întrucât sancțiunile impuse

sunt justificate, legale și conforme cu principiile proporționalității și statului

de drept.

conchide că instanța de apel la pronunțarea deciziei greșit a concluzionat că

Autoritatea Națională de Integritate ilegal a emis actul de constatare nr. 30/15

din 10 februarie 2020, totodată a încălcat termenul de efectuare a controlului,

iar cu titlu de consecință a constatat netemeinicia soluției pronunțate de

instanța de fond privind respingerea acțiunii.

Valentina Șalamai, primar al com. Călugăr, r-nul Fălești, prin actul de

constatare nr. 30/15 din 10 februarie 2020, Autoritatea Națională de

Integritate a respectat procedura de emitere a actului administrativ, actul este

emis de către un organ competent și în corespundere cu normele legii

materiale aplicabile speței, instanța de recurs nu a constatat admiterea a

23

careva abateri la emiterea actului administrativ individual defavorabil emis

în privința reclamantei de către Autoritatea Națională de Integritate,

legalitatea actului de constatare nefiind pusă la îndoială, iar contrariul nu a

fost demonstrat în cadrul examinării cauzei.

instanței de fond privind respingerea ca fiind neîntemeiată, a acțiunii depusă

de către Valentina Șalamai.

a instanței de judecată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

opinează că a examinat principalele întrebări juridice puse în prezenta cerere.

Drept consecință, instanța de recurs subscrie criticilor autorității publice

recurente potrivit căruia instanța de apel neîntemeiat a admis acțiunea

înaintată de către Valentina Șalamai.

hotărârea instanței de fond este legală și întemeiată, iar decizia instanței de

apel a fost emisă cu interpretarea eronată a circumstanțelor faptice și a

normelor de drept material, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de către Autoritatea

Națională de Integritate, de a casa decizia din data de 28 septembrie 2022 a

Curții de Apel Chișinău și a emite o nouă decizie, prin care se menține

hotărârea din data de 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

lit. b) și alin. (3) din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de către Autoritatea Națională de Integritate.

Casează decizia din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și

emite o nouă decizie prin care se menține hotărârea din data de 12 octombrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, adoptată în cauza, de

contencios administrativ, intentată de către Valentina Șalamai împotriva

Autorității Naționale de Integritate privind anularea actului de constatare.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

24