3ra-83/25 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-83/25 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Veronica
Pascal în interesele lui Valentina Șalamai,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Valentina Șalamai împotriva Comisiei Electorale
Centrale privind anularea actului administrativ,
împotriva hotărârii din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Centru
(Dosarul nr. 3ra-83/25
NR. PIGD 2-25005135-01-3ra-19022025)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a deciziei contestate.
Curtea de Apel Centru, jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici
24 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de avocatul Veronica
Pascal în interesele lui Valentina Șalamai
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 ianuarie 2025, reprezentatul reclamantei Valentina Șalamai
avocatul Veronica Pascal a depus o cerere de chemare în judecată împotriva
Comisiei Electorale Centrale, solicitând anularea hotărârii Comisiei
electorale Centrale nr. 3307 din 14 ianuarie 2025 „Cu privire la stabilirea
datei alegerilor locale noi pentru funcția de primar al comunei Călugăr,
raionul Fălești”.
În motivarea acțiunii a invocat că, prin Hotărârea nr. 3307 din 14
ianuarie 2025, Comisia Electorală Centrală a luat act de vacanța mandatului
de primar al comunei Călugăr, stabilind alegeri locale noi pentru funcția de
primar, în data de 18 mai 2025.
În opinia reclamantei, decizia respectivă este ilegală. În susținerea
poziției a notat că este vizată în procedura administrativă privind stabilirea
datei alegerilor locale noi pentru funcția de primar al comunei Călugăr,
având calitatea de primar în funcție din alegerile petrecute la 05 noiembrie
2023, producând efectele juridice ale hotărârii organului de jurisdicție
administrativă în domeniul electoral.
Subliniază că, reclamanta a deținut anterior 2 mandate de primar.
Prin hotărârea Judecătoriei Fălești din 7 iulie 2015 s-a validat
mandatul primarului comunei Călugăr, raionul Fălești, Valentina Șalamai.
Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 11 noiembrie 2019, s-a
validat mandatul primarului comunei Călugăr, raionul Fălești, Valentina
Șalamai. La alegerile din 5 noiembrie 2023 reclamanta a obținut al 3-lea
mandat de primar.
Menționează că, în octombrie 2020, prin procesul-verbal de inițiere a
controlului nr. 597/15 din 21 octombrie 2020, ANI a dispus inițierea
controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese în
privința Valentinei Șalamai.
1
La 10 februarie 2020 inspectorul de integritate Vizitiu Olga a întocmit
și emis actul de constatare nr. 30/15, potrivit căruia s-a constatat că:
Valentina Șalamai, primar al comunei Călugăr, raionul Fălești, a încălcat
regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin nedeclararea
(neinformarea) în termenul legal a conflictelor de interese; se sesizează
Oficiul teritorial corespunzător al Cancelariei de Stat, în termen de 5 zile din
momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea inițierii
procedurii de revocare a dnei Valentina Șalamai, primar al com. Călugăr, r-
nul Fălești; se decade din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție
de demnitate publică, inclusiv funcția de primar, cu excepția altor funcții
electorale, pe o perioadă de 3 (trei) ani de la data rămânerii definitive a
actului de constatare ori din data rămânerii definitive și irevocabile a
hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de
interese; se înscrie în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a
ocupa o funcție publică sau de demnitate publică, de la data rămânerii
definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive și
irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența
conflictului de interese.
Notează că, din analiza actului de constatare, rezultă existența unui act
fals, ori la 10 februarie 2020 nu a fost întocmit nici un act de constatare cu
nr.35/15, fapt confirmat și în Registrul ANI despre inexistența actului din 10
februarie 2020. Însăși controlul a fost inițiat în luna octombrie 2020.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 12 octombrie
2021, cererea de chemare în judecată depusă de reclamantă privind anularea
Actului de constatare nr. 30/15 din 10 februarie 2020, a fost respinsă ca fiind
neîntemeiată. Cererea de apel a fost depusă asupra anulării actului de
constatare din 10 februarie 2021. Curtea de Apel a examinat legalitatea
actului de constatare din 10 februarie 2021, care de fapt nu există nici el la
materialele cauzei, iar în circumstanțele create actul de constatare din 10
februarie 2020 a devenit irevocabil la 12 noiembrie 2021. Astfel, începând
cu data de 12 noiembrie 2021 Cancelaria de Stat avea obligația de depunere
în procedura contenciosului administrativ cerere de chemare în judecată
împotriva Primarului cu privire la încetarea înainte de termen a mandatului
de primar, fapt care nu a fost realizat nici până astăzi. Or, potrivit legislației
în vigoare la situația anului 2021, autoritatea publică competentă de numire
în funcție a reclamantei, este totodată și autoritatea abilitată să examineze și,
ulterior, să dispună încetarea mandatului de primar.
Invocă că instanțele judecătorești erau competente să confirme
legalitatea alegerilor aleșilor locali și totodată să valideze mandatele de
2
consilier local, precum și mandatul de primar. Prin urmare, instanța de
judecată, autoritatea publică competentă să decidă asupra validării
mandatului de primar, este concomitent, autoritatea abilitată să examineze
cererea privind încetarea înainte de termen a mandatului de primar, urmare
a constatării, prin actul de constatare nr. 30/15, a încălcării regimului juridic
al conflictelor de interese.
Subliniază că, prin legea specială (Legea nr. 132/2016), art.39 (3),
dacă actul de constatare rămâne definitiv, Autoritatea sesizează, în termen
de cel mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității
responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării în vederea
încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestuia.
Reieșind din prevederile normei legale enunțate, reclamanta a
considerat că, la caz, inițial urma să fie constatată încetarea mandatului de
primar de către instanța de judecată și apoi numirea datei alegerilor, etapă
care a fost omisă de pârât.
Astfel, actul de constatare nr.30/15 din 10 februarie 2020 nu poate fi
pus în executare din aceste 2 motive: inexistența actului din 10 februarie
2021 și falsificarea actului din 10 februarie 2020.
Subliniază că, pârâtul a stabilit în hotărârea contestată un fapt eronat:
”se ia act de vacanța mandatului de primar” și a aplicat retroactiv legea
materială (în vigoare din 30 noiembrie 2023).
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2024 a fost
admis recursul înaintat de ANI împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău
care a anulat actul de constatare din 10 februarie 2021, prin care s-a constatat
încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese.
Menționează că, Autoritatea Națională de Integritate nu a sesizat
instanța de judecată în privința încetării înainte de termen a mandatului său,
or, expedierea unei adrese Comisiei Electorale Centrale cu privire la faptele
derulate în timp de la întocmirea actului de constatare, nu echivalează cu
încetarea înainte de termen a mandatului de primar, nu reprezintă o executare
a prevederilor articolului 35 alin. (4) din Legea nr. 132/2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate și această circumstanță nu poate fi
considerată în calitate de vacanță a mandatului de primar.
Reține că, legea nr. 768/2000 privind statutul alesului local, cu
modificările ulterioare (30 noiembrie 2023) prevăd doar în privința
consilierului local că mandatul se consideră vacant de îndată ce decizia cu
privire la ridicarea lui în condițiile alin. (2) și (3) art. 5 din Legea nr.
768/2000 a fost adusă la cunoștința consilierului vizat.
3
Conform prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010
cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, potrivit
cărora, în cazul în care ocuparea funcției de demnitate publică are loc prin
alegeri, temeiul legal al apariției raportului de exercitare a funcției este
validarea mandatului de către autoritatea competentă, dacă legea specială nu
prevede altfel.
De asemenea indică că, pârâta în hotărârea contestată nu menționează
expres despre care mandat de exercitare a atribuțiilor de Primar al com.
Călugăr se are în vedere, ținând cont de faptul că reclamanta este titular al
mandatului de primar, atât pentru perioada cuprinsă între anii 2019-2023, cât
și pentru perioada cuprinsă între anii 2023-2027. Astfel reține că Consiliul
Electoral al Circumscripției a confirmat legalitatea alegerilor primarului din
5 noiembrie 2023 și a validat mandatul primarului ales, iar mandatul
precedent a fost validat de instanța judecătorească.
În contextul legii valabile la data adoptării actului de constatare, la caz,
nu sunt temeiuri pentru extinderea efectelor ce rezultă din actele
judecătorești prin care s-a menținut actul de constatare nr. 30/15 din 10
februarie 2020 asupra valabilității exercitării noului mandat de primar după
05 noiembrie 2023. Pârâtul a aplicat cu efect retroactiv prevederi care au
intrat în vigoare ulterior cazului în speță, care efectiv sancționează
demnitarul public în condiții mai aspre, ceea ce în opinia sa, contravine
principiilor constituționale și legislației administrative.
Opinează că situația din speță se încadrează în limitele prevederilor
art. 73 alin. (3) și (4) ale Legii nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la
actele normative, potrivit cărora, actul normativ produce efecte doar cât este
în vigoare și, de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultraactiv. Au efect
retroactiv doar actele normative prin care se stabilesc sancțiuni mai blânde.
Un element important este că actul prevede expres acțiunea ce
urmează a fi efectuată după intrarea în vigoare a actului administrativ și
anume: se sesizează Oficiul teritorial corespunzător al Cancelariei de Stat, în
termen de 5 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv,
în vederea inițierii procedurii de revocare a dnei Valentina Șalamai, primar
al com. Călugăr, r-nul Fălești.
Comunică că, pârâtul nu are competență pentru a stabili încetarea
mandatului și vacanța mandatului de primar. Conform art. 18, 21,25 din
Codul electoral, Comisia Electorală Centrală are sarcina de creare a
condițiilor optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii RM a
dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere
4
și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislației cu privire la
finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.
Reclamanta reține că, art.39 (3) al Legii nr. 132/2016 prevede că, dacă
actul de constatare rămâne definitiv, Autoritatea sesizează, în termen de cel
mult 5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de
numirea în funcție a subiectului declarării în vederea încetării mandatului, a
raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestuia. Astfel, Decizia CSJ a fost
adoptată la data de 20 decembrie 2024, iar demersul a fost depus la data de
27 decembrie 2024.
Totodată, urmează să se țină cont și de următorul aspect: ANI a
înaintat către CEC un demers de informare, dar nu a solicitat constatarea
încetării înainte de termen a mandatului de primar și a făcut trimitere la actul
de constatare din 10 februarie 2022.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 13 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a
respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de
Valentina Șalamai către Comisia Electorală Centrală privind anularea
hotărârii CEC nr. 3307 din 14 ianuarie 2025 „Cu privire la stabilirea datei
alegerilor locale noi pentru funcția de primar al comunei Călugăr, raionul
Fălești”.
În motivarea hotărârii, instanța de judecată a reținut prevederile
atr.156 lin. (1), art. 178 alin. (1) lit. b) și alin, (4) din Codul electoral, art. 28
din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică
locală, art. 5 alin. (8) lit. b), art. 5 alin. (9) lit. a) și alin. (10) din Legea nr.
768 din 2 februarie 2000 privind statutul alesului local. Astfel a conchis că
Comisia Electorală Centrală stabilește data alegerilor noi, dacă mandatul
primarului a încetat înainte de termen în condițiile Legii nr. 768/2000 privind
statutul alesului local, astfel că anume Comisia Electorală Centrală este
autoritatea finală care decide, în mod definitiv asupra datei alegerilor locale
noi. Or, în caz contrar s-ar admite o ingerință în votul discreționar al
membrilor Comisiei Electorale Centrale, ce ține de stabilirea datei alegerilor
locale noi, care constituie o activitate exclusivă a Comisiei Electorale
Centrale.
A reținut Curtea de Apel Centru că, mandatul de primar al reclamantei
Valentina Șalamai a încetat de drept în baza actului de constatare nr. 30/15
din 10 februarie 2020, rămas definitiv, prin care Autoritatea Națională de
Integritate a decis decăderea Valentinei Șalamai din dreptul de a exercita o
funcție publică sau o funcție de demnitate publică, inclusiv funcția
5
(mandatul) de primar, pe o perioadă de 3 (trei) ani din data rămânerii
definitive a actului de constatare ori din data rămânerii definitive si
irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența
conflictului de interese.
A notat că, actul de constatare în privința reclamantei a fost emis în
anul 2020, în baza legislației în vigoare la acel moment, însă potrivit
modificărilor operate la Legea nr. 768 din 2 februarie 2000 privind statutul
alesului local, în vigoare de la 30 noiembrie 2023, procedura a fost
simplificată.
Prin urmare a menționat că, Comisia Electorală Centrală corect a
aplicat în speță prevederile art. 5 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 768 din 2
februarie 2000, în vigoare din 30 noiembrie 2023, la data emiterii actului
administrativ - Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3307 din 14
ianuarie 2025 „Cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi pentru
funcția de primar al comunei Călugăr, raionul Fălești”. Or, în pofida faptului
că actul de constatare nr. 30/15 din 10 februarie 2020, a fost emis în perioada
aplicabilității Legii nr. 768 din 2 februarie 2000 privind statutul alesului
local, în redacția din 01 august 2016, acesta produce efecte juridice din data
rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul
Râșcani din 12 octombrie 2021, adică din 20 decembrie 2024 - data emiterii
deciziei Curții Supreme de Justiție, corespunzător, urmează a fi pus în
executare prin prisma prevederilor legale în vigoare la data rămânerii
irevocabile a hotărârii judecătorești, prin care s-a efectuat controlul
judecătoresc asupra Actului de constatare.
A subliniat completul de judecată al Curții de Apel Centru că, prin
Legea nr. 768 din 2 februarie 2000 privind statutul alesului local, în vigoare
de la 30 noiembrie 2023, legislatorul reglementează expres temeiurile de
încetare de drept înainte de termen a mandatului primarului și în legătură cu
interdicția ce i-a fost stabilită reclamantei Valentina Șalamai prin actul de
constatare nr. 30/15 din 10 februarie 2020, devenit definitiv și irevocabil prin
decizia Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2024, Comisia
Electorală Centrale întemeiat a luat act de vacanța mandatului de primar al
comunei Călugăr, raionul Fălești, stabilind alegeri locale noi pentru funcția
de primar al localității respective.
A indicat ca fiind greșită interpretarea dată de către reclamant în pct.
2.2 din cererea de chemare în judecată, or, fiind evident că instanța de apel a
comis o greșeală tehnică la redactarea deciziei, indicând incorect data
emiterii Actului de constatare „2021” în loc de „2020”.
6
Instanța de judecată a mai indicat că, procesul judiciar privind
efectuarea controlului asupra Actului de constatare nr. 30/15 din 10 februarie
2020, nu s-a oprit la etapa examinării cauzei în ordine de apel. ANI
contestând cu recurs decizia instanței de apel, iar ca urmare Curtea Supremă
de Justiție a admis cererea de recurs, a casat decizia Curții de Apel Chișinău
din 28 septembrie 2022 și a emis o nouă decizie, prin care a menținut
hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 12 octombrie 2021, adică
hotărârea în care s-a indicat expres că se respinge cererea de chemare în
judecată depusă de Șalamai Valentina împotriva ANI privind anularea
Actului de constatare nr. 30/15 din 10 februarie 2020.
Respectiv a reținut că, actul judecătoresc emis în cadrul procesului de
contestare a Actului de constatare nr. 30/15 din 10 februarie 2020, a rămas
irevocabil la 20 decembrie 2024, fapt ce denotă că ANI a respectat termenul
de sesizare a Comisiei Electorale Centrală, prevăzut de art. 5 alin. (10) din
Legea nr. 768/2000.
Cât privește alegațiile reclamantei că, ”Comisia Electorală Centrală nu
menționează expres, despre care mandat de exercitare a atribuțiilor de primar
al comunei Călugăr se are în vedere, pentru că Șalamai Valentina este titular
de mandate de primar al comunei Călugăr, atât pentru perioada cuprinsă între
anii 2019-2023, cât și pentru perioada cuprinsă între anii 2023-2027”,
Completul judiciar a menționat că potrivit art. 35 alin. (4) din Legea nr. 132
din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, actul de
constatare rămâne definitiv la expirarea termenului de contestare menționat
la art. 36 alin. (1) sau, dacă este contestat, în momentul în care hotărârea
judecătorească devine irevocabilă.
Astfel, a indicat că încetarea mandatului subiectului declarării și
interdicția de a ocupa o funcție de demnitate publică, începe a produce efecte
juridice după rămânerea definitivă a actului de constatare ori din data
rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești, aceasta fiind o
condiție sine qua non potrivit căreia executarea actului de constatare al
Autorității Naționale de Integritate, emis în condițiile art. 39 din Legea nr.
132 din 17 iunie 2016, începe doar după ce devine executoriu, în speță de la
20 decembrie 2024, odată cu emiterea deciziei Curții Supreme de Justiție.
Or, iar din sistemul reglementărilor instituite prin Legea nr. 132 din 17 iunie
2016, nu se conturează o altă concluzie.
A reținut că, contrar argumentelor invocate de reclamant, Comisia
Electorală Centrală corect a aplicat constatările expuse în actul de constatare
nr. 30/15 din 10 februarie 2020, emis în privința Valentinei Șalamai, în
pofida faptului că actul de constatare a fost emis în perioada exercitării unui
7
alt mandat de primar de către Șalamai Valentina, acesta a început a produce
efecte juridice începând cu data devenirii irevocabile a hotărârii
judecătorești.
Respectiv, prin hotărârea CEC nr. 3307 din 14.01.2025 nu a avut loc
revocarea dnei Valentina Șalamai din funcție de primar, după cum a invocat
reclamanta, ci a avut loc executarea pct. 3 din Actul de constatare nr. 30/15
din 10 februarie 2020, începând cu data rămânerii definitive și irevocabile a
hotărârii judecătorești prin care s-a confirmat existența conflictului de
interese. Or, anume de la data emiterii deciziei Curții Supreme de Justiție, au
devenit executorii dispozițiile ANI despre decăderea doamnei Șalamai
Valentina din dreptul de a exercita funcția de primar pe un termen de 3 ani,
adică hotărârea CEC nr. 3307 din 14.01.2025 reprezintă de fapt executarea
unui act administrativ care a obținut puterea lucrului decis în urma emiterii
hotărârii judecătorești irevocabile.
Sub acest aspect, a reține că în perioada 10 februarie 2020 – 20
decembrie 2024, față de Șalamai Valentina Actul de constatare nr. 30/15 din
10 februarie 2020 nu a produs efecte juridice, aceasta exercitându-și
mandatul de primar al comunei Călugăr și doar după devenirea irevocabilă a
hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 12 octombrie 2021,
conform deciziei Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2024, s-a luat
act de vacanța mandatului de primar și s-au stabilit alegeri locale noi pentru
funcția de primar al localității.
În consecință, Completul Curții de Apel Centru a conchis că Hotărârea
Comisiei Electorale Centrale nr. 3307 din 14.01.2025 „Cu privire la
stabilirea datei alegerilor locale noi pentru funcția de primar al comunei
Călugăr, raionul Fălești”, este legală și întemeiată. De către autoritatea
publică pârâtă fiind respectată procedura de emitere a actului administrativ,
actul fiind emis de către un organ competent și în corespundere cu normele
legii materiale aplicabile speței, astfel că instanța nu a constatat admiterea a
careva abateri de lege la emiterea actului administrativ defavorabil emis în
privința reclamantei Valentina Șalamai.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 15 februarie 2025
avocatul Veronica Pascal în interesele lui Valentina Șalamai a depus recurs,
solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii CEC nr. 3307 din 14 ianuarie
2025 cu privire la stabilirea datei alegerilor locale com. Călugar, r-nul
Fălești.
ARGUMENTELE RECURSULUI
8
În susținerea recursului recurenta a indicat că, instanța a pus la baza
motivării hotărârii actul din 10 februarie 2020, act care de fapt nu exista.
Totodată, pe fondul cauzei instanța și-a motivat soluția de respingere
a acțiunii precum că Comisia Electorală Centrală stabilește data alegerilor
noi, dacă mandatul primarului a încetat înainte de termen în condițiile Legii
nr. 768/2000 privind statutul alesului local, astfel că anume Comisia
Electorală Centrală este autoritatea finală care decide, în mod definitiv
asupra datei alegerilor locale noi. Or, în caz contrar s-ar admite o ingerință
în votul discreționar al membrilor Comisiei Electorale Centrale, ce ține de
stabilirea datei alegerilor locale noi, care constituie o activitate exclusivă a
Comisiei Electorale Centrale. Acest subiect nici nu a fost combătut de pârțile
în proces. Într-adevăr CEC este autoritatea care stabilește data alegerilor, dar
în condiția în care are loc vacanța mandatului de primar. Ori, primul punct
al deciziei intimatul a stabilit că a luat act de vacanța mandatului, fără a
cerceta circumstanțele încetării sub toate aspectele. Data alegerilor se
stabilește numai după stabilirea ca vacant a mandatului.
Menționează că, nici intimatul nici instanța de judecată nu au răspuns
la acest subiect, cine a stabilit vacanța mandatului și în ce condiții.
De asemenea comunică că, instanța de judecată interpretează după
bunul plac decizia CA Chișinău din 28 septembrie 2022 și stabilește în
hotărârea contestată că legalitatea Actului de constatare nr. 30/15 din 10
februarie 2020 a fost verificată prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul
Râșcani din 12 octombrie 2021, în timp ce prin decizia Curții de Apel
Chișinău din 28 septembrie 2022 verificând legalitatea actului nr. 30/15 din
10 februarie 2020 a admis o eroare, a comis o greșeală tehnică la redactarea
deciziei, indicând incorect data emiterii Actului de constatare „2021” în loc
de „ 2020” . Menționează că, instanța de apel a cercetat în ședința de judecată
și a cerut explicații de la ANI când a fost emis actul de constatare 2020 ori
ANI a insistat pe 2020. Instanța de apel a stabilit astfel, că actul de
constatare din 2020 nu exista ca act juridic. CA Centru, neavând argumente
în combaterea faptului că la baza actului administrativ al intimatului a stat
un act fals și inexistent, a inventat o soluție ușoară ”eroare tehnică”. Prin
aceasta poziție instanța de fond și-a demonstrat imparțialitatea la examinarea
dosarului respectiv.
Subliniază că, în speță instanța a reținut și a decis că încetarea
mandatului subiectului declarării și interdicția de a ocupa o funcție de
demnitate publică, începe a produce efecte juridice după rămânerea
definitivă a actului de constatare de la 20 decembrie 2024, odată cu emiterea
deciziei Curții Supreme de Justiție, dar a omis să argumenteze faptul că,
9
actul de constatare din 10 februarie 2020 a devenit irevocabil la 12 noiembrie
2021.
Astfel, începând cu data de 12 noiembrie 2021 Cancelaria de Stat avea
obligația de depunere în procedura contenciosului administrativ cerere de
chemare în judecată împotriva Primarului cu privire la încetarea înainte de
termen a mandatului de primar, fapt care nu a fost realizat nici până astăzi.
Reține că, legea nr. 132/2016 la art. 41/1 prevede expres că, sancțiunea
de încetare a mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu pentru
încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, al
incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor poate fi aplicată în termen de
un an de la data la care a fost admisă încălcarea, art. 41/1 introdus prin LP244
din 16.12.20, M0353-357/22.12,20 art. 282; în vigoare 22.12,20], adică
aplicabil și la data emiterii actului de constatare. Astfel, Cancelaria de stat s-
a condus de ceasta prevedere în vigoare la data devenirii actului de constatare
definitiv, adică 12 noiembrie 2021.
Constată că CA Centru a omis să-și motiveze soluția pe acest argument
invocat în ședința de judecată, ceea ce constituie violarea art.6 par. l al
Convenției, care stabilește că „Orice persoană are dreptul la judecarea în mod
echitabil de către o instanță independentă și imparțială care va hotărî asupra
încălcării drepturilor și obligațiunilor sale cu caracter civil.
Notează că, art. 39 alin. (3) al Legii nr. 132/2016 prevede că dacă actul
de constatare rămâne definitiv, Autoritatea sesizează, în termen de cel mult
5 zile, conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de
numirea în funcție a subiectului declarării în vederea încetării mandatului, a
raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestuia. Astfel Decizia CSJ a fost
adoptată la data de 20 decembrie 2024, iar demersul a fost depus la data de
27 decembrie 2024, chiar dacă a fost datat cu 24 decembrie 2024, a fost
expediat și înregistrat la CEC abia la 27 decembrie 2024. Astfel, a fost
depășit termen de prescripție stabilit de legea nr. 132/2016, iar din analiza
hotărârii motivate nu se regăsește nici un răspuns la acest argument, ceea ce
iarăși duce la încălcarea art. 6 & 1 CEDO.
Mai mult indică că, urmează să se tina cont și de aspectul că ANI a
înaintat către CEC un demers de informare, dar nu a solicitat constatarea
încetării înainte de termen a mandatului de primar și a făcut trimitere la actul
de constatare din 10 februarie 2022. În cadrul dezbaterilor judiciare intimatul
nu a putut răspunde la acest argument. A omis și instanța să se expună.
De asemenea, menționează că, instanța de fond nu și-a motivat soluția
pe argumentul invocat de aplicare a retroactivității legii numai în defavoarea
10
recurentei. Pârâtul stabilind în hotărârea contestată un fapt eronat: ”se ia act
de vacanța mandatului de primar” și a aplicat retroactiv legea materială (în
vigoare din 30.11.2023).
Reiterează că, expedierea unei adrese Comisiei Electorale Centrale cu
privire la faptele derulate în timp de la întocmirea actului de constatare nu
echivalează cu încetarea înainte de termen a mandatului de primar, nu
reprezintă o executare a prevederilor articolului 35 alin. (4) din Legea nr.
132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate și această
circumstanță nu poate fi considerată în calitate de vacanță a mandatului de
primar.
Legea nr. 768/2000 privind statutul alesului local prevederea până la
30 noiembrie 2023 doar în privința consilierului local că mandatul se
consideră vacant de îndată ce decizia cu privire la ridicarea lui în condițiile
alin. (2) și (3) art. 5 din Legea nr. 768/2000 a fost adusă la cunoștința
consilierului vizat.
Conform prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010
cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, potrivit
cărora, în cazul în care ocuparea funcției de demnitate publică are loc prin
alegeri, temeiul legal al apariției raportului de exercitare a funcției este
validarea mandatului de către autoritatea competentă, dacă legea specială nu
prevede altfel.
În context legii valabile la data adoptării actului de constatare, la caz,
nu sunt temeiuri pentru extinderea efectelor ce rezultă din actele
judecătorești prin care s-a menținut actul de constatare nr. 30/15 din 10
februarie 2020 asupra valabilității exercitării noului mandat de primar după
5 noiembrie 2023.
Astfel, intimatul a aplicat cu efect retroactiv prevederi care au intrat în
vigoare ulterior cazului în speță, care efectiv sancționează demnitarul public
în condiții mai aspre, ceea ce contravine principiilor constituționale și
legislației administrative. Însăși instanța de fond atrage atenția că legea civilă
nu are putere retroactivă, dar totuși respinge acțiunea.
Conform prevederile art. 30 din Codul administrativ și a Legea nr.
335/2023 pentru modificarea unor acte normative și introduce procedurile
defavorabile, nu conține prevederi privind aplicarea acestora cu efect
retroactiv, respectiv procedurile în speță trebuie aplicate de Autoritatea
Națională de Integritate și Comisia Electorală Centrală pentru actele de
constatare aprobate după intrarea în vigoare a Legii nr. 335/2023, adică după
30 noiembrie 2023.
11
Indică că, situația din speță se încadrează în limitele prevederilor art.
73 alin. (3) și (4) ale Legii nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele
normative, potrivit cărora, actul normativ produce efecte doar cât este în
vigoare și, de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultraactiv. Au efect retroactiv
doar actele normative prin care se stabilesc sancțiuni mai blânde.
Un element important este că actul prevede expres acțiunea ce
urmează a fi efectuată după intrarea în vigoare a actului administrativ și
anume: se sesizează Oficiul teritorial corespunzător al Cancelariei de Stat, în
termen de 5 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv,
în vederea inițierii procedurii de revocare a dnei Valentina Șalamai, primar
al corn. Călugăr, r-nul Fălești”.
Mai mult ANI și intimatul, au aplicat un alt conținut decât cel inclus
în actul de constatare din 10.02.2020.
A notat că intimatul nu are competență pentru a stabili încetarea
mandatului și vacanța mandatului de primar.
Totodată, din analiza a demersului ANI din 24 decembrie 2024 se
informează CEC că actul de constatare a devenit definitiv și atât. Iar, CEC
constată în punctul 1 al deciziei, ia act de vacanța mandatului. Care este
dreptul legal de a stabilit că mandatul este vacant, dacă conform art. 18, 21,25
din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală are sarcina de creare a
condițiilor optime pentru exercitarea dreptului constituțional de a alege și de
a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea
respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a
campaniilor electorale.
Nici la art. 27 lit. a) și e) din Codul electoral Comisiei Electorale
Centrale nu s-a atribuit acest drept, cum de fapt nici ANI-ului.
Conform art. 174 alin.(3) Cod electoral prevede că odată cu
confirmarea legalității alegerilor, consiliile electorale de circumscripție
respective declară candidații aleși, atribuie și validează mandatele
consilierilor și ale primarilor aleși, confirmă lista candidaților supleanți, cu
adoptarea hotărârilor în acest sens.
Ține să menționeze că la adoptarea hotărârii de respingere nu s-a ținut
cont de cadru legal art.22 alin. (l) art. 219 alin. (1) și (3) Cod administrative,
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
12
Art. 245 din Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 95 alin. (1) și (8) din Codul electoral:
„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,
care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost
identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”
„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de
atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”
Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Centru a fost
pronunțată public la 13 februarie 2025, și conform extrasului din poșta
13
electronică a Curții de Apel Centru, hotărârea motivată a fost notificată
participanților la proces la data de 14 februarie 2025 (f. d. 145).
În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost
demarată în interiorul termenului legal.
Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ,
rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului urmează să însușească
în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul neevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile
Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și
invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele
de casare, invocate în recursul declarat de avocatul Veronica Pascal în
interesele lui Valentina Șalamai, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Centru și nu relevă
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de avocatul Veronica Pascal în interesele lui Valentina
Șalamai, conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea
de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de
Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.
14
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Centru și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum
și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru,
nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
15
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie
1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de avocatul Veronica Pascal în interesele lui Valentina Șalamai.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 98 alin. (1) pct. 4) din
Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și 246 alin.1 lit. h) din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Veronica Pascal în
interesele lui Valentina Șalamai.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
16