3ra-135/25 — anularea actului administrativ individual si obligarea autoritătii publice să emită actul administrativ solicitat

3ra-135/25 — anularea actului administrativ individual si obligarea autoritătii publice să emită actul administrativ solicitat (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Vlah Irina,

reprezentată de avocatul, Tarîța Andrei,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vlah Irina către Comisia Electorală Centrală, cu privire

la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea

autorității publice să emită actul administrativ solicitat,

împotriva hotărârii din 5 martie 2025 a Curții de Apel Centru

(Dosarul nr. 3ra-135/24

NR. PIGD 2-25024203-01-3ra-10032025)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentei cu hotărârea instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate. Contestațiile în materie

electorală.

Curtea de Apel Centru, jud. V. Sîrbu, A. Braga, Gr. Dașchevici

26 martie 2025

Textul corespunde originalului

0

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Vlah Irina, reprezentată de avocatul, Tarîța Andrei,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

biroului executiv al grupului de inițiativă pentru susținerea inițierii

referendumului republican consultativ, Vlah Irina, a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea

hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3391 din 18.02.2025, ca ilegală și

disproporționată, obligarea Comisiei Electorale Centrale să înregistreze

grupul de inițiativă pentru organizarea referendumului republican

consultativ având întrebarea: „Sunteți de acord ca Republica Moldova să

obțină recunoașterea internațională a neutralității sale pentru a primi

garanții de neimplicare în conflicte armate și de neaderare la alianțe

militare?” și să inițieze procedura de organizare a referendumului republican

consultativ conform legii.

2 februarie 2025, grupul de inițiativă, format din 398 de participanți, a

organizat o adunare pentru inițierea referendumului republican consultativ,

în conformitate cu art. 183 din Codul electoral și pct. 94 din Regulamentul

Comisiei Electorale Centrale nr. 1166/2023.

fost depusă la Comisia Electorală Centrală, fiind însoțită de toate

documentele prevăzute de lege: procesul-verbal al adunării, lista

participanților (398 persoane), lista membrilor grupului de inițiativă (396

persoane) și declarațiile de consimțământ, în deplină conformitate cu art. 192

din Codul electoral și Regulamentul Comisiei Electorale Centrale nr.

1166/2023.

Comisia Electorală Centrală a refuzat înregistrarea grupului de inițiativă,

invocând următoarele motive:

a) Ambiguitatea și caracterul contradictoriu al întrebării;

Comisia Electorală Centrală a considerat că întrebarea referendumului

1

combină trei aspecte distincte (recunoaștere internațională, garanții de

neimplicare, neaderare la alianțe militare), încălcând principiul

„referendumului monotematic” și prevederile art. 183 alin. (4) și art.

185 din Codul electoral.

b) Lipsa clarității scopului și efectelor referendumului în

procesul-verbal; Comisia Electorală Centrală a motivat că procesul-

verbal al adunării nu specifică explicit scopul și efectele

referendumului, contrar art. 183 alin. (4) din Codul electoral.

c) Existența unor erori în documentele depuse; Comisia

Electorală Centrală a constatat 74 de neconformități în lista

participanților, 80 în lista membrilor și 79 în declarații, invocând

nerespectarea art. 197 din Codul electoral și a Regulamentului

Comisiei Electorale Centrale nr. 1166/2023. Aceste erori includ: nume

incorecte, IDNP și date de naștere greșite, semnături duble, date

incomplete, buletine expirate, declarații nesemnate, copii ale

buletinelor lipsă și includerea în lista membrilor a unor persoane

absente din lista participanților.

hotărârii CEC nr. 3391 din 18 februarie 2025, pe care, alături de membrii

grupului de inițiativă, o consideră neîntemeiată și adoptată cu încălcarea

drepturilor fundamentale ale cetățenilor la inițiativă populară, garantat de art.

38 din Constituția Republicii Moldova și la exprimarea liberă a voinței

poporului, consacrat de art. 2 din Constituție și art. 3 Protocol 1 la Convenția

Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

11, art. 39 din Constituția Republicii Moldova, art. 91 alin. (5), art. 181 alin.

(1), art. 182 alin. (4), art.183 alin. (4), art. 185 alin. (2), art. 191 alin. (1) din

Codul electoral, art. 29, art. 189 alin. (1), art. 224 alin. (1) Codul electoral,

pct. 94-102 Regulamentul Comisiei Electorale Centrale nr. 1166/2023,

precum și Hotărârea Curții Constituționale nr. 14/2017.

prevederile art. 3 Protocol 1 CEDO și pct. III. 1.30, II. 1 lit. a)-b), III. 4 lit.

d) ale Codului bunelor practici în materie de referendum (Comisia de la

Veneția, CDL-AD(2007)008), Rezoluția ONU 50/80 (12 decembrie 1995),

Jurisprudența CEDO - Mathieu-Mohin și Clerfayt v. Belgia (1987); McLean

v. Regatul Unit (2013); Sitaropoulos și Ghilintzis v. Grecia (2012); Garcia

Ruiz v. Spania (1999);

întrebării este ilegal, iar argumentul respectiv este unul neîntemeiat, astfel

afirmația Comisiei Electorale Centrale conform căreia întrebarea

2

referendumului este ambiguă și contradictorie, deoarece combină trei

aspecte, încălcând principiul „referendumului monotematic” (Hotărârea CC

nr. 24/2017), este eronată și lipsită de fundament legal și factual. Întrebarea

referendumului respectă principiul unității tematice, deoarece cele trei

elemente menționate - recunoaștere internațională, garanții de neimplicare în

conflicte armate și neaderare la alianțe militare - sunt interconectate intrinsec

și inseparabile în conceptul de neutralitate permanentă, prevăzut de art. 11

din Constituția Republicii Moldova. Neutralitatea permanentă nu este un

concept abstract, ci presupune un statut complex, cu următoarele

componente esențiale:

efectivă și a produce efecte juridice și politice, necesită recunoașterea din

partea comunității internaționale, în special a marilor puteri și a

organizațiilor internaționale relevante. Fără această recunoașteri,

neutralitatea rămâne o declarație unilaterală, lipsită de forță și credibilitate

pe plan extern, expunând statul la riscuri și incertitudini în plan

internațional.

internațională a neutralității este indisolubil legată de obținerea unor

garanții concrete și eficiente de neimplicare în conflicte armate. Aceste

garanții reprezintă substanța practică a neutralității, asigurând protecția

statului neutru în fața amenințărilor externe și contribuind la menținerea

păcii și stabilității regionale și internaționale.

este incompatibil cu participarea la alianțe militare, blocuri militare sau

sisteme de securitate colectivă care presupun angajamente militare

reciproce. Neaderarea la alianțe militare este un corolar esențial al

neutralității permanente, fiind o condiție sine qua non pentru

recunoașterea și respectarea acestui statut de către alte state și organizații

internaționale.

unitatea de conținut stabilită prin Codul Bunelor Practici în materie de

referendum al Comisiei de la Veneția, cele trei aspecte menționate fiind intim

legate și formând o singură chestiune coerentă: consolidarea statutului de

neutralitate permanentă al Republicii Moldova pe plan internațional.

formularea unor întrebări care abordează aspecte complementare și

interdependente ale aceleiași probleme, ci doar interzice includerea în

aceeași întrebare a unor chestiuni disparate, fără legătură logică, ceea ce nu

este cazul în speță.

3

bazat pe o interpretare excesiv de formalistă a noțiunii de „referendum

monotematic”.

interdependente, au fost organizate și validate în diverse state democratice.

Exemplul relevant al referendumului Brexit din 2016, care a combinat ieșirea

din UE cu implicații economice și externe majore, demonstrează că

întrebările complexe sunt perfect valide și legitime, atâta timp cât au un scop

comun și vizează o chestiune unitară.

privind ambiguitatea și caracterul contradictoriu al întrebării este nefondat.

Întrebarea referendumului este unitară, clară, precisă și perfect inteligibilă,

respectând cerințele legale și standardele democratice. Refuzul CEC bazat

pe acest motiv este nelegal și nejustificat, încălcând dreptul fundamental la

inițiativă populară (art. 38 Constituție) și Art. 3 Protocol 1 CEDO.

conform căreia recunoașterea internațională a neutralității depășește

competența referendumului consultativ, fiind o chestiune exclusiv

diplomatică, este, de asemenea, neîntemeiată și denotă o înțelegere

restrictivă și eronată a rolului democrației directe și a suveranității populare.

crucial de subliniat că referendumul propus este unul consultativ, conform

art. 182 din Codul electoral. Un referendum consultativ, prin natura sa, nu

adoptă decizii obligatorii pentru autoritățile statului. Scopul său primordial

este de a exprima voința poporului cu privire la o chestiune de interes

național major, oferind un mandat politic clar și o direcție orientativă pentru

autorități, inclusiv în domeniul politicii externe. Referendumul consultativ

nu substituie și nu limitează competențele constituționale ale autorităților

statului, inclusiv cele ale Președintelui și Guvernului în domeniul politicii

externe prevăzute de Constituție. Hotărârea Curții Constituționale 14/2017

la pct. 157 confirmă competența dată.

democrațiile contemporane, politica externă nu mai este considerată un

domeniu exclusiv al elitelor sau al executivului. Opinia publică și implicarea

cetățenilor joacă un rol din ce în ce mai important în definirea și

implementarea politicii externe, mai ales în chestiuni care privesc identitatea

națională, securitatea și statutul internațional al statului, cum este cazul

neutralității. Art. 2 din Constituție consacră suveranitatea națională

aparținând poporului, iar Art. 38 garantează dreptul cetățenilor de a participa

la conducerea treburilor publice direct.

4

referendumurile consultative sunt un instrument esențial al democrației

directe, iar utilizarea democrației directe nu ar trebui să fie blocată fără

motive imperative.

Comisiei Electorale Centrale pentru a bloca inițiativa referendumului sunt

departe de a fi imperative și nu justifică restricționarea dreptului la

democrație directă.

referendumurilor consultative în politica externă. Numeroase state

democratice recurg la referendumuri consultative pentru a consulta cetățenii

pe teme de politică externă, demonstrând legitimitatea și utilitatea acestui

instrument democratic.

competență a referendumului consultativ de a influența politica externă este

nefondat. Un referendum consultativ este un instrument democratic legitim

și esențial pentru a asigura participarea poporului la deciziile privind

chestiuni de interes național major, inclusiv statutul internațional al

Republicii Moldova. Refuzul CEC bazat pe acest motiv este nelegal și

disproporționat, încălcând principiul suveranității populare și dreptul la

democrație directă.

maximă.

precum că procesul-verbal al adunării grupului de inițiativă nu specifică

explicit scopul referendumului.

procesul-verbal inițial nu detaliază expres scopul, acesta este implicit clar și

ușor de dedus din formularea întrebării referendumului și din contextul

general al dezbaterii publice privind neutralitatea Republicii Moldova,

consfințită în art. 11 din Constituție. Întrebarea „Sunteți de acord ca

Republica Moldova să obțină recunoașterea internațională a neutralității sale

pentru a primi garanții de neimplicare în conflicte armate și de neaderare la

alianțe militare?” implică în mod evident scopul urmărit - consolidarea

statutului de neutralitate permanentă al Republicii Moldova pe plan

internațional, prin obținerea recunoașterii internaționale și a garanțiilor

aferente.

integral al înregistrării grupului de inițiativă pentru un presupus defect de

formă minor, cum ar fi lipsa explicitării scopului în procesul-verbal, este

5

disproporționat în raport cu scopul urmărit și încalcă art. 29 din Codul

administrativ, precum și dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6

CEDO (cauza Garcia Ruiz v. Spania (1999).

obligația de a solicita clarificări sau completări din partea grupului de

inițiativă, în loc de a respinge inițiativa.

privind lipsa clarității scopului referendumului este nefondat. Scopul este

implicit clar și ușor de dedus din întrebare, iar un eventual defect de formă

minor nu poate justifica un refuz integral. Refuzul Comisiei Electorale

Centrale este disproporționat, afectând în mod nejustificat accesul la dreptul

fundamental de inițiativă populară.

refuzul integral al înregistrării.

Centrale a indicat că, Comisia Electorală Centrală a invocat existența unor

erori în listele de participanți și membri, precum și în declarațiile de

consimțământ ca motiv pentru invalidarea cererii de înregistrare.

analiza detaliată a erorilor administrative, acestea sunt, în majoritatea

cazurilor, de natură tehnică și formală minoră, cum ar fi greșeli de scriere în

nume sau prenume (56 de cazuri), IDNP greșite (6 cazuri), date de naștere

eronate (14 cazuri), semnături duble (2 cazuri) în lista participanților și erori

similare în lista membrilor și declarații (date incomplete, declarații

nesemnate formal, copii ale buletinelor lipsă, buletine expirate - cazuri

izolate). Numărul membrilor validați (316) depășește cu mult minimul legal

de 300 prevăzut de art. 191 din Codul electoral.

formale, a indicat că în conformitate cu art. 29 din Codul administrativ,

măsurile trebuie să fie proporționale cu scopul urmărit. În cazul de față,

refuzul integral al înregistrării grupului de inițiativă, ca sancțiune pentru

erorile administrative minore, este evident disproporționat și excesiv de

formalist. Comisia Electorală Centrală avea obligația legală și morală de a

solicita grupului de inițiativă corectarea erorilor și remedierea deficiențelor

în termen rezonabil, în loc de a respinge inițiativa în bloc.

referendumuri, promovate de organizații precum OSCE/ODIHR, recomandă

o abordare flexibilă și proporțională în gestionarea erorilor formale.

administrative nu justifică refuzul integral al înregistrării grupului de

6

inițiativă. Erorile sunt de natură minoră și remediabilă, numărul membrilor

validați depășește minimul legal, iar principiul proporționalității impunea

Comisia Electorală Centrală să solicite corectarea erorilor, nu să respingă

inițiativa. Refuzul Comisiei Electorale Centrale este, prin urmare, nelegal și

disproporționat, constituind o încălcare a dreptului la inițiativă populară și a

principiilor democratice fundamentale.

de chemare în judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Vlah Irina împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea

hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3391 din 18.02.2025 și obligarea

Comisiei Electorale Centrale să înregistreze grupul de inițiativă pentru

organizarea referendumului republican consultativ și să inițieze procedura

de organizare a referendumului republican consultativ conform legii (f.d. 88,

89-99).

reține criticile reclamantei Vlah Irina asupra faptului admiterii unor erori la

depunerea cererii și la inițierea procedurii administrative, întrucât după cum

rezultă din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3391/2025 din 18

februarie 2025, aceste circumstanțe nu au servit la neînregistrarea grupului

de inițiativă, pentru susținerea desfășurării referendumului republican

consultativ.

internațională, reclamanta a formulat niște concluzii care se combat reciproc,

întrucât pe de o parte aceasta invocă că pentru a produce efecte juridice,

neutralitatea urmează a fi recunoscută de către comunitatea internațională,

fără de care, neutralitatea rămâne o declarație unilaterală. Astfel, aceasta pe

de o parte recunoaște că desfășurarea referendumului consultativ cu

subiectul expus spre examinare în sensul solicitat, nu va produce efecte

juridice, până la recunoașterea statutului Republicii Moldova de stat neutru

de către comunitatea internațională.

Hotărârea nr. 14 din 02 mai 2017, a stabilit că statutul de neutralitate, odată

stipulat în constituția națională pentru a fi valabil nu necesită recunoașterea

și oferirea a careva garanții internaționale.

Centrală corect a punctat că, o atare întrebare este ambiguă și poate induce

7

în eroare alegătorii, deoarece nu este clar în ce mod ar trebui obținută această

recunoaștere internațională, de la ce entități anume, iar Completul va puncta

că rezultatele unui referendum pot exprima voința poporului asupra unui

principiu sau unei direcții politice, însă nu pot garanta recunoașterea

internațională, întrucât aceste aspecte țin de alte state și impun niște elemente

ce se referă la politica externă al statelor din comunitatea internațională,

astfel se deduce că întrebarea formulată în sensul dat este una vagă, lăsând

loc pentru multiple interpretări.

nu este un concept care depinde de validarea statelor terțe, ci reprezintă un

principiu de drept intern care guvernează politica externă a Republicii

Moldova, iar un element definitoriu în acest sens este respectarea statutului

dat de către alte state, astfel consolidarea neutralității statului prin

recunoașterea la nivel internațional într-un mod oficial reprezintă o

problematică ce depășește semnificativ voința exprimată de către poporul

unui stat concret, precum și excedează cadrul constituțional și legal aplicabil

referendumurilor.

garanțiilor de neimplicare în conflicte armate, Curtea de Apel a reținut că

recunoașterea internațională a neutralității cu obținerea unor „garanții de

neimplicare în conflicte armate și de neaderare la alianțe militare”, total

depășește sfera atribuțiilor unui referendum național, întrucât se va reitera

asupra faptului că, Republica Moldova în calitate de subiect al dreptului

internațional, nu poate impune, printr-o consultare populară, altor state

careva angajamente internaționale sau structuri internaționale, întrucât

asemenea garanții sunt subiect de negociere diplomatică și tratate

internaționale, și nu pot fi subiect al unei voințe exprimată prin referendum,

întrucât aceasta ține în exclusivitatea de politica externă al statelor terțe și

angajamentele asumate de către acestea.

neaderarea la alianțe militare, deși la prima vedere aceasta se referă la

politica statului în vederea asigurării capacității de apărare al statului și care

în principiu în mod obligatoriu urmează a fi supusă unei consultări ai

suveranului puterii – poporul, aceste procese sunt imposibil de a fi realizate

în lipsa acordului altor state.

formulată de către grupul de inițiativă pentru organizarea referendumului

republican consultativ, este una contradictorie, dat fiind faptul că întrebările

formulate se exclud reciproc, întrucât implică prin opțiunea aleasă în cadrul

referendumului niște așteptări legate de procesele diplomatice și politice

8

externe, or, recunoașterea internațională este un proces complex, dependent

de deciziile altor state și organizații internaționale și nicidecum nu poate fi

impusă sau garantată unilateral printr-un plebiscit, la rândul său garanțiile de

neimplicare în conflicte armate și neaderarea la alianțe militare sunt produsul

respectării acordurilor internaționale multilaterale și care nu pot fi bazate pe

careva decizii de ordin intern, ci reies dintr-un context geopolitic în care

statele își asumă angajamente comune, fapt ce nu poate fi realizat pe calea

unui referendum consultativ, după cum eronat pretinde reclamanta.

stabilit că nu a fost indicat în mod clar scopul și efectele desfășurării

referendumului consultativ, dat fiind că nu este explicat în mod clar ce efecte

va avea votul asupra procesului de implementare a neutralității sau asupra

politicii externe a statului, adică cum vor fi puse în aplicare rezultatele

referendumului, lăsând loc pentru ambiguități și interpretări diferite privind

executarea unei atare măsuri.

grupului de inițiativă pentru organizarea referendumului republican

consultativ au fost încălcate drepturile cu privire la inițiativă populară, iar

decizia autorității publice este una disproporționată, instanța de fond a

reținut că, acestea nu și-au găsit confirmare.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Irina, reprezentată de avocatul, Tarîța Andrei, a depus recurs împotriva

hotărârii din 5 martie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii Curții de Apel Centru din

5 martie 2025 cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare

în judecată (f.d. 103-106).

ARGUMENTELE RECURSULUI

Andrei, a invocat că instanța de fond a ignorat solicitările, argumentele și

probele prezentate de reclamant.

argumentele reclamantei, mulțumindu-se să reproducă poziția Comisiei

Electorale Centrale potrivit căreia subiectul ar excede competențele statului

în raport cu partenerii externi, fără a indica dacă există vre-o dispoziție care

să interzică referendumuri pe teme de politică externă.

9

în nici într-un mod pe marginea argumentelor aduse în favoarea omogenității

subiectului referendumului, ignorând explicit concluziile Curții

Constituționale în favoarea corelației elementelor întrebării (pct. 83 HCC nr.

24/2017).

invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate

pe parcursul examinării cauzei în instanța ierarhic inferioară, cărora le-a fost

dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către

instanța de apel a normelor legale aplicabile speței.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

martie 2025 și a notificat decizia motivată, prin intermediul poștei

electronice, la 6 martie 2025, ora 14:02, (f.d. 100).

Irina, reprezentată de avocatul, Tarîța Andrei, a depus recurs.

Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost

demarată în interiorul termenului legal, prevăzut de art. 95 alin. (1) din Codul

electoral.

POZIȚIA INTIMATULUI

poștei electronice, Comisia Electorală Centrală a solicitat declararea

recursului drept inadmisibil, iar în cazul trecerii testului de admisibilitate a

solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„La calcularea termenelor pentru efectuarea procedurilor și acțiunilor electorale se

includ și zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum și cele declarate de odihnă,

conform Codului muncii.”

„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,

care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”

10

„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de

atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen

de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor

de exercitare a căilor de atac.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.”

„Recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului urmează să însușească

în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

11

pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurată.

recursul depus de Vlah Irina, reprezentată de avocatul, Tarîța Andrei, conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în

judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Centru, fiind

apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

12

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

13

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Vlah Irina, reprezentată de avocatul, Tarîța Andrei.

lit. h) din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Vlah Irina, reprezentată de

avocatul, Tarîța Andrei.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

14