3ra-642/25 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-642/25 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de către Comisia Electorală

Centrală,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Partidul Politic „Moldova Mare” împotriva Comisiei

Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva hotărârii din 26 august 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 3ra-642/25

PIGD 2-25121777-01-3ra-04092025)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

Dezacordul autorității publice recurente cu decizia primei instanțe nu constituie un

temei de casare a ei.

Curtea de Apel Centru – jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval

04 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de către Comisia Electorală

Centrală,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Diana Stănilă, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Ghenadie Eremciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a

solicitat:

- anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3846 din 23 august 2025 privind cererea

de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din

partea Partidului Politic „Moldova Mare” pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie

2025, a simbolului electoral și confirmarea persoanei responsabile de finanțe (trezorierul);

- obligarea Comisiei Electorale Centrale să reexamineze cererea privind înregistrarea listei

de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului

Politic „Moldova Mare” la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, cu respectarea

remediilor interne recunoscute de art. 3 din Protocolul Adițional nr. 1 la Convenția

Europeană;

- obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită actul administrativ favorabil cu caracter

individual privind înregistrarea listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Moldova Mare” la alegerile parlamentare

din 28 septembrie 2025.

16 august 2025 Victoria Furtună, președinte al Partidului Politic „Moldova Mare”,

a depus la Comisia Electorală Centrală cerere privind înregistrarea listei de

candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea

Partidului Politic „Moldova Mare” la alegerile parlamentare din 28 septembrie

2025, cu următoarele documente anexate:

- Procesul-verbal nr. 2 din 11 august 2025 al ședinței Consiliului Politic Național al

Partidului Politic „Moldova Mare”, însoțit de lista nominală a membrilor Consiliului Politic

Național prezenți la ședință;

- Lista de candidați în limba română, inclusiv versiunea electronică a listei;

- Actul care confirmă componența numerică și nominală a organului responsabil pentru

desemnarea listei de candidați la funcția de deputat, conform situației din 09 iulie 2025;

- Datele biografice ale candidaților;

- Declarațiile candidaților privind consimțământul de a candida la funcția de deputat;

- Declarațiile de avere și interese personale ale candidaților pentru ultimul an înainte de

alegerile parlamentare;

- Declarațiile candidaților pe propria răspundere, în condițiile art. 68 alin. (1) lit. f) din

Codul electoral nr. 325/2022;

- Declarațiile candidaților despre suspendarea din funcția deținută, din momentul începerii

campaniei electorale, pentru persoanele care cad sub incidența prevederilor art. 16 alin. (3) Codul

electoral nr. 325/2022;

- Buletinele/carțile de identitate ale candidaților (în copie);

- Simbolul electoral în variantă electronică și pe suport de hârtie;

1

- Cererea privind confirmarea utilizării și înregistrării simbolului electoral;

- Extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice (în copie);

- Cererea privind confirmarea doamnei Tamara Băetrău în calitate de persoană responsabilă

de finanțe (trezorier).

descris conform art. 5 din Statutul partidului politic în modul următor: „Simbolul

permanent al Partidului se aprobă de către Congres și reprezintă o literă „M”

stilizată, formată din trei culori: albastru (pe laterale), roșu (în partea superioară) și

galben (în formă de aripă în partea centrală). În partea dreaptă jos a literei „M” se

află o siluetă de pasăre. Sub simbolul grafic textul: „MOLDOVA” scris cu

majuscule de culoare albastru și „MARE” scris cu majuscule, de culoare roșie, cu

fondul Myriad Pro. Simbolul permanent al Partidului sub formă grafică, alb-negru

și color este redat în anexă. Simbolul permanent poate fi utilizat și ca simbol

electoral al Partidului”

nr.3655/2025 „Cu privire la stabilirea locului și timpului primirii documentelor

necesare pentru înregistrarea candidaților la alegerile parlamentare din 28

septembrie 2025, precum și a grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților

independenți”, procedura de recepționare a documentelor pentru înregistrarea listei

de candidați s-a desfășurat în două etape, după cum urmează:

a) în prima etapă Victoria Furtună, președintele Partidului Politic „Moldova

Mare”, a depus la sediul Comisiei Electorale Centrale la 16 august 2025

documentele prevăzute la pct. 25 din Regulamentul privind particularitățile de

desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin

hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1204/2023;

b) în a doua etapă 70 de candidați înscriși pe lista de candidați s-au prezentat

personal, conform graficului stabilit, la sediul Teatrului Național de Operă și Balet

„Maria Bieșu”, pentru a completa și semna formularul prevăzut la pct. 23 din

Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la

alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

1204/2023.

comisiei de recepționare a faptului depunerii personale a documentelor, prevăzute

la art. 68 din Codul electoral nr.325/2022, a avut loc la aceeași dată.

11:31 a parvenit scrisoarea nr. 01.4/2340 din 19 august 2025 prin care Comisia

Electorală Centrală a fost informată despre faptul că Cristina Cipovenco are

antecedente penale nestinse.

informațiile obținute și să dezavantajeze concurentul electoral, Comisia Electorală

Centrală a aplicat rezoluția asupra scrisorii nr. 01.4/2340 din 19 august 2025,

ulterior expedierii scrisorii nr. CEC-8/8505 din 20 august 2025, cu lista

neajunsurilor depistate și în mod arbitrar, cu depășirea atribuțiilor de serviciu,

Președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a aplicat pe rezoluție

parafa „ACCES LIMITAT”, împiedicând-o pe Galina Cebanachî, să includă în

2

scrisoarea nr. CEC-8/8505 din 20 august 2025 informația despre pretinsa neregulă

depistată, legată de candidatul cu nr. 42 din anexa la demersul nr. CEC- 8/8413 din

16 august 2025.

expediat în adresa Partidului Politic „Moldova Mare”, scrisoarea nr. CEC- 8/8505

din aceeași dată, în care a enumerat exhaustiv neajunsurile depistate aferent

demersului din 16 august 2025 nr. CEC-8/8413, eschivându-se cu bună-știință de

la indicarea pretinsului neajuns legat de Cipovenco Cristina, ducând astfel în eroare

concurentul electoral și eschivându-se de la respectarea obligației pozitive de a

informa deplin despre necesitatea înlăturării neajunsurilor, ceea ce a adus atingere

astfel principiului transparenței decizionale.

Electorală Centrală a indicat exhaustiv, neajunsurile depistate, eschivându-se de la

mențiunea legată de problema juridică aferentă candidatului sub nr. 42.

10.Partidului Politic „Moldova Mare” a afirmat că din analiza ad literam a

scrisorii nr. CEC-8/8505 se constată, dincolo de orice dubiu rezonabil, contrar art.

21, 23, 32 și 35 din Codul administrativ, că autoritatea pârâtă, prin abuz de drept în

sensul art. 17 din Convenția Europeană, combinat cu art. 3 din Protocolul adițional

nr. 1 la Convenție, a introdus într-un document oficial date incomplete, cu scopul

de a duce în eroare concurentul electoral, de a afecta serios integritatea procesului

electoral și de a altera voința poporului prin punerea în pericol a bunei desfășurări

a alegerilor și a democrației.

circumstanțelor cunoscute, precum și informarea incompletă a subiectului

procedurii administrative despre faptele determinante care precedează emiterea

actului administrativ defavorabil cu caracter individual, reprezintă un viciu

fundamental al procedurii administrative, care nu poate fi corectat decât prin

anularea actului administrativ contestat. Or, omisiunea de către stat de a îndeplini

obligația pozitivă care rezidă din art. 3 din Protocolul Adițional nr. 1 la Convenție,

de a informa formațiunea politică despre pretinsele neajunsuri, duce la violarea

dreptului de a alege și de a fi ales, consacrat în Convenția Europeană.

Președintele Partidului Politic „Moldova Mare” a vociferat necesitatea de a înlătura

neajunsul tăinuit în condițiile pct. 94 din Regulamentul Comisiei Electorale

Centrale nr. 1098/2023, însă autoritatea pârâtă a creat impresia că participanții la

procedura administrativă nu au fost auziți, or, riscul ca lipsa de informare sau

claritate au creat părților implicate o senzație de nesiguranță și de nerecunoaștere a

preocupărilor lor, contrar principiilor statului de drept. Această formulare

sugerează o obligație de transparență și comunicare din partea statului pentru a

evita o astfel de percepție negativă.

13.Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3846 din 23 august 2025, s-

a dispus:

 Respingerea cererii de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în

Parlamentul Republicii Moldova, înaintată de Partidul Politic „Moldova Mare”,

înregistrați la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC- 7/21779 din 16 august 2025.

3

 Respingerea cererii privind confirmarea doamnei Tamara Băetrău în calitate de persoană

responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidului Politic „Moldova Mare”, cerere

care nu produce efect juridic izolat în afara cererii de înregistrare a listei de candidați.

„Moldova Mare”, Victoria Furtună s-a prezentat la sediul autorității pârâte, unde i-

a fost notificată contra semnătură hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3846

din 23 august 2025.

formulări de blanchetă, prin care Comisia Electorală Centrală, expune

circumstanțele de fapt, prezentând o listă de pretinse iregularități constatate în

actele prezentate numerotate consecutiv de la 1.1 la 1.13., copiată din notificarea

nr. CEC-8/8505 din 20 august 2025.

aferent demersului nr. CEC-8/8505, în special procesul-verbal nr. 2 din 11 august

2025 și neconformitățile din datele biografice și din declarațiile de avere și interese

personale.

simbolului electoral.

relevant faptul că, pe ultima fila cu nr. 4 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 3846 din 23 august 2025 lipsește semnătura olografă a Președintelui Comisiei

Electorale Centrale, Angelica Caraman. La fel nu conține semnătura electronică

avansată, în sensul art. 121 din Codul administrativ, documentul cu extensia PDF

cu denumirea marginală „3846.pdf” expediat de către Comisia Electorală Centrală

la adresa electronică info@moldovamare.md.

individual defavorabil, supus contestării, se constată, că acesta suferă de un viciu

fundamental, fiind în esență nul.

prezenta cerere de chemare nu este expresia unei actio popularis și că sarcina sa nu

este, în mod normal, de a revizui in abstracto actul administrativ, ci de a stabili

dacă modul în care acesta a fost adoptat a dat naștere unei încălcări a Convenției.

La caz, actul administrativ contestat, produce efecte juridice directe, iminente și

imediate asupra Partidului Politic „Moldova Mare” și asupra celor 69 de candidați

din listă.

23 august 2025 privind cererea de înregistrare a candidaților la funcția de deputat

în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Moldova Mare”

pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, a simbolului electoral si

confirmarea persoanei responsabile de finanțe (Trezorierul), reclamantul a invocat

încălcarea principiului egalității în sensul art. 23 alin. (1), (2), (3) din Codul

electoral.

egal ca alte formațiuni politice și anume:

4

 prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3800 privind cererea de înregistrare a

candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului

Politic Partidul Social Democrat European pentru alegerile parlamentare din 28

septembrie 2025, a simbolului electoral și confirmarea persoanei responsabile de finanțe

(trezorierul). Astfel, în contextul procedurii administrative aferente hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr. 3800 s-a reținut că prin demersul nr. CEC-9/8331 din 11 august

2025, a solicitat clarificarea unor anumitor aspecte și înlăturarea unor neconformități

identificate în procesul de verificare a documentelor însoțitoare prezentate Comisiei

Electorale Centrale. Aceste neconformități vizează: (...) poziționarea candidaților pe listă

cu respectarea cotei minime de reprezentare de 40 % pentru ambele sexe (...). În context,

este de menționat că Comisia Electorală Centrală a notificat PSDE despre careva

neconformități legate de poziționarea candidaților în listă;

 prin hotărârii nr. 3847 din 23 august 2025, în cazul Alianței Moldovenii, Comisia

Electorală Centrală a acceptat participarea în alegeri, formațiunea politică cu cota de

reprezentare 40,4% versus 59,6%. Comisia Electorală Centrală și-a motivat soluția pe

faptul că președintele formațiunii politice PONA nu a reacționat la notificarea Comisiei

Electorale Centrale cu privire la lista de candidați la funcția de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova, prin care Comisia a informat că, în conformitate cu art. 68 alin. (3)

din Codul electoral nr. 325/2022, listele candidaților pentru alegerile parlamentare se

întocmesc respectându-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe.

autoritatea pârâtă își onorează obligațiunea de a notifica neconformitatea legată de

cota de reprezentare, ceea ce impune o concluzie că acestea au beneficiat de un alt

fel de tratament preferențial.

nu a indicat careva inadvertențe legate de poziționarea în listă, însă în actul

administrativ supus contestării, este reținută ipoteza legată de pretinsa încălcarea a

cotei de reprezentare. Pe de altă parte, se reține că în lista prezentată de Partidul

Politic „Moldova Mare”, chiar cu declararea inadmisibilității candidatului sub nr.

42, cota de reprezentare este: 41 de candidați de gen masculin și 28 de candidați de

gen feminin, ceea ce reprezintă în cote procentuale de 59,5% la 40,5%. Astfel, că,

în hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3846 din 23 august 2025 sunt

introduse date false legate de cota de reprezentare.

de 69 de candidați cu luarea în considerare a excluderii candidatului de sub nr. 42,

raportul 41 la 28 arată că cota de reprezentare minimă de 40% a femeilor, a fost

întrunită.

implică grave carențe de la principiul bunei-credințe, exprimată prin abuz de drept,

violarea deliberată a drepturilor recunoscute de art. 3 din Protocolul Adițional nr.

1 la Convenție, tăinuirea intenționată a informației relevante care succed emiterea

actului administrativ defavorabil cu caracter individual, tratamente diferențiate,

prezentarea informației false sau incomplete.

manifestând o favorizare a altor candidați electorali în materie de transparentă și

furnizare a datelor din procedura administrativă. Or, tăinuirea anumitor

circumstanțe determinante, cum ar fi necesitatea de revizuire a poziționării și

existența unor carențe legate de candidatul sub nr. 42, nu trece testul bunei-credințe.

5

O altă componentă a bunei-credințe de la care a derogat autoritatea pârâtă, constă

în manifestarea unei atitudini deschise și transparente, care este necesară în

gestionarea situațiilor administrative. Neîndeplinirea obligației de transparență,

afectează integral echitatea procedurilor aferente participării în alegeri. Acțiunile

și declarațiile Comisiei Electorale Centrale sunt vădit contradictorii, în raport cu

subiecții procesului electoral, or comportamentul, promisiunile și practicile

anterioare, denotă o practică duplicitară a autorității electorale, de natură să

compromită întregul proces electoral.

excesivă, ci trebuie să fie, cu un nivel suficient de precizie, circumscrisă de

dispozițiile de drept intern. Procedura în materie de contencios electoral trebuie, să

garanteze o decizie echitabilă, obiectivă și motivată suficient. Reclamanții trebuie

să aibă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere și de a prezenta orice

argumente pe care le consideră relevante pentru apărarea intereselor lor prin

intermediul unei proceduri scrise sau, după caz, în cadrul unei ședințe publice.

interdepartamental nr. 121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 privind evidența unică

a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni,

subiecții cu drept de accesare a extrasului Forma nr. 246 sunt procurorul, ofițerul

de urmărire penală și ofițerul de investigații

această categorie specială de informații, ceea ce denotă buna-credință a

reclamantului, iar omisiunea Comisiei Electorale Centrale de a informa despre

existența unor informații determinante pentru procedura administrativă, nu este

imputabilă părții reclamante, care are mai puține instrumente de acumulare a

informațiilor din evidența operativă.

pe proprie răspundere Anexa nr. 7, or, răspunderea pentru date neconforme are

caracter individual, ci nu colectiv.

Partidul Politic „Moldova Mare” nu poartă răspundere pentru declarația semnată

olograf de o terță persoană. Or, în aceste împrejurări, dreptul de veto al autorității

pârâte, pentru o pretinsă neconformitate, tăinuită însăși de autoritatea pârâtă, nu

trece testul de proporționalitate și transformă procedura administrativă într-un

formalism excesiv.

cu certitudine violarea art. 3 din Protocolul Adițional nr. 1 la Convenție, care

consacră dreptul la alegeri libere și art. 14 care interzice discriminarea. Or,

neadmiterea participării Partidului Politic „Moldova Mare” la alegerile din 28

septembrie 2025 este arbitrară și a avut motive ascunse și anume excluderea unui

concurent cu un suport înalt din partea populației.

proporționalității consacrat la art. 29 din Codul administrativ. Din perspectiva

testului de proporționalitate, CtEDO a statuat că excluderea unui partid sau

candidat din alegeri este o măsură foarte severă care poate distorsiona procesul

6

democratic. De aceea, măsura se poate aplica doar dacă abaterile sunt de o gravitate

extremă și pun în pericol buna desfășurare a alegerilor sau democrația.

drept de veto asupra întregii liste de candidați, contravine jurisprudenței constante

în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului.

de aplicare a restricției de a participa la alegeri a 69 persoane, nu este însoțită de

suficiente garanții apte să asigure o protecție împotriva arbitrariului.

Constituționale nr.16 din 03 octombrie 2023 și anume:

 La pct. 65 Curtea a reținut că procedura care conduce la aplicarea unei asemenea

interdicții într-un caz individual trebuie însoțită de suficiente garanții apte să asigure

respectarea statului de drept și protecția împotriva arbitrarului. Această procedură trebuie

să se desfășoare în fața unei autorități independente care să audieze persoana vizată și să

adopte o decizie motivată (a se vedea § 96 din Avizul consultativ al Curții Europene a

Drepturilor Omului din 8 aprilie 2022).

 La pct. 71 Curtea a observat că procedura de înregistrare a candidaților se desfășoară pe

baza actelor prezentate de candidați. În funcție de respectarea cerințelor stabilite de lege,

autoritatea electorală fie înregistrează, fie refuză înregistrarea candidaților. Această

procedură nu este contradictorie, în care o autoritate a statului să-i solicite organului

electoral să refuze înregistrarea candidatului în legătură cu rolul acestuia la comiterea

faptelor pentru care partidul din care face parte a fost declarat neconstituțional, iar

candidatul să solicite respingerea acestui demers. Această carență le permite organelor

electorale să refuze în mod automat înregistrarea candidaților care cad sub incidența

interdicției contestate, fără a aprecia în mod individual rolul candidatului la comiterea

faptelor pentru care partidul din care face parte a fost declarat neconstituțional. De

asemenea, până la adoptarea deciziei de către organul electoral, legea nu-i garantează

candidatului dreptul de a fi ascultat, de a prezenta probe și de a fi reprezentat de un avocat.

 La pct. 74, Curtea a constatat că dispozițiile art. 16 din Codul electoral, în partea omisiunii

de a acorda posibilitatea de remediere, nu asigură un remediu efectiv împotriva

eventualelor decizii ale organelor electorale bazate pe acest motiv de respingere a

înregistrării candidaților la alegeri și nu sunt însoțite de suficiente garanții apte să asigure

o protecție împotriva arbitrariului.

pct. 1.1 lit. d) din Codul bunelor practici în materie electorală, privarea de

drepturile electorale poate avea loc cu respectarea cumulativă a următoarelor

condiții:

- privarea trebuie să fie prevăzută de lege;

- principiul proporționalității trebuie să fie respectat;

- suspendarea drepturilor electorale trebuie să se bazeze pe recunoașterea incapacității

mintale sau condamnarea la privațiune de libertate prin hotărâre definitivă a instanței de

judecată pentru comiterea unor infracțiuni grave;

- suspendarea drepturilor politice sau constatarea incapacității mintale poate fi impusă

numai prin hotărârea specială a instanței de judecată.

prin încălcarea principiului proporționalității, a făcut uz de o măsură

disproporționată cu scopul legitim urmărit, contrar articolelor 38 și 54 din

Constituție.

7

reține că împiedicarea unui număr de 69 de candidați de a participa la alegeri, din

cauza unei declarații neconforme a candidatului de la nr. 42, nu este proporțională

și aduce atingere dreptului „pasiv” de a fi ales.

art. 32, 33 și 34 combinat cu art. 94 din Codul administrativ. În speță, în lipsa unei

motivări adecvate, autoritatea pârâtă a îngrădit acest drept al reclamantului.

aplicat combinat cu exigențele legale de la art. 32 din Codul administrativ, în

materie de comprehensibilitate și transparență a acțiunilor autorității publice. Or,

procedura administrativă se structurează astfel încât participanții să poată înțelege

fiecare etapă a procedurii. Dacă este necesară contribuția unui participant, acestuia

i se comunică neîntârziat, într-un limbaj clar și ușor de înțeles, acțiunile care trebuie

întreprinse. În condițiile legii, autoritățile publice trebuie să asigure participarea

neîngrădită la procedura administrativă a persoanelor interesate.

vehemență, or, conducătorul autorității pârâte Angelica Caraman, și-a depășit în

mod vădit atribuțiile de serviciu și contrar art. 12 din Legea nr. 245/2008 în lipsa

procesului-verbal, arogându-și atribuțiile organului colegial cu denumirea

marginală Comisia interdepartamentală pentru protecția secretului de stat, a aplicat

mențiunea/parafa „ACCES LIMITAT” pe corespondența venită de la Biroul de

probațiune și a împiedicat deliberat comunicarea pieselor relevante din dosarul

administrativ, participanților la procedura administrativă, tăinuind astfel

documentele oficiale, care puteau și trebuiau să fie comunicate.

art. 33 și 34 din Codul administrativ, care impun obligații pozitive și anume:

Comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în

cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon,

fax, poștă electronică etc.). Autoritățile publice au obligația să contribuie și să

colaboreze în vederea realizării competențelor ce le revin potrivit legii.

uz de putere discreționară care nu este delimitată. Chiar dacă face obiectul

controlului judiciar din punct de vedere formal, nu trece de testul previzibilității.

Aceeași concluzie este valabilă și pentru puterea discreționară nelimitată a

instanțelor judecătorești.

Centrală nu avea la îndemână un drept discreționar, ci o obligație imperativă de a

reflecta în demers pretinsele neconformități și să ofere un mecanism de remediere

în modul relatat în adresa aferentă hotărârii Curții Constituționale nr. 16 din 03

octombrie 2023.

comunice sau nu pretinsa neconformitate legată de candidatul sub nr. 42, precum

și efectul excluderii sale la etapa de admisibilitate. Prerogativa autorității pârâte de

a lua decizia de furnizare a informației despre neconformități în funcție de propria

8

convingere, este limitată de procedura strictă reglementată de pct. 91, 93 și 94 din

Regulamentul aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1098/2023.

2025, Președintele Partidului Politic „Moldova Mare”, Victoria Furtună a invocat

chestiunea privind omisiunea Comisiei de a notifica informațiile determinante și

necesitatea de a înlătura neajunsurile în condițiile pct. 93 și 94.

octombrie 2025, se observă că revindecarea formulată de Victoria Furtună a fost

lăsată fără soluționare, fiind prejudiciate intenționat interesele legitime ale

formațiunii politice Partidul „Moldova Mare”.

rezidă în efectuarea operațiunilor administrative post-factum expedierii demersului

cu enumerarea neconformităților.

demersului de înlăturare a neconformităților nr. 8/8505 din 20 august 2025,

autoritatea pârâtă a efectuat operațiuni administrative suplimentare în sensul pct.

93 și s-a eschivat de la oferirea posibilității reclamantului de a lua act de

operațiunile efectuate, ducând astfel la compromiterea caracterului legal si

echitabil al procedurilor.

autoritatea pârâtă era obligată să trateze starea de fapt legată de presupusa

inadvertență cu principiul reprezentări pe cote, în aceeași manieră în care a procedat

cu alte formațiuni politice cum ar fi PONA; PSDE, Partidul Nostru, Partidul

Național Moldovenesc etc., adică să notifice despre eventualele necorespunderi.

aplicat mecanismul neadmiterii participării la scrutin, admițând ingerința ultima

ratio, incompatibilă cu garanțiile dezvoltate de CtEDO.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

încheierea din aceiași dată, s-a admis parțial acțiunea:

– s-a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3846 din 23 august 2025.

– s-a obligat Comisia Electorală Centrală să reexamineze cererea Partidului

Politic „Moldova Mare” înregistrată cu nr. 7/21779 din 16 august 2025, ținând cont

de raționamentele expuse în prezenta hotărâre.

– în rest, cererea de chemare în judecată, s-a respins ca neîntemeiată.

(f.d. 92,93-117)

din Codul administrativ în colaborare cu pct. 5, pct. 91 și pct. 93 din Regulamentul

de activitate al Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 1098 din 21 iunie 2023, a reținut că activitatea

administrativă urmează a fi realizată cu respectarea principiului

comprehensibilității și transparenței acțiunilor autorităților publice precum și a

principiului proporționalității.

9

de la poziția nr. 42 pe listă urmează a fi exclus, din motivul neîntrunirii condițiilor

art. 16 alin. (2) din Codul electoral, deși, a fost comunicată Comisiei Electorale

Centrale încă la 18 august 2025, aceasta prin demersul CEC-8/8505 din 20 august

2025, a solicitat Partidului Politic „Moldova Mare” elucidarea unor aspecte și

înlăturarea neconformităților identificate în procesul de verificare a documentelor

depuse de acesta pentru înregistrare, altele decât incidentul identificat, prin ce

reclamantului i-a fost îngrădită posibilitatea de a remedia această carență, or, în

eventualitatea în care autorității publice îi sunt cunoscute anumite circumstanțe

care afectează înregistrarea candidatului electoral la alegerile parlamentare –

acestea urmează a fi comunicate neîntârziat.

verifica corespunderea integrității candidaților săi a fost apreciată ca fiind una vădit

nefondată de către instanța de fond în contextul în care, un partid politic nu dispune

de atare pârghii, spre deosebire de autoritatea publică pârâtă, care deși a cunoscut

informațiile respective, nu le-a comunicat candidatului electoral, cu toate că în

virtutea scopului cu care a fost instituit, organul electoral a avut atare obligație.

nici posibilitatea de a retrage persoanele care nu îndeplinesc condițiile de

admisibilitate, ceea ce a condus la lipsirea reclamantul de dreptul de a remedia

situația la care s-a făcut referire în actul administrativ contestat.

Codul electoral, a stabilit că, la caz, interesul individual al unui candidat electoral

a condus la sancționarea și excluderea din cursa electorală al întregului partid, care

în esență a fost lipsit de dreptul de a înlătura neconcordanțele ce au fost identificate.

a aplicat eronat normele de drept în particular cele ce vizează procedura notificării

neajunsurilor și asigurarea transparenței procedurii administrative, ceea ce face că

hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3846 din 23 august 2025 să fie

neîntemeiată juridic și lipsită de fundamentare.

toate documentele prevăzute de lege, iar neconformitățile formale au fost înlăturate

la termenul acordat prin demersul CEC-8/8505 din 20 august 2025.

din Codul administrativ, a reținut că autoritatea pârâtă nu a justificat acordarea unui

tratament diferit al candidatului electoral Partidul Politic „Moldova Mare” în raport

cu candidatul electoral Partidul Politic „Partidul Social Democrat European”,

căruia i-a comunicat despre necesitatea poziționării candidaților pe listă cu

respectarea cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe, or, în

contextul în care se identifică că în privința unei persoane din lista prezentată există

incompatibilitățile stabilite la art. 16 alin. (2) din Codul electoral, iar în acest sens

acest fapt afectează cota minimă de reprezentare de 40% - autoritatea publică a avut

obligația de a comunica aceste neconformități, or, procesul de comunicare prin

demersul CEC-8/8505 din 20 august 2025 prin esența sa a devenit unul iluzoriu și

formal.

10

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII

INSTANȚEI DE FOND

nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, iar în data de 28 august 2025 a

prezentat motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

hotărârii Curții de Apel Centru din 26 august 2025 și pronunțarea unei decizii prin

care acțiunea înaintată de Victoria Furtună, în calitate de președintă a Partidului

Politic „Moldova Mare”, să fie respinsă ca neîntemeiată. (f.d. 124,130-132)

Apel Centru a ignorat distincția esențială dintre neconformitățile de ordin formal și

condițiile de fond privind eligibilitatea candidaților, or, potrivit art. 16 alin. (2) lit.

c) din Codul electoral nr. 325/2022, nu pot fi alese persoanele condamnate prin

hotărâre definitivă la pedeapsa închisorii sau cele cu antecedente penale nestinse

pentru infracțiuni săvârșite cu intenție.

Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea Națională de Integritate sau Ministerul

Justiției, în limita competențelor lor legale.

probe oficiale, certe și obligatorii, care se impun de drept și produc efecte juridice

până la momentul stingerii sau reabilitării antecedentelor, conform art. III alin. (1)

lit. e) din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985/2002. În consecință,

constatarea unei interdicții de fond privind eligibilitatea nu poate fi asimilată unei

„neconformități” de ordin formal.

chestiune variabilă și remediabilă prin completarea ulterioară a dosarului, ci

reprezintă obiectul înregistrării: stabilirea dreptului sau lipsa dreptului unui

candidat de a participa la scrutin. În mod evident, un asemenea aspect nu poate fi

inclus într-o simplă scrisoare de neconformități, ci se decide exclusiv de către

Comisia Electorală Centrală, ca organ colegial, în cadrul ședinței deliberative.

Adică, o comisie de recepționare nu poate substitui Comisia Electorală Centrală.

completului Curții de Apel Centru, potrivit căreia Comisia ar fi încălcat principiile

contradictorialității și transparenței procedurii administrative, nu poate fi reținută,

deoarece aspectul semnalat de Partidul Politic „Moldova Mare” în acțiunea sa nu

reprezenta o neconformitate formală a dosarului, susceptibilă de remediere, ci o

lipsă de fond legată de eligibilitatea candidatului, reglementată imperativ de Codul

electoral.

concentrându-se exclusiv pe presupuse obligații procedurale ale Comisiei fără a

analiza esența și contextul legal al cererii.

vederea caracterul imperativ al normelor electorale, precum și faptul că

responsabilitatea pentru conformitatea documentelor depuse revine exclusiv

11

partidului politic, iar rolul Comisiei nu este acela de a corecta sau suplini erorile

formațiunii. Prin urmare, concluziile instanței sunt arbitrare și nu se sprijină pe o

examinare temeinică a realității faptic-juridice, ignorând impactul neîndeplinirii

cerințelor legale obligatorii asupra admisibilității cererii de înregistrare a listei de

candidați. Instanța apriori nu a deslușit ce reprezintă în ansamblu cererea cu privire

la înregistrarea listei de candidați și care sunt neconformitățile tehnice și cele de

drept.

neechitabilă, deoarece s-a impus Comisia Electorală Centrată să adopte măsuri

suplimentare, care echivalează cu substituirea partidului în îndeplinirea obligațiilor

sale legale. Aceasta nu numai că depășește atribuțiile autorității electorale, dar

creează un precedent periculos: orice partid ar putea pretinde că neconformitățile

sale trebuie corectate de Comisia Electorală Centrală, transformând astfel procesul

electoral într-o simulare de legalitate, în care responsabilitatea revine autorității și

nu concurenților electorali.

corecta erorile de apreciere ale partidelor politice, ci de a organiza și desfășura

procesul electoral în deplină concordanță cu normele imperative ale legislației.

Atribuirea unei sarcini de supraveghere preventivă asupra conformității interne a

listelor ar echivala cu substituirea obligațiilor primare care aparțin exclusiv

partidelor, deturnând astfel scopul legii și golind de conținut responsabilitatea

politică și juridică a acestora.

auxiliară, ceea ce ar contraveni principiilor constituționale și legale. A impune

Comisiei rolul de „corector” al dosarelor de candidatură ar echivala cu o încălcare

a imparțialității și neutralității sale și ar afecta în mod grav securitatea procesului

electoral.

Apel Centru este ilegală, întrucât:

- s-a confundat condițiile formale de admisibilitate cu cele de fond privind

eligibilitatea;

- s-a ignorat caracterul imperativ și obligatoriu al art. 16 alin. (2) lit. c) din

Codul electoral;

- s-a atribuit comisiei de recepționare competențe care excedă mandatului său

limitat la verificări formale;

- s-a substituit Comisia Electorală Centrală, ca organ colegial, în competenta

sa exclusivă de a decide asupra eligibilității;

- s-a transferat nejustificat responsabilitatea de selecție a candidaților de la

partidul politic către autoritatea electorală.

POZIȚIA INTIMATULUI

poștei electronice, Partidul Politic „Moldova Mare” a solicitat declararea recursului

inadmisibil.

12

circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în judecată,

totodată a menționat că motivele de casare, invocate în recurs de Comisia

Electorală Centrală, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de

Curtea de Apel Centru în parte ce ține de gradația pretinsei încălcări și nu relevă

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

temei de admisibilitate prevăzut la art. 2451 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ.

arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește

legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul

unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanța rezonabilă nu ar comite-o. De

asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar

legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de

apreciere.

probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident

nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția

adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci

doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată

rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 2451 alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod

clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod

determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi

admis.

suplimentară prin care a reiterat circumstanțele de fapt invocate în referința din 29

august 2025, suplimentar menționând că hotărârea supusă contestării, prin care a

fost admisă contestația în materie electorală a partidului se încadrează în practica

judiciară consolidată de Curtea Supremă de Justiție.

Justiție din dosar nr. 3ra-634/25, în vederea consolidării practicii judiciare

uniforme, or exista deja o decizie anterioară a instanței de recurs pronunțată pe fond

în aceeași problemă de drept, fapt ce a stat, de fapt, la baza respingerii recursului

ca inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

13

„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în

contencios administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei,

precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul

electoral.

Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva hotărârilor, a

deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din

oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Faptele deja cunoscute autorităților publice sau instanțelor de judecată competente,

faptele general notorii și faptele prezumate în virtutea prevederilor legale nu necesită

a fi probate, pînă la proba contrarie”

„Orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile sau

libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporționalității.

O măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă:

a) este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite

prin lege;

b) este necesară pentru atingerea scopului;

c) este rezonabilă.

Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă

prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit.”

„Petițiile anonime sau cele depuse fără indicarea adresei poștale sau electronice a

petiționarului nu se examinează.

Dacă petiția nu corespunde cerințelor prevăzute la art.72 alin.(3) sau art.75 alin.(1)

lit.c)–e), solicitantului i se indică asupra neajunsurilor și i se acordă un termen

rezonabil pentru înlăturarea lor. În cazul în care petiționarul nu înlătură neajunsurile

în termenul acordat, petiția nu se examinează.”

„Participanții la procedura administrativă expun faptele pe care se întemeiază petiția

lor în mod clar, concis și cu bună-credință. Expunerea verbală se consemnează într-un

proces-verbal.

În cadrul investigării stării de fapt participanții la procedura administrativă sînt obligați

să colaboreze cu autoritatea publică și să indice asupra probelor și faptelor care le sînt

cunoscute, să prezinte documentele pe care le dețin.

Autoritatea publică trebuie să stabilească din oficiu aspectele de fapt ale cazului care

face obiectul procedurii, fără a se limita la dovezile și afirmațiile participanților. Pentru

aceasta, autoritatea publică stabilește scopul investigațiilor necesare și felul acestora.

Investigațiile nu sînt necesare:

a) atunci cînd faptele sînt probate fondat de către participanți și nu sînt înaintate

obiecții;

b) atunci cînd faptele rezultă din studii, cercetări, statistici publice, cu condiția ca

aceste surse să fie indicate și accesibile opiniei publice;

c) în cazul unor proceduri cu caracter de urgență, întemeiate pe interesul public, dacă

faptele au fost stabilite și în mod evident nu sînt contestabile.”

14

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de

solicitare a probelor înaintate de participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea

cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și

pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu

au fost discutate de participanții la proces.

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă,

totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.

Instanța de judecată poate avea o discuție juridică cu participanții la proces sau poate

da în scris indicații cu privire la situația de drept a cauzei examinate.”

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente

examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:

Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor

judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de

3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul

procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

15

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau

a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la

rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu

au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

constată că hotărârea motivată a fost comunicată autorității recurente, prin

intermediul poștei electronice, la 31 august 2025, ora 13:25. Recursul nemotivat a

fost depus la data de 30 august 2025, iar motivarea recursului la 31 august 2025,

ora 16:55, prin urmare cu respectarea termenului legal prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ, coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul electoral.

recursul declarat de Comisia Electorală Centrală, s-a casat hotărârea din 26 august

2025 a Curții de Apel Centru, corectată prin încheierea din 26 august 2025 și s-a

emis o decizie nouă, prin care s-a respins acțiunea.

revizuire asupra deciziei instanței de recurs din data de 30 august 2025.

admis cererea de revizuire depusă de către Partidul Politic „Moldova-Mare”, a

casat decizia din 30 august 2025 a Curții Supreme de Justiție și se reținut cauza

pentru examinare în ordine de recurs.

MOTIVAREA INSTANȚEI

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

16

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca

primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

de Comisia Electorală Centrală”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul autorității recurente

cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară

a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că

aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,

respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ.

„hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr.246/2023. O

hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul

intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată

sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă

nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu

bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă

judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și

gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea

reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident

nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția

adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci

doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată

rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod

clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod

determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi

admis.

că, recursul depus de Comisia Electorală Centrală, conține obiecții de fapt și de

drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate

în mod corespunzător.

17

dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din Codul

administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia.

condițiilor de formă, nu și de fond, urmare a depunerii cererii de înregistrare a listei

de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova nu atestă

admisibilitate recursului. Or, cert este faptul că CEC are sarcina de a notifica

candidatul sub aspect al neconformităților de formă sau de ordin tehnic în condițiile

în care verifică cererea de înregistrare la momentul depunerii ei și inițierii

procedurii administrative. În acest sens, autoritatea acționează în ordinea art. 76

alin. 2 din Codul administrativ, cu obligația notificării candidatului despre

neajunsurile prevăzute la art. 72 alin. 3 sau 75 alin. 1 lit.c)-e) a Codului

administrativ.

23.08.2025, autoritatea administrativă este obligată să acționeze în ordinea și

conformitatea prevederilor art. 22, 85 și 219 Cod administrativ, fiind obligată să

realizeze din oficiu o analiză individualizată situației depistate, în colaborare

reciprocă pentru stabilirea stării de fapt.

candidatului din motiv a lipsei condițiilor de fond ce țin de eligibilitatea unuia

dintre candidați și pe cale de consecință, nerespectarea cotelor de reprezentare a

candidaților pe listă în dependență de gen.

de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare (aprobat prin

Hotărîrea CEC nr. 1204 din 30.08.2023) prevede dreptul partidelor politice și

blocurilor electorale, până la începerea campaniei electorale, de a solicita

înlocuirea unui candidat din lista înregistrată prin retragerea acestuia și desemnarea

unui alt candidat, odată ce cererea înaintată de Partidul Politic „Moldova Mare” s-

a examinat pe fondul pretenției înaintate și i s-a respins anume pe fond, în condițiile

în care art. 22, 85 și 219 din Codul administrativ pune în sarcina autorităților

publice să cerceteze starea de fapt din oficiu, aceasta nefiind legată nici de

solicitările și nici de cererile părților, autoritatea electorală urma să clarifice

aspectul legat de eligibilitatea candidatului identificat cu incompatibilitate, inclusiv

prin oferirea posibilității de a remedia de către partid a listei de candidați (ceea ce

nu se atestă la caz), deci, autoritatea electorală a procedat la o examinare

incompletă a circumstanțelor relevante, omițînd valorificarea deplină a

competențelor legale. În acest sens recursul depus de către Comisia Electorală

Centrală nu susține filtrul admisibilității.

contestată, inclusiv prin prisma principiului proporționalității stabilit la art. 29 din

Codul administrativ.

recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare

clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul

18

administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile

se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

recurente la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul

acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

19

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Comisia Electorală Centrală.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Diana Stănilă

Judecători Gheorghe Stratulat

Ghenadie Eremciuc

20