3ra-634/25 — cu privire la anularea actului defavorabil,

3ra-634/25 — cu privire la anularea actului defavorabil, (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de către Comisia Electorală

Centrală,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică” împotriva

Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea actului defavorabil,

împotriva hotărârii din 29 august 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 3ra-634/25

PIGD 2-25122977-01-3ra-01092025

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

Dezacordul autorității publice recurente cu decizia primei instanțe nu constituie un

temei de casare a ei.

Curtea de Apel Centru – jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval

02 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de către Comisia Electorală

Centrală,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

la Curtea de Apel Centru acțiune împotriva Comisiei Electorale Centrale,

solicitând:

- anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3853 din 24 august 2025, prin care s-

a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova, înaintată de Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică”, înregistrată la

Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/21806 din 17 august 2025;

- obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită un act administrativ favorabil și să admită

cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii

Moldova, înaintată de Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică”, înregistrată cu nr. CEC-

7/21806 din 17 august 2025, cu cererea privind confirmarea doamnei Chesari Svetlana, în

calitate de reprezentant în Comisia Electorală Centrală și a doamnei Bejenari Ala, în

calitate de persoană responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidului Politic „Noua

Opțiune Istorică”.

că, la 17 august 2025, președintele partidului, Chesari Svetlana a depus la Comisia

Electorală Centrală cererea privind înregistrarea listei de candidați la funcția de

deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Noua

Opțiune Istorică”, la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, cu anexa:

 Procesul-verbal nr. 1 al ședinței Biroului Permanent Central al Partidului Politic „Noua

Opțiune Istorică” din 01 august 2025;

 Procesul-verbal nr. 3 al ședinței Consiliului Național al Partidului Politic „Noua Opțiune

Istorică” din 09 august 2025;

 Lista de candidați în limba română, inclusiv versiunea electronică a listei;

 Lista nominală a membrilor organului responsabil pentru desemnarea candidaților la

funcția de deputat, care au participat la ședințele unde s-a luat decizia de a desemna lista

de candidați;

 Actul ce confirmă componența numerică și nominală a organelor responsabile pentru

desemnarea listei de candidați la funcția de deputat;

 Datele biografice ale candidaților;

 Declarațiile candidaților privind consimțământul de a candida pentru funcția de deputat

 Declarațiile de avere și interese personale ale candidaților pentru ultimul an înainte de

alegerile parlamentare;

 Declarațiile candidaților pe propria răspundere în condițiile art. 68 alin. (1) lit. f) Cod

electoral

 Copiile de pe actele de identitate ale candidaților;

 Simbolul electoral în variantă electronică și pe suport de hârtie;

 Descrierea simbolului și declarația pe propria răspundere privind utilizarea cu titlu

gratuit a simbolului electoral în alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025;

1

 Extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice din 30 iulie 2025 (în copie);

 Cererea privind confirmarea doamnei Chesari Svetlana în calitate de reprezentant în

Comisia Electorală Centrală;

 Cererea privind confirmarea doamnei Bejenari Ala în calitate de persoană responsabilă

de finanțe (trezorier).

Comisiei și însoțită cu copiile actelor strict conform modelului de cerere (anexa nr.

1 la Regulamentul CEC nr. 1204/23) și strict conform modelului procesului-verbal

al organului responsabil pentru desemnarea candidaților pentru partide

politice/blocuri electorale cu modelul de Lista a candidaților (anexa nr. 3 la

Regulamentul CEC nr. 1204/2023). Aceste înscrisuri probatorii dovedesc faptul că

cererea Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică” din 17 august 2025, este în

absolută conformitate cu prevederile legale și cu modelele actelor elaborate de

Comisia Electorală Centrală.

comportament inechitabil și a aplicat duble standarde față de Partidului Politic

„Noua Opțiune Istorică”, or, la 22 august 2025, ora 17:20, în afara orelor de lucru,

la poșta electronică a partidului a parvenit un demers, prin care Comisia Electorală

Centrală în mod absolut abuziv și neîntemeiat a solicitat suplimentar acte, care

reieșind din alte hotărâri publicate pe portalul instituției, nu au fost solicitate de la

alte partide politice, care au depus acte absolut similare celor depuse de către

Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică”.

august 2025, s-a admis cererea Partidului Politic „Liga Orașelor și Comunelor” și

prin hotărârea nr. 3850 din 24 august 2025, Comisia a admis cererea Partidului

Liberal, și alte partide, selectate în mod neînțeles, or, de la aceste partide nu au fost

solicitate suplimentar nici un fel de hotărâri fie a birourilor fie a consiliilor

partidelor politice.

august 2025, Comisia Electorală Centrală a comunicat că pentru a fi emis actul

administrativ solicitat, urmează a fi clarificate anumite aspecte și înlăturate

neconformitățile identificate în procesul de verificare a documentelor însoritoare,

prezentate Comisiei Electorale Centrale și anume specificând că:

 Lista de candidați la funcția deputat în Parlamentul Republicii Moldova, înaintată de

Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică” în limba româna, inclusiv versiunea electronică

transmisă Comisiei, nu este insolită de mențiunea expresă a procesului-verbal la care

aceasta se referă; la acest aspect Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică” a

susținut că această listă a fost anexată la procesul-verbal al Consiliului

Național al Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică” din 09 august 2025 și,

în mod evident, conform statutului, a fost anexată la cererea din 17 august

2025, or, anume consiliul este împuternicit să aprobe/să desemneze lista

candidaților, mai mult, acesta mențiune nu există în anexa nr. 3 la

Regulamentul CEC nr. 1204/23.

 Conform art. 4.68 și 4.74 din Statutul Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică”,

hotărârile Consiliului Național și ale Biroului Permanent Central se adoptă cu majoritatea

simplă a membrilor prezenți. Potrivit proceselor-verbale prezentate, rezultă că nu au fost

2

transmise către Comisie următoarele hotărâri: hotărârea Biroului Permanent Central al

Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică” din 01 august 2025 ”Cu privire la perfectarea

și aprobarea proiectului Listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova pentru alegerile din 28 septembrie 2025, care urmează a fi propusă

spre aprobare/desemnare Consiliului Național al Partidului Politic „Noua Opțiune

Istorică””; hotărârile adoptate de Consiliul Național al Partidului Politic „Noua Opțiune

Istorică” în ședința din 09 august 2025;

 Cererea privind confirmarea reprezentantului în Comisia Electoral Centrala nu este

însoțită de declarația pe propria răspundere privind inexistenta oricăror situații de

incompatibilitate prevăzute la pct. 11, din Regulamentul cu privire la statutul și activitatea

reprezentanților concurenților electorali participanților la referendum, aprobat prin

Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3636/2025;

Însă, reclamantul a menționat că declarația în cauză lipsește în modelul de

cerere (anexa nr. 1 la Regulamentul CEC nr. 1204/23).

 La cererea cu privire la confirmarea persoanei responsabile de finanțe

(trezorier) în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (3) Cod electoral nu

sunt anexate: a) declarația că persoana desemnata nu deține funcții de

demnitate publică.

președintele Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică”, a înaintat la Comisia

Electorală Centrală o cerere înregistrată sub nr. 14 din 23 august 2025, la care a

anexat:

- Lista candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova cu mențiunea

procesului-verbal al ședinței Consiliului Național al Partidului Politic „Noua Opțiune

Istorică” din data de 09 august 2025 (5 file, în limba română, inclusiv în versiunea

electronică pe e-mail/card de memorie);

- Hotărârea nr. 1 a Biroului Permanent Central al Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică”

din 01 august 2025 cu privire la aprobarea proiectului Listei de candidați la funcția de

deputați în Parlamentul Republicii Moldova, la alegerile din 28 septembrie 2025, pe 1

filă, în limba română, inclusiv anexa pe 5 file;

- Anexa nr. 2 la procesul-verbal al ședinței Biroului Permanent central din 01 august 2025

pe 5 filă, în limba română;

- Hotărârea nr. 1 a Consiliului Național al Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică” din

09 august 2025 cu privire la aprobarea/desemnarea Listei candidaților la funcția de

deputați în Parlamentul Republicii Moldova, pentru alegerile din 28 septembrie 2025, pe

1 filă, în limba română, inclusiv anexa pe 5 file;

- Hotărârea nr. 2 a Consiliului Național al Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică” din

09 august 2025 cu privire la desemnarea lui Chesari Svetlana, ca reprezentant al Partidului

Politic „Noua Opțiune Istorică” în Comisia Electorală Centrală, pe 1 filă, în limba

română;

- Hotărârea nr. 3 a Consiliului Național al Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică” din

09 august 2025 cu privire la aprobarea simbolului și sloganului Partidului Politic „Noua

Opțiune Istorică”, pe 1 filă, în limba română;

- Hotărârea nr. 4 a Consiliului Național al Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică” din

09 august 2025 cu privire la desemnarea lui Bejenari Ala, ca responsabilă de finanțe

(trezorier) al Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică”, pe 1 filă, în limba română;

- Hotărârea nr. 5 a Consiliului Național al Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică” din

09 august 2025 cu privire la desemnarea lui Chesari Svetlana, ca persoană împuternicită

de a depune documentele din partea Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică” în

condițiile capitolului V din regulamentul Comisiei Electorale Centrale privind

3

particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, pe 1

filă, în limba română;

- Anexa nr. 2 la procesul-verbal al ședinței Consiliului National din 09 august 2025 pe 1

filă, în limba română;

- Declarația pe propria răspundere privind inexistența situațiilor de incompatibilitate a

reprezentantului Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică” - Chesari Svetlana la Comisia

Electorală Centrală, pe 1 filă, în limba română;

- Declarația persoanei desemnate în calitate de responsabilă de finanțe (trezorier) al

Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică” - Bejenari Ala precum că nu deține funcții de

demnitate publică, pe 1 filă, în limba română;

- Copia diplomei de licență a lui Bejenari Ala, pe 1 filă, în limba română;

- Declarațiile de avere și interese după cum urmează: Nr. 5 - Bobeica Ioana, pe 6 file; Nr.

10 - Macari Andrei, pe 6 file; Nr. 18 - Cucereanu Gheorghe, pe 6 file; Nr. 19 - Mejinschi

Vadim, pe 6 file; Nr. 23 - Gușan Roman, 6 file; Nr. 25 - Nicolaescu Ion, pe 6 file; Nr. 28

- Butnari Angela, pe 6 file; Nr. 30 - Turuta Adrian, pe 6 file; Nr. 44 - Bunescu Alexandru,

pe 6 file; Nr. 51 - Popa Ruslan, pe 6 file;

- Declarațiile pe propria răspundere privind lipsa interdicțiilor după cum urmează: Nr. 22 -

Porubin Larisa, pe 1 filă; Nr. 27 - Cusursuz Oleg, pe 1 filă.

conformat în totalitate cerințelor Comisiei Electorale Centrale, prezentând toate

actele și declarațiile cerute prin demersul nr. 8584 din 22 august 2025, prin

hotărârea nr. 3853 din 24 august 2025, publicată pe portalul Comisiei Electorale

Centrale și recepționată prin e-mail la 25 august 2025, ora 13:43, a fost respinsă

cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova, înaintată de Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică”,

înregistrată sub nr. CEC-7/21806 din 17 august 2025.

Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică” a menționat că, Comisia Electorală

Centrală a reținut următoare: „la examinarea setului de documente aferent

neconformităților constatate în procesul de examinare a dosarelor candidaților

desemnați, prezentat prin răspunsul nr. CEC-7/22098 din 23 august 2025, s-a

stabilit că în declarația de avere și interese personale a candidatului de la poziția

nr. 18 nu au fost înlăturate neajunsurile comunicate”.

demersul Comisiei Electorale Centrale din 22 august 2025, nu i-a fost comunicat

sub nici o formă despre neajunsurile candidatului sub nr. 18 în declarația de avere

și interese.

informația prezentată de autoritățile administrației publice centrale, prin prisma

art. 16 alin. (2) Cod electoral, persoana de la poziția nr. 20 din lista de candidați,

ar fi fost condamnată în baza art. 207 Cod penal. În urma examinării listei

membrilor de partid prezentată de către Chesari Svetlana, la situația din 15 august

2025, candidatul de la poziția nr. 20 are statut de membru al partidului respectiv.

În conformitate cu prevederile pct. 3. 4 lit. a) din Statutul Partidului Politic „Noua

Opțiune Istorică”, nu poate fi membru de partid o persoană condamnată printr-o

sentință de judecată irevocabilă pentru comiterea unei infracțiuni cu intenție. Din

informația prezentată de organele de resort, în condițiile art. 16 alin. (2) lit. c) Cod

4

electoral, se atestă faptul că persoana vizată a executat pedeapsa penală, ceea ce

atestă faptul emiterii în privința acesteia a unei sentințe irevocabile. Astfel, se

constată faptul că solicitantul înregistrării listei de candidați, desemnând în

calitate de membru de partid o persoană condamnată irevocabil, a neglijat

propriile prevederi statutare, ceea ce atestă caracterul neavenit al candidatului în

lista prezentată și a cest fapt duce în mod implicit la excluderea acestuia în

procedura administrativă de examinare a admisibilității prezentate”.

„Noua Opțiune Istorică” a remarcat că, în ziua aderării la partid, candidatul de la

poziția 20 a comunicat despre acest fapt și a prezentat caziere judiciare, care însă

conțin datele eronate, în contradicție cu certificatul nr. 122 din 15 august 2025,

eliberat de Biroul de Probațiune Chișinău a Inspectoratului Național de Probațiune

al Ministerului Justiției RM, prezentat partidului, prin care se atestă și se confirmă

că cetățeanul Bria Petru, condamnat pe data de 08 iunie 2017 prin decizia Curții de

Apel Chișinău, în baza art. 207, art. 3621 alin. (3), art. 84 alin. (1) din Codul penal

la o pedeapsă pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și

exercita activități de administrare și gestionare a societăților comerciale în

domeniul sportului și turismului pe un termen de 4 ani, conform art. 90 din Codul

penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

probațiune de 3 ani, prin care se confirmă că a fost exclus din evidența în temeiul

expirării termenului pe 08 iunie 2021.

cu data de 08 iunie 2021 și în ziua aderării la Partidul Politic „Noua Opțiune

Istorică”, cât și în perioada includerii în lista candidaților la funcția de deputat în

parlamentul Republicii Moldova, avea și are dreptul de a înainta candidatura sa,

inclusiv prin prisma dreptului de vot și dreptului de a fi ales, garantat de art. 38 al

Constituției RM.

ale Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI, conform datelor din caziere

judiciare din 11 august 2025 și 08 februarie 2024, prin care nu s-a reflectat

informația de la Biroul de Probațiune Chișinău a Inspectoratului National de

Probațiune al Ministerului Justiției, expediată către STI al MAI în luna iunie anului

2021, mai mult toate aceste fapte au fost verificate de către Comisie, reieșind din

materialele cauzei.

Statutul Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică”, faptul condamnării

membrului de partid duce la excluderea acestuia din rândurile membrilor săi,

nefiind necesar caracterul irevocabil al sentinței. În conformitate cu art. 25 alin.

(2) Cod de procedură penală, nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvârșirea

unei infracțiuni, precum și supus unei pedepse penale, decât în baza hotărârii

definitive a instanței de judecată, adoptată în condițiile prezentului cod. În

corespundere cu art. 466 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel rămân definitive la data pronunțării deciziei in apel. Astfel, din cele

constatate în prezenta procedură administrativă rezultă că în privința candidatului

de la poziția nr. 8 de pe listă, la data 21 februarie 2024 Judecătoria Bălți, sediul

5

central a emis sentința, prin care l-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal (falsificarea cazierului judiciar) cu

eliberarea de răspundere penală în legătură cu intervenirea termenului de

prescripție, soluția în cauză fiind menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din

09 iulie 2024”.

menționat că Rusu Virgiliu, a comunicat acesta situație la data când a aderat la

partid, or, în altă ordine de idei, este important faptul că acesta nu a săvârșit

infracțiuni cu intenție, fiind învinuit și eliberat de răspunderea penală nu pentru

confecționarea cazierului judiciar, ci pentru deținerea sau folosirea acestuia,

neștiind că acest cazier este falsificat. De altfel, acest cazier i-ar fi fost eliberat către

STI al MAI, și respectiv, nici nu a recunoscut vina, a contestat cu apel și recurs

(care încă nu a fost examinat de către Curtea Supremă de Justiție).

instanței de fond și instanței de apel cu cazier detaliat din 08 august 2025, care

conține date eronate, deoarece Rusu Virgiliu nu a fost și nu este bănuit, învinuit sau

inculpat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 192 alin. (2) Cod penal

„Pungășie”, așa cum este indicat greșit în cazierul CJVA-25-039965 din 08 august

2025.

răspundere pentru erorile comise de către colaboratorii STI al MAI, și condamnarea

contestată în privința acestuia nu este irevocabilă, mai mult, infracțiunea a fost

săvârșită prin imprudență și nu cu intenție.

(2) lit. c) din Codul electoral, care a stat la baza excluderii abuzive a candidatului

cu nr. 20 din lista prezentată de partidul politic, care chipurile a adus la

necorespunderea cotei minime de reprezentare de 40 % pentru ambele sexe

proporționalității a fiecărui gen de 40%, nu poate fi luată în considerare după

restabilirea de către instanța a dreptului vătămat al candidatului cu nr. 20 în Lista

candidaților la funcția de deputat în Parlament, pentru alegerile din 28 septembrie

2025, prezentată de Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică”.

persoanele care sunt condamnate la închisoare (privațiune de libertate) prin

hotărâre judecătorească definitivă, precum și persoanele care au antecedente penale

nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție. Organele electorale sunt informate

despre existența antecedentelor penale de către organele Ministerului Afacerilor

Interne și/sau de către Autoritatea Națională de Integritate și Ministerul Justiției, în

limita competențelor.

Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică”, nu cad sub incidența normei enunțate,

respectiv, instanța urmează se anuleze actul administrativ defavorabil și să oblige

autoritatea emitentă să admită cererea Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică”

cu emiterea unei hotărâri privind admiterea cererii Partidului Politic „Noua Opțiune

Istorică” din 17 august 2025, completată prin cerere din 23 august 2025.

6

art. 21, art. 36 din Codul administrativ și a susținut că, conform jurisprudenței

CtEDO, potrivit regulilor unui proces echitabil pornind de la aprecierea rolului

determinant al concluziilor sale, instanța de judecată are obligația să examineze

efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii (Hirro Balani vs Spania

09 decembrie 1994; Georgiadis vs Grecia nr. 21522/93 din 29 mai 1997).

a menționat că acesta are drept consecință obligativitatea respectării legilor inclusiv

de către forul legislativ suprem al statului, această exigență fiind impusă nu doar

indivizilor sau persoanelor juridice private, ci autorităților și instituțiilor publice.

ca aceștia să acționeze în limita atribuțiilor care le-au fost acordate.

inclusiv a instituțiilor statale, normelor clare, previzibile și prestabilite ale

dreptului. Principiul legalității ca componentă a principiului supremației dreptului,

sub aspect formal, presupune că, autoritatea publică trebuie să fie investită cu

competențe prin lege, să organizeze aplicarea legii și să aplice nemijlocit legea.

activitatea administrativă a autorității publice prin care își realizează competențele,

în special când este vorba de activitate administrativă discreționară și obligația

autorităților publice de a desfășura activitatea administrativă discreționară

corespunzător scopului legii.

asemenea, limitele discreției acordate autorității cu suficientă claritate, având în

vedere scopul pentru care atribuțiile legale a autorității au fost reglementate pentru

evitarea desfășurării unei activități administrative arbitrare.

libertăților persoanelor trebuie evaluată din punct de vedere al legalității acesteia,

în același rând, din jurisprudența CEDO rezultă că existența și calitatea legii este

supusă controlului Curții sub două condiții cumulative. Prima, existența legii, se

apreciază în sens material: să existe, să fie în vigoare la momentul ingerinței, să

statueze asupra garanțiilor adecvate și să prezinte un minim de efectivitate (aspectul

formal). Cea de-a doua, atestă compatibilitatea legii cu preeminența dreptului și

impune cerințele de accesibilitate și de previzibilitate (Leander vs Suedia, 26 martie

1997; Loizidou vs Turcia, 23 martie 1995). Legislația națională trebuie să fie clară,

previzibilă și suficient de accesibilă (Silver și alții vs Regatul Unit).

politic a relatat că principiul proporționalității se referă la faptul că măsurile prin

care se efectuează o ingerință în drepturile persoanei, ar trebui folosite cu atenție și

numai atunci când este cu adevărat urgent. Prin urmare, puterea publică nu ar trebui

să intervină în drepturi mai mult decât este necesar. Din aceste motiv, principiul

proporționalității este adesea denumit „interdicția excesului”, în substanță,

principiul proporționalității este un „mijloc de cântărire”, atunci când autoritatea

publică intervine prin activitatea administrativă în drepturile persoanei.

7

verticală și cuprinde anumite elemente. Potrivit algoritmului de verificare a

proporționalității, testul eșuează și actul administrativ individual este ilegal, dacă

cel puțin lipsește un element. În așa fel, o măsură oficială întreprinsă de autoritățile

publice este proporțională, dacă are un scop legitim; este potrivită; necesară;

rezonabilă. În lumina celor invocate supra, reclamantul susține prevederile art. 137

din Codul administrativ, potrivit căruia, în exercitarea dreptului discreționar

atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință în limitele legal

stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

consecințe juridice este legală, atunci dreptul discreționar al autorității publice se

reduce la alegerea consecinței juridice/soluției legale. Stările de fapt identice în

esență se tratează identic. O tratare neidentică a două stări de fapt identice se admite

doar din motiv obiectiv. Dacă într-un caz autoritatea publică și-a exercitat dreptul

discreționar într-un anumit mod, atunci în cazuri similare ea este obligată sa își

exercite dreptul discreționar în același mod. Această regulă nu se aplică dacă

autoritatea publică intenționează să își schimbe în viitor practica de exercitare a

dreptului discreționar în cazuri similare.

administrativ unde se manifestă puterea discreționară se referă la aspectele care,

într-un cadru legal, conferă Comisiei Electorale Centrale o anumita libertate de

decizie, acest lucru nu presupune în nici un caz devierea de la litera legii că decizia

luată în mod discreționar, trebuie să fie una optimă, să corespundă finalității actului,

sensului legislației în vigoare, principiilor generale ale dreptului intern și

internațional, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, deci să corespundă

scopului urmărit, care alcătuiește esența „dreptului discreționar”, a cărui realizare

se efectuează cu respectarea principiilor legalității, oportunității și a echității.

având obligația de a explica de ce a adoptat o anumită conduită din mai multe

posibile nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul legii. Or, puterea

discreționară nu trebuie confundată cu posibilitatea de a acționa arbitrar sau fără

control, cum se pare că ar sugera-o utilizarea cuvântului „discreționar”.

Subsecvent, atunci când decizia administrativă nu respectă limitele exterioare pe

care legea le stabilește puterii discreționare a administrației, intervine excesul de

putere, motiv pentru care actul administrativ contestat este unul ilegal.

încălcarea art. 14 al Convenției europene. Or, interpretarea și aplicarea dispozițiilor

legale în mod diferit, generează o activitate administrativă neuniformă în cadrul

autorității pârâte, ceea ce creează un tratament inegal unor persoane aliate în situații

identice. Întrucât autoritatea pârâtă în situații identice tratează stările de fapt în

mod diferit, autoritatea publică a creat un climat de insecuritate juridică, ceea ce

este în contradicție cu principiul securității juridice. Achiesând la prevederile art.

87 și art. 137 din Codul administrativ, reclamantul deduce că autoritatea publică a

acționat cu rea-credință în exercitarea dreptului discreționar, admițând duble

standarde în cadrul examinării unor contestații cu obiect similar.

8

lista partidelor persoanelor care pot participa la alegerile parlamentare din 28

septembrie 2025, sunt limitate în drepturi fundamentale și anume dreptul de a alege

și a fi alese.

constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin alegeri libere, care

au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

Dreptul de a fi aleși le este garantat cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot,

în condițiile legii.

al Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertaților

fundamentale. Potrivit art. 2 alin. (1) din Constituție, suveranitatea națională

aparține poporului Republicii Moldova. Această suveranitate este exercitată prin

alegeri libere. Odată ce o bună parte din cetățeni sunt eliminați abuziv din dreptul

său de a candida, atunci o parte din popor este limitat în dreptul său de a alege și

exercita partea sa de suveranitate națională, deoarece există o probabilitate mare ca

cei pentru care alegătorii au dorit să voteze să fie excluși din procesul electoral.

Fiecare alegător trebuie să aibă posibilitatea ca votul său să influențeze alcătuirea

corpului legislativ, în caz contrar ar rămâne fără fond dreptul de vot, procesul

electoral și, în cele din urmă, ordinea democratică în sine (Riza și alții împotriva

Bulgariei).

În ceea ce privește cine se poate prevala de o presupusă încălcare a acestui

aspect „pasiv”, Curtea a recunoscut că atunci când legislația electorală sau măsurile

luate de autoritățile naționale restrâng dreptul candidaților luați individual de a

candida la alegeri pe lista unui partid, partidul respectiv poate în această calitate, să

se considere victima unei încălcări a art. 3 din Protocolul de candidații săi (Partidul

Laburist Georgian împotriva Georgiei, Riza și alții împotriva Bulgariei).

Restrângerea dreptului de a candida la alegeri, chiar dacă urmărește un scop

legitim, nu trebuie să aibă ca efect înlăturarea caracterului efectiv al acestui drept,

deoarece fie condițiile sunt introduse prea târziu ori prea brusc, fie nu sunt suficient

de clare.

Cu privire la existența unui echilibru corect între principiile concurente,

Curtea a reținut că în Avizul consultativ din 08 aprilie 2022 pentru Curtea Supremă

Administrativă a Lituaniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că la

aprecierea proporționalității unei măsuri generale care restricționează exercițiul

dreptului de a candida pentru ocuparea unei funcții elective, trebuie analizate

următoarele chestiuni: dacă durata restricției este limitată în timp sau dacă există

posibilitatea de a solicita reexaminarea acesteia; dacă restricția se aplică pe baza

unor criterii obiective; dacă procedura de aplicare a restricției este însoțită de

suficiente garanții apte să asigure protecția împotriva arbitrariului.

Europeană este diferit de celelalte dispoziții ale Convenției și ale protocoalelor sale

care garantează drepturi, deoarece stabilește obligația înaltei Părți Contractante de

a organiza alegeri în condiții care sa asigure exprimarea liberă a opiniei oamenilor

și nu un drept sau o libertate particulară. Curtea Europeană reiterează în cauza Hirst

9

împotriva Regalului Unit că, marja de apreciere în acest domeniu este largă

(Mathieu-Mohin Clerfayt, § 23, § 52, Matthews împotriva Regatului Unit [CG), nr.

24833/94, § 63, CEDO 1999-I, Labita împotriva Italiei [CG], nr. 26772/95, § 201,

CEDO 2000-IV și Podkolzina împotriva Letoniei, nr. 46726/99, § 33, CEDO 2002-

II).

Există multe modalități de organizare și funcționare a sistemelor electorale și

o multitudine de diferențe în Europa, în special în evoluția istorică, diversitatea

culturală și gândirea politică, pe care fiecare stat contractant trebuie să o

încorporeze în propria viziune a democrației. Totuși, revine Curții Europene o

decizie finală privind respectarea cerințelor articolului 3 din Protocolul nr. 1:

trebuie să se asigure că limitările nu reduc drepturile în cauză până la atingerea lor

în substanța lor și îi privesc de eficiența lor, că urmăresc un scop legitim și că

mijloacele folosite dezvăluie nu disproporționate (Mathieu-Mohin și Clerfayt, 23,

are obligația de a crea condiții adecvate pentru realizarea voinței suverane a

poporului pe calea exercitării drepturilor electorale de către cetățeni și, respectiv, a

formării unor organe autonome și independente ale puterii publice, menite să

transpună în viață interesele poporului și să garanteze drepturile și libertățile

omului și cetățeanului Republicii Moldova. Importanța alegerilor și respectării

dreptului la vot a fost în atenția Curții Constituționale și în alte cazuri:

- 37 potrivit art. 2 din Constituție, suveranitatea națională aparține poporului Republicii

Moldova, care o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative.

- 38 Curtea a reținut că suveranitatea națională constă în dreptul poporului de a hotărî

necondiționat asupra intereselor sale și de a le promova în formele stabilite de Legea Supremă.

Acest principiu constituțional derivă din art. 1 din Constituție, care consacră caracterul suveran

al statului.

- 39 potrivit normei constituționale, suveranitatea națională poate fi exercitată de către

popor în mod direct, prin participarea la alegerile în Parlament, în autoritățile administrației

publice locale, precum și la referendumuri.

- 40 În Hotărârea nr. 15 din 27 mai 2014, Curtea Constituțională a subliniat: 46. [. . . ] în

sensul articolului 2 din Constituție, o democrație veritabilă poate fi constituită numai de către

popor, prin exercitarea suveranității naționale în mod direct ori prin intermediul reprezentanților

săi, aleși în cadrul unui scrutin democratic.

- 41 De asemenea, Comisia de la Veneția, în Codul de bună conduită în materie electorală,

adoptat în cadrul celei de-a 52 sesiuni (Veneția. 18-19 octombrie 2002), a relevat următoarele:

„Democrația este, la fel ca și drepturile omului și supremația dreptului, unul din cei trei piloni ai

patrimoniului constituțional european, precum și ai Consiliului Europei. Ea nu poate fi concepută

fără alegeri, respectând un anumit număr de principii considerate democratice.

- 42 Curtea a reiterat că dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și art. 2 alin. (1),

urmează a fi corelate cu prevederile art. 38 din Legea Supremă, potrivit căreia, voința poporului

constituie baza puterii de stat, aceasta exprimându-se prin alegeri libere, care au loc în mod

periodic, prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

- 43 Curtea a reținut că dreptul de vot al cetățenilor Republicii Moldova de la vârsta de 18

ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, este consacrat expres prin dispozițiile art. 38 alin.

(2) din Constituție, fiind unul din drepturile electorale fundamentale.

- 44 Curtea a menționat că realizarea în practică a dreptului de vot al cetățenilor are loc prin

participarea la alegerile în Parlament, în autoritățile administrației publice locale, precum și la

referendumuri.

10

- 45 În acest sens, prin Hotărârea nr. 15 din 27 mai 1998, Curtea a reținut că alegerile

constituie nu numai un mijloc de exercitare de către cetățeni a drepturilor lor politice, consacrate

de Constituție, ci și un mijloc de dotare a instituțiilor unui stat democratic cu o capacitate coerentă

de expresie, pentru a face posibilă organizarea unor centre de decizie politică eficiente și în

măsură să imprime activității de stat o orientare general ne fragmentată.

- 46 astfel, fiind caracteristice unui stat de drept, alegerile și referendumul sunt instrumente

prin excelență ale democrației directe, în care alegătorii își exprimă opțiunea.

- 47. dreptul de vot, fiind un drept fundamental, potrivit art. 4 din Constituție, urmează a fi

interpretat și aplicat inclusiv prin raportare la garanțiile instituite în Declarația Universală a

Drepturilor Omului, Convenția europeană și Pactul internațional cu privire la drepturile civile și

politice, care stabilesc că voința poporului este baza puterii de stat.

că prin actul administrativ defavorabil sunt limitate drepturile electorale, deci, actul

contestat contravine standardelor și recomandărilor unanim recunoscute, aprobate

de Comisia de la Veneția în Codul bunelor practici în materie electorală din 2002.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

acțiunea:

 s-a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3853 din 24 august

2025;

– s-a obligat Comisia Electorală Centrală, să reexamineze cererea

Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică” de înregistrare a listei de

candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova,

înregistrată cu nr. CEC-7/21806 din 17 august 2025, ținând cont de

raționamentele expuse în hotărâre.

– în rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. (f.d. 92,93-117)

art. 32 alin. (1), art. 68 alin. (11), art. 68 alin. (3), art. 111 alin. (1)-(6), art. 112 alin.

(1) și (2) din Codul electoral, a concluzionat că cererea de chemare în judecată este

parțial întemeiată.

hotărârea contestată, a stabilit că temei de respingere a cererii de înregistrare a listei

de candidați, înaintată de Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică”, a servit faptele

că persoana de la poziția nr. 20 din lista de candidați a fost condamnată în baza art.

207 din Codul penal, iar în privința candidatului de la poziția nr. 8, la data 21

februarie 2024, Judecătoria Bălți, sediul central a emis sentința prin care l-a

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) din

Codul penal cu eliberarea de la răspundere penală în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție, soluția în cauză fiind menținută prin decizia Curții de

Apel Bălți din 09 iulie 2024. Drept urmare, constatând necesitatea excluderii

candidatului de la poziția nr. 20 pe lista Partidului Politic „Noua Opțiune Istorică”

la alegerile Parlamentare din 28 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a

stabilit diminuarea cotei de reprezentare în cazul candidaților începând cu poziția

nr. 51 până la poziția nr. 54 (1 candidat de genul masculin și 3 de genul feminin),

adică în proporție de 25% față de 75% în afara pragului admisibil de 40% cu 60%,

11

ceea ce în mod implicit ar atesta caracterul neconform al cererii de înregistrare a

listei de candidați.

adevăr, potrivit certificatului nr. 122 din 15 august 2025 eliberat de Biroul de

Probațiune Chișinău a Inspectoratului Național de Probațiune al Ministerului

Justiției RM, se atestă la candidatul sub nr. 20 din listă a fost condamnat în baza

art. 207, art. 3621 alin. (3), art. 84 alin. (1) din Codul penal, însă, având în vedere

că, la data de 08 iunie 2021, acesta a fost radiat din evidență ca urmare a expirării

termenului stabilit de lege, antecedentele penale ale acestuia sunt considerate

stinse.

Opțiune Istorică”, cât și în perioada includerii în lista candidaților la funcția de

deputat în Parlamentul Republicii Moldova, acesta avea și are dreptul să își

înainteze candidatura. Această concluzie este susținută expres și de prevederile art.

16 din Codul electoral, potrivit cărora nu pot fi alese, persoanele cu antecedente

penale nestinse.

2025 și nici în alte corespondențe dintre Comisia Electorală Centrală și partid nu a

fost reflectată o eventuală neconformitate în lista Partidului Politic „Noua Opțiune

Istorică” cu privire la antecedentele penale ale candidaților sub nr-le 8 și 20. Prin

urmare, nici la etapa depunerii listei și nici în cadrul ședinței Comisiei Electorale

Centrale din 24 august 2025, Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică” nu a avut

posibilitatea efectivă de a-și formula apărarea sau de a corecta pretinsele

neconformități.

poziționați în listă sub numărul 8 și 20 nu este contră prevederilor art. 16, alin. (2)

din Codul electoral, odată ce acestea nu au antecedente penale. La caz, unul din ei

fiind eliberat de răspundere penală, iar altul condamnat cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei și în termenul de probă condamnarea

condiționată nu i s-a anulat.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII

INSTANȚEI DE FOND

nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, iar în data de 31 august 2025 a

prezent motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

hotărârii Curții de Apel Centru din 29 august 2025 și pronunțarea unei decizii prin

care acțiunea înaintată de Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică” împotriva

Comisiei Electorale Centrale să fie respinsă ca fiind neîntemeiată. (f.d. 137,140-

145)

Apel Centru a aplicat greșit prevederile Codului electoral și ale Codului

administrativ, extinzând competența sa și substituindu-se atribuțiile conferite prin

lege Comisiei Electorale Centrale.

12

Istorică” prevede standarde mai ridicate în privința formării și înaintării listelor de

candidați.

condamnării unui membru de partid, indiferent de stadiul procedurii, atrage

excluderea acestuia din rândurile formațiunii, fără a fi necesară așteptarea

caracterului irevocabil al sentinței. Or, această formulare evidențiază că entitatea

statutară a dorit să instituie o protecție suplimentară, mai riguroasă decât normele

de drept comun, pentru a asigura integritatea partidului.

a ispășit o pedeapsă penală demonstrează implicit existența unei condamnări

irevocabile, aspect care nu mai poate fi contestat. Prin urmare, nu mai este în

discuție chestiunea existenței sau inexistenței antecedentului penal, ci însăși

realitatea juridică a condamnării definitive.

prevederilor statutare a partidului, prin faptul că nu respectă criteriul integrității

prevăzut în statut. Alegerea acestei persoane reflectă o ignorare a normelor interne

și subminează principiile de legalitate și credibilitate pe care partidul însuși și le-a

asumat.

înregistrarea listei candidaților unui partid politic, aceasta trebuie să fie întocmită

în deplină concordanță cu procedura prevăzută de propriul Statut.

legitimeze o procedură viciată ab initio, ceea ce ar contraveni nu doar principiului

legalității, ci și misiunii sale de garant al corectitudinii procesului electoral.

că prevederile statutare, aparent și cele aferente criteriilor de restricții cu calitate de

membru de partid țin exclusiv de administrare internă, deoarece o asemene ipoteză

este în contradicție cu raționamentele subsecvente, precum și ar atesta colizii

directe cu principiile unui stat de drept.

neconformitățile evidențiate în coraport cu norme statutare expuse în lista de

neconformități, pe când în baza raționamentului vizat supra, aceste urma a fi

exceptate de la controlul administrativ ca fiind cele de administrare internă. Cu alte

cuvinte, aplicând uniform deducția instanței ar reieși, că entitățile de drept privat

sunt absolut libere să pretindă la facilitați publice cu ignorarea propriilor prevederi

statutare, inclusiv cele legate de cvorum, persoane abilitate sau alte proceduri

„interne”, ceea ce în mod vădit încalcă ordinea publică, or proceduri interne sunt

îndreptate spre influențarea unui interes public și respectiv, fiind aprobate prin

înregistrarea la Agenția Servicii Publice sunt imperative pentru respectarea

acestora de către deponent.

caracter imperativ pentru partidele politice, respectarea cărora este o precondiție de

legalitate a revendicării unui drept oferit de lege, or neglijarea propriilor

13

reglementări, viciază existență unui asemenea drept pretins contrar normelor

aferente, care devin oficiale în urma înregistrării de către Agenția Servicii Publice.

POZIȚIA INTIMATULUI

Opțiune Istorică” și reprezentantul acestuia avocatul Alexandru Grosu au solicitat

declararea recursului inadmisibil.

precum și avocatul Alexandru Grosu a reiterat circumstanțele de fapt și de drept

indicate în cererea de chemare în judecată precum și argumentele reținute de către

Curtea de Apel Centru din hotărârea contestată.

a invocat aceleași circumstanțe și normele de drept, care au stat la baza emiterii

actului administrativ contestat de Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică” și anulat

de Curtea de Apel Centru.

evidențiat că Comisia Electorală Centrală, în toate acțiunile și deciziile sale, își

fundamentează activitatea pe principiile statului de drept, acționând cu rigoare și

imparțialitate pentru a asigura respectarea deplină a normelor juridice aplicabile. În

acest sens, fiecare hotărâre emisă de Comisie este rezultatul unei analize minuțioase

a cadrului legal, urmărindu-se evitarea oricăror conflicte de interese și garantarea

transparenței în desfășurarea procesului electoral. Comisia își asumă un rol crucial

în menținerea integrității instituțiilor democratice, asigurând că toți participanții la

procesul electoral respectă regulile și că deciziile sunt luate în mod corect, echitabil,

transparent și cu deplină responsabilitate fată de interesul public. Astfel, prin

aplicarea fără echivoc a prevederilor legale, Comisia contribuie esențial la

protejarea și consolidarea încrederii cetățenilor în corectitudinea și legitimitatea

procesului electoral ca parte componentă și de bază a creării instituțiilor

democratice din RM.

Constituție, urmează a fi interpretat și aplicat inclusiv prin raportare la garanțiile

instituite în Declarația Universală a Drepturilor Omului. Convenția europeană și

Pactul internațional cu privire la drepturile civile si politice, care stabilesc că voința

poporului este baza puterii de stat. Prin prisma celor expuse, reclamantul/intimatul

susține că, prin actul administrativ defavorabil sunt limitate drepturile electorale.

Deci, actul contestat contravine standardelor și recomandărilor unanim

recunoscute, aprobate de Comisia de la Veneția în Codul bunelor practici în materie

electorală din 2002.

Istorică” a prezentat pledoariile în susținerea referinței, indicând că recursul depus

este lipsit de fundament juridic solid, Comisia Electorală Centrală în argumentarea

recursului a reluat interpretarea faptelor deja examinare și respinse de către Curtea

de Apel Centru și nu a indica unde anume instanța de fond ar fi încălcat legea sau

ar fi denaturat probele.

14

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în

contencios administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei,

precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul

electoral.

Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva hotărârilor, a

deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente

examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:

Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor

judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de

3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul

procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau

a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la

15

rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu

au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

constată că hotărârea motivată a fost comunicată autorității recurente, prin

intermediul poștei electronice, la 31 august 2025, ora 13:25. Recursul nemotivat a

fost depus la data de 30 august 2025, iar motivarea recursului la 31 august 2025,

ora 16:55, prin urmare cu respectarea termenului legal prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ, coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul electoral.

MOTIVAREA INSTANȚEI

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca

primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

de Comisia Electorală Centrală”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul autorității recurente

cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară

a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că

16

aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,

respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ.

„hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr.246/2023. O

hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul

intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată

sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă

nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu

bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă

judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și

gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea

reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident

nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția

adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci

doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată

rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod

clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod

determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi

admis.

că, recursul depus de Comisia Electorală Centrală, conține obiecții de fapt și de

drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate

în mod corespunzător.

dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din Codul

administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia.

standarde mai ridicate de a fi membru și de a fi inclus în lista de candidați în raport

cu Codul electoral, iar persoanele poziționate sub nr. 8 și 20 nu ar urma să se

regăsească într-o atare listă, dar fiind condițiile impuse de statutul partidului, nu

poate fi acceptat în sensul admisibilității recursului, or, partidele politice în

activitatea lor se ghidează nu doar de statutul lor, dar și de legislația Republicii

Moldova. Respectarea prevederilor din statut are loc în condițiile legii, iar în caz

de constatare a necorespunderii statutului partidului cu prevederile legale, partidele

politice sunt obligate să aducă statutul în corespundere cu normele legale,

modificându-le și completându-le corespunzător, aspect reglementat de art. 18,

alin. (2) din Legea nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice.

17

de a candida pentru persoanele care sunt condamnate la închisoare (privațiune de

libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, precum și persoanele care au

antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, nefiind indicată

mențiunea excepției de la respectiva lege în cazul că statutul partidului prevede

altfel. Deci, cazului urmează a se aplica prevederile art. 16, alin. (2), lit.c) din Codul

electoral nu și statutul Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică”.

filtrul admisibilității.

recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare

clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul

administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile

se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

recurente la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

18

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul

acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Comisia Electorală Centrală.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

19