3ra-671/25 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-671/25 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de către Blocul Electoral
„Alternativa”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de către Blocul Electoral „Alternativa” împotriva Comisiei
Electorale Centrale, persoană terță Partidul Politic „Partidul Acțiune și
Solidaritate” cu privire la anularea hotărârii nr. 3941 din 08 septembrie 2025,
împotriva hotărârii din 15 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 3ra-671/25
PIGD 2-25130298-01-3ra-18092025)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu hotărârea primei instanțe nu constituie
un temei de casare a ei.
Curtea de Apel Centru – jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval
20 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de către
Blocul Electoral „Alternativa”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 10 septembrie 2025, Blocul Electoral „Alternativa” a depus acțiune
împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat anularea hotărârii nr.
3941 din 08 septembrie 2025 și obligarea Comisiei Electorale Centrale să
reexamineze contestația înregistrată sub nr. CEC-10AP/10 din 03 septembrie 2025
și să admită revendicările solicitantului.
În motivarea acțiunii a indicat că la 03 septembrie 2025, Blocul Electoral
„Alternativa” a înregistrat la Comisia Electorală Centrală contestația nr. CEC-
10AP/10 împotriva Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.
În susținerea acesteia a indicat că la 02 septembrie 2025, pe pagina oficială
din rețeaua de socializare Facebook a Ambasadei Republicii Moldova în Irlanda a
fost redistribuită o postare în format text și video cu conținut de agitație politică de
îndemn la vot în favoarea concurentului electoral, Partidul Politic „Partidul Acțiune
și Solidaritate” pentru cetățenii din diasporă cu slogane și acțiuni ce constituie fapte
grave de încălcare a legislației care reglementează serviciul diplomatic, precum și
utilizarea abuzivă a resurselor administrative. În calitate de probă a fost anexată
captura de ecran de pe pagina de Facebook a Ambasadei Republicii Moldova cu
postarea din 02 septembrie 2025, care conține mesajul și înregistrarea video
corespunzătoare celor invocate în contestație.
Reclamantul a sesizat și a solicitat atragerea la răspundere a concurentului
electoral și a persoanelor cu funcții de răspundere implicate, pentru admiterea în
fapt a următoarelor încălcări: agitație electorală interzisă; finanțare ilegală a
campaniei electorale; utilizarea ilegală a resurselor administrative.
De asemenea, contestatarul a solicitat în temeiul prevederilor art. 2, 7, 54
alin. (5) lit. f), alin. (7), 70 alin. (1), (2), (4), (6) și 91-101 din Codul electoral
admiterea contestației; constatarea încălcării cadrului normativ invocat; obligarea
la înlăturarea încălcărilor stabilite; aplicarea sancțiunilor pentru încălcările
constatate; somarea autorităților și instituțiilor publice să asigure imparțialitatea și
neutralitatea politică; evaluarea costurilor serviciilor ilegale de promovare sesizate
la prețul de piață cu obligarea concurentului electoral Partidul Politic „Partidul
Acțiune și Solidaritate” să verse în bugetul de stat contravaloarea acestora.
Blocul Electoral „Alternativa” a menționat că în temeiul prevederilor art. 44
alin. (4) și art. 80 alin. (1) din Codul administrativ, examinarea unei alte contestații
înregistrate cu nr. CEC-10AP/14 din 05 septembrie 2025 a fost conexată în aceeași
procedură administrativă.
1
Astfel, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3941 din 08
septembrie 2025 s-a dispus respingerea contestațiilor nr. CEC-10AP/10 din 03
septembrie 2025 și nr. CEC-10AP/14 din 05 septembrie 2025 depuse de Blocul
Electoral „Alternativa” și Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor,
Inima și Viitorul Moldovei”, cu sesizarea Inspectoratului General al Poliției în
vederea examinării faptelor relatate la pct. 14 prin prisma elementelor constitutive
ale art. 481 alin. (7) din Codul contravențional.
În opinia reclamantului hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3941 din
08 septembrie 2025 este ilegală și arbitrară, deoarece partea constatatoare și
dispozitivul sunt în contradicție.
La acest aspect reclamantul a menționat că la pct. 14 din partea constatatoare
se menționează că „Comisia atestă admiterea de către persoane din cadrul
Ambasadei Republicii Moldova a faptelor care întrunesc elementele art. 481 alin.
(7) Cod contravențional nr. 218/2008: favorizarea utilizării ilegale a resurselor
administrative în perioada electorală în beneficiul Partidului Politic „Partidul
Acțiune și Solidaritate”, totuși în pct. 1 din dispozitiv respinge contestațiile fără a
indica expres motivul respingerii, ceea ce creează impresia că ar fi neîntemeiate,
deși în partea constatatoare recunoaște existența unor fapte de încălcare, contrar art.
101 alin. (2) lit. c) Cod electoral.
Blocul Electoral „Alternativa” ca temei de ilegalitate a mai indicat și faptul
că actul administrativ contestat nu este motivat conform art. 31 și art. 118 din Codul
administrativ, or, hotărârea nu clarifică dacă circumstanțele sesizate constituie
încălcări ale cadrului normativ electoral precum urmează;
a) nu s-a analizat sau apreciat probele privind:
agitație electorală interzisă;
finanțare ilegală a campaniei electorale;
utilizarea ilegală a resurselor administrative.
b) neexaminarea revendicărilor din contestația nr. CEC-10AP/10 din 03
septembrie 2025, or, Comisia Electorală Centrală deși a recunoscut existența unor
fapte de încălcare s-a limitat la respingerea formală a contestației, fără a analiza
următoarele revendicări:
admiterea contestației;
constatarea încălcării cadrului normativ;
obligația de a elimina încălcările constatate;
aplicarea sancțiunilor pentru încălcările constatate;
somarea autorităților și instituțiilor publice să asigure imparțialitate și neutralitate
politică;
evaluarea costurilor serviciilor ilegale de promovare la prețul de piață și obligarea
Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” să verse contravaloarea acestora în
bugetul de stat.
c) exercitarea discreționară și neconformă a dreptului, or, cazul Partidului
Politic „Partidului Acțiune și Solidaritate” a fost tratat diferit față de un precedent
similar privind Partidul „Mișcarea Alternativa Națională”, unde pentru situații
asemănătoare s-au aplicat sancțiuni și obligații financiare, în speța actuală, Comisia
Electorală Centrală a evitat sancționarea și evaluarea serviciilor ilegale de
promovare, deși faptele constatate erau similare cu precedentul.
2
d) ignorarea solicitării de somare a autorităților să asigure imparțialitate și
neutralitatea politică din motiv că, deși, în partea constatatoare a hotărârii
contestate Comisia Electorală Centrală a recunoscut favorizarea ilegală a resurselor
administrative în beneficiul Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”,
Comisia Electorală Centrală nu a examinat revendicarea contestatarului de a
somarea autorităților și instituțiilor publice să asigure imparțialitatea și neutralitatea
politică.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 15 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru s-a respins
ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Blocul
Electoral „Alternativa” împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoană terță
Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” cu privire la anularea hotărârii nr.
3941 din 08 septembrie 2025.
Curtea de Apel Centru ca instanță de fond, în temeiului prevederilor art. 18,
art. 27 lit. a), i), s), art. 32 alin. (1), art. 91 alin. (1) lit. b), art. 93 alin. (1) din Codul
electoral raportate la materialele cauzei, a concluzionat că acțiunea depusă de către
Blocul Electoral „Alternativa” este neîntemeiată, deoarece o limitare a posibilității
de contestare a acțiunilor sau inacțiunilor subiecților electorali înregistrați,
acreditați sau confirmați, or, ambasadele, nu se află în sfera de control sau
subordonare a partidelor politice, iar orice acțiune a personalului diplomatic cade
exclusiv în responsabilitatea statului, prin intermediul Ministerului Afacerilor
Externe și nu poate fi atribuită concurenților electorali.
De altfel, pe lângă faptul că Ambasadele, prin lege, au doar rolul de
organizare logistică a procesului de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din
străinătate și nu desfășoară activitate electorală propriu-zisă, instanța de judecată a
menționat că reclamantul nu a demonstrat legătura cauzală dintre postarea de pe
pagina de Facebook invocată în contestație și Partidul Politic „Partidul Acțiune și
Solidaritate”.
Mai mult ca atât, nu există probe care să demonstreze că partidul a solicitat,
coordonat sau aprobat acțiunile Ambasadei Republicii Moldova în Irlanda, iar prin
urmare, atribuirea răspunderii pentru acțiunile acesteia constituie o extindere
abuzivă a sferei răspunderii electorale, contrară principiului răspunderii personale
prevăzut de legislația electorală.
În aceeași ordine de idei, instanța de fond a menționat că, prin prisma art. 6
alin. (2) din Legea nr. 761 din 27 decembrie 2001 cu privire la serviciul diplomatic,
a Legii nr. 761, cât și a Legii nr. 25 din 22 februarie 2008 privind Codul de conduită
a funcționarului public, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar răspunde
personal pentru activitatea instituției pe care o conduce, iar în cazul în care un
diplomat sau funcționar public încalcă aceste principii, răspunderea este strict
personală, aplicată prin mecanisme disciplinare, administrative sau
contravenționale și nu poate fi atribuită Partidului Politic înregistrat ca concurent
electoral, întrucât acesta nu deține autoritate asupra ambasadelor sau asupra
personalului diplomatic.
3
Totodată, Curtea de Apel Centru, deși, a constatat că în speța dată s-a
confirmat un anumit conținut informativ favorabil Partidului Politic „Partidul
Acțiune și Solidaritate”, plasat la data de 02 septembrie 2025, pe pagina oficială
din rețeaua de socializare Facebook a Ambasadei Republicii Moldova în Irlanda,
totuși nu există dovezi, care să ateste intenția directă a partidului de a utiliza în mod
abuziv resurse administrative.
Prin urmare, instanța de judecată a subliniat că în urma sesizării de către
Comisia Electorală Centrală, Ambasada Republicii Moldova în Irlanda și-a expus
poziția prin referința din 08 septembrie 2025, invocând o eroare tehnică. Prin
prisma acestei expuneri, se reține că scopul acestei postări, a fost informarea rapidă
și eficientă a cetățenilor Republicii Moldova aflați în Irlanda cu privire la
deschiderea a trei noi secții de votare. Or, în realizarea acestui obiectiv, Ambasada
Republicii Moldova în Irlanda a preluat de pe o altă pagină, un material video și,
respectiv, l-a redistribuit fără a observa că includea un element grafic asociat unui
concurent electoral.
Mai mult ca atât, instanța de judecată a considerat relevante cele expuse de
Ambasadă și reținute de către Comisia Electorală Centrală, or, Ambasada a
reacționat imediat, autosesizându-se și eliminând materialul la scurt timp după
publicare, fapt care constituie temei plauzibil de a considera lipsa de intenție a
acesteia în promovarea unui anumit partid.
În concluzie, instanța de fond a apreciat ca nefondate argumentele
reclamantului cu privire la implicarea Ambasadei Republicii Moldova în Irlanda în
promovarea imaginii electorale a Partidului Politic „Partidul Acțiune și
Solidaritate”, întrucât aspectele invocate de Blocul Electoral „Alternativa” nu sunt
de natură să desființeze un act emis de Comisia Electorală Centrală cu respectarea
normelor legale și în baza circumstanțelor constatate.
În aceeași ordine de idei, instanța de judecată a considerat irelevante
argumentele reclamantului cu referire la contradicțiile între partea constatatoare și
dispozitivul hotărârii contestate, or, faptele constatate în act se referă exclusiv la
acțiunile personalului diplomatic, nu la partidul reclamat, prin urmare, dispoziția
care respinge contestațiile nu este contradictorie, ci delimitează corect răspunderea.
Cu referire la argumentul Blocului Electoral „Alternativa” precum că
Comisia Electorală Centrală nu a analizat dacă circumstanțele constituie încălcări
și nu a apreciat probele referitor la agitația electorală, finanțarea ilegală și utilizarea
resurselor administrative, instanța de judecată a reiterat că la caz, nu au fost
prezentate probe că Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” ar fi cerut sau
aprobat distribuirea materialului, or, postarea a fost exclusiv atribuție a Ambasadei
în vederea informării diasporei despre procesul de alegere, iar analiza probelor
privind utilizarea resurselor administrative nu se aplică partidului. Prin urmare,
Comisia Electorală Centrală nu a omis motivarea, ci a constatat legal lipsa
implicării partidului.
Blocul Electoral „Alternativa” a mai invocat neanalizarea solicitărilor cu
privire la admiterea contestației, sancțiunii, evaluarea costurilor etc., însă instanța
de judecată le-a considerat irelevante deoarece, toate solicitările invocate se referă
la atribuții și acțiuni ale Ambasadei și personalului diplomatic, care răspund
4
personal pentru acțiunile lor. Respectiv și la acest aspect Partidul Politic „Partidul
Acțiune și Solidaritate” nu poate deține control asupra ambasadelor și nu poate fi
obligat să suporte sancțiuni sau costuri în circumstanțele descrise, iar respingerea
contestației este corectă și conformă legii.
Mai mult, deși reclamantul compară speța dată și susține tratament diferit
cu un alt precedent în care a fost implicat Partidul „Mișcarea Alternativa
Națională”, instanța de judecată a remarcat faptul că în speța precedentă,
sancțiunile vizau subiecți electorali care aveau control efectiv asupra resurselor sau
promovării publicitare. La caz, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”
nu a avut nicio implicare în postarea materialului, astfel că, Comisia Electorală
Centrală nu a exercitat discreționaritate, ci a respectat principiul răspunderii
personale, prevăzut de legislație, or, aplicarea sancțiunilor ar fi fost nejustificată.
Referitor la argumentul precum că Comisia Electorală Centrală nu a somat
autoritățile să asigure imparțialitatea, Curtea de Apel Centru a reținut că, prin
prisma circumstanțelor elucidate supra, rezultă cert că solicitarea respectivă de
asemenea se referă la atribuțiile Ambasadei și personalului diplomatic, care însă
răspund personal, or, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” nu poate
controla activitatea ambasadelor.
În aceste circumstanțe Curtea de Apel Centru, reținând recomandările
Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept, incluse în Liniile directoare
comune privind prevenirea și combaterea utilizării abuzive a resurselor
administrative în cursul proceselor electorale (Strasbourg, 09 octombrie 2015) și
analizând materialelor cauzei, nu a identificat în acțiunile Partidului Politic
„Partidul Acțiune și Solidaritate” niciun element de implicare în gestionarea paginii
web oficiale a Ambasadei Republicii Moldova în Irlanda, nici vreo acțiune de
presiune asupra ambasadei pentru promovarea imaginii partidului în perioada
electorală.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII INSTANȚEI DE
FOND
La 17 septembrie 2025, Blocul Electoral „Alternativa” a depus recurs
nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, iar la 18 septembrie 2025 a prezent
motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii
Curții de Apel Centru din 15 septembrie 2025 și adoptarea unei decizii privind
anularea hotărârii nr. 3941 din 08 septembrie 2025 și obligarea Comisiei Electorale
Centrale să reexamineze contestația înregistrată sub nr. CEC-10AP/10 din 03
septembrie 2025 și să admită revendicările solicitantului.
În motivarea recursului Blocul Electoral „Alternativa” a reiterat
circumstanțele de fapt și de drept invocate în acțiune, totodată a menționat că
instanța de fond a reținut cu exactitate argumentele Comisiei Electorale Centrale,
ignorând argumentele reclamantului.
În opinia recurentului hotărârea contestată a fost adoptată ca urmare a
interpretării arbitrare a circumstanțelor de fapt și de drept ale pricinii, or, dosarul
administrativ confirmă în mod imbatabil că pe pagina oficială din rețeaua de
5
socializare Facebook a Ambasadei Republicii Moldova în Irlanda a fost
redistribuită o postare în format text și video cu conținut de agitație politică de
îndemn la vot în favoarea concurentului electoral, Partidul Politic „Partidul Acțiune
și Solidaritate”. Acest fapt a fost recunoscut direct și de către Ambasada Republicii
Moldova în Irlanda, prin nota expediată în adresa Comisiei electorale centrale.
Blocul Electoral „Alternativa” a indicat că o instituție publică, condusă de
o persoană numită în funcția dată de exponenții Partidului Politic „Partidul Acțiune
și Solidaritate” din rândul persoanelor afiliate acestui partid, în mod deschis face
agitație electorală pe contul oficial al acestei instituții în favoarea subiectului
electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”. Conduita dată este
ilegală și constituie un caz evident de utilizare a resurselor administrative în
beneficiul subiectului electoral Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.
Recurentul a susținut că utilizarea resurselor administrative poate influența
preferințele alegătorilor în detrimentul persoanelor care nu au acces la asemenea
resurse, fie nu utilizează asemenea resurse, aspect care este contrar principiului de
egalitate de șanse sau tratament egal în procesul electoral stabilit de art.50 lit.b) din
Codul electoral.
În opinia recurentului abordarea de care a dat dovadă instanța de judecată
la examinarea acțiunii inițiate este una arbitrară, în condițiile în care lipsa probelor
care ar confirma solicitarea utilizării resurselor administrative nu exclude fapta de
utilizare a resurselor administrative. Este absolut irelevant faptul existenței
probelor care confirmă solicitarea sau coordonarea utilizării resurselor
administrative, în condițiile suntem un prezența unei fapte constatate și consumate
de utilizare a resurselor administrative în campania electorală.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă în data de 19 septembrie 2025 Comisia Electorală
Centrală a solicitat declararea recursului inadmisibil, deoarece recursul se limitează
la o simplă citare a textelor de lege, nu conține critici argumentate în fapt și în drept
ale hotărârii Curții de Apel Centru, nu indică greșeli care să fie imputate instanței
de fond.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 191 alin. (3) și (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în
contencios administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei,
precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul
electoral.
Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
6
Art. 245 Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral:
„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente
examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:
Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor
judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”
Art. 100 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de
3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor
electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul
procedurilor de exercitare a căilor de atac.”
Art. (3) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători.”
Art. 2451 din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau
a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la
rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu
au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”
7
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Referitor la termenul de depunere a recursului, completul de judecată
constată că hotărârea motivată a fost comunicată Blocului Electoral „Alternativa”,
prin intermediul poștei electronice, la 18 septembrie 2025. Recursul nemotivat a
fost depus la data de 17 septembrie 2025, iar motivarea recursului la 18 septembrie
2025, prin urmare cu respectarea termenului legal prevăzut de art. 245 din Codul
administrativ, coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul electoral.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului
administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al
recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca
primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor
de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe
care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus
de Blocul Electoral „Alternativa”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu
soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a
legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta
s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv
nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.
Blocul Electoral „Alternativa”, în susținerea recursului a indicat temeiul de
admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1) lit. a) și d) din Codul administrativ.
Cu referire la argumentul recurentului precum că interpretarea legii din
hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de
Justiție, instanța de recurs, menționează, că art. 2451, alin. (1), lit. a) din Codul
administrativ se referă la faptul că un recurs este admisibil dacă interpretarea legii
din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de
Justiție.
8
Blocul Electoral „Alternativa”, deși a invocat acest temei de admisibilitate
a recursului, nu a indicat în mod clar de ce interpretarea legii din hotărârea instanței
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. De asemenea,
nu se menționează nicio decizie a Curții Supreme de Justiție, care ar da o altă
interpretare a Codului electoral sau altor aspecte de drept invocate în recurs, nefiind
constatate nici de instanța de recurs, prin urmare în latura dată recursul este unul
vădit neîntemeiat.
Referitor temeiul invocat și anume art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul
administrativ, completul de judecată relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este
definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la
explicațiile din nota informativă a Legii nr.246/2023. O hotărâre este considerată
arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește
legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul
unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De
asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar
legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de
apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar
nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare
a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.
Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident
nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția
adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci
doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată
rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul
administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod
clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.
În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost
pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod
determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi
admis.
Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează
că, recursul depus de Blocul Electoral „Alternativa”, conține obiecții de fapt și de
drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate
în mod corespunzător.
Criticile recurentului, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu
niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451
din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea
acestuia. Deci, recursul depus de către Blocul Electoral „Alternativa” nu susține
filtrul admisibilității.
Pe latura procesuală a recursului, completul mai reține că argumentarea
recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare
clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul
administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile
se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.
9
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,
în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din
Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care
se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat
o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a
criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale
atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea
aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios
administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în
concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate
și a avea succes.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea
CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages
Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din
CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul
acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea
hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
10
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Blocul Electoral „Alternativa”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
11