3ra-671/25 — anularea actului administrativ

3ra-671/25 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de către Blocul Electoral

„Alternativa”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Blocul Electoral „Alternativa” împotriva Comisiei

Electorale Centrale, persoană terță Partidul Politic „Partidul Acțiune și

Solidaritate” cu privire la anularea hotărârii nr. 3941 din 08 septembrie 2025,

împotriva hotărârii din 15 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 3ra-671/25

PIGD 2-25130298-01-3ra-18092025)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu hotărârea primei instanțe nu constituie

un temei de casare a ei.

Curtea de Apel Centru – jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval

20 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de către

Blocul Electoral „Alternativa”,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat anularea hotărârii nr.

3941 din 08 septembrie 2025 și obligarea Comisiei Electorale Centrale să

reexamineze contestația înregistrată sub nr. CEC-10AP/10 din 03 septembrie 2025

și să admită revendicările solicitantului.

„Alternativa” a înregistrat la Comisia Electorală Centrală contestația nr. CEC-

10AP/10 împotriva Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

din rețeaua de socializare Facebook a Ambasadei Republicii Moldova în Irlanda a

fost redistribuită o postare în format text și video cu conținut de agitație politică de

îndemn la vot în favoarea concurentului electoral, Partidul Politic „Partidul Acțiune

și Solidaritate” pentru cetățenii din diasporă cu slogane și acțiuni ce constituie fapte

grave de încălcare a legislației care reglementează serviciul diplomatic, precum și

utilizarea abuzivă a resurselor administrative. În calitate de probă a fost anexată

captura de ecran de pe pagina de Facebook a Ambasadei Republicii Moldova cu

postarea din 02 septembrie 2025, care conține mesajul și înregistrarea video

corespunzătoare celor invocate în contestație.

electoral și a persoanelor cu funcții de răspundere implicate, pentru admiterea în

fapt a următoarelor încălcări: agitație electorală interzisă; finanțare ilegală a

campaniei electorale; utilizarea ilegală a resurselor administrative.

alin. (5) lit. f), alin. (7), 70 alin. (1), (2), (4), (6) și 91-101 din Codul electoral

admiterea contestației; constatarea încălcării cadrului normativ invocat; obligarea

la înlăturarea încălcărilor stabilite; aplicarea sancțiunilor pentru încălcările

constatate; somarea autorităților și instituțiilor publice să asigure imparțialitatea și

neutralitatea politică; evaluarea costurilor serviciilor ilegale de promovare sesizate

la prețul de piață cu obligarea concurentului electoral Partidul Politic „Partidul

Acțiune și Solidaritate” să verse în bugetul de stat contravaloarea acestora.

alin. (4) și art. 80 alin. (1) din Codul administrativ, examinarea unei alte contestații

înregistrate cu nr. CEC-10AP/14 din 05 septembrie 2025 a fost conexată în aceeași

procedură administrativă.

1

septembrie 2025 s-a dispus respingerea contestațiilor nr. CEC-10AP/10 din 03

septembrie 2025 și nr. CEC-10AP/14 din 05 septembrie 2025 depuse de Blocul

Electoral „Alternativa” și Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor,

Inima și Viitorul Moldovei”, cu sesizarea Inspectoratului General al Poliției în

vederea examinării faptelor relatate la pct. 14 prin prisma elementelor constitutive

ale art. 481 alin. (7) din Codul contravențional.

08 septembrie 2025 este ilegală și arbitrară, deoarece partea constatatoare și

dispozitivul sunt în contradicție.

se menționează că „Comisia atestă admiterea de către persoane din cadrul

Ambasadei Republicii Moldova a faptelor care întrunesc elementele art. 481 alin.

(7) Cod contravențional nr. 218/2008: favorizarea utilizării ilegale a resurselor

administrative în perioada electorală în beneficiul Partidului Politic „Partidul

Acțiune și Solidaritate”, totuși în pct. 1 din dispozitiv respinge contestațiile fără a

indica expres motivul respingerii, ceea ce creează impresia că ar fi neîntemeiate,

deși în partea constatatoare recunoaște existența unor fapte de încălcare, contrar art.

101 alin. (2) lit. c) Cod electoral.

că actul administrativ contestat nu este motivat conform art. 31 și art. 118 din Codul

administrativ, or, hotărârea nu clarifică dacă circumstanțele sesizate constituie

încălcări ale cadrului normativ electoral precum urmează;

a) nu s-a analizat sau apreciat probele privind:

 agitație electorală interzisă;

 finanțare ilegală a campaniei electorale;

 utilizarea ilegală a resurselor administrative.

b) neexaminarea revendicărilor din contestația nr. CEC-10AP/10 din 03

septembrie 2025, or, Comisia Electorală Centrală deși a recunoscut existența unor

fapte de încălcare s-a limitat la respingerea formală a contestației, fără a analiza

următoarele revendicări:

 admiterea contestației;

 constatarea încălcării cadrului normativ;

 obligația de a elimina încălcările constatate;

 aplicarea sancțiunilor pentru încălcările constatate;

 somarea autorităților și instituțiilor publice să asigure imparțialitate și neutralitate

politică;

 evaluarea costurilor serviciilor ilegale de promovare la prețul de piață și obligarea

Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” să verse contravaloarea acestora în

bugetul de stat.

c) exercitarea discreționară și neconformă a dreptului, or, cazul Partidului

Politic „Partidului Acțiune și Solidaritate” a fost tratat diferit față de un precedent

similar privind Partidul „Mișcarea Alternativa Națională”, unde pentru situații

asemănătoare s-au aplicat sancțiuni și obligații financiare, în speța actuală, Comisia

Electorală Centrală a evitat sancționarea și evaluarea serviciilor ilegale de

promovare, deși faptele constatate erau similare cu precedentul.

2

d) ignorarea solicitării de somare a autorităților să asigure imparțialitate și

neutralitatea politică din motiv că, deși, în partea constatatoare a hotărârii

contestate Comisia Electorală Centrală a recunoscut favorizarea ilegală a resurselor

administrative în beneficiul Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”,

Comisia Electorală Centrală nu a examinat revendicarea contestatarului de a

somarea autorităților și instituțiilor publice să asigure imparțialitatea și neutralitatea

politică.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Blocul

Electoral „Alternativa” împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoană terță

Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” cu privire la anularea hotărârii nr.

3941 din 08 septembrie 2025.

art. 27 lit. a), i), s), art. 32 alin. (1), art. 91 alin. (1) lit. b), art. 93 alin. (1) din Codul

electoral raportate la materialele cauzei, a concluzionat că acțiunea depusă de către

Blocul Electoral „Alternativa” este neîntemeiată, deoarece o limitare a posibilității

de contestare a acțiunilor sau inacțiunilor subiecților electorali înregistrați,

acreditați sau confirmați, or, ambasadele, nu se află în sfera de control sau

subordonare a partidelor politice, iar orice acțiune a personalului diplomatic cade

exclusiv în responsabilitatea statului, prin intermediul Ministerului Afacerilor

Externe și nu poate fi atribuită concurenților electorali.

organizare logistică a procesului de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din

străinătate și nu desfășoară activitate electorală propriu-zisă, instanța de judecată a

menționat că reclamantul nu a demonstrat legătura cauzală dintre postarea de pe

pagina de Facebook invocată în contestație și Partidul Politic „Partidul Acțiune și

Solidaritate”.

coordonat sau aprobat acțiunile Ambasadei Republicii Moldova în Irlanda, iar prin

urmare, atribuirea răspunderii pentru acțiunile acesteia constituie o extindere

abuzivă a sferei răspunderii electorale, contrară principiului răspunderii personale

prevăzut de legislația electorală.

alin. (2) din Legea nr. 761 din 27 decembrie 2001 cu privire la serviciul diplomatic,

a Legii nr. 761, cât și a Legii nr. 25 din 22 februarie 2008 privind Codul de conduită

a funcționarului public, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar răspunde

personal pentru activitatea instituției pe care o conduce, iar în cazul în care un

diplomat sau funcționar public încalcă aceste principii, răspunderea este strict

personală, aplicată prin mecanisme disciplinare, administrative sau

contravenționale și nu poate fi atribuită Partidului Politic înregistrat ca concurent

electoral, întrucât acesta nu deține autoritate asupra ambasadelor sau asupra

personalului diplomatic.

3

confirmat un anumit conținut informativ favorabil Partidului Politic „Partidul

Acțiune și Solidaritate”, plasat la data de 02 septembrie 2025, pe pagina oficială

din rețeaua de socializare Facebook a Ambasadei Republicii Moldova în Irlanda,

totuși nu există dovezi, care să ateste intenția directă a partidului de a utiliza în mod

abuziv resurse administrative.

Comisia Electorală Centrală, Ambasada Republicii Moldova în Irlanda și-a expus

poziția prin referința din 08 septembrie 2025, invocând o eroare tehnică. Prin

prisma acestei expuneri, se reține că scopul acestei postări, a fost informarea rapidă

și eficientă a cetățenilor Republicii Moldova aflați în Irlanda cu privire la

deschiderea a trei noi secții de votare. Or, în realizarea acestui obiectiv, Ambasada

Republicii Moldova în Irlanda a preluat de pe o altă pagină, un material video și,

respectiv, l-a redistribuit fără a observa că includea un element grafic asociat unui

concurent electoral.

Ambasadă și reținute de către Comisia Electorală Centrală, or, Ambasada a

reacționat imediat, autosesizându-se și eliminând materialul la scurt timp după

publicare, fapt care constituie temei plauzibil de a considera lipsa de intenție a

acesteia în promovarea unui anumit partid.

reclamantului cu privire la implicarea Ambasadei Republicii Moldova în Irlanda în

promovarea imaginii electorale a Partidului Politic „Partidul Acțiune și

Solidaritate”, întrucât aspectele invocate de Blocul Electoral „Alternativa” nu sunt

de natură să desființeze un act emis de Comisia Electorală Centrală cu respectarea

normelor legale și în baza circumstanțelor constatate.

argumentele reclamantului cu referire la contradicțiile între partea constatatoare și

dispozitivul hotărârii contestate, or, faptele constatate în act se referă exclusiv la

acțiunile personalului diplomatic, nu la partidul reclamat, prin urmare, dispoziția

care respinge contestațiile nu este contradictorie, ci delimitează corect răspunderea.

Comisia Electorală Centrală nu a analizat dacă circumstanțele constituie încălcări

și nu a apreciat probele referitor la agitația electorală, finanțarea ilegală și utilizarea

resurselor administrative, instanța de judecată a reiterat că la caz, nu au fost

prezentate probe că Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” ar fi cerut sau

aprobat distribuirea materialului, or, postarea a fost exclusiv atribuție a Ambasadei

în vederea informării diasporei despre procesul de alegere, iar analiza probelor

privind utilizarea resurselor administrative nu se aplică partidului. Prin urmare,

Comisia Electorală Centrală nu a omis motivarea, ci a constatat legal lipsa

implicării partidului.

privire la admiterea contestației, sancțiunii, evaluarea costurilor etc., însă instanța

de judecată le-a considerat irelevante deoarece, toate solicitările invocate se referă

la atribuții și acțiuni ale Ambasadei și personalului diplomatic, care răspund

4

personal pentru acțiunile lor. Respectiv și la acest aspect Partidul Politic „Partidul

Acțiune și Solidaritate” nu poate deține control asupra ambasadelor și nu poate fi

obligat să suporte sancțiuni sau costuri în circumstanțele descrise, iar respingerea

contestației este corectă și conformă legii.

cu un alt precedent în care a fost implicat Partidul „Mișcarea Alternativa

Națională”, instanța de judecată a remarcat faptul că în speța precedentă,

sancțiunile vizau subiecți electorali care aveau control efectiv asupra resurselor sau

promovării publicitare. La caz, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”

nu a avut nicio implicare în postarea materialului, astfel că, Comisia Electorală

Centrală nu a exercitat discreționaritate, ci a respectat principiul răspunderii

personale, prevăzut de legislație, or, aplicarea sancțiunilor ar fi fost nejustificată.

autoritățile să asigure imparțialitatea, Curtea de Apel Centru a reținut că, prin

prisma circumstanțelor elucidate supra, rezultă cert că solicitarea respectivă de

asemenea se referă la atribuțiile Ambasadei și personalului diplomatic, care însă

răspund personal, or, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” nu poate

controla activitatea ambasadelor.

Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept, incluse în Liniile directoare

comune privind prevenirea și combaterea utilizării abuzive a resurselor

administrative în cursul proceselor electorale (Strasbourg, 09 octombrie 2015) și

analizând materialelor cauzei, nu a identificat în acțiunile Partidului Politic

„Partidul Acțiune și Solidaritate” niciun element de implicare în gestionarea paginii

web oficiale a Ambasadei Republicii Moldova în Irlanda, nici vreo acțiune de

presiune asupra ambasadei pentru promovarea imaginii partidului în perioada

electorală.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII INSTANȚEI DE

FOND

nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, iar la 18 septembrie 2025 a prezent

motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii

Curții de Apel Centru din 15 septembrie 2025 și adoptarea unei decizii privind

anularea hotărârii nr. 3941 din 08 septembrie 2025 și obligarea Comisiei Electorale

Centrale să reexamineze contestația înregistrată sub nr. CEC-10AP/10 din 03

septembrie 2025 și să admită revendicările solicitantului.

circumstanțele de fapt și de drept invocate în acțiune, totodată a menționat că

instanța de fond a reținut cu exactitate argumentele Comisiei Electorale Centrale,

ignorând argumentele reclamantului.

interpretării arbitrare a circumstanțelor de fapt și de drept ale pricinii, or, dosarul

administrativ confirmă în mod imbatabil că pe pagina oficială din rețeaua de

5

socializare Facebook a Ambasadei Republicii Moldova în Irlanda a fost

redistribuită o postare în format text și video cu conținut de agitație politică de

îndemn la vot în favoarea concurentului electoral, Partidul Politic „Partidul Acțiune

și Solidaritate”. Acest fapt a fost recunoscut direct și de către Ambasada Republicii

Moldova în Irlanda, prin nota expediată în adresa Comisiei electorale centrale.

o persoană numită în funcția dată de exponenții Partidului Politic „Partidul Acțiune

și Solidaritate” din rândul persoanelor afiliate acestui partid, în mod deschis face

agitație electorală pe contul oficial al acestei instituții în favoarea subiectului

electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”. Conduita dată este

ilegală și constituie un caz evident de utilizare a resurselor administrative în

beneficiul subiectului electoral Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

preferințele alegătorilor în detrimentul persoanelor care nu au acces la asemenea

resurse, fie nu utilizează asemenea resurse, aspect care este contrar principiului de

egalitate de șanse sau tratament egal în procesul electoral stabilit de art.50 lit.b) din

Codul electoral.

la examinarea acțiunii inițiate este una arbitrară, în condițiile în care lipsa probelor

care ar confirma solicitarea utilizării resurselor administrative nu exclude fapta de

utilizare a resurselor administrative. Este absolut irelevant faptul existenței

probelor care confirmă solicitarea sau coordonarea utilizării resurselor

administrative, în condițiile suntem un prezența unei fapte constatate și consumate

de utilizare a resurselor administrative în campania electorală.

POZIȚIA INTIMATULUI

Centrală a solicitat declararea recursului inadmisibil, deoarece recursul se limitează

la o simplă citare a textelor de lege, nu conține critici argumentate în fapt și în drept

ale hotărârii Curții de Apel Centru, nu indică greșeli care să fie imputate instanței

de fond.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în

contencios administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei,

precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul

electoral.

Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva hotărârilor, a

deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

6

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente

examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:

Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor

judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de

3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul

procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau

a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la

rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu

au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

7

ASPECTE DE PROCEDURĂ

constată că hotărârea motivată a fost comunicată Blocului Electoral „Alternativa”,

prin intermediul poștei electronice, la 18 septembrie 2025. Recursul nemotivat a

fost depus la data de 17 septembrie 2025, iar motivarea recursului la 18 septembrie

2025, prin urmare cu respectarea termenului legal prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ, coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul electoral.

MOTIVAREA INSTANȚEI

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca

primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

de Blocul Electoral „Alternativa”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a

legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta

s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv

nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1) lit. a) și d) din Codul administrativ.

hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de

Justiție, instanța de recurs, menționează, că art. 2451, alin. (1), lit. a) din Codul

administrativ se referă la faptul că un recurs este admisibil dacă interpretarea legii

din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de

Justiție.

8

a recursului, nu a indicat în mod clar de ce interpretarea legii din hotărârea instanței

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. De asemenea,

nu se menționează nicio decizie a Curții Supreme de Justiție, care ar da o altă

interpretare a Codului electoral sau altor aspecte de drept invocate în recurs, nefiind

constatate nici de instanța de recurs, prin urmare în latura dată recursul este unul

vădit neîntemeiat.

administrativ, completul de judecată relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este

definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la

explicațiile din nota informativă a Legii nr.246/2023. O hotărâre este considerată

arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește

legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul

unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De

asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar

legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de

apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar

nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare

a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident

nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția

adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci

doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată

rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod

clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod

determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi

admis.

că, recursul depus de Blocul Electoral „Alternativa”, conține obiecții de fapt și de

drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate

în mod corespunzător.

niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451

din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea

acestuia. Deci, recursul depus de către Blocul Electoral „Alternativa” nu susține

filtrul admisibilității.

recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare

clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul

administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile

se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

9

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul

acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

10

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Blocul Electoral „Alternativa”.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

11