3ra-672/25 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitătii recursului, recurs vădit neîntemeiat
3ra-672/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Blocul
electoral „Alternativa”, reprezentat de Alexei Paniș,
în cauza de contencios administrativ electoral intentată la cererea de chemare
în judecată depusă de Blocul electoral „Alternativa” împotriva Comisiei Electorale
Centrale, terț Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, cu privire la anularea
răspunsului președintelui Comisiei Electorale Centrale nr. CEC-8/8893 din 08
septembrie 2025 și obligarea de a examina în fond contestația nr. CEC-10AP/13 din
05 septembrie 2025,
împotriva hotărârii din 15 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 3ra-672/25
nr. PIGD 2-25130286-01-3ra-18092025)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ. Dezacordul
recurentului cu decizia primei instanțe nu constituie un temei de casare a ei.
Curtea de Apel Centru – jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval
21 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Blocul
electoral „Alternativa”, reprezentat de Alexei Paniș,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 10 septembrie 2025, Blocul electoral „Alternativa”, reprezentat
de Alexei Paniș, a depus prin intermediul poștei electronice acțiune în contencios
administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic „Partidul
Acțiune și Solidaritate”, cu privire la anularea răspunsului președintelui Comisiei
Electorale Centrale nr. CEC-8/8893 din 08 septembrie 2025 și obligarea de a
examina în fond contestația nr. CEC-10AP/13 din 05 septembrie 2025.
În motivarea acțiunii a invocat că, la 05 septembrie 2025, Blocul electoral
„Alternativa” a înregistrat la Comisia Electorală Centrală contestația înregistrată sub
nr. CEC-10AP/13 cu privire la acțiunile subiectului electoral Partidul Politic
„Partidul Acțiune și Solidaritate”.
În argumentarea contestației s-a indicat că, la 01 septembrie 2025, Dorin
Recean, candidat la funcția de deputat din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune
și Solidaritate”, a postat următorul text:
„La Tokio, am discutat cu Tanaka Akihiko, președintele Agenției de Cooperare
Internațională a Japoniei (JICA), care sprijină de mai mulți ani dezvoltarea
economică și socială a țărilor prietene. Prin JICA, țara noastră a beneficiat, în ultimii
cinci ani, de un ajutor financiar de aproximativ 42 de milioane de euro. Cu aceste
resurse, cinci spitale au fost dotate cu echipamente medicale moderne, au fost
achiziționate 19 autospeciale pentru intervenții de urgență pentru pompieri și
echipele de descarcerare, am oferit sprijin la pentru peste 1 000 de fermieri în
adoptarea tehnologiilor ecologice, inclusiv instalarea de sisteme fotovoltaice în 47
de ferme, am oferit subvenții pentru fermieri în valoare de circa 2 milioane de euro
și am dotat Biblioteca Națională cu echipamente moderne, care permit digitizarea
patrimoniului cultural. Sunt proiecte pe care dorim să le continuăm, ca să oferim
cetățenilor noștri condiții mai bune de viață. Am avut o întrevedere și cu Takeshi
Hashimoto, președintele Comitetului de Cooperare în Afaceri din cadrul Keidanren
– cea mai importantă asociație a mediului de afaceri nipon. Am invitat oamenii de
afaceri japonezi să investească în Moldova, nu doar în sectorul industrial și agricol,
1
ci și în domenii precum tehnologia informației și energia verde. Împreună, cu
parteneri ca Japonia, Moldova va crește puternică și va construi o viață bună acasă
pentru cetățenii săi.”
Reclamantul a remarcat că, acea postare a fost susținută de fotografii de la
întrevederile oficiale, iar din textul postării rezultă în mod clar că este vorba despre
o vizită oficială efectuată de Primul-ministru al Republicii Moldova.
Astfel, reclamantul a considerat că, în aceste circumstanțe, urmează a fi
verificate mai multe fapte: cine a suportat cheltuielile pentru vizita respectivă, dacă
candidatul la funcția de deputat – Dorin Recean a beneficiat de paza de stat sau de
alte beneficii ce îi revin în virtutea funcției deținute.
În opinia Blocului electoral „Alternativa”, vizita lui Dorin Recean a fost
posibilă doar datorită calității sale de Prim-ministru, iar participarea sa la întrevederi
nu ar fi fost posibilă fără deținerea acestei funcții.
Respectiv, Comisia Electorală Centrală urma să constate dacă această
deplasare a fost efectuată în scopuri electorale sau nu.
De asemenea, s-a atras atenția la faptul că Dorin Recean a postat public
detaliile deplasării sale, iar mesajul său conține și promisiune electorală: Moldova
va crește puternică și va construi o viață bună acasă pentru cetățenii săi, slogan care
corespunde cu sloganul subiectului electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și
Solidaritate”, pe listele căruia candidează și Dorin Recean, motiv pentru care s-a
solicitat intervenția Comisiei Electorale Centrale.
La 08 septembrie 2025, președintele Comisiei Electorale Centrale,
Angelica Caraman, a emis actul nr. CEC-8/8893, prin care a declarat inadmisibilă
contestația nr. CEC-10AP/13, menționând faptul că Blocul electoral „Alternativa”
nu poate invoca un drept propriu lezat, adică nu poate contesta acțiunile
concurenților electorali.
Reclamantul a considerat că actul nr. CEC-8/8893 din 08 septembrie 2025,
emis de președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, este ilegal,
lipsit de o argumentare logico-juridică și cu sfidarea normelor de drept.
Or, în sensul prevederilor art. 19, art. 98, art. 91 din Codul electoral și art. 5,
art. 10, art. 78, art. 163, art. 189 și art. 206 din Cod administrativ, actul președintelui
Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, nr. CEC-8/8893 din 08 septembrie
2025, este un act administrativ individual defavorabil, care îngrădește dreptul
subiectului electoral de a participa în campania electorală pe criterii de egalitate,
deoarece utilizarea resurselor administrative de către un concurent electoral în mod
direct diminuează egalitatea de șanse a celorlalți concurenți.
2
Reclamantul a remarcat că, invocând prevederile art. 17 din Codul
administrativ și art. 94 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală a accentuat
responsabilitățile ce le revin autorităților și instituțiilor publice în cadrul perioadei
electorale. În acest sens, atât demnitarii, funcționarii publici, cât și personalul din
cadrul autorităților și instituțiilor publice au sarcina de a-și exercita atribuțiile în
limita competențelor legale stabilite, fără a se folosi de statutul deținut, fiind
responsabili de utilizarea eficientă și echitabilă a resurselor administrative, precum
și de a nu admite favoruri sau abuzuri în raport cu subiecții implicați în procesul
electoral.
În speță, Comisia Electorală Centrală a fost sesizată referitor la utilizarea
abuzivă a resurselor administrative de către un subiect electoral, însă prin actul
președintelui Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, nr. CEC-8/8893 din
08 septembrie 2025, s-a invocat lipsa dreptului vătămat al concurentului electoral
care contestă utilizarea resurselor administrative.
În opinia Blocului electoral „Alternativa”, conduita în cauză a președintelui
Comisiei Electorale Centrale este ilegală, or, aceasta contravine normelor de drept
și practicii stabilite de Comisia Electorală Centrală în spețe similare.
În același timp, din analiza actului contestat rezultă că, deși contestația a
fost declarată inadmisibilă din motiv că subiectul electoral nu a invocat un drept
propriu, în esență contestația a fost examinată în fond unipersonal de către
președintele Comisiei Electorale Centrale, fiind respinse argumentele expuse în
motivarea contestației. Astfel, se confirmă vicierea procedurii de examinare a
contestației depuse de Blocul Electoral „Alternativa”.
Suplimentar, reclamantul a precizat că, prin contestația depusă, nu s-a pus
în discuție nesuspendarea lui Dorin Recean, conform art. 16 alin. (3) din Codul
electoral. În schimb, s-a reclamat faptul că acesta a folosit resurse administrative în
scop electoral, profitând de funcția și imaginea sa în cadrul unei deplasări oficiale.
Or, postarea atașată contestației arată clar că Dorin Recean a utilizat respectiva
deplasare de serviciu pentru a transmite un mesaj oficial, dar formulat astfel încât să
coincidă cu mesajul electoral al Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.
În concluzie, reclamantul a menționat că, în ipoteza în care argumentele
invocate în contestație ar fi fost neîntemeiate, Comisia Electorală Centrală era
obligată, conform art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul electoral, să respingă contestația.
La caz, însă, o asemenea soluție nu a fost pronunțată, deși în motivarea soluției de
inadmisibilitate s-a invocat netemeinicia în fond a argumentelor contestatarului,
reținută în mod unilateral de către președintele Comisiei Electorale Centrale.
3
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 15 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru s-a respins
acțiunea în contencios administrativ depusă de Blocul electoral „Alternativa”
împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic „Partidul Acțiune și
Solidaritate”, cu privire la anularea deciziei nr. CEC-8/8893 din 08 septembrie 2025
și obligarea de a examina în fond contestația nr. CEC-10AP/13 din 05 septembrie
2025, ca neîntemeiată (f.d. 37, 38-45).
În consolidarea soluției, instanța de fond a reținut că, prin prisma art. 16
alin. (3) din Codul electoral, funcția de Prim-ministru, deținută de Dorin Recean, nu
este supusă restricțiilor legale invocate de reclamant, precum că acesta ar fi utilizat
resurse administrative în cadrul perioadei electorale, cu derogare de la normele
legale. Or, conform acestei norme, titularul funcției de prim-ministru nu are obligația
de a-și suspenda activitatea odată cu declanșarea campaniei electorale.
Respectiv, deplasarea la Tokio a lui Dorin Recean, candidat din partea
Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” la funcția de deputat în
Parlamentul Republicii Moldova, nu poate fi interpretată ca o activitate de natură
electorală, or, caracterul oficial al vizitei exclude orice legătură cu campania
electorală. Mai mult decât atât, cheltuielile aferente acestei vizite nu pot constitui
resurse administrative utilizate în scop electoral.
Curtea de Apel Centru a apreciat ca fiind întemeiată concluzia Comisiei
Electorale Centrale privind lipsa propriului drept lezat al contestatarului Blocul
electoral „Alternativa”. Iar, întrucât contestația nu a întrunit condițiile necesare
pentru a fi verificată în fond, conform art. 93 alin. (1)-(2) și art. 101 din Cod
electoral, în lipsa îndeplinirii condițiilor de admisibilitate, corect a fost declarată
inadmisibilă, or, procedura se oprește la acest nivel, fără examinarea în fond a
argumentelor prezentate.
La fel, instanța de judecată a considerat irelevante argumentele Blocului
electoral „Alternativa” cu referire la faptul că președintele Comisiei Electorale
Centrale s-a expus asupra fondului contestației, or, procedura de inadmisibilitate
impune, de asemenea, verificarea circumstanțelor de fapt și încadrarea aspectelor
descrise la normele aplicabile în etapa corespunzătoare. Astfel, faptul că autoritatea
publică s-a expus asupra unor elemente ale contestației și a declarat-o inadmisibilă,
nu presupune că aceasta a soluționat-o în fond.
Cu referire la argumentele Blocului electoral „Alternativa” că în postarea
lui Recean Dorin este reflectat mesajul electoral al Partidului Politic „Partidul
Acțiune și Solidaritate”, instanța de judecată a remarcat că, reieșind din informația
publică, mesajul electoral transmis de Partidul Politic „Partidul Acțiune și
4
Solidaritate” este „Moldova merge pe calea cea dreaptă pentru pace și dezvoltare.
Moldova este Europa”, iar postarea lui Recean Dorin conține un alt mesaj
„Împreună, cu parteneri ca Japonia, Moldova va crește puternică și va construi o
viață bună acasă pentru cetățenii săi.”
Astfel, Curtea de Apel Centru a considerat că, postarea sesizată nu poate fi
considerată identică cu mesajul oficial al Partidului Politic „Partidul Acțiune și
Solidaritate” și nu reprezintă în mod automat poziția oficială a acestuia, or, postarea
lui Recean Dorin are un conținut distinct, mai concret și axat pe parteneriate
internaționale și bunăstarea cetățenilor Republicii Moldova, fiind menționate
concret realizările și planurile de cooperare cu Japonia, inclusiv sprijinul acordat
prin JICA pentru spitale, autospeciale de intervenție, fermieri și Biblioteca
Națională, precum și promovarea investițiilor japoneze în diverse sectoare
economice ale Moldovei.
De altfel, aceste elemente indică la faptul că postarea nu este similară cu
poziția oficială a Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, ci reprezintă o
descriere specifică și detaliată a relațiilor Republicii Moldova cu diferiți parteneri
(la caz Japonia), pe când mesajul Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”
este formulat generic și programatic în stilul agendei electorale.
În context, instanța de judecată a apreciat ca formale argumentele
reclamantului referitoare la necesitatea verificării corectitudinii suportării
cheltuielilor pentru vizita de la Tokyo, or, având în vedere activitatea lui Recean
Dorin în calitate de prim-ministru, cheltuielile efectuate cu ocazia acestei vizite nu
pot fi considerate resurse administrative utilizate în campania electorală în beneficiul
partidului din care face parte.
Suplimentar, Curtea de Apel Centru a remarcat că, potrivit recomandărilor
Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept, incluse în Liniile directoare
comune privind prevenirea și combaterea utilizării abuzive a resurselor
administrative în cursul proceselor electorale (Strasbourg, 09 octombrie 2015),
utilizarea abuzivă a resurselor administrative poate avea loc inclusiv în perioada
preelectorală, prin difuzarea de informații favorabile unor candidați, folosind resurse
publice inaccesibile altor concurenți electorali.
Cu toate acestea, reieșind din materialele cauzei, instanța de judecată nu a
putut determina în acțiunile lui Recean Dorin, exercitate în virtutea funcției de prim-
ministru, un aspect de promovare a Partidului Politic „Partidul Acțiune și
Solidaritate”, or, postarea reflectată de către acesta transmite un mesaj distinct de
poziția oficială a partidului.
5
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 17 septembrie 2025, Blocul electoral „Alternativa”, reprezentat de
Alexei Paniș a depus prin intermediul poștei electronice cerere de recurs, iar la 18
septembrie 2025 a depus motivarea recursului, solicitând casarea hotărârii instanței
de fond și emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii în contencios administrativ
înaintate de Blocul electoral „Alternativa”.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Blocul electoral „Alternativa”, reprezentat de
Alexei Paniș a reiterat temeiurile de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse
în cererea de chemare în judecată.
Suplimentar, a invocat că instanța de fond neîntemeiat a conchis
netemeinicia acțiunii, or, ea a prezentat instanței de judecată argumente și probe care
confirmă faptul că soluția contestată este una ilegală, fiind viciată procedura de
examinare și soluționare a contestațiilor de către președintele Comisiei Electorale
Centrale.
Blocul electoral „Alternativa” a considerat că, în speță, președintele
Comisiei Electorale Centrale eronat a constatat lipsa unui drept propriu lezat al
contestatarului și, drept consecință, neîntemeiat a declarat contestația ca
inadmisibilă. Or, prin contestația nr. CEC-10AP/13, Blocul electoral „Alternativa”
a urmat conduita prescrisă de art. 91 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, deoarece
contestă acțiunile candidatului desemnat pe lista altui concurent electoral.
Respectiv, Blocul electoral „Alternativa”, în calitate de concurent electoral,
în mod justificat revendică un drept propriu, dreptul la egalitatea de șanse în
campania electorală, în condițiile în care accesul unui concurent electoral la resursele
administrative confirmă încălcarea acestei reguli.
Prin declanșarea controlului de legalitate al activității administrative,
Blocul electoral „Alternativa” a urmărit obligarea autorității publice să examineze
contestația nr. CEC-10AP/13, care a fost declarată inadmisibilă și nu s-a examinat
în fond.
Mai mult ca atât, deși, prin acțiunea înaintată, Blocul electoral
„Alternativa” a solicitat obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze
contestația în fond, instanța de judecată a motivat respingerea acțiunii reieșind din
netemeinicia contestației în fond, în condițiile în care Comisia Electorală Centrală
nici nu a examinat contestația dată în fond. Iar, acest fapt atestă că instanța de
judecată a depășit limitele pretențiilor din acțiune, or, nu era în drept să se expună
asupra temeiniciei contestației nr. CEC-10AP/13.
6
ASPECTE DE PROCEDURĂ
La 19 septembrie 2025, ora 10:10, Curtea Supremă de Justiție a notificat în
mod electronic intimatei Comisiei Electorale Centrale și terțului Partidului Politic
„Partidul Acțiune și Solidaritate” copia recursului motivat depus de Blocul
electoral „Alternativa”, reprezentat de Alexei Paniș, împotriva hotărârii din 15
septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, explicându-le dreptul de a depune referințe
în care să-și expună poziția procesuală pe marginea argumentelor recursului, până
la 19 septembrie 2025, ora 16:00
POZIȚIE INTIMATEI
Prin referința depusă electronic la 19 septembrie 2025, Comisia Electorală
Centrală a solicitat declararea recursului Blocului electoral „Alternativa” ca fiind
inadmisibil, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ.
Deși terțului Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” i-a fost
notificată copia recursului motivat depus de Blocul electoral „Alternativa”,
reprezentat de Alexei Paniș, împotriva hotărârii din 15 septembrie 2025 a Curții de
Apel Centru, aceasta nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință,
în care să-și expună poziția procesuală.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 191 alin. (3) și (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în contencios
administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și
acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.
Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs.”
Art. 245 Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 98 alin. (1) pct. 4), alin. (2) și (3) din Codul electoral nr. 325/2022:
„(1) În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată
competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:
4) Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor
judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.
(2) Acțiunea în contencios administrativ înaintată la instanța de judecată competentă se
examinează în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Codului administrativ.
7
(3) În perioada electorală, programul instanțelor de judecată se organizează în așa fel
încât contestațiile să poată fi depuse și examinate fără întârziere.”
Art. 100 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022:
„(1) În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen
de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor
electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor
de exercitare a căilor de atac.”
Art. 101 alin. (6) din Codul electoral nr. 325/2022:
„Instanțele judecătorești adoptă și pronunță hotărâri și decizii, precum și emit încheieri
în conformitate cu prevederile Codului administrativ și ale Codului de procedură civilă.”
Art. 193 alin. (3) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile
de recurs în complete din 3 judecători.”
Art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție constată că, potrivit extrasului din poșta electronică
Zimbra, cu adresa de e-mail „sabrina.morozov@justice.md”, copiile hotărârii din 15
septembrie 2025 a Curții de Apel Centru și a hotărârii motivate au fost notificate în
mod electronic recurentei Blocului electoral „Alternativa” și reprezentantului
acesteia, Alexei Paniș, în data de 18 septembrie 2025, ora 11:25 (f.d. 46). Astfel, în
speță, se consideră că recurenta a respectat termenul legal prevăzut de art. 245 din
8
Codul administrativ coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul electoral, deoarece
recursul a fost depus electronic la 17 septembrie 2025, ora 20:36 (f.d. 47), iar
motivarea recursului la 18 septembrie 2025, ora 22:05 (f.d. 73).
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului
administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al
recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus
de Blocul electoral „Alternativa”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu
soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii
și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar
baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a hotărârii recurate.
Blocul electoral „Alternativa”, în susținerea recursului a indicat temeiul de
admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1) lit. a) și d) din Codul administrativ.
Cu referire la argumentul recurentului precum că interpretarea legii din
hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de
Justiție, instanța de recurs, menționează, că art. 2451 alin. (1) lit. a) din Codul
administrativ se referă la faptul că un recurs este admisibil dacă interpretarea legii
din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de
Justiție.
9
Blocul electoral „Alternativa”, deși a invocat acest temei de admisibilitate
a recursului, nu a indicat în mod clar de ce interpretarea legii din hotărârea instanței
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. De asemenea, nu
se menționează nicio decizie a Curții Supreme de Justiție care ar da o altă interpretare
Codului electoral sau altor aspecte de drept invocate în recurs, nefiind constatate nici
de instanța de recurs. Prin urmare, în latura dată recursul este unul vădit neîntemeiat.
Referitor temeiul invocat de la art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul
administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că noțiunea
de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene
a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr. 246/2023. O
hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul
intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată
sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu
ar comite-o. De asemenea, în această categorie intră hotărârile pronunțate cu bună
știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă
judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și
gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea
reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.
Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident
nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția
adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci
doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată
rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul
administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar
existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.
În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost
pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod
determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis.
Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează
că, recursul depus de Blocul electoral „Alternativa” conține obiecții de fapt și de
drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate
în mod corespunzător.
Criticile recurentului, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu
niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din
Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea
10
acestuia. Deci, recursul depus de către Blocul electoral „Alternativa” nu susține
filtrul admisibilității.
Pe latura procesuală a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție mai reține că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea
tezelor de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute
limitativ de art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această
deficiență și analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile
expuse.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 din Convenție.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care
se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat de Curtea de apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a
criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează
cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului
recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale
atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea
aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios
administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în
concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate
și a avea succes.
11
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile
CtEDO Golder c. Regatului Unit, 1975, § 38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012,
). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea
CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, § 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot
fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations
Services c. Franței, 1996, § 45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 CEDO
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor
proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea
hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, § 39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §§ 31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Blocul electoral „Alternativa”,
reprezentat de Alexei Paniș.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
12