3ra-672/25 — Contestarea actului administrativ

În data de 10 septembrie 2025, Blocul electoral „Alternativa”, reprezentat de Alexei Paniș, a depus prin intermediul poștei electronice acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, cu privire la anularea răspunsului președintelui Comisiei Electorale Centrale nr. CEC-8/8893 din 08 septembrie 2025 și obligarea de a examina în fond contestația nr. CEC-10AP/13 din 05 septembrie 2025.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 05 septembrie 2025, Blocul electoral „Alternativa” a înregistrat la Comisia Electorală Centrală contestația înregistrată sub nr. CEC-10AP/13 cu privire la acțiunile subiectului electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

În argumentarea contestației s-a indicat că, la 01 septembrie 2025, Dorin Recean, candidat la funcția de deputat din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, a postat următorul text: „La Tokio, am discutat cu Tanaka Akihiko, președintele Agenției de Cooperare Internațională a Japoniei (JICA), care sprijină de mai mulți ani dezvoltarea economică și socială a țărilor prietene. Prin JICA, țara noastră a beneficiat, în ultimii cinci ani, de un ajutor financiar de aproximativ 42 de milioane de euro. Cu aceste resurse, cinci spitale au fost dotate cu echipamente medicale moderne, au fost achiziționate 19 autospeciale pentru intervenții de urgență pentru pompieri și echipele de descarcerare, am oferit sprijin la pentru peste 1 000 de fermieri în adoptarea tehnologiilor ecologice, inclusiv instalarea de sisteme fotovoltaice în 47 de ferme, am oferit subvenții pentru fermieri în valoare de circa 2 milioane de euro și am dotat Biblioteca Națională cu echipamente moderne, care permit digitizarea patrimoniului cultural. Sunt proiecte pe care dorim să le continuăm, ca să oferim cetățenilor noștri condiții mai bune de viață. Am avut o întrevedere și cu Takeshi Hashimoto, președintele Comitetului de Cooperare în Afaceri din cadrul Keidanren – cea mai importantă asociație a mediului de afaceri nipon. Am invitat oamenii de afaceri japonezi să investească în Moldova, nu doar în sectorul industrial și agricol, 1 ci și în domenii precum tehnologia informației și energia verde. Împreună, cu parteneri ca Japonia, Moldova va crește puternică și va construi o viață bună acasă pentru cetățenii săi.”

Reclamantul a remarcat că, acea postare a fost susținută de fotografii de la întrevederile oficiale, iar din textul postării rezultă în mod clar că este vorba despre o vizită oficială efectuată de Primul-ministru al Republicii Moldova.

Astfel, reclamantul a considerat că, în aceste circumstanțe, urmează a fi verificate mai multe fapte: cine a suportat cheltuielile pentru vizita respectivă, dacă candidatul la funcția de deputat – Dorin Recean a beneficiat de paza de stat sau de alte beneficii ce îi revin în virtutea funcției deținute.

În opinia Blocului electoral „Alternativa”, vizita lui Dorin Recean a fost posibilă doar datorită calității sale de Prim-ministru, iar participarea sa la întrevederi nu ar fi fost posibilă fără deținerea acestei funcții.

Respectiv, Comisia Electorală Centrală urma să constate dacă această deplasare a fost efectuată în scopuri electorale sau nu.

De asemenea, s-a atras atenția la faptul că Dorin Recean a postat public detaliile deplasării sale, iar mesajul său conține și promisiune electorală: Moldova va crește puternică și va construi o viață bună acasă pentru cetățenii săi, slogan care corespunde cu sloganul subiectului electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, pe listele căruia candidează și Dorin Recean, motiv pentru care s-a solicitat intervenția Comisiei Electorale Centrale.

La 08 septembrie 2025, președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a emis actul nr. CEC-8/8893, prin care a declarat inadmisibilă contestația nr. CEC-10AP/13, menționând faptul că Blocul electoral „Alternativa” nu poate invoca un drept propriu lezat, adică nu poate contesta acțiunile concurenților electorali.

Reclamantul a considerat că actul nr. CEC-8/8893 din 08 septembrie 2025, emis de președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, este ilegal, lipsit de o argumentare logico-juridică și cu sfidarea normelor de drept.

Or, în sensul prevederilor art. 19, art. 98, art. 91 din Codul electoral și art. 5, art. 10, art. 78, art. 163, art. 189 și art. 206 din Cod administrativ, actul președintelui Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, nr. CEC-8/8893 din 08 septembrie 2025, este un act administrativ individual defavorabil, care îngrădește dreptul subiectului electoral de a participa în campania electorală pe criterii de egalitate, deoarece utilizarea resurselor administrative de către un concurent electoral în mod direct diminuează egalitatea de șanse a celorlalți concurenți. 2

Reclamantul a remarcat că, invocând prevederile art. 17 din Codul administrativ și art. 94 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală a accentuat responsabilitățile ce le revin autorităților și instituțiilor publice în cadrul perioadei electorale. În acest sens, atât demnitarii, funcționarii publici, cât și personalul din cadrul autorităților și instituțiilor publice au sarcina de a-și exercita atribuțiile în limita competențelor legale stabilite, fără a se folosi de statutul deținut, fiind responsabili de utilizarea eficientă și echitabilă a resurselor administrative, precum și de a nu admite favoruri sau abuzuri în raport cu subiecții implicați în procesul electoral.

În speță, Comisia Electorală Centrală a fost sesizată referitor la utilizarea abuzivă a resurselor administrative de către un subiect electoral, însă prin actul președintelui Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, nr. CEC-8/8893 din 08 septembrie 2025, s-a invocat lipsa dreptului vătămat al concurentului electoral care contestă utilizarea resurselor administrative.

În opinia Blocului electoral „Alternativa”, conduita în cauză a președintelui Comisiei Electorale Centrale este ilegală, or, aceasta contravine normelor de drept și practicii stabilite de Comisia Electorală Centrală în spețe similare.

În același timp, din analiza actului contestat rezultă că, deși contestația a fost declarată inadmisibilă din motiv că subiectul electoral nu a invocat un drept propriu, în esență contestația a fost examinată în fond unipersonal de către președintele Comisiei Electorale Centrale, fiind respinse argumentele expuse în motivarea contestației. Astfel, se confirmă vicierea procedurii de examinare a contestației depuse de Blocul Electoral „Alternativa”.

Suplimentar, reclamantul a precizat că, prin contestația depusă, nu s-a pus în discuție nesuspendarea lui Dorin Recean, conform art. 16 alin. (3) din Codul electoral. În schimb, s-a reclamat faptul că acesta a folosit resurse administrative în scop electoral, profitând de funcția și imaginea sa în cadrul unei deplasări oficiale. Or, postarea atașată contestației arată clar că Dorin Recean a utilizat respectiva deplasare de serviciu pentru a transmite un mesaj oficial, dar formulat astfel încât să coincidă cu mesajul electoral al Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

În concluzie, reclamantul a menționat că, în ipoteza în care argumentele invocate în contestație ar fi fost neîntemeiate, Comisia Electorală Centrală era obligată, conform art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul electoral, să respingă contestația. La caz, însă, o asemenea soluție nu a fost pronunțată, deși în motivarea soluției de inadmisibilitate s-a invocat netemeinicia în fond a argumentelor contestatarului, reținută în mod unilateral de către președintele Comisiei Electorale Centrale. 3

În consolidarea soluției, instanța de fond a reținut că, prin prisma art. 16 alin. (3) din Codul electoral, funcția de Prim-ministru, deținută de Dorin Recean, nu este supusă restricțiilor legale invocate de reclamant, precum că acesta ar fi utilizat resurse administrative în cadrul perioadei electorale, cu derogare de la normele legale. Or, conform acestei norme, titularul funcției de prim-ministru nu are obligația de a-și suspenda activitatea odată cu declanșarea campaniei electorale.

Respectiv, deplasarea la Tokio a lui Dorin Recean, candidat din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, nu poate fi interpretată ca o activitate de natură electorală, or, caracterul oficial al vizitei exclude orice legătură cu campania electorală. Mai mult decât atât, cheltuielile aferente acestei vizite nu pot constitui resurse administrative utilizate în scop electoral.

Curtea de Apel Centru a apreciat ca fiind întemeiată concluzia Comisiei Electorale Centrale privind lipsa propriului drept lezat al contestatarului Blocul electoral „Alternativa”. Iar, întrucât contestația nu a întrunit condițiile necesare pentru a fi verificată în fond, conform art. 93 alin. (1)-(2) și art. 101 din Cod electoral, în lipsa îndeplinirii condițiilor de admisibilitate, corect a fost declarată inadmisibilă, or, procedura se oprește la acest nivel, fără examinarea în fond a argumentelor prezentate.

La fel, instanța de judecată a considerat irelevante argumentele Blocului electoral „Alternativa” cu referire la faptul că președintele Comisiei Electorale Centrale s-a expus asupra fondului contestației, or, procedura de inadmisibilitate impune, de asemenea, verificarea circumstanțelor de fapt și încadrarea aspectelor descrise la normele aplicabile în etapa corespunzătoare. Astfel, faptul că autoritatea publică s-a expus asupra unor elemente ale contestației și a declarat-o inadmisibilă, nu presupune că aceasta a soluționat-o în fond.

Cu referire la argumentele Blocului electoral „Alternativa” că în postarea lui Recean Dorin este reflectat mesajul electoral al Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, instanța de judecată a remarcat că, reieșind din informația publică, mesajul electoral transmis de Partidul Politic „Partidul Acțiune și 4 Solidaritate” este „Moldova merge pe calea cea dreaptă pentru pace și dezvoltare. Moldova este Europa”, iar postarea lui Recean Dorin conține un alt mesaj „Împreună, cu parteneri ca Japonia, Moldova va crește puternică și va construi o viață bună acasă pentru cetățenii săi.”

Astfel, Curtea de Apel Centru a considerat că, postarea sesizată nu poate fi considerată identică cu mesajul oficial al Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și nu reprezintă în mod automat poziția oficială a acestuia, or, postarea lui Recean Dorin are un conținut distinct, mai concret și axat pe parteneriate internaționale și bunăstarea cetățenilor Republicii Moldova, fiind menționate concret realizările și planurile de cooperare cu Japonia, inclusiv sprijinul acordat prin JICA pentru spitale, autospeciale de intervenție, fermieri și Biblioteca Națională, precum și promovarea investițiilor japoneze în diverse sectoare economice ale Moldovei.

De altfel, aceste elemente indică la faptul că postarea nu este similară cu poziția oficială a Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, ci reprezintă o descriere specifică și detaliată a relațiilor Republicii Moldova cu diferiți parteneri (la caz Japonia), pe când mesajul Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” este formulat generic și programatic în stilul agendei electorale.

În context, instanța de judecată a apreciat ca formale argumentele reclamantului referitoare la necesitatea verificării corectitudinii suportării cheltuielilor pentru vizita de la Tokyo, or, având în vedere activitatea lui Recean Dorin în calitate de prim-ministru, cheltuielile efectuate cu ocazia acestei vizite nu pot fi considerate resurse administrative utilizate în campania electorală în beneficiul partidului din care face parte.

Suplimentar, Curtea de Apel Centru a remarcat că, potrivit recomandărilor Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept, incluse în Liniile directoare comune privind prevenirea și combaterea utilizării abuzive a resurselor administrative în cursul proceselor electorale (Strasbourg, 09 octombrie 2015), utilizarea abuzivă a resurselor administrative poate avea loc inclusiv în perioada preelectorală, prin difuzarea de informații favorabile unor candidați, folosind resurse publice inaccesibile altor concurenți electorali.

Cu toate acestea, reieșind din materialele cauzei, instanța de judecată nu a putut determina în acțiunile lui Recean Dorin, exercitate în virtutea funcției de prim- ministru, un aspect de promovare a Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, or, postarea reflectată de către acesta transmite un mesaj distinct de poziția oficială a partidului. 5

Suplimentar, a invocat că instanța de fond neîntemeiat a conchis netemeinicia acțiunii, or, ea a prezentat instanței de judecată argumente și probe care confirmă faptul că soluția contestată este una ilegală, fiind viciată procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către președintele Comisiei Electorale Centrale.

Blocul electoral „Alternativa” a considerat că, în speță, președintele Comisiei Electorale Centrale eronat a constatat lipsa unui drept propriu lezat al contestatarului și, drept consecință, neîntemeiat a declarat contestația ca inadmisibilă. Or, prin contestația nr. CEC-10AP/13, Blocul electoral „Alternativa” a urmat conduita prescrisă de art. 91 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, deoarece contestă acțiunile candidatului desemnat pe lista altui concurent electoral.

Respectiv, Blocul electoral „Alternativa”, în calitate de concurent electoral, în mod justificat revendică un drept propriu, dreptul la egalitatea de șanse în campania electorală, în condițiile în care accesul unui concurent electoral la resursele administrative confirmă încălcarea acestei reguli.

Prin declanșarea controlului de legalitate al activității administrative, Blocul electoral „Alternativa” a urmărit obligarea autorității publice să examineze contestația nr. CEC-10AP/13, care a fost declarată inadmisibilă și nu s-a examinat în fond.

Mai mult ca atât, deși, prin acțiunea înaintată, Blocul electoral „Alternativa” a solicitat obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze contestația în fond, instanța de judecată a motivat respingerea acțiunii reieșind din netemeinicia contestației în fond, în condițiile în care Comisia Electorală Centrală nici nu a examinat contestația dată în fond. Iar, acest fapt atestă că instanța de judecată a depășit limitele pretențiilor din acțiune, or, nu era în drept să se expună asupra temeiniciei contestației nr. CEC-10AP/13. 6

Deși terțului Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” i-a fost notificată copia recursului motivat depus de Blocul electoral „Alternativa”, reprezentat de Alexei Paniș, împotriva hotărârii din 15 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, aceasta nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință, în care să-și expună poziția procesuală.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4), alin. (2) și (3) din Codul electoral nr. 325/2022: „(1) În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: 4) Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale. (2) Acțiunea în contencios administrativ înaintată la instanța de judecată competentă se examinează în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Codului administrativ. 7 (3) În perioada electorală, programul instanțelor de judecată se organizează în așa fel încât contestațiile să poată fi depuse și examinate fără întârziere.”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022: „(1) În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art. 101 alin. (6) din Codul electoral nr. 325/2022: „Instanțele judecătorești adoptă și pronunță hotărâri și decizii, precum și emit încheieri în conformitate cu prevederile Codului administrativ și ale Codului de procedură civilă.”

Art. 193 alin. (3) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

Art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de Blocul electoral „Alternativa”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Blocul electoral „Alternativa”, în susținerea recursului a indicat temeiul de admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1) lit. a) și d) din Codul administrativ.

Cu referire la argumentul recurentului precum că interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, instanța de recurs, menționează, că art. 2451 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ se referă la faptul că un recurs este admisibil dacă interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. 9

Blocul electoral „Alternativa”, deși a invocat acest temei de admisibilitate a recursului, nu a indicat în mod clar de ce interpretarea legii din hotărârea instanței este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. De asemenea, nu se menționează nicio decizie a Curții Supreme de Justiție care ar da o altă interpretare Codului electoral sau altor aspecte de drept invocate în recurs, nefiind constatate nici de instanța de recurs. Prin urmare, în latura dată recursul este unul vădit neîntemeiat.

Referitor temeiul invocat de la art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr. 246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, în această categorie intră hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis.

Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de Blocul electoral „Alternativa” conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.

Criticile recurentului, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea 10 acestuia. Deci, recursul depus de către Blocul electoral „Alternativa” nu susține filtrul admisibilității.

Pe latura procesuală a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție mai reține că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 din Convenție.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat de Curtea de apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes. 11

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatului Unit, 1975, § 38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, § 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, § 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, § 45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §§ 31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Blocul electoral „Alternativa”, reprezentat de Alexei Paniș. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 12