3ra-684/25 — cu privire la anularea hotărârii

La 17 septembrie 2025, Blocul Electoral „Alternativa” a depus acțiune împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, prin care a solicitat anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3988 din 15 septembrie 2025 în partea respingerii contestației depuse de Blocul Electoral „Alternativa” și obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită actul administrativ individual prin care să admită revendicările din contestația nr. CEC- 1-AP/31 din 11 septembrie 2025 a Blocului Electoral „Alternativa”.

În motivarea acțiunii a indicat că la 11 septembrie 2025, Blocul Electoral „Alternativa” a înregistrat la Comisia Electorală Centrală, în temeiul art. 91 din Codul electoral, contestația cu numărul CEC-10AP/31 privind încălcarea admisă de subiectul electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Obiectul contestației CEC-10AP/31 îl reprezintă acțiunile ilegale ale subiectului indicat supra, realizate prin participarea în campania electorală și alegeri în bloc camuflat.

În motivarea contestației s-a indicat că, prin hotărârea nr. 3860 din 27 iulie 2025 Comisia Electorală Centrală a înregistrat lista candidaților din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Conform anexei nr. 1 la hotărârea nr. 3860 din 27 iulie 2025 cu numărul 42 din lista dată figurează Dinu Plîngău. În raport cu participarea lui Dinu Plîngău pe lista candidaților din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” a fost depusă la Comisia Electorală Centrală sesizarea nr. CEC-10AP/8 din 03 septembrie 2025, fiind invocat faptul participării unui bloc camuflat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Comisia Electorală Centrală a menționat în hotărârea nr. 3931 din 06 septembrie 2025 faptul că „Dinu Plîngău, pentru a oficializa statutul de persoană neafiliată politic care este echivalent cu statutul unui candidat independent, în termenul prevăzut de lege a demisionat din partidul al cărui membru era și a depus setul de acte la autoritatea publică care înregistrează aceste modificări”.

În aceeași hotărâre Comisia Electorală Centrală a indicat expres că „Invocarea de către contestatar a discursului privind trecutul politic al unor candidați sau a apartenenței lor anterioare la alte formațiuni nu poate fi considerată drept probă a existenței unei coordonări electorale”. 1

Ulterior, la 09 septembrie 2025, pe portalul www.anticoruptie.md a fost plasată o înregistrare audio, din care rezultă că Dinu Plîngău, candidat la funcția de deputat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, participă la o discuție/ședință cu membrii Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”.

Reclamantul a pretins că, conținutul discuției confirmă rolul său activ în cadrul acestui partid, or, dumnealui explică strategia de participare în alegeri și modul de desfășurare a campaniei electorale.

În această discuție Dinu Plângău explică planul său care urmează a fi pus în aplicare după alegeri și anume „După 28 septembrie ne adunăm și vedem – mergem cu PAS-ul în majoritate, negociem ministere și agenții sau stăm în opoziție și strigăm cât de rău e PAS-ul. Eu n-am nicio problemă cu asta... Dacă PAS are majoritatea și nu împarte funcții, într-o clipă poți să zici că ești în opoziție și mergi ca tancul”.

În aceeași discuție se condiționează că oricare eventuale decizii trebuie să fie coordonate cu partidul, adică Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și Dinu Plîngău recunoaște cu text deschis că intenționează să construiască în următorul parlament grupul parlamentar al Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și vorbește de eventuala preluare a ministerelor și/sau agențiilor. (https://anticoruptie.md/ro/sesizari/strategia-lui-plangau-bate-filmul-auuu-pas)

A precizat că, după apariția în spațiul public a acestei înregistrări, nici Dinu Plîngău, nici Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și nici Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” nu au negat veridicitatea acestei înregistrări, din contra au recunoscut fapta dată.

Circumstanțele date confirmă în mod incontestabil că, de facto Dinu Plîngău continuă să fie membru al Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, iar aflarea sa pe lista Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” face parte dintr-un plan de a propulsa interesele Partidului Politic „Platforma Demnitate si Adevăr”.

Reclamantul a susținut că, există o fuziune ascunsă dintre două partide care acționează în comun, contrar legislației electorale.

În sensul art. 1 din Codul electoral, blocul electoral camuflat este o formă neregulamentară de asociere între partidele politice și/sau competitori electorali prin care aceștia desfășoară activități electorale comune, concertate și/sau coordinate.

Totodată, în opinia reclamantului sunt aplicabile prevederile pct. 1 și 2 din Regulamentul privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale, aprobat prin hotărârea CEC nr. 3592 din 19 iunie 2025.

Astfel, chiar dacă în mod formal Dinu Plîngău a demisionat din partidul vizat și a depus actele pentru înregistrarea modificărilor la Agenția Servicii Publice, în mod evident dumnealui continuă să dețină funcția dată și acționează în continuare în acest sens în interesele partidului.

Din cele expuse mai sus, se conturează o încălcare flagrantă a Codului electoral, cât și a Constituției, fiind incidente prevederile art. 68 alin. (11) lit. d) din Codul electoral. Drept urmare a încălcării prevederilor din litera d), reiese și 2 încălcarea prevederilor lit. b) – depunerea documentelor pentru înregistrare ce nu corespund condițiilor de admisibilitate - cererea de demisie din platforma DA este una formală și o demonstrează circumstanțele elucidate mai sus. Lit. c) neînlăturare a carențelor în termenul stabilit de organul electoral – este evident că abaterile privind crearea unui bloc electoral camuflat persistă și la moment, peste o lună de zile de la înregistrarea concurentului electoral la CEC pentru scrutinul din 28 septembrie 2025, iar în acest context se referă reclamantul la prevederile lit. e) alin. (2) art. 102 din Codul electoral.

Reclamantul a comunicat că, Comisia Electorală Centrală a examinat contestația nr. CEC-10AP/31 în ședința din 15 septembrie 2025 împreună cu contestația nr. CEC-10AP/34 depusă de Partidul National Moldovenesc, ori ambele contestații vizau aceeași încălcare.

Prin hotărârea nr. 3988 din 15 septembrie 2025 Comisia Electorală Centrală a respins contestațiile nr. CEC-10AP/31 și nr. CEC-10AP/34.

În motivarea soluției, Comisia Electorală Centrală a indicat că Dinu Plîngău, pentru a oficializa statutul de persoană neafiliată politic care este echivalent cu statutul unui candidat independent, în termenul prevăzut de lege, a demisionat din partidul al cărui membru era și a depus setul de acte la autoritatea publică care înregistrează aceste modificări.

În consecință, fiind respectate prevederile legale, persoana vizată a fost înregistrată de Comisia Electorală Centrală în calitate de candidat pe lista concurentului electoral, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, astfel forma neregulamentară de asociere fiind combătută. Comisia a reținut că, potrivit pct. 90-97 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 29/2014 privind confirmarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014, crearea și funcționarea unui bloc electoral camuflat este inadmisibilă, iar pentru a fi constatată o astfel de situație trebuie să existe indicii clare de acțiuni comune, concertate sau coordonate între partidele implicate. Conform criteriilor stabilite la pct. 3 din Regulamentul privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale, aprobat prin Hotărârea Comisei nr. 3592/2025, aceste indicii includ, printre altele, colaborarea declarată în lipsa înregistrării oficiale, promovarea electorală comună, utilizarea coordonată a resurselor materiale, financiare sau logistice și discursul electoral comun.

În speța de față, Comisia atestă că niciunul dintre aceste elemente nu este prezent. Existența unui bloc electoral camuflat presupune indicii clare privind desfășurarea unor activități electorale comune, cum ar fi, organizarea de campanii sau evenimente, difuzarea de materiale ori mesaje coordonate, inclusiv îndemnuri explicite de susținere și de vot în favoarea unui partid politic, toate acestea având o legătură directă cu intenția de a substitui procedura legală de constituire a blocurilor electorale. Totodată, deși autenticitatea înregistrării audio nu este stabilită conform rigorilor, contestatarii nu au demonstrat materializarea afirmațiilor pronunțate în acțiuni reale, ceea ce denotă lipsa dovezilor pertinente de întrunire a criteriilor de inadmisibilitate a funcționării unor blocuri camuflate.

Reclamantul nu este de-acord cu soluția Comisiei Electorale Centrale și consideră că hotărârea dată este una ilegală, emisă ca urmare a interpretării 3 subiective a circumstanțelor cauzei. În sensul prevederilor Codului administrativ, hotărârea CEC nr. 3988 din 15 septembrie 2025 este un act administrativ individual defavorabil, prin care sunt lezate direct drepturile unui subiect electoral, afectând egalitatea de șanse a concurenților din acest proces.

Reclamantul a menționat că, procedura administrativă inițiată la cererea Blocului Electoral „Alternativa” cu numărul CEC-10AP/31 din 11 septembrie 2025, a fost finalizată prin emiterea hotărârii CEC nr. 3988 din 15 septembrie 2025.

Derularea procedurii administrative este condiționată de necesitatea respectării exigențelor stabile de legislator, care nasc în sarcina autorității publice vizate obligații pozitive și imperative, pentru asigurarea legalității activității administrative, făcând reclamantul referire la dispozițiile art. 21, art. 22 alin. (1), art. 24 alin. (1) Codul administrativ.

Lucrările dosarului atestă faptul că Blocul Electoral „Alternativa” a formulat o contestație privind acțiunile considerate ilegale ale subiectului electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, manifestate prin participarea în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 în bloc camuflat.

Noțiunea de bloc camuflat este redată la art. 1 din Codul electoral, totodată sunt incidente prevederile pct. 1-3 din Regulamentul privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale, aprobat prin hotărârea CEC nr. 3592 din 19 iunie 2025.

În sensul art. 96 din Codul electoral, menționează că, la contestația CEC- 10AP/31 a fost prezentat extrasul de pe portalul unde a fost publicată înregistrarea care confirmă discuțiile dintre membrii blocului camuflat, fiind anexată și declarația pe proprie răspundere privind proveniența probelor, condiție prevăzută la pct. 22 din Regulamentul privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală.

A reiterat că, în textul contestației s-a făcut trimitere direct la sursa unde a fost publicat textul discuțiilor și nemijlocit înregistrarea audio a discuțiilor dintre Dinu Plîngău și celelalte persoane care fac parte din blocul camuflat.

Referitor la autenticitatea acestei probe, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” prin referința prezentată asupra contestației CEC-10AP/31 au recunoscut indirect autenticitatea acestei convorbiri, nu au negat faptul că aceste discuții au avut loc și nu au negat textul redat în articolul de presă.

Mai mult ca atât, la contestație au fost anexate și extrase de pe conturile de facebook ale persoanelor vizate, Dinu Plîngău și Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, iar textele prezentate confirmă cert poziția lor – nu neagă autenticitatea acelei înregistrări.

Contrar circumstanțelor expuse supra, Comisia Electorală Centrală într-o manieră arbitrară a reținut că nu a fost probată autenticitatea înregistrării și a stabilit lipsa probelor pertinente care ar confirma acțiunile realizate în cadrul unui bloc camuflat.

Argumentul precum că Dinu Plîngău a demisionat din partid al cărui membru era și a depus setul de acte la autoritatea publică care înregistrează aceste modificări, nu explică motivele pentru care Dinu Plîngău participă în continuare la ședințele partidului de la care a demisionat, planifică în continuare strategia pentru 4 alegeri, le dă indicații despre cine și în ce modalitate ar trebui să susțină în alegeri partidul „PAS”.

Discuțiile publicate și recunoscute de către Dinu Plîngău și Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, nu lasă loc de interpretare despre acțiunile coordonate ale participanților. Cu text deschis Dinu Plîngău comunică „foștilor” colegi despre intenția clară de a crea, după alegerile din 28 septembrie 2025, un grup parlamentar al Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, partid care nu este înregistrat în calitate de concurent electoral pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Adică, o persoană care pretinde că a demisionat din partid și participă la alegeri parlamentare din partea altui partid, le spune cu text deschis „foștilor” săi colegi că după alegeri urmează să consulte cu „foștii” săi colegi toate acțiunile sale din viitorul parlament, că urmează să formeze un grup parlamentar al partidului „foștilor colegi” și că, în general, va consulta „foștii” colegi pe subiectul acceptului de a intra la guvernare sau a merge în opoziție, „în dependență de cum vor fi cărțile”.

Faptul că Dinu Plîngău a demisionat din Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” nu exclude probele care confirmă că dânsul continuă să dețină această calitate și să se comporte ca un membru cu drepturi depline.

Reclamantul consideră că, este prezentă situația unei colaborări nedeclarate dintre reprezentanții a 2 partide politice, care discută strategia participării în alegeri, precum și strategia de după alegeri, „în dependență de cum vor fi cărțile”.

Această colaborare constituie o formă neregulamentară de asociere dintre partide, care se califică ca bloc camuflat în sensul prevederilor art. 1 din Codul electoral și pct. 1-3 din Regulamentul privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale. Mesajul lui Dinu Plîngău „nu trebuie să facem nimic. Cei care vor să lucreze pentru PAS, să o facă discret. Liderii însă, să nu se bage public” nu poate fi interpretat altfel decât acțiuni coordonate de campanie pentru un subiect electoral.

Opinează că, proba prezentată în susținerea contestației CEC-10AP/31 este plauzibilă și admisibilă, însă Comisia Electorală Centrală a desconsiderat-o doar pentru a asigura impunitatea subiectului electoral vizat de contestație.

Este evident faptul că Dinu Plîngău a demisionat formal din Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, însă în realitate continuă să acționeze nu doar în calitate de membru, ci și lider al acestei formațiuni. Demisia sa a fost mimată pentru a întruni condițiile pentru a candida din partea Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, însă în realitate sunt prezente acțiuni coordonate și camuflate dintre aceste partide.

Comisia Electorală Centrală a refuzat să cerceteze proba adusă în susținerea contestației, deși art. 85 alin. (3) din Codul administrativ prevede expres că autoritatea publică trebuie să stabilească din oficiu aspectele de fapt ale cazului care face obiectul procedurii, fără a se limita la dovezile și afirmațiile participanților. Pentru aceasta, autoritatea publică stabilește scopul investigațiilor necesare și felul acestora. 5

Simplul fapt că Dinu Plîngău a înregistrat demisia sa la Agenția Servicii Publice nu exclude acțiunile sale ulterioare din postura de membru și lider de facto al partidului din care dânsul „a demisionat”.

Precizează că, în speță prin hotărârea CEC-3942 din 08 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a cercetat din oficiu starea de fapt și a accentuat cu titlu de principiu că obligația de suspendare impusă candidatului prin prisma prevederilor art. 16 alin. (3) din Codul electoral operează cu titlu imperativ și are o dublă dimensiune: de jure, prin emiterea unui act formal de suspendare, și de facto, prin încetarea efectivă a exercitării atribuțiilor, dar și beneficiilor (drepturilor) aferente funcției.

Exact în aceeași manieră Comisia Electorală Centrală urma să dea apreciere respectării de către Dinu Plîngău a obligației imperative de a demisiona de facto și de jure din funcția de membru al Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”. Adică urma să înceteze efectiv să exercite atribuțiile sale de membru al Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”.

Dacă înregistrarea modificărilor la Agenția Servicii Publice confirmă realizarea acestei obligații de jure, atunci înregistrarea audio publicată în presă, și confirmată în esență de Dinu Plîngău, demonstrează de facto că continuă să exercite funcția de membru al partidului din care pretinde că ar fi demisionat.

Contrar principiului egalității de tratament consacrat la art. 23 alin. (1) din Codul administrativ, Comisia Electorală Centrală a tratat diametral opus condițiile pentru a stabili exercitarea de facto a atribuțiilor de către subiecții electorali și în ambele situații aceste constatări au venit în detrimentul Blocului Electoral „Alternativa” și în beneficiul Partidului Politic „Partidul Acțiune si Solidaritate”.

Instanța de apel a reținut că potrivit hotărârii nr. 3680 din 27 iulie 2025 a Comisiei Electorale Centrale privind cererea de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic Partidul Acțiune și Solidaritate pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, a simbolului electoral și confirmarea reprezentantului în Comisia Electorală Centrală și a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul) Chișinău, 27 iulie 2025, s-au înregistrat candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Partidului Politic Partidul Acțiune și Solidaritate pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Astfel, Dinu Plîngău a fost înregistrat sub nr. 42 în lista candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova 6 pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 din partea Partidului Politic Partidul Acțiune și Solidaritate.

De asemenea, s-a stabilit că din conținutul hotărârii nr. 3680 din 27 iulie 2025 al Comisiei Electorale Centrale rezultă că, prin notificarea înregistrată la Comisie sub nr. CEC-7/20853 din 20 iulie 2025, Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” a comunicat despre faptul că Dinu Plîngău și Stela Macari și-au încetat calitatea de membru al partidului politic, precum și de membri ai Biroului Politic Permanent și ai Consiliului Politic Național.

Respectiv, s-a constatat că Dinu Plîngău a demisionat din funcția de membru și președinte al Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, fiind depus setul de acte la autoritatea publică care înregistrează aceste modificări.

Prin urmare, Comisia Electorală Centrală a constatat respectarea prevederilor legale, ultimul a fost înregistrat în calitate de candidat pe lista concurentului electoral, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, iar hotărârea respectivă este în vigoare și produce efecte juridice.

Instanța de apel a menționat că Blocul Electoral „Alternativa” în susținerea poziției, invocând că Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” a încălcat prevederile cu privire la constituirea unui bloc electoral camuflat, a făcut trimitere la o înregistrare audio, publicată pe platforma https://anticoruptie.md/ro/sesizari/strategia-lui-plangau-bate-filmul-auuu-pas, prin care se pretinde că discursul din înregistrarea respectivă i-ar aparține lui Dinu Plîngău, candidat electoral din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și că discuțiile respective denotă cert apartenența acestuia la Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”.

Completul specializat a considerat că în privința înregistrării efectuate, prin care Blocul Electoral „Alternativa” pretinde că aceasta demonstrează faptul constituirii unui bloc electoral camuflat, sunt aplicabile dispozițiile art. 146 din Codul de procedură civilă, or, în cadrul unui litigiu pe rolul instanței de judecată anume aceste prevederi urmează a fi puse la aprecierea probelor și la baza adoptării hotărârii judecătorești.

Mai mult, reieșind din concluzia că probele obținute cu încălcarea legislației nu pot fi puse la baza unei hotărâri, iar probele administrate de către Blocul Electoral „Alternativa” nu demonstrează încălcarea legislației electorale, ori acestea sunt inadmisibile în cadrul unui proces de judecată și nu pot servi drept reper pentru instanța de judecată în vederea constatării unei încălcări din partea unui concurent electoral, instanța întemeiat a considerat că nu poate fi reținută înregistrarea pe care se fundamentează contestația Blocul Electoral „Alternativa”. Această concluzie derivă din faptul că această înregistrare conține o serie de carențe, și anume – în primul rând din aceasta nu rezultă autorul înregistrării, nu este specificată data efectuării acesteia și condițiile înregistrării, or atare precizări și explicații nu au fost aduse de către contestator, corespunzător, instanța de judecată reieșind din aceste circumstanțe nici nu urmează să supună analizei conținutul înregistrării, or procedura cu privire la administrarea probelor în aceste condiții este una viciată și nicidecum nu demonstrează poziția reclamantului. 7

Totodată, instanța de apel nu a reținut argumentul Blocului Electoral „Alternativa” precum că terțul Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” cât și pretinsul autor al discursului înregistrat Dinu Plîngău au confirmat veridicitatea înregistrării audio, ori acestea în primul rând se combat cu poziția terțului în cadrul procedurii administrative, care pune la îndoială autenticitatea acesteia, iar în acest sens reclamantul nu poate pretinde asupra confirmării acesteia, atât timp cât proba respectivă a fost administrată cu încălcarea legislației procedurale, iar conforma art. 220 alin. (3) din Codul administrativ, probele obținute cu încălcarea legii nu au forță probantă și nu pot fi puse la baza hotărârii judecătorești.

Apreciind realizarea dreptului discreționar la adoptarea actului administrativ de către Comisia Electorală Centrală, instanța de apel a menționat că la adoptarea hotărârii nr. 3680 din 27 iulie 2025 al Comisiei Electorale Centrale, autoritatea emitentă a respectat limitele legale impuse, contestația Blocului Electoral „Alternativa” fiind examinată în modul corespunzător potrivit exigențelor legale, actul administrativ fiind unul motivat, iar instanța de judecată nu se poate subroga în competențele ce i-au fost conferite prin lege autorității publice, nefiind în drept a o obliga autoritatea să emită un act administrativ individual cu privire la admiterea contestației nr. CEC-10AP/31 din 11 septembrie 2025, în condițiile în care la cazul dedus judecății, nu există atare premise.

În aceste circumstanțe, Curtea de Apel Centru a identificat că la caz nu există careva temeiuri cu privire la anularea hotărârii nr. 3988 din 15 septembrie 2025 în partea respingerii contestației depuse de Blocul Electoral „Alternativa” și obligarea Comisiei Electorale Centrale să admită contestația nr. CEC-10AP/31 din 11 septembrie 2025.

La 22 septembrie 2025, Blocul Electoral „Alternativa” a depus recurs motivat împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii Curții de Apel Centru din 19 septembrie 2025 și adoptarea unei decizii privind anularea hotărârii nr. 3988 din 15 septembrie 2025 în partea respingerii contestației depuse de Blocul Electoral „Alternativa” și obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită un act administrativ individual, prin care să admită revemdicările din contestația nr. CEC-10AP/31 din 11 septembrie 2025 a Blocului Electoral „Alternativa”.

În motivarea recursului Blocul Electoral „Alternativa” a reiterat circumstanțele de fapt și de drept invocate în acțiune, totodată a menționat că instanța de fond a reținut cu exactitate argumentele Comisiei Electorale Centrale, ignorând argumentele reclamantului.

În opinia recurentului hotărârea contestată a fost adoptată ca urmare a interpretării arbitrare a circumstanțelor de fapt și de drept ale pricinii, or, chiar dacă Dinu Plîngău a demisionat din partidul vizat și a depus actele pentru înregistrarea modificărilor la Agenția Servicii Publice, în mod evident, continuă să dețină funcția dată și acționează în continuare în acest sens în interesele partidului. 8

Blocul Electoral „Alternativa” a indicat că instanța a considerat drept inadmisibilă proba prezentată, însă a omis să dea apreciere și declarațiilor publicate ulterior pe conturile de facebook ale persoanelor vizat (Dinu Plîngăi și PP „PAS”).

În opinia recurentului instanța de judecată a ignorat principiul egalității de tratament, or Comisia Electorală centrală a tratat diametral opus condițiile pentru a stabili exercitarea de facto a atribuțiilor de către subiecții electorali și în ambele situații aceste constatări au venit în detrimentul Blocului Electoral „Alternativa”, în ambele situații în beneficiul Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral: „În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral: „În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art. (3) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători.” 9

Art. 2451 din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al 10 recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de Blocul Electoral „Alternativa”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Blocul Electoral „Alternativa”, în susținerea recursului a indicat temeiul de admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ.

Cu referire la temeiul invocat și anume art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, completul de judecată relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr. 246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis. 11

Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de Blocul Electoral „Alternativa”, conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.

Criticile recurentului, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia. Deci, recursul depus de către Blocul Electoral „Alternativa” nu susține filtrul admisibilității.

Pe latura procesuală a recursului, completul mai reține că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea 12 hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Blocul Electoral „Alternativa”. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 13