3ra-684/25 — cu privire la anularea hotărârii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea hotărârii
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursulu, recurs vadit neintemeiat
3ra-684/25 — cu privire la anularea hotărârii (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de către Blocul Electoral
„Alternativa”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de către Blocul Electoral „Alternativa” împotriva Comisiei
Electorale Centrale, persoană terță Partidul Politic „Partidul Acțiune și
Solidaritate” cu privire la anularea hotărârii nr. 3988 din 15 septembrie 2025,
împotriva hotărârii din 19 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 3ra-684/25
PIGD 2-25133775-01-3ra-23092025)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu hotărârea primei instanțe nu constituie
un temei de casare a ei.
Curtea de Apel Centru – jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval
25 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de către
Blocul Electoral „Alternativa”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 septembrie 2025, Blocul Electoral „Alternativa” a depus acțiune
împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic „Partidul Acțiune și
Solidaritate”, prin care a solicitat anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale
nr. 3988 din 15 septembrie 2025 în partea respingerii contestației depuse de Blocul
Electoral „Alternativa” și obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită actul
administrativ individual prin care să admită revendicările din contestația nr. CEC-
1-AP/31 din 11 septembrie 2025 a Blocului Electoral „Alternativa”.
În motivarea acțiunii a indicat că la 11 septembrie 2025, Blocul Electoral
„Alternativa” a înregistrat la Comisia Electorală Centrală, în temeiul art. 91 din
Codul electoral, contestația cu numărul CEC-10AP/31 privind încălcarea admisă
de subiectul electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.
Obiectul contestației CEC-10AP/31 îl reprezintă acțiunile ilegale ale
subiectului indicat supra, realizate prin participarea în campania electorală și
alegeri în bloc camuflat.
În motivarea contestației s-a indicat că, prin hotărârea nr. 3860 din 27 iulie
2025 Comisia Electorală Centrală a înregistrat lista candidaților din partea
Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” pentru alegerile parlamentare
din 28 septembrie 2025.
Conform anexei nr. 1 la hotărârea nr. 3860 din 27 iulie 2025 cu numărul 42
din lista dată figurează Dinu Plîngău. În raport cu participarea lui Dinu Plîngău pe
lista candidaților din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” a
fost depusă la Comisia Electorală Centrală sesizarea nr. CEC-10AP/8 din 03
septembrie 2025, fiind invocat faptul participării unui bloc camuflat la alegerile
parlamentare din 28 septembrie 2025.
Comisia Electorală Centrală a menționat în hotărârea nr. 3931 din 06
septembrie 2025 faptul că „Dinu Plîngău, pentru a oficializa statutul de persoană
neafiliată politic care este echivalent cu statutul unui candidat independent, în
termenul prevăzut de lege a demisionat din partidul al cărui membru era și a depus
setul de acte la autoritatea publică care înregistrează aceste modificări”.
În aceeași hotărâre Comisia Electorală Centrală a indicat expres că
„Invocarea de către contestatar a discursului privind trecutul politic al unor
candidați sau a apartenenței lor anterioare la alte formațiuni nu poate fi
considerată drept probă a existenței unei coordonări electorale”.
1
Ulterior, la 09 septembrie 2025, pe portalul www.anticoruptie.md a fost
plasată o înregistrare audio, din care rezultă că Dinu Plîngău, candidat la funcția de
deputat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 din partea Partidului
Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, participă la o discuție/ședință cu membrii
Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”.
Reclamantul a pretins că, conținutul discuției confirmă rolul său activ în
cadrul acestui partid, or, dumnealui explică strategia de participare în alegeri și
modul de desfășurare a campaniei electorale.
În această discuție Dinu Plângău explică planul său care urmează a fi pus în
aplicare după alegeri și anume „După 28 septembrie ne adunăm și vedem – mergem
cu PAS-ul în majoritate, negociem ministere și agenții sau stăm în opoziție și
strigăm cât de rău e PAS-ul. Eu n-am nicio problemă cu asta... Dacă PAS are
majoritatea și nu împarte funcții, într-o clipă poți să zici că ești în opoziție și mergi
ca tancul”.
În aceeași discuție se condiționează că oricare eventuale decizii trebuie să fie
coordonate cu partidul, adică Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și
Dinu Plîngău recunoaște cu text deschis că intenționează să construiască în
următorul parlament grupul parlamentar al Partidului Politic „Platforma Demnitate
și Adevăr” și vorbește de eventuala preluare a ministerelor și/sau agențiilor.
(https://anticoruptie.md/ro/sesizari/strategia-lui-plangau-bate-filmul-auuu-pas)
A precizat că, după apariția în spațiul public a acestei înregistrări, nici Dinu
Plîngău, nici Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și nici Partidul
Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” nu au negat veridicitatea acestei
înregistrări, din contra au recunoscut fapta dată.
Circumstanțele date confirmă în mod incontestabil că, de facto Dinu Plîngău
continuă să fie membru al Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, iar
aflarea sa pe lista Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” face parte
dintr-un plan de a propulsa interesele Partidului Politic „Platforma Demnitate si
Adevăr”.
Reclamantul a susținut că, există o fuziune ascunsă dintre două partide care
acționează în comun, contrar legislației electorale.
În sensul art. 1 din Codul electoral, blocul electoral camuflat este o formă
neregulamentară de asociere între partidele politice și/sau competitori electorali
prin care aceștia desfășoară activități electorale comune, concertate și/sau
coordinate.
Totodată, în opinia reclamantului sunt aplicabile prevederile pct. 1 și 2 din
Regulamentul privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor
electorale, aprobat prin hotărârea CEC nr. 3592 din 19 iunie 2025.
Astfel, chiar dacă în mod formal Dinu Plîngău a demisionat din partidul vizat
și a depus actele pentru înregistrarea modificărilor la Agenția Servicii Publice, în
mod evident dumnealui continuă să dețină funcția dată și acționează în continuare
în acest sens în interesele partidului.
Din cele expuse mai sus, se conturează o încălcare flagrantă a Codului
electoral, cât și a Constituției, fiind incidente prevederile art. 68 alin. (11) lit. d) din
Codul electoral. Drept urmare a încălcării prevederilor din litera d), reiese și
2
încălcarea prevederilor lit. b) – depunerea documentelor pentru înregistrare ce nu
corespund condițiilor de admisibilitate - cererea de demisie din platforma DA este
una formală și o demonstrează circumstanțele elucidate mai sus. Lit. c) neînlăturare
a carențelor în termenul stabilit de organul electoral – este evident că abaterile
privind crearea unui bloc electoral camuflat persistă și la moment, peste o lună de
zile de la înregistrarea concurentului electoral la CEC pentru scrutinul din 28
septembrie 2025, iar în acest context se referă reclamantul la prevederile lit. e) alin.
(2) art. 102 din Codul electoral.
Reclamantul a comunicat că, Comisia Electorală Centrală a examinat
contestația nr. CEC-10AP/31 în ședința din 15 septembrie 2025 împreună cu
contestația nr. CEC-10AP/34 depusă de Partidul National Moldovenesc, ori ambele
contestații vizau aceeași încălcare.
Prin hotărârea nr. 3988 din 15 septembrie 2025 Comisia Electorală Centrală
a respins contestațiile nr. CEC-10AP/31 și nr. CEC-10AP/34.
În motivarea soluției, Comisia Electorală Centrală a indicat că Dinu Plîngău,
pentru a oficializa statutul de persoană neafiliată politic care este echivalent cu
statutul unui candidat independent, în termenul prevăzut de lege, a demisionat din
partidul al cărui membru era și a depus setul de acte la autoritatea publică care
înregistrează aceste modificări.
În consecință, fiind respectate prevederile legale, persoana vizată a fost
înregistrată de Comisia Electorală Centrală în calitate de candidat pe lista
concurentului electoral, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, astfel
forma neregulamentară de asociere fiind combătută. Comisia a reținut că, potrivit
pct. 90-97 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 29/2014 privind confirmarea
rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova din 30 noiembrie
2014, crearea și funcționarea unui bloc electoral camuflat este inadmisibilă, iar
pentru a fi constatată o astfel de situație trebuie să existe indicii clare de acțiuni
comune, concertate sau coordonate între partidele implicate. Conform criteriilor
stabilite la pct. 3 din Regulamentul privind particularitățile constituirii și
înregistrării blocurilor electorale, aprobat prin Hotărârea Comisei nr. 3592/2025,
aceste indicii includ, printre altele, colaborarea declarată în lipsa înregistrării
oficiale, promovarea electorală comună, utilizarea coordonată a resurselor
materiale, financiare sau logistice și discursul electoral comun.
În speța de față, Comisia atestă că niciunul dintre aceste elemente nu este
prezent. Existența unui bloc electoral camuflat presupune indicii clare privind
desfășurarea unor activități electorale comune, cum ar fi, organizarea de campanii
sau evenimente, difuzarea de materiale ori mesaje coordonate, inclusiv îndemnuri
explicite de susținere și de vot în favoarea unui partid politic, toate acestea având
o legătură directă cu intenția de a substitui procedura legală de constituire a
blocurilor electorale. Totodată, deși autenticitatea înregistrării audio nu este
stabilită conform rigorilor, contestatarii nu au demonstrat materializarea
afirmațiilor pronunțate în acțiuni reale, ceea ce denotă lipsa dovezilor pertinente de
întrunire a criteriilor de inadmisibilitate a funcționării unor blocuri camuflate.
Reclamantul nu este de-acord cu soluția Comisiei Electorale Centrale și
consideră că hotărârea dată este una ilegală, emisă ca urmare a interpretării
3
subiective a circumstanțelor cauzei. În sensul prevederilor Codului administrativ,
hotărârea CEC nr. 3988 din 15 septembrie 2025 este un act administrativ individual
defavorabil, prin care sunt lezate direct drepturile unui subiect electoral, afectând
egalitatea de șanse a concurenților din acest proces.
Reclamantul a menționat că, procedura administrativă inițiată la cererea
Blocului Electoral „Alternativa” cu numărul CEC-10AP/31 din 11 septembrie
2025, a fost finalizată prin emiterea hotărârii CEC nr. 3988 din 15 septembrie 2025.
Derularea procedurii administrative este condiționată de necesitatea
respectării exigențelor stabile de legislator, care nasc în sarcina autorității publice
vizate obligații pozitive și imperative, pentru asigurarea legalității activității
administrative, făcând reclamantul referire la dispozițiile art. 21, art. 22 alin. (1),
art. 24 alin. (1) Codul administrativ.
Lucrările dosarului atestă faptul că Blocul Electoral „Alternativa” a formulat
o contestație privind acțiunile considerate ilegale ale subiectului electoral Partidul
Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, manifestate prin participarea în campania
electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 în bloc camuflat.
Noțiunea de bloc camuflat este redată la art. 1 din Codul electoral, totodată
sunt incidente prevederile pct. 1-3 din Regulamentul privind particularitățile
constituirii și înregistrării blocurilor electorale, aprobat prin hotărârea CEC nr.
3592 din 19 iunie 2025.
În sensul art. 96 din Codul electoral, menționează că, la contestația CEC-
10AP/31 a fost prezentat extrasul de pe portalul unde a fost publicată înregistrarea
care confirmă discuțiile dintre membrii blocului camuflat, fiind anexată și
declarația pe proprie răspundere privind proveniența probelor, condiție prevăzută
la pct. 22 din Regulamentul privind procedura de examinare a contestațiilor în
perioada electorală.
A reiterat că, în textul contestației s-a făcut trimitere direct la sursa unde a
fost publicat textul discuțiilor și nemijlocit înregistrarea audio a discuțiilor dintre
Dinu Plîngău și celelalte persoane care fac parte din blocul camuflat.
Referitor la autenticitatea acestei probe, Partidul Politic „Partidul Acțiune și
Solidaritate” prin referința prezentată asupra contestației CEC-10AP/31 au
recunoscut indirect autenticitatea acestei convorbiri, nu au negat faptul că aceste
discuții au avut loc și nu au negat textul redat în articolul de presă.
Mai mult ca atât, la contestație au fost anexate și extrase de pe conturile de
facebook ale persoanelor vizate, Dinu Plîngău și Partidul Politic „Partidul Acțiune
și Solidaritate”, iar textele prezentate confirmă cert poziția lor – nu neagă
autenticitatea acelei înregistrări.
Contrar circumstanțelor expuse supra, Comisia Electorală Centrală într-o
manieră arbitrară a reținut că nu a fost probată autenticitatea înregistrării și a stabilit
lipsa probelor pertinente care ar confirma acțiunile realizate în cadrul unui bloc
camuflat.
Argumentul precum că Dinu Plîngău a demisionat din partid al cărui membru
era și a depus setul de acte la autoritatea publică care înregistrează aceste
modificări, nu explică motivele pentru care Dinu Plîngău participă în continuare la
ședințele partidului de la care a demisionat, planifică în continuare strategia pentru
4
alegeri, le dă indicații despre cine și în ce modalitate ar trebui să susțină în alegeri
partidul „PAS”.
Discuțiile publicate și recunoscute de către Dinu Plîngău și Partidul Politic
„Partidul Acțiune și Solidaritate”, nu lasă loc de interpretare despre acțiunile
coordonate ale participanților. Cu text deschis Dinu Plîngău comunică „foștilor”
colegi despre intenția clară de a crea, după alegerile din 28 septembrie 2025, un
grup parlamentar al Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, partid care
nu este înregistrat în calitate de concurent electoral pentru alegerile parlamentare
din 28 septembrie 2025.
Adică, o persoană care pretinde că a demisionat din partid și participă la
alegeri parlamentare din partea altui partid, le spune cu text deschis „foștilor” săi
colegi că după alegeri urmează să consulte cu „foștii” săi colegi toate acțiunile sale
din viitorul parlament, că urmează să formeze un grup parlamentar al partidului
„foștilor colegi” și că, în general, va consulta „foștii” colegi pe subiectul acceptului
de a intra la guvernare sau a merge în opoziție, „în dependență de cum vor fi
cărțile”.
Faptul că Dinu Plîngău a demisionat din Partidul Politic „Platforma
Demnitate și Adevăr” nu exclude probele care confirmă că dânsul continuă să
dețină această calitate și să se comporte ca un membru cu drepturi depline.
Reclamantul consideră că, este prezentă situația unei colaborări nedeclarate
dintre reprezentanții a 2 partide politice, care discută strategia participării în alegeri,
precum și strategia de după alegeri, „în dependență de cum vor fi cărțile”.
Această colaborare constituie o formă neregulamentară de asociere dintre
partide, care se califică ca bloc camuflat în sensul prevederilor art. 1 din Codul
electoral și pct. 1-3 din Regulamentul privind particularitățile constituirii și
înregistrării blocurilor electorale. Mesajul lui Dinu Plîngău „nu trebuie să facem
nimic. Cei care vor să lucreze pentru PAS, să o facă discret. Liderii însă, să nu se
bage public” nu poate fi interpretat altfel decât acțiuni coordonate de campanie
pentru un subiect electoral.
Opinează că, proba prezentată în susținerea contestației CEC-10AP/31 este
plauzibilă și admisibilă, însă Comisia Electorală Centrală a desconsiderat-o doar
pentru a asigura impunitatea subiectului electoral vizat de contestație.
Este evident faptul că Dinu Plîngău a demisionat formal din Partidul Politic
„Platforma Demnitate și Adevăr”, însă în realitate continuă să acționeze nu doar în
calitate de membru, ci și lider al acestei formațiuni. Demisia sa a fost mimată pentru
a întruni condițiile pentru a candida din partea Partidului Politic „Platforma
Demnitate și Adevăr”, însă în realitate sunt prezente acțiuni coordonate și
camuflate dintre aceste partide.
Comisia Electorală Centrală a refuzat să cerceteze proba adusă în susținerea
contestației, deși art. 85 alin. (3) din Codul administrativ prevede expres că
autoritatea publică trebuie să stabilească din oficiu aspectele de fapt ale cazului
care face obiectul procedurii, fără a se limita la dovezile și afirmațiile
participanților. Pentru aceasta, autoritatea publică stabilește scopul investigațiilor
necesare și felul acestora.
5
Simplul fapt că Dinu Plîngău a înregistrat demisia sa la Agenția Servicii
Publice nu exclude acțiunile sale ulterioare din postura de membru și lider de facto
al partidului din care dânsul „a demisionat”.
Precizează că, în speță prin hotărârea CEC-3942 din 08 septembrie 2025,
Comisia Electorală Centrală a cercetat din oficiu starea de fapt și a accentuat cu
titlu de principiu că obligația de suspendare impusă candidatului prin prisma
prevederilor art. 16 alin. (3) din Codul electoral operează cu titlu imperativ și are o
dublă dimensiune: de jure, prin emiterea unui act formal de suspendare, și de facto,
prin încetarea efectivă a exercitării atribuțiilor, dar și beneficiilor (drepturilor)
aferente funcției.
Exact în aceeași manieră Comisia Electorală Centrală urma să dea apreciere
respectării de către Dinu Plîngău a obligației imperative de a demisiona de facto și
de jure din funcția de membru al Partidului Politic „Platforma Demnitate și
Adevăr”. Adică urma să înceteze efectiv să exercite atribuțiile sale de membru al
Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”.
Dacă înregistrarea modificărilor la Agenția Servicii Publice confirmă
realizarea acestei obligații de jure, atunci înregistrarea audio publicată în presă, și
confirmată în esență de Dinu Plîngău, demonstrează de facto că continuă să exercite
funcția de membru al partidului din care pretinde că ar fi demisionat.
Contrar principiului egalității de tratament consacrat la art. 23 alin. (1) din
Codul administrativ, Comisia Electorală Centrală a tratat diametral opus condițiile
pentru a stabili exercitarea de facto a atribuțiilor de către subiecții electorali și în
ambele situații aceste constatări au venit în detrimentul Blocului Electoral
„Alternativa” și în beneficiul Partidului Politic „Partidul Acțiune si Solidaritate”.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 19 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru s-a respins ca
fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de Blocul Electoral
„Alternativa” împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic „Partidul
Acțiune și Solidaritate” cu privire la anularea hotărârii nr. 3988 din 15 septembrie
2025 în partea respingerii contestației depuse de Blocul Electoral „Alternativa” și
obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită actul administrativ individual prin
care să admită contestația nr. CEC-10AP/31 din 11 septembrie 2025.
Instanța de apel a reținut că potrivit hotărârii nr. 3680 din 27 iulie 2025 a
Comisiei Electorale Centrale privind cererea de înregistrare a candidaților la
funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic
Partidul Acțiune și Solidaritate pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie
2025, a simbolului electoral și confirmarea reprezentantului în Comisia Electorală
Centrală și a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul) Chișinău, 27 iulie 2025,
s-au înregistrat candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova
pe lista Partidului Politic Partidul Acțiune și Solidaritate pentru alegerile
parlamentare din 28 septembrie 2025. Astfel, Dinu Plîngău a fost înregistrat sub nr.
42 în lista candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova
6
pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 din partea Partidului Politic
Partidul Acțiune și Solidaritate.
De asemenea, s-a stabilit că din conținutul hotărârii nr. 3680 din 27 iulie
2025 al Comisiei Electorale Centrale rezultă că, prin notificarea înregistrată la
Comisie sub nr. CEC-7/20853 din 20 iulie 2025, Partidul Politic „Platforma
Demnitate și Adevăr” a comunicat despre faptul că Dinu Plîngău și Stela Macari
și-au încetat calitatea de membru al partidului politic, precum și de membri ai
Biroului Politic Permanent și ai Consiliului Politic Național.
Respectiv, s-a constatat că Dinu Plîngău a demisionat din funcția de membru
și președinte al Partidului Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”, fiind depus
setul de acte la autoritatea publică care înregistrează aceste modificări.
Prin urmare, Comisia Electorală Centrală a constatat respectarea
prevederilor legale, ultimul a fost înregistrat în calitate de candidat pe lista
concurentului electoral, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, iar
hotărârea respectivă este în vigoare și produce efecte juridice.
Instanța de apel a menționat că Blocul Electoral „Alternativa” în susținerea
poziției, invocând că Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” a încălcat
prevederile cu privire la constituirea unui bloc electoral camuflat, a făcut trimitere
la o înregistrare audio, publicată pe platforma
https://anticoruptie.md/ro/sesizari/strategia-lui-plangau-bate-filmul-auuu-pas, prin
care se pretinde că discursul din înregistrarea respectivă i-ar aparține lui Dinu
Plîngău, candidat electoral din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și
Solidaritate” și că discuțiile respective denotă cert apartenența acestuia la Partidul
Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”.
Completul specializat a considerat că în privința înregistrării efectuate, prin
care Blocul Electoral „Alternativa” pretinde că aceasta demonstrează faptul
constituirii unui bloc electoral camuflat, sunt aplicabile dispozițiile art. 146 din
Codul de procedură civilă, or, în cadrul unui litigiu pe rolul instanței de judecată
anume aceste prevederi urmează a fi puse la aprecierea probelor și la baza adoptării
hotărârii judecătorești.
Mai mult, reieșind din concluzia că probele obținute cu încălcarea legislației
nu pot fi puse la baza unei hotărâri, iar probele administrate de către Blocul
Electoral „Alternativa” nu demonstrează încălcarea legislației electorale, ori
acestea sunt inadmisibile în cadrul unui proces de judecată și nu pot servi drept
reper pentru instanța de judecată în vederea constatării unei încălcări din partea
unui concurent electoral, instanța întemeiat a considerat că nu poate fi reținută
înregistrarea pe care se fundamentează contestația Blocul Electoral „Alternativa”.
Această concluzie derivă din faptul că această înregistrare conține o serie de
carențe, și anume – în primul rând din aceasta nu rezultă autorul înregistrării, nu
este specificată data efectuării acesteia și condițiile înregistrării, or atare precizări
și explicații nu au fost aduse de către contestator, corespunzător, instanța de
judecată reieșind din aceste circumstanțe nici nu urmează să supună analizei
conținutul înregistrării, or procedura cu privire la administrarea probelor în aceste
condiții este una viciată și nicidecum nu demonstrează poziția reclamantului.
7
Totodată, instanța de apel nu a reținut argumentul Blocului Electoral
„Alternativa” precum că terțul Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” cât
și pretinsul autor al discursului înregistrat Dinu Plîngău au confirmat veridicitatea
înregistrării audio, ori acestea în primul rând se combat cu poziția terțului în cadrul
procedurii administrative, care pune la îndoială autenticitatea acesteia, iar în acest
sens reclamantul nu poate pretinde asupra confirmării acesteia, atât timp cât proba
respectivă a fost administrată cu încălcarea legislației procedurale, iar conforma
art. 220 alin. (3) din Codul administrativ, probele obținute cu încălcarea legii nu au
forță probantă și nu pot fi puse la baza hotărârii judecătorești.
Apreciind realizarea dreptului discreționar la adoptarea actului administrativ
de către Comisia Electorală Centrală, instanța de apel a menționat că la adoptarea
hotărârii nr. 3680 din 27 iulie 2025 al Comisiei Electorale Centrale, autoritatea
emitentă a respectat limitele legale impuse, contestația Blocului Electoral
„Alternativa” fiind examinată în modul corespunzător potrivit exigențelor legale,
actul administrativ fiind unul motivat, iar instanța de judecată nu se poate subroga
în competențele ce i-au fost conferite prin lege autorității publice, nefiind în drept
a o obliga autoritatea să emită un act administrativ individual cu privire la
admiterea contestației nr. CEC-10AP/31 din 11 septembrie 2025, în condițiile în
care la cazul dedus judecății, nu există atare premise.
În aceste circumstanțe, Curtea de Apel Centru a identificat că la caz nu există
careva temeiuri cu privire la anularea hotărârii nr. 3988 din 15 septembrie 2025 în
partea respingerii contestației depuse de Blocul Electoral „Alternativa” și obligarea
Comisiei Electorale Centrale să admită contestația nr. CEC-10AP/31 din 11
septembrie 2025.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII INSTANȚEI DE
FOND
La 22 septembrie 2025, Blocul Electoral „Alternativa” a depus recurs
motivat împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea hotărârii Curții de Apel Centru din 19 septembrie 2025 și
adoptarea unei decizii privind anularea hotărârii nr. 3988 din 15 septembrie 2025
în partea respingerii contestației depuse de Blocul Electoral „Alternativa” și
obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită un act administrativ individual,
prin care să admită revemdicările din contestația nr. CEC-10AP/31 din 11
septembrie 2025 a Blocului Electoral „Alternativa”.
În motivarea recursului Blocul Electoral „Alternativa” a reiterat
circumstanțele de fapt și de drept invocate în acțiune, totodată a menționat că
instanța de fond a reținut cu exactitate argumentele Comisiei Electorale Centrale,
ignorând argumentele reclamantului.
În opinia recurentului hotărârea contestată a fost adoptată ca urmare a
interpretării arbitrare a circumstanțelor de fapt și de drept ale pricinii, or, chiar dacă
Dinu Plîngău a demisionat din partidul vizat și a depus actele pentru înregistrarea
modificărilor la Agenția Servicii Publice, în mod evident, continuă să dețină funcția
dată și acționează în continuare în acest sens în interesele partidului.
8
Blocul Electoral „Alternativa” a indicat că instanța a considerat drept
inadmisibilă proba prezentată, însă a omis să dea apreciere și declarațiilor publicate
ulterior pe conturile de facebook ale persoanelor vizat (Dinu Plîngăi și PP „PAS”).
În opinia recurentului instanța de judecată a ignorat principiul egalității de
tratament, or Comisia Electorală centrală a tratat diametral opus condițiile pentru a
stabili exercitarea de facto a atribuțiilor de către subiecții electorali și în ambele
situații aceste constatări au venit în detrimentul Blocului Electoral „Alternativa”,
în ambele situații în beneficiul Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă în data de 25 septembrie 2025 Comisia Electorală
Centrală a solicitat declararea recursului inadmisibil, deoarece recursul se limitează
la o simplă citare a textelor de lege, nu conține critici argumentate în fapt și în drept
ale hotărârii Curții de Apel Centru, nu indică greșeli care să fie imputate instanței
de fond.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 191 alin. (3) și (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în contencios
administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în
contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.
Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor
și a încheierilor curților de apel.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs.”
Art. 245 Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea
hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral:
„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente
examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:
Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale
curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”
Art. 100 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile
de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele
judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”
Art. (3) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de
recurs în complete din 3 judecători.”
9
Art. 2451 din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de
Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate
în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța
de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care
Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea
recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă
acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar
prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă
recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea
privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul
inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică
părților.
Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Referitor la termenul de depunere a recursului, completul de judecată
constată că hotărârea motivată a fost comunicată Blocului Electoral „Alternativa”,
prin intermediul poștei electronice, la 22 septembrie 2025. Recursul motivat a fost
depus la data de 22 septembrie 2025, prin urmare cu respectarea termenului legal
prevăzut de art. 245 din Codul administrativ, coroborat cu art. 100 alin. (1) din
Codul electoral.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului
administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al
10
recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca
primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor
de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe
care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus
de Blocul Electoral „Alternativa”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu
soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a
legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta
s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv
nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.
Blocul Electoral „Alternativa”, în susținerea recursului a indicat temeiul de
admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ.
Cu referire la temeiul invocat și anume art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul
administrativ, completul de judecată relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este
definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la
explicațiile din nota informativă a Legii nr. 246/2023. O hotărâre este considerată
arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește
legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul
unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De
asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar
legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de
apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar
nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare
a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.
Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident
nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția
adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci
doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată
rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul
administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod
clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.
În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost
pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod
determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi
admis.
11
Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează
că, recursul depus de Blocul Electoral „Alternativa”, conține obiecții de fapt și de
drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate
în mod corespunzător.
Criticile recurentului, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu
niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451
din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea
acestuia. Deci, recursul depus de către Blocul Electoral „Alternativa” nu susține
filtrul admisibilității.
Pe latura procesuală a recursului, completul mai reține că argumentarea
recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare
clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul
administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile
se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,
în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din
Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care
se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat
o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a
criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale
atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea
aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios
administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în
concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate
și a avea succes.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
12
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea
CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages
Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din
CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul
acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea
hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Blocul Electoral „Alternativa”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
13