3ra-731/25 — anularea actului administrativ

3ra-731/25 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Comisia Electorală Centrală,

și

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor depuse de avocații

Străisteanu Doina-Ioana și Ion Cobîșenco, în interesele Partidului Politic

„Democrația Acasă”

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Partidul Politic „Democrația Acasă” împotriva Comisiei

Electorale Centrale, terți Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și

Inspectoratul Național de Investigații cu privire la anularea hotărârii nr. 4140

din 3 octombrie 2025,

împotriva hotărârii din 9 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 3ra-731/25

PIGD 2-25141767-01-3ra-10102025)

Sancțiuni de natura electorală.

Caracterul repetat al sancțiunilor electorale.

Curtea de Apel Centru – jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval

13 octombrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursurile depuse de Comisia Electorală

Centrală, de avocații Străisteanu Doina-Ioana și Ion Cobîșenco, în

interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

depus la Curtea de Apel Centru acțiune împotriva Comisiei Electorale

Centrale, prin care a solicitat:

⎯ anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4140 din 3 octombrie 2025

privind contestația nr. CEC-10AР/91 din 28 septembrie 2025, înaintată de

Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, precum și sesizările

Inspectoratului Național de Investigații nr. CEC-7/23735 din 28 septembrie

2025 și nr. CEC-7/23824 din 1 octombrie 2025;

⎯ încasarea cheltuielilor de judecată suportate la depunerea acțiunii.

Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare. Campania electorală a

fost una intensă, fiecare partid politic încercând să își transmită mesajele

către alegători prin diferite canale de comunicare, inclusiv prin rețelele

sociale Facebook, Instagram și TikTok.

Comisiei Electorale Centrale, ca urmare a unui număr semnificativ de clipuri

video și postări apărute pe platforma TikTok în favoarea sa. În cadrul

ședințelor Comisiei, precum și ulterior în mass-media și în societatea civilă,

s-a discutat dacă aceste materiale constituie publicitate politică plătită și dacă

formațiunea politică a încălcat legislația privind finanțarea campaniilor

electorale.

membrii partidului, susținătorii săi, precum și de simpatizanții sau oponenții

altor partide politice, nu reprezintă publicitate politică plătită. Acesta a

precizat că formațiunea nu a suportat cheltuieli pentru promovarea sa în

rețelele sociale, iar conținutul rapoartelor financiare depuse reflectă

realitatea și este corect.

distribuiri, aprecieri („like-uri”) și promovări ale conținutului publicat,

1

reclamantul a subliniat că aceste rezultate s-au produs în mod organic, fără

intervenții financiare sau acțiuni de sponsorizare.

partidelor politice, Regulamentele Comisiei Electorale Centrale privind

activitatea și finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale,

precum și alte acte normative relevante — reclamantul a susținut că nu a

încălcat legislația atunci când s-a promovat pe rețelele sociale în perioada

campaniei electorale (29 august – 27 septembrie 2025). Acesta a arătat că a

reflectat integral, în fiecare raport financiar depus la Comisia Electorală

Centrală, toate cheltuielile reale de care avea cunoștință, nu a produs și nu a

difuzat spoturi publicitare în timpul campaniei electorale, motiv pentru care

nu a avut cheltuieli de raportat, și nu a solicitat ori autorizat sprijinul

cetățenilor străini pentru sine sau pentru partidul politic pe care îl reprezintă.

care să prevadă un mecanism prin care un concurent electoral să poată opri,

controla, interzice sau preveni publicarea materialelor de orice natură

(pozitive ori negative) referitoare la activitatea sa pe durata unei campanii

electorale. În consecință, acesta consideră că sancțiunile aplicate în temeiul

art. 102 alin. (1) lit. a) și lit. c¹) din Codul electoral sunt arbitrare și total

neîntemeiate.

reclamantul a arătat că alegerile parlamentare au fost convocate pe fundalul

unor tensiuni politice accentuate. Pentru a atrage sprijinul electoratului,

partidele politice au utilizat în mod intensiv rețelele sociale. Platforma

TikTok a devenit deosebit de populară în Republica Moldova, în special în

rândul tinerilor, însă, anterior alegerilor, compania TikTok a introdus un set

de reguli speciale aplicabile țării.

interzicerea oricărei forme de publicitate politică plătită, eliminarea rețelelor

de conturi false și lansarea unui „Centru Electoral” în parteneriat cu

autoritățile Republicii Moldova, destinat furnizării de informații neutre

privind scrutinul. Totodată, platforma a creat un „Centru de Control al

Misiunii”, în cadrul căruia experți locali și internaționali monitorizează

conținutul și combat dezinformarea.

achiziționa reclame politice pe platforma TikTok, iar orice tentativă de

promovare plătită era automat blocată de sistemul intern al platformei.

promovarea prin conținut organic, prin intermediul postărilor realizate de

2

liderul formațiunii, Costiuc Vasile, și de susținătorii acestuia, în care erau

prezentate principalele mesaje și obiective ale partidului, precum și critici la

adresa guvernării. O parte dintre videoclipuri evidențiau abuzurile comise de

organele de drept, care, potrivit reclamantului, au acționat discriminatoriu

față de formațiune, aplicând sancțiuni contravenționale neîntemeiate și

împiedicând activitatea concurentului electoral.

către orice persoană interesată de temele abordate, pe propriile conturi

TikTok. Observatorii au constatat că numărul vizualizărilor și al

interacțiunilor a crescut semnificativ în ultima săptămână a campaniei

electorale.

neguvernamentală „Expert Forum”, înregistrată în România, citat pe larg de

presa din Republica Moldova și invocat de către pârât în actul administrativ

contestat. În respectivul raport se menționează presupusa existență a unei

rețele formate din 17 conturi TikTok, care ar fi publicat 417 clipuri într-o

singură săptămână, generând peste un milion de vizualizări.

responsabilitatea pentru activitatea presupusei rețele, a cărei existență nu a

fost constatată sau probată de niciun organ de drept din Republica Moldova.

Totodată, Comisia a interpretat această activitate ca reprezentând o

„susținere mediatică constantă”, susținând că menținerea unei asemenea

rețele ar implica resurse financiare neraportate.

și, prin urmare, nu poate fi acceptată de către reclamant.

arătat că, potrivit art. 54 din Codul electoral, activitatea grupurilor de

inițiativă și campaniile electorale poate fi finanțată exclusiv din sursele

prevăzute de lege. Regulamentul Comisiei Electorale Centrale privind

finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale prevede expres

că sursele de finanțare sunt cele indicate la art. 54 alin. (1) din Codul

electoral, iar conform pct. 64 din Regulamentul privind modul de furnizare,

distribuire și difuzare a publicității politice și electorale, printre cheltuielile

admise se includ: chiria și întreținerea sediilor, remunerarea personalului,

recompensele voluntarilor, consultanța politică, presa și materialele

promoționale, producerea și difuzarea spoturilor publicitare, organizarea

activităților electorale, realizarea sondajelor de opinie, dezvoltarea

aplicațiilor sau a paginilor web, precum și alte cheltuieli similare.

3

spoturilor publicitare, precum și efectuarea cheltuielilor pentru presă și

materiale promoționale, atât timp cât acestea sunt finanțate din fondul

electoral și declarate conform normelor legale.

sociale în scop de promovare; dimpotrivă, legislația permite suportarea din

fondul electoral a cheltuielilor destinate dezvoltării aplicațiilor sau paginilor

web.

instrument de informare și comunicare electorală, cu condiția respectării

principiului transparenței financiare.

Regulamentul stabilește, la pct. 69, că orice publicitate electorală difuzată în

condițiile Legii publicității nr. 62/2022 și ale Regulamentului privind modul

de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice și electorale trebuie

să includă datele de identificare ale persoanei care a efectuat plata pentru

difuzarea materialului publicitar, precum și data și numărul ordinului bancar

de plată. Totodată, plata serviciilor de difuzare a publicității electorale se

efectuează exclusiv prin transfer bancar.

fi reclamele televizate, radiofonice sau online – și nu vizează conținutul

gratuit publicat de persoane fizice pe propriile conturi. De asemenea,

Regulamentul prevede că Comisia Electorală Centrală are obligația de a

verifica documentele și informațiile transmise de bănci, furnizorii de servicii

media și difuzorii de publicitate, pentru a se asigura că veniturile și

cheltuielile raportate corespund realității. În lipsa ordinelor bancare și a

contractelor de publicitate, nu se poate reține existența unor cheltuieli

neraportate.

conferind Comisiei Electorale Centrale competența de a verifica rapoartele

financiare și documentele justificative, de a solicita informații de la bănci,

furnizori de servicii media și difuzori de publicitate, precum și de a efectua

controale la fața locului.

Centrală are competența de a aplica sancțiuni, inclusiv amenzi, avertismente

sau suspendarea alocațiilor bugetare destinate concurenților electorali.

Electorală Centrală a decis sancționarea Partidului Politic „Democrația

4

Acasă” pentru o presupusă neraportare a unor videoclipuri difuzate pe

platforma TikTok.

deținută de compania chineză ByteDance, care, la nivel global, a adoptat o

politică strictă de interzicere a publicității politice plătite. În contextul

alegerilor din Republica Moldova, TikTok a anunțat public că nu acceptă

reclame politice, interzice orice tentativă de creștere artificială a vizibilității

conținutului și elimină conturile false care uzurpă identitatea politicienilor.

și cu organizația „Stop Fals” pentru lansarea unui „Centru Electoral” destinat

informării alegătorilor și a pus la dispoziția autorităților un canal special de

raportare a conținutului suspect. Aceste măsuri au fost prezentate drept

mecanisme de protejare a integrității procesului electoral din Republica

Moldova înaintea și pe durata alegerilor.

achiziționeze publicitate politică pe platforma TikTok, compania nu i-ar fi

oferit această posibilitate, având în vedere interdicția globală impusă privind

publicitatea politică plătită.

TikTok în cadrul lansării „Centrului Electoral” integrat în aplicație — o

secțiune distinctă destinată informării alegătorilor cu privire la procesul

electoral.

„Centrul de Control al Misiunii” (componentă a infrastructurii interne a

TikTok), parteneriatul CEC–TikTok demonstrează că experții centrului au

colaborat cu autoritățile electorale în vederea promovării conținutului

verificat și a contracarării dezinformării. Comisia a salutat inițiativa TikTok

de a furniza informații oficiale despre alegeri direct pe platformă și de a

combate știrile false, considerând această colaborare parte integrantă a

eforturilor de asigurare a unui proces electoral corect și transparent.

alfabetizare media derulată de Centrul pentru Jurnalism Independent în

parteneriat cu alte entități — a fost menționată ca partener al platformei

TikTok pentru elaborarea videoclipurilor educative destinate combaterii

dezinformării, incluse în cadrul „Centrului Electoral”. Deși organizația

„Stop Fals” nu a publicat un comunicat separat privind acest parteneriat pe

site-ul său oficial, includerea materialelor sale în aplicație denotă implicarea

experților ONG-ului în eforturile de contracarare a dezinformării. De

asemenea, misiunile internaționale de observare a alegerilor, precum

5

ENEMO, au constatat că scrutinul s-a desfășurat într-un mediu online marcat

de dezinformare și influențe externe, menționând totodată că platformele

digitale au început să adopte măsuri sporite de protecție.

numele experților locali și internaționali care au activat în cadrul „Centrului

de Control al Misiunii” dedicat alegerilor parlamentare din 2025 în

Republica Moldova. Comunicatele oficiale și sursele mass-media au descris

doar în termeni generali componența și atribuțiile centrului, fără a dezvălui

lista nominală a membrilor acestuia.

de Control al Misiunii” reunește specialiști locali și internaționali cu

competențe relevante în domenii precum securitatea informațională,

comunicarea strategică și analiza conținutului digital, însă fără a oferi

informații individuale despre componența echipei.

Acasă” pe rețelele sociale, reclamantul a subliniat că, în perioada 29 august

– 27 septembrie 2025, formațiunea a publicat un număr semnificativ de

videoclipuri, în special pe platforma TikTok. Unele dintre acestea au fost

realizate în timpul dezbaterilor electorale, al întâlnirilor cu cetățenii și al altor

evenimente politice organizate de partid. Alte materiale video au fost create

și distribuite de simpatizanți sau de persoane terțe, neafiliate reclamantului,

care au utilizat formate virale specifice platformei TikTok pentru a transmite

mesaje politice.

Centrală, Partidul Politic „Democrația Acasă” a declarat că nu a suportat

cheltuieli pentru publicitate pe rețelele sociale, inclusiv pe TikTok.

această situație a fost criticată, iar Comisia a decis sancționarea formațiunii

pentru neraportarea presupuselor cheltuieli aferente „publicității pe rețelele

de internet”, cu accent pe activitatea desfășurată pe platforma TikTok.

că reclamantul nu a încălcat legislația electorală. Unul dintre aceste

argumente este de natură tehnică și se bazează pe politica platformei TikTok,

care a interzis în mod expres publicitatea politică plătită și a anunțat că va

bloca orice tentativă de promovare artificială. Conform declarațiilor oficiale,

TikTok elimină reclamele politice și descurajează activ rețelele de conturi

automate („boți”). Această politică a fost implementată anterior campaniei

electorale din Republica Moldova și a fost reconfirmată public prin

comunicate și materiale difuzate în mass-media.

6

posibilitatea efectivă de a achiziționa publicitate politică pe TikTok, spre

deosebire de alte platforme, precum Facebook sau YouTube, care oferă astfel

de servicii. Acest fapt este confirmat și prin rapoartele financiare

săptămânale ale concurenților electorali, în care sunt indicate cheltuielile

pentru publicitate politică pe diferite rețele, cu excepția platformei TikTok.

acesta nu poate efectua plăți pentru astfel de servicii din fondurile electorale

și, în consecință, nu poate include asemenea cheltuieli în rapoartele sale

financiare.

neîntemeiat și abuziv existența unor presupuse costuri legate de promovarea

unor clipuri video, atribuindu-le reclamantului, fără a demonstra că situația

acestuia ar fi diferită de cea a celorlalți concurenți electorali.

manipulator datele indicate în rapoartele financiare depuse de concurenții

electorali, făcând referire în actul administrativ contestat — Hotărârea

nr.4140 din 3 octombrie 2025 — la sumele globale raportate la rubrica

„3.1.6.7. Publicitatea în rețele de socializare (Facebook, Instagram, Twitter,

TikTok etc.)”. Aceste sume, însă, nu includ cheltuieli efectuate pe platforma

TikTok, pentru motivele tehnice expuse anterior.

neraportarea unor pretinse cheltuieli aferente activității pe această platformă

ar constitui o abatere imputabilă exclusiv Partidului Politic „Democrația

Acasă”.

Comisia Electorală Centrală demonstrează în mod cert că niciun concurent

electoral nu a raportat cheltuieli aferente publicității pe platforma TikTok.

din rapoartele financiare, a fost folosit exclusiv pentru a justifica

sancționarea reclamantului pentru lipsa cheltuielilor de promovare în

TikTok, este vădit discriminatorie și arbitrară în substanță.

Comisiei Electorale Centrale prevede obligația ca publicitatea electorală

difuzată să conțină datele de identificare ale plătitorului și detaliile ordinului

bancar aferent. Această cerință vizează exclusiv publicitatea plătită —

respectiv spoturi TV, radio sau reclame online achiziționate prin intermediul

serviciilor de publicitate.

7

fizice pe conturile proprii de pe rețelele sociale, nu se încadrează în noțiunea

de „publicitate” în sensul legii și, prin urmare, nu poate genera obligații de

raportare financiară.

cadrul ședinței Comisiei Electorale Centrale din 3 octombrie 2025, iar

formațiunea își menține poziția conform căreia videoclipurile publicate pe

platforma TikTok au fost realizate și distribuite de liderul partidului, care

este și autorul acestora, de către membrii formațiunii, simpatizanți și

persoane terțe necunoscute reclamantului. Aceste persoane au preluat și

redistribuit materiale video ale partidului fără a implica costuri suportate de

formațiune.

reclamantă a susținut că Comisia Electorală Centrală deține competența

legală de a verifica documentele bancare și contractele încheiate de

concurenții electorali, pentru a constata eventualele nereguli în utilizarea

fondurilor electorale.

Centrală nu a prezentat nicio dovadă care să ateste existența unor ordine

bancare de plată către platforma TikTok sau către agenții de publicitate

pentru difuzarea de materiale. De asemenea, nu au fost identificate contracte

cu influenceri sau agenți de marketing. În lipsa unor documente justificative

care să demonstreze efectuarea unor plăți pentru promovare pe rețelele

sociale, nu se poate prezuma, prin interpretare legală, existența unor

cheltuieli neraportate. Mai mult, comunicările oficiale ale TikTok confirmă

că platforma nu oferă servicii de publicitate politică plătită, ceea ce exclude

posibilitatea existenței unui contract de acest tip.

organizația „Expert Forum”, înregistrată în România, care menționează

presupusa existență a unei rețele de 17 conturi TikTok. Totuși, pârâtul nu a

furnizat nicio probă concretă care să demonstreze implicarea financiară sau

coordonarea acestei rețele de către reclamant.

Comisiei Electorale Centrale din 3 octombrie 2025, reprezentanții

Inspectoratului Național de Investigații au declarat că, în urma analizei

publicațiilor din presă, au ajuns la concluzia că ar exista o rețea de

„comportament inautentic coordonat” în susținerea reclamantului. Astfel, la

8 septembrie 2025 și ulterior la 18 septembrie 2025, aceste conturi presupus

false au fost raportate. Cu toate acestea, deși pârâtul colaborează direct cu

8

platforma TikTok, la dosar și la baza actului administrativ contestat nu există

nicio dovadă care să ateste că respectivele profiluri ar fi fost blocate pentru

comportament neautentic sau că afirmațiile respective ar fi fost confirmate

de către reprezentanții platformei.

formațiunii, Costiuc Vasile, poate fi explicată prin efectul viral generat de

videoclipurile realizate chiar de acesta, precum și prin redistribuirea lor de

către voluntari, simpatizanți și persoane terțe neafiliate partidului, care au

acționat din proprie inițiativă. Acest fenomen reprezintă ceea ce, în mediul

digital, se definește drept „creștere organică a audienței și a vizibilității”.

plătită, realizarea videoclipurilor implică o anumită muncă — filmare,

montaj, redactare de texte — însă fiecare dintre concurenții electorali a

raportat suma de 0,00 lei la rubrica „Cheltuieli pentru recompensele

voluntarilor/agitatorilor, total”, atât pentru săptămâna a IV-a, cât și pentru

săptămâna a V-a a campaniei electorale din anul 2025.

fiind susceptibilă de evaluare și raportare de către fiecare concurent electoral.

Cu toate acestea, în situația concretă a cauzei, pârâtul a ales să sancționeze

exclusiv Partidul Politic „Democrația Acasă”, deși videoclipurile au fost

realizate prin eforturile proprii ale membrilor de partid și, în principal, ale

președintelui acestuia, fără implicarea unor resurse financiare externe.

profesionale oferite de membrii unui partid politic pot fi considerate activități

de voluntariat. În speță, videoclipurile realizate de Partidul Politic

„Democrația Acasă” aveau un caracter amator, și nu profesionist, fapt care a

contribuit tocmai la creșterea organică a audienței. Prin urmare, chiar și în

ipoteza în care valoarea muncii voluntarilor nu ar fi fost raportată

corespunzător, aceasta ar putea constitui, cel mult, o abatere administrativă

minoră (neraportarea valorii contribuțiilor în natură).

creat conturi pentru a susține un partid, răspunderea revine acelor persoane,

nu formațiunii politice. De asemenea, deși platforma TikTok a anunțat că

elimină conturile false și combate rețelele de boți, iar Comisia Electorală

Centrală a transmis rapoarte către Serviciul de Informații și Securitate (SIS)

pentru investigarea eventualelor conexiuni externe, până la încheierea

campaniei electorale nu au fost prezentate probe care să demonstreze că

Partidul Politic „Democrația Acasă” ar fi finanțat sau coordonat aceste

conturi. O altă critică formulată de Comisia Electorală Centrală a vizat faptul

9

că unele videoclipuri ar fi fost difuzate pe platforma TikTok în ziua tăcerii

electorale (27 septembrie 2025), perioadă în care legislația interzice

efectuarea agitației electorale. Reclamantul a explicat că partidul nu a avut

control asupra acestor conturi, nu a plătit pentru difuzarea videoclipurilor și

nu avea posibilitatea de a le gestiona, întrucât fiecare cetățean poartă

răspunderea pentru propriile acțiuni în mediul online.

unor plăți efectuate de către membri, susținători sau terți pentru distribuirea

acestor videoclipuri, iar interdicția privind agitația electorală în ziua tăcerii

vizează concurenții electorali, nu cetățenii care postează conținut pe rețelele

sociale din proprie inițiativă.

Constituționale, potrivit căreia restricțiile privind agitația electorală trebuie

interpretate strict, astfel încât să nu aducă atingere libertății de exprimare a

cetățenilor. În absența unei dovezi că partidul ar fi inițiat sau finanțat

postările efectuate în ziua tăcerii, nu poate fi reținută o încălcare a legii din

partea acestuia.

de Comisia Electorală Centrală a vizat presupusă „susținere mediatică

constantă” de care ar fi beneficiat Partidul Politic „Democrația Acasă” printr-

o rețea de conturi de pe platforma TikTok, concomitent cu neraportarea

cheltuielilor aferente promovării pe această, însă, pentru ca o asemenea

acuzație să poată fi confirmată în mod legal, era necesar să existe un contract

de publicitate sau o dovadă de plată, care să ateste efectuarea unor cheltuieli

pentru promovare.

publicitate plătită trebuie să fie însoțită de datele de identificare ale

plătitorului și de ordinul bancar aferent tranzacției. În lipsa acestor

documente justificative, se prezumă că nu a existat publicitate plătită și,

implicit, nu pot fi reținute cheltuieli neraportate.

creșterea numărului de vizualizări pe platforma TikTok, nu constituie probe

privind efectuarea unor plăți. Un număr mare de vizualizări poate fi obținut

în mod organic, prin algoritmii specifici platformei, care favorizează

distribuirea conținutului atractiv fără intervenție financiară.

TikTok ar constitui o încălcare a libertății de exprimare garantate de

Constituție și de tratatele internaționale la care Republica Moldova este

parte. Din acest motiv, legea distinge în mod clar între publicitatea plătită și

10

exprimarea liberă. Partidul Politic „Democrația Acasă” a utilizat

instrumentele tehnice disponibile pe platforme pentru a comunica cu

alegătorii, fără a contracta servicii de promovare plătită, exercitând astfel un

drept legitim în limitele principiului libertății de exprimare.

Partidul Politic „Democrația Acasă” a acționat în conformitate cu legea,

promovându-se în mod organic pe rețelele sociale, prin intermediul

mijloacelor tehnice puse la dispoziție de platformele digitale și fără utilizarea

resurselor financiare interzise.

necesitatea unor clarificări normative suplimentare referitoare la utilizarea

rețelelor sociale în campania electorală. Codul electoral, la art. 54 alin. (6),

interzice expres concurenților electorali să utilizeze resurse administrative,

să ofere bani, bunuri sau alte avantaje pentru influențarea alegătorilor și să

finanțeze activități neprevăzute de lege, însă nu reglementează distinct

promovarea prin conținut organic în mediul online, aspect ce generează

interpretări neuniforme și riscuri de aplicare arbitrară a sancțiunilor.

resurselor publice sau a fondurilor care nu provin din sursele legal autorizate.

Aceste dispoziții nu se referă la conținutul digital neplătit, ci la transferul de

bani, bunuri sau alte avantaje materiale. De asemenea, Codul penal

sancționează coruperea alegătorilor, însă nu prevede nicio răspundere pentru

publicarea de materiale politice pe conturile personale de social media. Prin

urmare, se impune o distincție clară între influențarea alegătorilor prin

mijloace financiare și exercitarea libertății de exprimare în mediul online.

nu conține prevederi care să restricționeze utilizarea rețelelor sociale. În

consecință, normele relevante pentru activitatea de promovare pe rețelele

sociale sunt cele referitoare la finanțarea campaniilor electorale, nu

dispozițiile Legii partidelor politice. Orice formă de promovare plătită

trebuie să respecte cerințele de transparență stabilite prin regulamentul

Comisiei Electorale Centrale. Totodată, CEC are obligația de a verifica

documentele și rapoartele financiare ale tuturor concurenților electorali,

aplicând un tratament egal și proporțional, precum și de a garanta exercitarea

libertății de exprimare.

plătită pe platforma TikTok, iar promovarea organică nu contravine legii, au

existat neclarități cu privire la modul de raportare a muncii voluntarilor

digitali neafiliați și necunoscuți formațiunii. Reclamantul consideră că

11

această problemă trebuie soluționată prin actualizarea și clarificarea cadrului

normativ, prin stabilirea unor standarde clare pentru evaluarea valorii

conținutului digital creat de susținători, și nu prin sancționarea arbitrară a

concurentului electoral.

raportat producerea și difuzarea unor pretinse spoturi publicitare. În opinia

reclamantului, videoclipurile realizate spontan pe teme de interes public

major — fie filmate direct la fața locului, fie constituind reacții civice ale

utilizatorilor, nu pot fi calificate drept „spoturi publicitare”. Acestea nu

întrunesc elementele definitorii ale publicității audiovizuale și nici condițiile

tehnice și juridice impuse pentru difuzarea unui spot. În conformitate cu

reglementările din domeniul audiovizualului, „publicitate” înseamnă un

mesaj difuzat în scop de autopromovare a furnizorului de servicii media sau

„în schimbul unei plăți ori al unei retribuții similare”, destinat promovării

unor bunuri, servicii, cauze sau idei. Difuzarea acestor comunicări

comerciale este realizată de furnizorii de servicii media, care poartă

responsabilitatea editorială pentru conținut și au obligația de a le delimita

clar de programele editoriale proprii.

major, acest fapt nu schimbă natura juridică a materialului, atâta timp cât nu

există un raport de prestare sau difuzare publicitară între un beneficiar (partid

sau candidat) și un furnizor media. Reglementările speciale privind

publicitatea politică și electorală prevăd că aceasta se difuzează exclusiv în

condițiile stabilite de Codul electoral și de Legea privind publicitatea —

adică în spațiile de publicitate ale furnizorilor media și cu mențiunile

obligatorii („Publicitate politică” sau „Publicitate electorală”), însoțite de

datele privind achitarea difuzării. În lipsa unui contract de difuzare, a unei

încadrări într-un spațiu publicitar controlat și a marcajelor prevăzute de lege,

un clip cu mesaj civic sau politic reprezintă exprimare liberă, nu „spot

publicitar” în sensul juridic al termenului.

media audiovizuale, pot fi identificate trei condiții cumulative care

diferențiază „spotul publicitar” de un clip video spontan:

(1) existența unui scop comercial sau promoțional, integrat în comunicările

comerciale ale unui serviciu media, realizat în schimbul unei contraprestații

financiare sau ca formă de autopromovare a furnizorului;

(2) exercitarea responsabilității editoriale de către un furnizor media, care

selectează, organizează și plasează materialul în spații special dedicate, clar

separate de conținutul editorial;

(3) respectarea regimului de difuzare, care presupune minutaj, delimitare vizual-

acustică și inserare conform regulilor legale.

12

conținutului, chiar dacă abordează teme de interes public major și pot avea

efecte de mobilizare, nu întrunesc aceste condiții: ele nu sunt comandate sau

difuzate ca publicitate de un furnizor media, nu sunt plasate în spațiile

publicitare ale acestuia și nu poartă marcajele sau delimitările cerute de

regimul publicitar. În lipsa acestor elemente definitorii, asemenea materiale

rămân manifestări de informare, opinie ori exprimare civică, și nu „spoturi

publicitare” în sensul Codului serviciilor media audiovizuale.

confirme existența unei legături formale între Partidul Politic „Democrația

Acasă” și administratorii conturilor respective, nu a identificat solicitări de

colaborare, transferuri financiare sau documente care să ateste o eventuală

colaborare voluntară, totuși a dedus concluzii de culpabilitate. În absența

unor dovezi directe, întreaga construcție de sancționare se bazează exclusiv

pe inferențe și interpretări speculative. Aplicarea unei sancțiuni în temeiul

unui comportament atribuit unor terți, fără demonstrarea controlului sau

implicării efective a formațiunii politice, contravine principiului

fundamental al răspunderii juridice personale și afectează prezumția de

nevinovăție.

„Democrația Acasă” nu a distribuit materialele respective pe canalele sale

oficiale, nu a inclus mesajele menționate în conținutul campaniei proprii.

preluat și redistribuit mesajele respective, răspunderea juridică trebuie să fie

individualizată și fundamentată pe dovezi concrete. În consecință,

reclamantul subliniază că Comisia Electorală Centrală a aplicat două

sancțiuni succesive, în decurs de doar câteva zile, pentru aceeași faptă

presupusă, fără a demonstra implicarea formațiunii politice în generarea,

organizarea sau promovarea acestor materiale online. Aplicarea repetată a

unei sancțiuni pentru același comportament, în lipsa unor fapte noi,

contravine principiului non bis in idem și ridică serioase îndoieli privind

respectarea principiilor echității și proporționalității în procesul de

sancționare.

Centrală a susținut că sprijinul acordat Partidului Politic „Democrația Acasă”

prin intermediul platformei TikTok ar constitui o încălcare a Codului

electoral, aceasta nu a făcut o distincție clară între acțiunile întreprinse de

partid și cele provenite de la persoane terțe. Reclamantul a subliniat că

formațiunea politică nu poate fi trasă la răspundere pentru fiecare clip video

13

publicat de un utilizator anonim din afara țării, în absența unor dovezi

concrete de colaborare sau coordonare. Lipsa individualizării răspunderii

juridice creează un precedent periculos, întrucât orice partid politic ar putea

fi sancționat pentru acțiuni independente ale unor terți care, chiar din proprie

inițiativă, se exprimă în favoarea sa.

sprijinul primit de partid prin TikTok, în lipsa unor dovezi de colaborare,

responsabilizarea partidului pentru acțiunile independente ale unor utilizatori

din mediul online contravine principiului legalității și creează posibilitatea

unei sancționări selective.

de Comisia Electorală Centrală ca temei pentru sancționarea Partidului

Politic „Democrația Acasă”, reclamantul a invocat că textul intitulat

„Comportament inautentic coordonat în alegerile din Republica Moldova”,

semnat de Voinea Mădălina și Sorin Ioniță, conține concluzii neprobate

privind existența unei presupuse rețele de conturi TikTok care ar fi amplificat

conținutul politic favorabil formațiunii. Autorii raportului afirmă că ar fi

identificat 17 conturi „nucleu”, 417 videoclipuri publicate într-o săptămână

și 993 de conturi cu risc mediu sau ridicat de inautenticitate, care urmăresc

în mod suprapus rețeaua respectivă, sugerând existența unui tipar de

comportament inautentic coordonat (CIB) în jurul președintelui Partidului

Politic „Democrația Acasă”, Costiuc Vasile.

sancțiunilor administrative, potrivit căruia o sancțiune este legală și legitimă

numai dacă trece testul de proporționalitate, care impune verificarea

cumulativă a trei condiții:

1) adecvanța – măsura trebuie să răspundă unei nevoi reale de protecție a

ordinii legale;

2) necesitatea – să nu existe un mijloc mai puțin intruziv pentru atingerea

aceluiași scop;

3) proporționalitatea în sens strict – sancțiunea nu trebuie să depășească, prin

severitate, scopul urmărit de autoritate.

Politic „Democrația Acasă” nu respectă aceste cerințe, întrucât nu sunt nici

necesare, nici proporționale cu gravitatea faptelor imputate, raportate la lipsa

probelor directe și la caracterul pur indicial al materialelor invocate.

Centrală a decis aplicarea unei sancțiuni complementare Partidului Politic

„Democrația Acasă”, constând în lipsirea formațiunii de alocațiile bugetare

pentru performanțele electorale obținute la alegerile parlamentare din 28

14

septembrie 2025, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu noiembrie 2025,

în temeiul art. 102 alin. (2) lit. c¹) din Codul electoral.

disproporționată, având în vedere lipsa totală a unor probe concludente care

să demonstreze implicarea directă sau acordul explicit al Partidului Politic

„Democrația Acasă” în acțiunea de susținere invocată de Comisie. Măsura

afectează în mod grav dreptul fundamental al concurentului electoral la

resurse financiare proprii și legale, drept indispensabil pentru exercitarea

egală a competiției electorale. Prin aplicarea acestei sancțiuni, se creează un

dezechilibru semnificativ între participanții la scrutin, contrar principiilor

egalității de tratament și al pluralismului politic garantate de Codul electoral.

afectează în mod direct capacitatea acestuia de a desfășura activitate politică

legitimă. Aceste fonduri sunt destinate asigurării funcționării democratice a

partidelor, menținerii unei infrastructuri instituționale, formării resurselor

umane și promovării dialogului public — toate componente esențiale ale

unui sistem pluralist. În prezenta cauză, Comisia Electorală Centrală,

invocând o presupusă abatere formală, a aplicat o sancțiune cu impact

disproporționat asupra funcționării și viabilității organizaționale a Partidului

Politic „Democrația Acasă”.

activitate viitoare a partidului, restrângându-i posibilitatea de a se reorganiza,

de a se exprima public și de a participa în mod competitiv la procesul

democratic. În loc să susțină echilibrul electoral, măsura Comisiei generează

un dezechilibru structural, prin care un partid mai puțin consolidat

instituțional este pus în imposibilitatea de a preveni sau corecta în viitor exact

situațiile care i-au fost imputate — contrar scopului de educare și conformare

graduală pe care îl urmărește regimul sancțiunilor electorale.

a Republicii Moldova și a Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit

căreia orice măsură restrictivă aplicată unui actor politic trebuie să respecte

principiul proporționalității și să fie justificată printr-o necesitate socială

reală și demonstrată. În speță, Comisia Electorală Centrală a aplicat una

dintre cele mai severe sancțiuni prevăzute de Codul electoral – suspendarea

alocațiilor bugetare pentru 12 luni – pentru o faptă care nu este imputabilă în

mod direct și clar partidului vizat. Această disproporție între faptă și

sancțiune contravine standardelor europene de protecție a pluralismului

politic și a libertății de asociere.

15

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

în contencios administrativ depusă de Partidul Politic „Democrația Acasă”

împotriva Comisiei Electorale Centrale, terți Partidul Politic „Partidul

Acțiune și Solidaritate” și Inspectoratul Național de Investigații cu privire la

anularea hotărârii nr. 4140 din 3 octombrie 2025, s-a admis parțial.

S-a anulat pct. 3 din dispozitivul hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 4140 din 3 octombrie 2025.

În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

Electorală Centrală (CEC), prin Hotărârea nr. 4135, a constatat un

comportament neglijent al Partidului Politic „Democrația Acasă” cu privire

la condițiile de finanțare a partidului, întrucât în raportul financiar al

partidului, la situația din 22 septembrie 2025, nu au fost incluse cheltuielile

de întreținere a celor 17 conturi de TikTok.

venită din partea unei rețele coordonate de 17 conturi de TikTok, este

imposibilă fără un suport financiar.

finanțare a campaniei electorale al Partidului Politic „Democrația Acasă” la

situația din 22 septembrie 2025, s-a reținut că a existat o finanțare/materială

susținere necorespunzătoare în timpul campaniei electorale. Totodată,

partidul a fost obligat să prezinte un raport financiar corectat la situația din

22 septembrie 2025, în termen de 48 de ore de la adoptarea hotărârii CEC.

2025, conform datelor prezentate de CEC, au fost identificate 33 de conturi

TikTok care au publicat constant sau ocazional conținut favorabil Partidului

Politic „Democrația Acasă”. Postările acestor conturi au fost afișate de

aproximativ 4.259 milioane de ori. Curtea a remarcat că, deși nu s-a

confirmat existența unei coordonări între toate cele 33 de conturi, în cadrul

acestora s-au conturat anumite grupuri: 16 conturi cu un conținut tematic

identic și 4 conturi cu postări ocazionale despre partid.

s-a observat promovarea unor teme cu caracter de mesaj electoral, cum ar fi

hashtag-ul #stopabuzurilor, invocarea valorilor morale și naționale

(#demnitate, #credinta, #familiatraditionala), dar și subiecte de mobilizare

regională (#briceni) sau personalizate (#vasile_costiuc).

urmare a preluării și promovării lor de către conturile oficiale ale Partidului

16

Politic „Democrația Acasă”, ale căror postări au devenit virale în perioada

de monitorizare până la 28 septembrie 2025.

publicate 2.741 de postări referitoare la CEC, care au generat în total 114.000

de interacțiuni și un impact estimat la circa 3,75 milioane de vizualizări,

distribuite pe mai multe platforme (TikTok, Facebook, Instagram).

procesului electoral și conflictele directe între partide și CEC.

nr.4140 din 3 octombrie 2025, potrivit cărora Partidul Politic „Democrația

Acasă” a încălcat în mod repetat prevederile legislației electorale, prin

utilizarea resurselor financiare nedeclarate (servicii prestate cu titlu gratuit),

nerespectarea obligației de evaluare a serviciilor gratuite prestate de

persoane fizice la prețul mediu de piață și neindicarea acestor servicii în

raportul financiar.

aplicată de CEC este justificată, în condițiile în care actuala abatere

financiară se referă la o perioadă distinctă față de cea anterioară (I – situația

din 22 septembrie 2025; II – situația din 14.07.2025 – 29.09.2025), iar

încălcarea stabilită prin Hotărârea nr. 4140 reprezintă o faptă cu caracter

repetitiv.

financiară (situația din 22 septembrie 2025 și situația din 29.09.2025)

constituie o conduită unitară, în cadrul unor proceduri continue, care nu pot

fi tratate ca fapte distincte. În consecință, nu se justifică aplicarea sancțiunii

complementare a lipsei de finanțare pe o perioadă de 12 luni.

lipsirea de finanțare nu este motivată și nu respectă principiul

proporționalității, ingerința fiind excesivă în raport cu scopul urmărit.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

de recurs nemotivat împotriva hotărârii din 9 octombrie 2025 a Curții de

Apel Centru, iar la 10 octombrie 2025 a depus recurs motivat, solicitând

admiterea recursului, casarea parțială a hotărârii, pronunțarea unei noi decizii

prin care acțiunea să fie respinsă integral ca neîntemeiată.

acționând în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă” a depus

cerere de recurs împotriva hotărârii din 9 octombrie 2025 a Curții de Apel

17

Centru, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a hotărârii cu

emiterea unei noi hotărârii de admiterea integrală a cererii de chemare în

judecată depusă.

interesele Partidului Politic „Democrația Acasă” a depus cerere de recurs

împotriva hotărârii din 9 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care

a solicitat casarea parțială a hotărârii cu emiterea unei noi decizii cu privire

la anularea integrală a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4140 din 3

octombrie 2025.

ARGUMENTELE RECURSURILOR

Curții de Apel Centru din 9 octombrie 2025, susținând că soluția instanței de

fond este contrară cadrului normativ aplicabil și jurisprudenței constante în

materie, fiind pronunțată cu aplicarea eronată a normelor de drept material

și procesual.

caracterul imperativ al sancțiunilor complementare, caracterul executoriu al

hotărârilor Comisiei, precum și circumstanțele de fapt constatate prin actele

administrative anterioare. Potrivit art. 32 alin. (2) din Codul electoral,

hotărârile Comisiei Electorale Centrale sunt executorii, iar exercitarea căilor

de atac nu suspendă executarea acestora, cu excepția cazurilor expres

prevăzute de lege. Instanța de fond ar fi omis să țină cont de acest caracter

obligatoriu și de principiul stabilit prin lege pentru garantarea celerității

procesului electoral.

a nesocotit prevederile art. 102 alin. (4) din Codul electoral, care instituie

obligativitatea aplicării sancțiunii complementare în cazul constatării unei

încălcări repetate privind legislația electorală în materie de raporturi

financiare. În această situație, CEC nu dispune de o marjă discreționară,

întrucât legea impune aplicarea sancțiunii ca o consecință directă a repetării

abaterii. Susținerea instanței de fond potrivit căreia autoritatea ar fi

sancționat același fapt de două ori este eronată, întrucât hotărârile nr. 4135

din 1 octombrie 2025 și nr. 4140 din 3 octombrie 2025 au vizat perioade și

fapte distincte. Prima hotărâre a vizat nereguli financiare constatate la 22

septembrie 2025 (în perioada 15-21 septembrie), în timp ce cea de-a doua a

sancționat persistența neregulilor și încălcări noi, comise în intervalul 14

iulie – 28 septembrie 2025, inclusiv acțiuni de promovare electorală prin

intermediul unor conturi inautentice în toată perioada de verificare. CEC

18

arată că aceste fapte constituie încălcări distincte și succesive, care au

justificat aplicarea sancțiunii complementare în conformitate cu prevederile

art. 102 din Codul electoral.

baza unui probatoriu complet administrat, inclusiv a informațiilor transmise

de Inspectoratul Național de Investigații și a constatărilor privind finanțarea

și conduita electorală a concurentului. În continuare, CEC respinge

susținerea reclamantului potrivit căreia ar fi existat o dublă sancționare

pentru aceleași fapte, arătând că Hotărârea nr. 4140 nu dublează măsurile din

Hotărârea nr. 4135, ci le completează logic în contextul aplicării progresive

a sancțiunilor, ca reacție la refuzul partidului de a se conforma cerințelor

anterioare de raportare financiară. Prin urmare, sancțiunea aplicată nu are

caracter punitiv, ci corectiv, urmărind restabilirea echilibrului și integrității

procesului electoral. Beneficiul obținut din aceste acțiuni, inclusiv prin

distribuirea materialelor pe canalele oficiale ale partidului, constituie

cheltuieli de promovare neraportate, încălcând normele privind transparența

finanțării campaniei.

aplicând o sancțiune proporțională și fundamentată pe probe, având ca scop

prevenirea unor noi abateri și protejarea integrității procesului electoral.

Susținerea intimatului că promovarea online ar fi fost efectuată de susținători

individuali este contrazisă de probele din dosar, care demonstrează că

materialele au fost redistribuite de canalele oficiale ale formațiunii, ceea ce

exclude caracterul spontan al acțiunilor.

recursului, casarea hotărârii instanței de fond și menținerea Hotărârii CEC

nr. 4140 din 3 octombrie 2025 ca fiind legală, temeinică și proporțională cu

gravitatea abaterilor constatate. Aplicarea acestei sancțiuni este justificată de

obligația legală a Comisiei de a asigura respectarea principiilor de legalitate,

echitate și transparență financiară în campania electorală, garantând totodată

stabilitatea procesului electoral și consolidarea încrederii publice în

instituțiile democratice.

Politic „Democrația Acasă” în recursul depus susține că menținerea de

către Curtea de Apel a constatării încălcării normelor electorale este lipsită

de bază probatorie: CEC ar fi întemeiat hotărârea nr. 4140 din 3 octombrie

2025 pe simple presupuneri, pe distribuiri din mediul online, fără niciun act

financiar, contract, ordin de plată sau altă dovadă care să probeze suportarea

unor cheltuieli ale partidului în acest sens, sau că acestea s-ar fi făcut cu

19

acordul și susținerea partidului. În absența unui probatoriu solid, obiectiv și

verificabil, recurentul afirmă că reținerea încălcării este neîntemeiată.

de Inspectoratul Național de Investigații: două procese-verbale ce

consemnează, în esență, „lectura” unui raport ONG („Expert Forum”) și

examinarea unor dosare contravenționale rutiere ale liderului PPDA, fără

nicio legătură cu finanțarea campaniei. Recurentul subliniază că nu s-au

identificat conturi, titulari, legături juridice/financiare cu PPDA, trasee de

bani sau expertize tehnice (IP-uri, analize digitale), astfel că invocarea unei

„rețele TikTok” rămâne speculativă și nu poate fundamenta o sancțiune

administrativă.

Expert Forum” și a unor „analize interne” ale CEC realizate de „experți

contractați” neidentificați: materialul ONG nu are metodologie verificabilă,

date brute sau validări independente, iar „analizele” interne nu sunt

comunicate, semnate, înregistrate ori supuse contradictorialității. A accepta

astfel de referințe opace, neverificabile, ca fundament pentru măsuri severe

în campanie ar încălca dreptul la apărare, principiul contradictorialității și

standardele minime de transparență probatorie în procedura sancționatorie.

„apreciere vădit nerezonabilă” și un arbitrar judiciar: nu s-ar fi analizat

integral materialul, inclusiv faptele favorabile și obiecțiile tehnice privind

diferența dintre conținut „organic” și publicitate plătită; nu s-ar fi respectat

standardele art. 92–93 din Codul administrativ privind evaluarea probelor și

sarcina probațiunii. Pe această linie, recurentul invocă și standarde CEDO

(art. 6) despre contradictorialitate și egalitatea armelor: părțile trebuie să

cunoască și să poată comenta toate probele pe baza cărora se decide, iar

hotărârea trebuie să se sprijine pe o evaluare motivată a întregului probatoriu,

nu pe materiale necontradictorii ori pe presupuneri.

complementară (lipsirea de alocații 12 luni) nu s-ar fi întemeiat pe probe de

finanțare; o astfel de măsură dezechilibrează competiția și transformă un

avantaj politic de circumstanță într-o prezumție de culpă. În plus, se susține

că hotărârile CEC nr. 4135 și 4140 sancționează, în esență, aceeași

„tipologie” fără fapte noi, derapând spre ne bis in idem. În aceste condiții,

recurentul cere anularea integrală a hotărârii CEC nr. 4140, nu doar a

punctului privind sancțiunea complementară.

„Democrația Acasă” solicită admiterea recursului pentru a consolida

20

jurisprudența CSJ în materie electorală privind publicitatea online, în temeiul

art. 245¹ alin. (1) lit. b) și d) din Codul administrativ, susținând că hotărârea

atacată este arbitrară și întemeiată pe o apreciere vădit nerezonabilă a

probelor.

precum „conturi false”, „mijloace digitale neautentice”, „creștere organică”,

„hashtag”, care nu sunt definite în legislația electorală, iar lipsa de

reglementare a favorizat abuzuri împotriva unui partid de opoziție.

art. 70 alin. (1) din Codul electoral; vizibilitatea online ar fi rezultat din

notorietatea preexistentă a liderului, creștere organică a paginilor și

mediatizarea unor abuzuri ale poliției, iar CEC, INI și SIS ar fi folosit nivelul

de vizibilitate ca pseudo-probă, cu încălcarea art. 9 din Legea 64/2010 și

art.10 CEDO privind libertatea de exprimare.

„experților contractați” ai CEC privind interacțiuni și vizualizări masive,

întrucât nu există la dosar rapoarte, expertize ori procese-verbale, nici

identificarea experților sau a datelor primare, astfel că respectivele

„constatări” nu pot fundamenta sancțiuni. În susținerea „aprecierii vădit

nerezonabile” a probelor se invocă declarația coautoarei raportului Expert

Forum (emisiunea „Cutia Neagră”, 02.10.2025) că nu s-a cercetat cine se află

în spatele conturilor și dacă s-au cheltuit bani, aspect ignorat de instanță; tot

astfel, declarațiile martorilor Nicolai Sprînceană (video de 19 secunde în

Italia) și ale candidatului Alexandru Verșinin (deținător al contului TikTok

„Politica fără de idioți”, cu drept de a face promovare ca și candidat) ar fi

fost interpretate părtinitor, iar CEC ar fi calificat inconsistent aceeași situație

în hotărâri diferite.

nr.4135 din 1 octombrie 2025 și nr. 4140 din 3 octombrie 2025 sancționează,

în esență, aceeași tipologie factologică pe baza aceluiași nucleu probator

(raportul Expert Forum), ceea ce echivalează cu o dublă sancționare.

nr. 1 CEDO, jurisprudenței CtEDO (inclusiv Davydov, Paksas) și

principiilor Comisiei de la Veneția privind statul de drept, subliniind că

ingerințele în drepturile electorale trebuie să urmărească un scop legitim și

să fie bazate pe probe suficiente, relevante și garanții împotriva arbitrariului;

se invocă analogia cu cauza Partidul Politic „Patria” c. Republica Moldova,

unde Curtea a constatat insuficiența probelor și lipsa garanțiilor procedurale.

21

POZIȚIA INTIMATULUI

intermediul poștei electronice, CEC a solicitat declararea recursului

inadmisibil.

Cobșenco, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă” nu se

încadreaza în niciuna dintre ipotezele prevăzute de art. 245¹ din Codul

administrativ, cum ar fi: încălcări grave de drept, jurisprudență

contradictorie, erori materiale evidente sau nelegalitatea compunerii

instanței. Se reiau aceleași argumente ca în primul recurs, fără a aduce

elemente noi, juridice sau factuale. În opinia CEC este un recurs duplicat,

care nu dezvoltă o critică juridică reală, ci doar o reinterpretare subiectivă a

normelor legale.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente

examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:

Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor

judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3

zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor

de exercitare a căilor de atac.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

22

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau

a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la

rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu

au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Recursul se declară inadmisibil în special cînd: recursul este vădit neîntemeiat.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile

de recurs în complete din 3 judecători.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților

la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.(1) lit. b) și d).

Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se

pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau

decizia și adoptă o nouă decizie.”

„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.”

„Legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate în

prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care reglementează

raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu Constituția Republicii

Moldova.”

„Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de

activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la

prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu

contravine principiilor prezentului cod.”

„Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior,

îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ

individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract

administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict

23

de autoritate publică. Emiterea unui act administrativ individual, încheierea unui

contract administrativ sau întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică sunt

părți ale procedurii administrative.”

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din

oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”

„În cazul în care actul administrativ individual al autorității publice depinde de un act,

o operațiune preliminară sau de un raport juridic care trebuie constatat de o altă

autoritate publică ori formează obiectul unei alte proceduri administrative sau judiciare

pendinte, autoritatea publică suspendă procedura administrativă până la emiterea actului

administrativ respectiv, efectuarea operațiunii administrative respective sau până la

emiterea unei hotărâri judecătorești definitive. Dacă în cadrul unei proceduri

administrative actul administrativ individual depinde de un act sau o operațiune a unui

participant, autoritatea publică suspendă procedura administrativă pentru un termen

rezonabil. Suspendarea repetată se admite numai dacă are la bază un motiv care nu putea

fi prevăzut la prima suspendare. Suspendarea se comunică participantului de către

autoritatea publică/ persoana care conduce procedura. Pe perioada suspendării

procedurii administrative termenul prevăzut la art. 60 alin. (1) nu curge.

„Autoritatea publică trebuie să stabilească din oficiu aspectele de fapt ale cazului care

face obiectul procedurii, fără a se limita la dovezile și afirmațiile participanților. Pentru

aceasta, autoritatea publică stabilește scopul investigațiilor necesare și felul acestora.

Investigațiile nu sunt necesare: atunci când faptele sunt probate fondat de către

participanți și nu sunt înaintate obiecții; atunci când faptele rezultă din studii, cercetări,

statistici publice, cu condiția ca aceste surse să fie indicate și accesibile opiniei publice;

în cazul unor proceduri cu caracter de urgență, întemeiate pe interesul public, dacă

faptele au fost stabilite și în mod evident nu sunt contestabile.

„Autoritatea publică se conduce de probele pe care le consideră necesare, conform

dreptului discreționar, pentru investigarea stării de fapt. În special ea poate: să solicite

informații de tot felul; să audieze participanți, martori și experți/specialiști sau să solicite

declarații scrise din partea acestora; să solicite acte și dosare; prin sesizarea directă a

lucrurilor, să își creeze propria impresie despre un caz sau despre situația de la fața

locului (cercetarea probei la fața locului). Audierea participanților, a martorilor sau a

experților/specialiștilor, precum și cercetarea probelor la fața locului se consemnează

într-un proces-verbal.”

„Motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care

justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile

esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru

decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și

punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului

discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.

Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: motivarea în drept –

temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale

obligatorii pe care se bazează actul; motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului

administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; în

cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii

24

administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale

participanților contrare conținutului final al actului etc. Motivarea completă este

obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează

legalitatea acestuia. Motivarea nu este obligatorie în cazul în care: autoritatea publică

admite o petiție în totalitate fără ca prin decizia de soluționare a ei să fie afectate

drepturile sau interesele legitime ale altor persoane; acest lucru este prevăzut expres de

lege; sau autoritatea publică emite acte administrative individuale de același fel într-un

număr mai mare sau automatizat și, conform circumstanțelor de fapt ale cazului în parte,

nu se cere o motivare.”

„Conținutul unui act administrativ individual trebuie să fie suficient de cert.”

„O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în

parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare).”

„Examinînd acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă

una dintre următoarele hotărîri: respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt

îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit.a)–e).”

„Comisia Electorală Centrală, în perioada electorală, examinează cererile și contestațiile

în condițiile prezentului cod și ale Codului administrativ, adoptă hotărâri executorii pe

marginea lor.”

„(1) Pentru finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale pot fi utilizate

următoarele surse:

a) mijloace financiare proprii acumulate în conturile partidului politic la data începerii

perioadei electorale (cotizații, donații, alocații, alte venituri prevăzute de lege);

b) donații;

c) credite fără dobândă de la stat.

(2) Finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale de către persoane fizice

sau juridice se efectuează cu respectarea condițiilor stabilite de prezentul capitol și de

regulamentele privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale,

aprobate de Comisia Electorală Centrală.

(3) Responsabilitățile privind respectarea condițiilor și a modului de susținere financiară

a grupurilor de inițiativă sau a campaniilor electorale, privind evidența contribuțiilor și

a cheltuielilor efectuate, inclusiv privind întocmirea și prezentarea în termen a

rapoartelor privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a rapoartelor privind finanțarea

campaniilor electorale, în condițiile stabilite de prezentul capitol și de actele normative

în domeniu, le revin:

a) conducătorilor partidelor politice, după caz, altor persoane desemnate conform

actelor de constituire a acestora – dacă desemnează candidați în alegeri, constituie

grupuri de inițiativă sau se înregistrează în calitate de participanți la referendum;

b) persoanelor cu drept de reprezentare/organelor de conducere ale blocurilor electorale,

desemnate conform acordurilor de constituire a acestora – dacă desemnează candidați

în alegeri, constituie grupuri de inițiativă sau se înregistrează în calitate de participanți

la referendum;

c) candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova;

d) candidaților independenți;

e) conducătorilor grupurilor de inițiativă care desemnează și/sau susțin candidații în

alegeri sau inițierea unui referendum;

25

f) persoanelor responsabile de finanțele (trezorierii) grupurilor de inițiativă, ale

concurenților electorali ori participanților la referendum, confirmate în condițiile art.55.

(4) Pentru încălcarea prevederilor prezentului cod și ale altor acte normative în

domeniul finanțării grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, subiecții indicați

la alin.(3) pot fi supuși răspunderii juridice, inclusiv celei contravenționale sau penale,

în conformitate cu legislația.

(5) Se interzice finanțarea ori susținerea materială sub orice formă a grupurilor de

inițiativă, a campaniilor electorale de către:

a) cetățenii Republicii Moldova care nu au împlinit vârsta de 18 ani și cetățenii în

privința cărora a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei;

b) persoanele fizice care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova;

c) persoanele anonime sau în numele unor terți;

d) persoanele juridice care, în ultimii trei ani înainte de începerea perioadei electorale,

au încheiat contracte de achiziții publice de lucrări, bunuri sau servicii în sensul Legii

nr.131/2015 privind achizițiile publice sau care au beneficiat de ajutoare de stat în

sensul Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, precum și de către persoanele

juridice care, la data efectuării donației, au restanțe la bugetul de stat, bugetul

asigurărilor sociale de stat sau la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală;

e) organizațiile necomerciale, sindicale, asociațiile ori fundațiile din Republica Moldova

sau din străinătate, organizațiile de binefacere sau religioase;

f) autoritățile publice finanțate de la bugetul public național, autoritățile/instituțiile

publice la autogestiune, întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni, ai căror fondatori

sunt autoritățile administrației publice centrale și locale, întreprinderile de stat sau

municipale, conform Legii nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și

întreprinderea municipală, sau alte persoane juridice finanțate de la bugetul public

național sau care au capital de stat, cu excepția cazurilor în care acordarea de servicii

sau susținerea materială este în mod expres prevăzută de legislație;

g) persoanele juridice din străinătate, inclusiv cele cu capital străin sau mixt;

h) alte state sau organizațiile internaționale, inclusiv organizațiile politice internaționale.

(6) Se interzice concurenților electorali, participanților la referendum și grupurilor de

inițiativă:

a) să ofere alegătorilor/susținătorilor bani, bunuri, inclusiv produse alimentare, băuturi

alcoolice și produse din tutun, să presteze servicii ori să acorde alte foloase, inclusiv din

ajutoare umanitare sau din alte acțiuni de binefacere, în scopul determinării

alegătorului/susținătorului să își exercite sau să nu își exercite drepturile electorale în

cadrul alegerilor;

b) să folosească în scopuri personale mijloace financiare intrate în contul cu mențiunea

"Fond electoral"/"Destinat grupului de inițiativă";

c) să utilizeze mijloace financiare, altele decât din contul cu mențiunea "Fond

electoral"/"Destinat grupului de inițiativă";

d) să folosească fonduri financiare și materiale nedeclarate sau să depășească

cheltuielile peste plafonul general stabilit la art.53;

e) să utilizeze resurse administrative, cu excepția cazului prevăzut la art.70 alin.(6);

f) să încaseze mijloace financiare în contul cu mențiunea "Fond electoral" mai târziu

decât ziua anterioară zilei alegerilor;

g) să utilizeze și să beneficieze de proprietăți, bunuri, mărfuri, obiecte, de lucrări și

servicii în orice formă, oferite cu titlu oneros, fără plata în avans a acestora.

(7) Încălcarea prevederilor alin.(5) și (6) din prezentul articol se constată de organul

electoral competent, inclusiv cu suportul organelor de resort și celor de drept, iar sumele

primite/utilizate în condițiile alineatelor menționate se fac venit la bugetul de stat în

baza unei hotărâri a Comisiei Electorale Centrale. Actul administrativ de constatare a

încălcărilor și, după caz, de aplicare a sancțiunilor prevăzute la art.102 alin.(2) lit.a), c)

sau e), emis de organul electoral, din momentul în care rămâne definitiv, se aduce la

cunoștința organelor de drept pentru tragerea la răspundere contravențională sau penală,

după caz, în condițiile art.103 și 104.

26

(8) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin.(6) lit.a) materialele și obiectele de

agitație electorală sau de campanie electorală prevăzute la art.1811 alin.(3) din Codul

penal nr.985/2002.

(9) În termen de 7 zile de la începerea perioadei electorale, furnizorii de servicii media

care au depus declarații pentru reflectarea alegerilor sunt obligați să dea publicității

condițiile în care oferă spațiu publicitar (inclusiv prețul/minut) și alte servicii conexe

concurenților electorali, participanților la referendum sau grupurilor de inițiativă,

informând Comisia Electorală Centrală și Consiliul Audiovizualului. Comisia

Electorală Centrală publică aceste informații pe pagina sa oficială. În perioada

electorală, furnizorii de servicii media sunt obligați să prezinte Comisiei Electorale

Centrale săptămânal informația privind veniturile obținute din publicitatea

politică/electorală a fiecărui partid politic/bloc electoral/concurent electoral.

(10) În termen de 7 zile de la începerea perioadei electorale, difuzorii de publicitate

proprietari sau gestionari ai dispozitivelor de publicitate fixă sau mobilă sunt obligați să

dea publicității condițiile în care oferă spațiu publicitar și alte servicii conexe

concurenților electorali, participanților la referendum sau grupurilor de inițiativă,

informând Comisia Electorală Centrală. Comisia Electorală Centrală publică aceste

informații pe pagina sa oficială. În perioada electorală, difuzorii de publicitate

proprietari sau gestionari ai dispozitivelor de publicitate fixă sau mobilă sunt obligați să

prezinte Comisiei Electorale Centrale săptămânal informația privind veniturile obținute

din publicitatea politică/electorală a fiecărui partid politic/bloc electoral/concurent

electoral.

(11) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să ofere sprijin Comisiei Electorale

Centrale și consiliilor electorale de circumscripție în activitatea de supraveghere și

control al respectării legislației cu privire la finanțarea grupurilor de inițiativă și a

campaniilor electorale.

(12) Prevederile alin.(5) nu pot fi interpretate și aplicate în sensul limitării finanțărilor

directe sau indirecte, alocate deschis și transparent, cu scopul sprijinirii eforturilor de

promovare a valorilor democratice, a standardelor internaționale pentru alegeri libere,

democratice și corecte.”

„(1) Donațiile făcute grupurilor de inițiativă, concurenților electorali sau

participanților la referendum pot fi de următoarele tipuri:

b) donații sub formă de proprietăți, bunuri, mărfuri, obiecte, lucrări sau servicii gratuite

ori în condiții mai avantajoase decât valoarea comercială sau de piață. Aceste donații

sunt reflectate la valoarea lor de piață și se înscriu în limitele donațiilor prevăzute la

alin.(4). Pentru a preveni utilizarea resurselor financiare ocolind conturile cu mențiunea

"Fond electoral"/"Destinat grupului de inițiativă", este interzisă donația proprietăților, a

bunurilor, a mărfurilor, a obiectelor sau a lucrărilor, a căror destinație finală a fost

ajustată în perioada electorală și a implicat utilizarea resurselor financiare care nu sunt

reflectate în conturile cu mențiunea "Fond electoral"/"Destinat grupului de inițiativă"

pentru utilizare în campania electorală.”

„(1) Partidele politice și blocurile electorale care desemnează candidați în alegeri,

concurenții electorali, participanții la referendum și grupurile de inițiativă, a căror

activitate de campanie electorală sau colectare a semnăturilor implică resurse financiare

și materiale, prezintă rapoarte care vor conține informații despre veniturile acumulate și

cheltuielile efectuate, precum și numele și prenumele donatorului, numărul de

identificare de stat (IDNP), domiciliul, ziua, luna și anul nașterii, locul de muncă,

funcția deținută (ocupația/genul de activitate), după caz, calitatea de membru de partid,

surse de venit sau finanțare ale donatorului – în cazul persoanei fizice, sau denumirea și

numărul de identificare de stat (IDNO) – în cazul persoanei juridice. Modelul

rapoartelor, precum și procedura de completare și prezentare a acestora se aprobă de

către Comisia Electorală Centrală.

27

(2) Serviciile și acțiunile prevăzute la art.57 alin.(1) lit.b), prestate gratuit de persoane

fizice și juridice, se evaluează de către fiecare dintre acestea la prețul mediu pe piață și

se indică obligatoriu în raportul financiar conform procedurii stabilite prin regulamente

aprobate de Comisia Electorală Centrală.

(3) În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale, regionale, locale și al

referendumurilor, indiferent de tipul acestora, partidele politice și blocurile electorale

care desemnează candidați în alegeri, participanții la referendum, grupurile de inițiativă,

candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova, precum și candidații

independenți, cu excepția celor prevăzuți la alin.(4), prezintă Comisiei Electorale

Centrale rapoartele despre veniturile acumulate și cheltuielile efectuate în campania

electorală, respectiv, în perioada de activitate a grupurilor de inițiativă, sub semnătura

persoanelor responsabile, cu respectarea următoarelor termene:

a) săptămânal, conform graficului aprobat de comisie în programul calendaristic;

b) în termen de 3 zile după ziua votării (ziua de miercuri), pentru întreaga campanie

electorală (raport final);

c) în cazul grupurilor de inițiativă, raportul final pentru întreaga perioadă de activitate a

grupului de inițiativă se depune în termen de cel mult 3 zile de la data de prezentare sau,

după caz, de la data-limită de prezentare a listelor de subscripție la comisie.

(4) Candidații independenți în alegerile regionale și locale, precum și grupurile de

inițiativă constituite în vederea colectării semnăturilor pentru susținerea acestora

prezintă la consiliul electoral de circumscripție corespunzător rapoartele despre

veniturile acumulate și cheltuielile efectuate în campania electorală, respectiv, în

perioada de activitate a grupurilor de inițiativă, sub semnătura persoanelor responsabile,

cu respectarea următoarelor termene:

a) săptămânal, conform graficului aprobat de comisie în programul calendaristic;

b) în termen de 3 zile după ziua votării (ziua de miercuri), pentru întreaga campanie

electorală (raport final);

c) în cazul grupurilor de inițiativă, raportul final pentru întreaga perioadă de activitate a

grupului de inițiativă se depune în termen de cel mult 3 zile de la data de prezentare sau,

după caz, de la data-limită de prezentare a listelor de subscripție către consiliul electoral

de circumscripție.

(5) Rapoartele privind finanțarea partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a

campaniilor electorale se prezintă utilizând obligatoriu metode automatizate de

raportare electronică, prin subsistemul informatic "Control financiar", parte

componentă a Sistemului informațional automatizat de stat "Alegeri", iar la solicitarea

Comisiei Electorale Centrale – și pe suport de hârtie.

(6) Rapoartele privind finanțarea partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a

campaniilor electorale, primite în condițiile alin.(3) și (4), sunt verificate în prealabil de

Comisia Electorală Centrală sau, după caz, de consiliul electoral de circumscripție în

ceea ce privește caracterul complet al informației și corespunderea cu cerințele de

întocmire a acestora.

(7) Dacă informația prezentată de către grupul de inițiativă, concurentul electoral,

participantul la referendum în condițiile alin.(1) și (2) este incompletă și/sau eronată,

Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripție are

dreptul să solicite subiectului care le-a prezentat date și/sau documente suplimentare,

iar acesta este obligat să le prezinte în termenul indicat, dar nu mai târziu de 48 de ore

din momentul solicitării.

(8) În termen de cel mult 24 de ore de la recepționarea și acceptarea rapoartelor,

verificate în condițiile alin.(6), Comisia Electorală Centrală le va plasa pe pagina sa web

oficială, respectând legislația cu privire la protecția datelor cu caracter personal, iar

consiliile electorale de circumscripție le vor expedia Comisiei Electorale Centrale și

autorităților administrației publice locale corespunzătoare spre publicare pe paginile lor

web oficiale în aceleași condiții.

(9) În scopul respectării legislației privind accesul la informație, libertatea de exprimare

și protecția datelor cu caracter personal, informația conținută în rapoartele financiare ale

grupurilor de inițiativă sau ale concurenților electorali se face publică, exceptând IDNP,

data și luna nașterii, domiciliul sau reședința temporară a persoanei fizice.

28

(10) Rapoartele privind finanțarea partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a

campaniilor electorale sunt verificate și analizate de comisie sau, după caz, de consiliul

electoral de circumscripție, care adoptă o hotărâre în acest sens.

(11) În scopul verificării și examinării rapoartelor, Comisia Electorală Centrală sau,

după caz, consiliul electoral de circumscripție are dreptul să solicite și să primească de

la persoane fizice și juridice, indiferent de forma de organizare a persoanei juridice,

informații necesare în limita competențelor (inclusiv date cu caracter personal,

informații atribuite la secret comercial, bancar, fiscal etc.). Subiecții sesizați sunt

obligați să prezinte informațiile solicitate în termenul stabilit, dar nu mai târziu de 48 de

ore din momentul înregistrării solicitării. La cerere și în funcție de natura informației

solicitate, acest termen poate fi extins de către Comisia Electorală Centrală sau, după

caz, de consiliul electoral de circumscripție, însă, în total, termenul acordat nu va depăși

3 zile.

(12) Pentru elucidarea suspiciunilor rezonabile, Comisia Electorală Centrală sau, după

caz, consiliul electoral de circumscripție poate colabora cu sau sesiza autoritățile publice

care dețin sisteme informaționale publice și/sau au atribuții de control, în vederea

prezentării informațiilor necesare sau a efectuării unor verificări suplimentare, în limita

competențelor funcționale ale acestor autorități.”

„(1) Persoanele fizice și juridice, grupurile de inițiativă, concurenții electorali și

participanții la referendum, precum și alți subiecți implicați în procesul electoral care

încalcă prevederile actelor normative în domeniul electoral, împiedică exercitarea liberă

a drepturilor electorale, împiedică activitatea organelor electorale poartă răspundere în

conformitate cu legislația.

(2) Pentru încălcarea actelor normative în domeniul electoral, Comisia Electorală

Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripție, din oficiu sau în temeiul

cererii formulate de o altă autoritate competentă ori la cererea contestatarilor, poate

aplica sau solicita aplicarea următoarelor sancțiuni de bază sau complementare:

a) avertismentul;

b) privarea de timpii de antenă gratuiți și/sau contra plată pentru o perioadă de la 24

până la 48 de ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancțiunea sub formă

de avertisment;

c) lipsirea de alocații de la bugetul de stat;

c1) lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul în

care este înregistrat în calitate de concurent electoral;

d) sancțiunea contravențională care, conform Codului contravențional, ține de

competența Comisiei Electorale Centrale;

e) anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali;

f) solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice în condițiile Legii

nr.294/2007 privind partidele politice.

(3) Sancțiunea sub formă de avertisment poate fi aplicată prin hotărâre a Comisiei

Electorale Centrale pentru încălcarea actelor normative în domeniul electoral, altele

decât cele stabilite la alin.(5), – în cazul oricărui tip de alegeri, precum și prin hotărâre

a consiliului electoral de circumscripție – în cazul alegerilor locale și al

referendumurilor locale.

(4) Comisia Electorală Centrală aplică partidelor politice, inclusiv constituente ale

blocurilor electorale, înregistrate în calitate de concurenți electorali drept sancțiune

complementară sancțiunea prevăzută la alin.(2) lit.c1) pentru o perioadă de la 6 luni la 4

ani doar în cazul aplicării repetate a oricărei sancțiuni prevăzute la alin.(2) pe parcursul

unei perioade electorale pentru încălcări privind finanțarea grupurilor de inițiativă și/sau

a campaniei electorale. Comisia Electorală Centrală aplică partidelor politice, inclusiv

constituente ale blocurilor electorale, înregistrate în calitate de concurenți electorali

drept sancțiune complementară sancțiunea prevăzută la alin.(2) lit.c) pentru o perioadă

de la două luni la un an doar după aplicarea sancțiunii prevăzute la alin.(2) lit.c1).

(5) Anularea înregistrării se aplică prin hotărâre a organului electoral care a înregistrat

subiectul electoral în cazul în care se constată:

29

a) folosirea fondurilor financiare și materiale nedeclarate mai mult de 1% raportat la

plafonul mijloacelor ce pot fi transferate în contul fondului electoral sau cel destinat

grupului de inițiativă;

b) depășirea plafonului fondului electoral sau al celui destinat grupului de inițiativă;

c) utilizarea mijloacelor financiare din străinătate, cu excepția donațiilor din partea

cetățenilor Republicii Moldova cu venituri obținute în afara țării;

d) nesuspendarea din funcție de către candidatul care are această obligație. În acest caz

se anulează înregistrarea concurentului electoral, a candidatului independent sau se

exclude candidatul respectiv din lista concurentului electoral;

e) nerespectarea restricțiilor stabilite la art.16 alin.(2) lit.c)–e[f]) și nedeclararea acestora

de către candidat în condițiile art.68 alin.(1) lit.f);

f) încălcarea prevederilor art.54 alin.(6) lit.a);

g) nerespectarea cerințelor stabilite la art.68, 112, 113 și 139;

h) participarea în cadrul blocului electoral camuflat, conform criteriilor stabilite de

Comisia Electorală Centrală.

(6) În cazul încălcării prevederilor prezentului cod și ale altor acte normative în

domeniul electoral de către funcționarii electorali, Comisia Electorală Centrală sau,

după caz, consiliul electoral de circumscripție poate să le aplice, în temeiul hotărârii,

următoarele sancțiuni:

a) avertismentul;

b) revocarea din componența organelor electorale și a aparatelor de lucru ale acestora;

c) excluderea din Registrul funcționarilor electorali;

d) privarea de dreptul de a desfășura orice activitate în cadrul organelor electorale pentru

un termen de la un an până la 4 ani;

e) anularea certificatului de calificare eliberat de Centrul de instruire continuă în

domeniul electoral.

(7) Pentru încălcarea actelor normative privind reflectarea alegerilor de către furnizorii

de servicii media, Consiliul Audiovizualului poate aplica sancțiunile stabilite de Codul

serviciilor media audiovizuale.

(8) În cazul încălcării de către observator a cadrului normativ electoral, organul electoral

care a acreditat observatorul este în drept să îi aplice, prin adoptarea unei hotărâri în

acest sens, ținând cont de gravitatea încălcării, una dintre următoarele sancțiuni:

avertismentul sau anularea acreditării. În sensul prezentului articol, se califică drept

încălcare orice acțiune de agitație electorală pentru sau împotriva unui partid politic sau

concurent electoral, a unui grup de inițiativă, participant la referendum, a opțiunilor pe

marginea întrebărilor la care trebuie să se pronunțe alegătorii în cadrul referendumului

sau încercarea de a influența opțiunea alegătorului, precum și nerespectarea obligațiilor

ce îi revin observatorului.

(9) Comisia Electorală Centrală poate solicita Agenției Servicii Publice radierea din

oficiu a partidelor politice în condițiile Legii nr.294/2007 privind partidele politice.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că hotărârea motivată a instanței

de fond a fost notificată participanților la proces la data de 9 octombrie 2025,

prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică anexat la dosar.

de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost

demarată în interiorul termenului legal.

30

MOTIVAREA INSTANȚEI CU PRIVIRE LA INADMISIBILITATEA

UNOR RECURSURI

Ioana Străisteanu și Ion Cobîșenco, în interesele Partidului Politic

„Democrația Acasă”, completul de judecată reține că acestea urmează a fi

declarate inadmisibile, pentru motivele expuse în continuare.

să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui

control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, legiuitorul oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

de recurs de depuse de avocatul Străisteanu Doina-Ioana, în interesele

Partidului Politic „Democrația Acasă” și de avocatul Ion Cobîșenco, în

interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă

la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și

nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de

drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de

casare a hotărârii recurate.

„Democrația Acasă” și avocatul Ion Cobîșenco, în interesele Partidului

Politic „Democrația Acasă”, în susținerea recursurilor depuse au indicat două

temeiuri de admisibilitate prevăzute la art. 245¹ alin. (1) lit. b) și d) din Codul

administrativ.

31

potrivit art. 245¹ alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, recursul poate fi

admis în principiu în situațiile în care acesta este necesar pentru modificarea

sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție.

necesitatea modificării ori consolidării jurisprudenței aparține exclusiv

Curții Supreme de Justiție. Aceasta este singura autoritate competentă să

decidă dacă o practică judiciară existentă trebuie revizuită sau uniformizată,

în vederea asigurării unei interpretări și aplicări unitare a normelor de drept.

invoce existența unor contradicții în practica instanțelor sau o presupusă

necesitate de revizuire a acesteia. Instanța de recurs, respectiv Curtea

Supremă de Justiție, are obligația de a analiza în mod autonom și suveran

dacă, în contextul cauzei deduse judecății, este justificată intervenția sa

pentru a dezvolta, corecta sau consolida jurisprudența deja existentă.

garant al unității practicii judiciare, astfel cum este consacrat în arhitectura

legală a sistemului de drept. A admite contrariul ar însemna să se încalce

principiul independenței instanței supreme în ceea ce privește formarea și

dezvoltarea practicii sale, precum și să se reducă acest criteriu de

admisibilitate la o simplă afirmație formală a recurentului, lipsită de o

apreciere obiectivă din partea instanței de recurs.

noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă

a Legii nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are

nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele

cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de

fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De

asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință

contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă

judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare

evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de

cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental

echitatea procedurii.

probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident

nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru

soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea

32

recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu

poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹

alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă

hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și

caracterul ei determinant asupra soluției.

fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează

în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu

poate fi admis.

menționează că, recursurile depuse de Avocatul Străisteanu Doina-Ioana, în

interesele Partidului Politic „Democrația Acasă” și avocatul Ion Cobîșenco,

în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”, conțin obiecții de fapt și

de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind

apreciate în mod corespunzător.

niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de

art.2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze

admisibilitatea acestuia.

argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără

o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de

art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și

analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al

Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în fond, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

33

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unui asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

Curtea observă că recurenții nu identifică existența unor soluții contradictorii

anterioare și nici împrejurări sociale ori juridice noi care să justifice

schimbarea unei practici uniforme. Dimpotrivă, dezvoltările din recursuri

reiau teze de fond (platforma TikTok, caracterul „organic” al conținutului,

lipsa probelor de finanțare, mesajul unui lider politic străin), fără a construi

o veritabilă problemă de drept de unificare ori de schimbare de jurisprudență

în sensul cerut de art. 245¹ alin. (1) lit. b) CA.

arbitrară” sau „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”), Curtea

reține că recurenții se limitează la a califica, în abstract, hotărârea ca arbitrară

și întemeiată pe o apreciere nerezonabilă a probelor, dar fără a individualiza

erori evidente de drept sau de fapt, ori un lanț probator determinant

interpretat în mod vădit nerezonabil. Definițiile preluate chiar de recurenți

(noțiunea de „arbitrar” din jurisprudența CEDO/notă informativă la Legea

nr. 246/2023) nu sunt dublate de o subsumare concretă a situației cauzei, ci

doar de dezacordul lor cu soluția instanței de fond.

(contracte, plăți, ordine bancare) și imposibilitatea tehnică a publicității

politice plătite pe TikTok, Curtea notează că acestea sunt argumente de fond,

nu motive autonome de admisibilitate. Recurenții nu demonstrează că

instanța de fond ar fi ignorat probe decisive ori ar fi fondat soluția pe o

evaluare irațională a probatoriului. Dimpotrivă, hotărârea de fond a parcurs

materialul cauzei și a diferențiat între sancțiunea de avertisment (menținută)

și sancțiunea complementară (anulată), cu motivarea corespunzătoare.

octombrie 2025 rezultă în mod clar că Partidul Politic „Democrația Acasă”

era criticat de nedeclararea banilor sau a serviciilor prestate gratuit în

legătura cu promovarea pe TikTok în perioada 14 iulie – 28 septembrie 2025

prin intermediul a 33 conturi. Acestea sunt alte fapte și perioade decât cele

34

indicate în Hotărârea nr. 4135 din 01 octombrie 2025. Potrivit CEC, această

activitate urma a fi raportată de către partid, fapt care nu a fost făcut nici în

rapoartele inițiale, nici ulterior. Partidul nu s-a conformat hotărârii CEC prin

care a fost obligat la prezentarea raportului corectat în termen de 48 ore. Din

hotărârea primei instanțe rezultă același lucru.

imputării acestui comportament Partidului Politic „Democrația Acasă”.

Având în vedere această poziție, Curtea Supremă de Justiție se va concentra

în principal pe acest aspect.

cărora hotărârea Comisiei Electorale Centrale s-ar fi fundamentat doar pe un

raport întocmit de „Expert Forum”, organizație neguvernamentală din

străinătate, că în speță nu s-a solicitat de la TikTok vreo notă-informativă

asupra acestor pretinse conturi false și dacă confirmă vreo coordonare în

favoarea Partidului Politic „Democrația Acasă”.

Comisia Electorală Centrală a efectuat și o cercetare proprie și independentă,

raportându-se la ansamblul probelor și circumstanțelor obiective constatate

în perioada electorală. Raportul menționat a avut cel mult un rol informativ,

auxiliar, fără a constitui baza unică sau determinantă a concluziilor Comisiei.

examinat nemijlocit comportamentul mediatic în privința concurentului

electoral Partidul Politic „Democrația Acasă”, pe toată campania electorală,

prin coroborarea mai multor elemente de fapt: activitatea concertată a unui

număr semnificativ de conturi pe platforma TikTok care difuzau conținut

politic favorabil Partidului Politic „Democrația Acasă”, coincidența

temporală și tematică a acestor materiale cu mesajele oficiale de campanie

ale formațiunii, precum și vizibilitatea mediatică disproporționată de care

aceasta a beneficiat, în lipsa unei raportări financiare corespunzătoare.

constatat că materialele video erau însoțite de hashtag-ul #vasilecostiuc, ceea

ce demonstrează o asociere directă și explicită cu liderul Partidului Politic

„Democrația Acasă” și, implicit, cu mesajul electoral promovat de

formațiune, precum și cifrele headline confirmă o activitate în favoarea

concurentului (33 conturi nucleu, 400000 urmăritori, 42,59 milioane de

afișări și 17,74 milioane de vizualizări pe #vasilecostiuc în toată perioada).

Mai mult, conturile menționate au distribuit de 1292 ori conținutul partidului,

amplificând astfel impactul acestora, spre deosebire de contul oficial al

Partidului Politic „Democrația Acasă”, care în toată perioada de referință a

35

avut 9,36 milioane de vizualizări, adică de 1,9 ori mai puțin. Prin urmare,

conturile neoficiale au avut un impact major asupra publicului.

Politic „Democrația Acasă”, alți membri ai partidului fiind mult mai puțin

vizibili în această campanie. Utilizarea repetată și sistematică a aceluiași

hashtag, în corelație cu simbolurile, sloganurile și temele de campanie ale

partidului, relevă existența unei campanii coordonate de promovare online,

având ca scop amplificarea vizibilității candidatului și a formațiunii politice

în mediul virtual. Prezența constantă a hashtag-ului #vasilecostiuc constituie

un indicator obiectiv al caracterului concertat și direcționat al campaniei

mediatice, confirmând legătura directă dintre activitatea de promovare

online și concurentul electoral vizat.

identitatea concurentului electoral a permis Comisiei să deducă, în mod

rezonabil, că activitatea respectivă nu reprezintă o manifestare spontană a

utilizatorilor independenți, ci o formă de sprijin mediatic organizat,

susceptibilă de a fi evaluată din perspectiva art. 57 alin. (1) lit. b) și art. 58

alin. (2) din Codul electoral, întrucât implică prestarea de servicii gratuite

(crearea, editarea și distribuirea materialelor video) care, cel mai

probabil, au generat un avantaj electoral pentru partid.

perioadă scurtă de timp, coroborat cu numărul etichetărilor pe rețeaua

TikTok în aceeași perioadă de timp în timpul campaniei electorale, precum

și etichetarea identică de un număr anormal de mare de utilizatori TikTok nu

poate fi explicată prin serviciile gratuite prestate de susținătorii partidului

fără coordonarea cu Partidului Politic „Democrația Acasă”, ci printr-o

strategie planificată de care conducerea partidului nu putea să nu cunoască

și care inevitabil a implicat resurse financiare, astfel că douăzeci din cele 33

conturi au fost distribuite și de contul oficial al partidului.

eliminate în data de 30 septembrie 2025, în timp ce se desfășura procesul de

colectare a datelor, acestea publicând peste 800 de materiale video în

susținerea Partidului Politic „Democrația Acasă”, fapt ce suplimentar

confirmă că acestea au fost create intenționat, anume cu scopul susținerii și

promovării Partidului Politic „Democrația Acasă”.

campanie și raportarea de către partid a acestui comportament la CEC. Din

contra, Partidul Politic „Democrația Acasă” putea fi unicul beneficiar al

acestei campanii, prin urmare, în lipsa unei disocieri, un partid poate fi somat

36

să explice acest comportament de pe rețelele sociale. În lipsa unor explicații

plauzibile din partea partidului, este rațional ca partidul să poarte răspundere

pentru el.

constantă a unei rețele coordonate de 33 conturi active, presupune un suport

financiar și logistic evident, care, potrivit art. 57 alin. (1) lit. b) din Codul

electoral, reprezintă o formă de donație sub formă de servicii gratuite sau în

condiții mai avantajoase decât valoarea de piață. În consecință, aceste

activități trebuiau evaluate la prețul mediu de piață și raportate financiar,

conform art. 58 alin. (2) din același cod, care impune reflectarea obligatorie

a tuturor serviciilor prestate gratuit în perioada electorală. Neincluderea

acestor servicii și acțiuni de susținere mediatică în raportul financiar al

concurentului electoral constituie o abatere clară de la cerințele cadrului

normativ, întrucât contravine dispozițiilor art. 57 alin. (1) lit. b) și art. 58

alin. (2) din Codul electoral, care impun obligația expresă a concurenților

electorali de a evalua și reflecta în rapoartele financiare toate bunurile,

serviciile și lucrările primite cu titlu gratuit sau în condiții mai avantajoase

decât cele de piață. Prin prisma art. 102 din Codul electoral, nereflectarea

cheltuielilor aferente campaniei mediatice constituie o formă de eludare a

regulilor privind transparența și controlul finanțării electorale. Comisia

Electorală Centrală era nu doar îndreptățită, ci și obligată să intervină,

aplicând sancțiunea corespunzătoare pentru faptele constatate.

Având în vedere cele constatate mai sus cu privire la nedeclararea de către

Partidul Politic „Democrația Acasă” a efortului investit în promovarea sa în

perioada 14 iulie - 28 septembrie 2025 prin cele 33 conturi, hotărârea primei

instanțe nu se bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

politică, fapt ce confirmă lipsa cheltuielilor partidului pentru clipurile postate

pe TitTok. Instanța subliniază că recurentul a fost criticat pentru nedeclararea

serviciilor gratuite sau a cheltuielilor pentru crearea clipurilor distribuite și,

eventual, pentru viralizarea lor pe TikTok. În situații obișnuite, asemenea

cheltuieli ar fi făcute pentru activitățile de promovare invocate de Comisia

Electorală Centrală, chiar dacă acestea nu ar fi fost plătite direct la TikTok

de către partid.

încălcarea legislației electorale și prin faptul că Partidul Politic „Democrația

Acasă” nu s-a conformat obligației impuse prin hotărârea din 1 octombrie

37

2025 de prezentare a raportului financiar corectat în termen de 48 ore, ceea

ce de asemenea constituie o abatere electorală în sensul legal indicat.

constată că recursurile declarate de Partidul Politic „Democrația Acasă” nu

întrunesc condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 245¹ din Codul

administrativ, neîncadrându-se în ipotezele legale reglementate de această

normă. Prin urmare, acestea urmează a fi declarate inadmisibile.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției

legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în

asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de

contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie

motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes.

MOTIVAREA INSTANȚEI CU PRIVIRE LA RECURSUL

CONSIDERAT ADMISIBIL

Electorală Centrală, completul de judecată le apreciază ca fiind întemeiate,

constatând că acestea întrunesc condițiile de admisibilitate prevăzute de art.

245¹ din Codul administrativ. Recurenta a demonstrat existența unei

probleme de drept de interes general privind aplicarea uniformă a art. 102

alin. (4) din Codul electoral, referitor la regimul sancțiunilor complementare,

și a invocat erori de drept material susceptibile de a fi calificate drept aplicare

greșită a normei legale. Din aceste considerente, completul admite recursul,

casează parțial hotărârea Curții de Apel Centru și, în partea casată, pronunță

o nouă soluție.

3 octombrie 2025, prin care s-au constatat încălcări repetate ale legislației

electorale și s-au aplicat sancțiunile prevăzute de art. 102 alin. (2) și (4) din

Codul electoral – avertismentul și lipsirea de alocații bugetare pentru 12 luni.

Românilor, a depus la Comisie contestație împotriva Partidului Politic

„Democrația Acasă”.

Solidaritate a depus la Comisia Electorală Centrală contestație împotriva

acțiunilor ilegale ale lui Vasile Costiuc, candidat la funcția de deputat în

38

Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 28

septembrie 2025 din partea Partidului Politic „Democrația Acasă”.

Unirea Românilor și-a retras contestația.

Centrală a recepționat și înregistrat două sesizări din partea Inspectoratului

Național de Investigații, conform cărora domnul Vasile Costiuc și partidul

pe care îl conduce au manipulat și au indus în eroare opinia publică, fiind

folosit în acest sens mecanismul descris în raportul publicației Expert Forum

România (EFOR).

Investigații a informat că, în perioada de referință, agenții constatatori din

cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică au întocmit cauze

contravenționale pe numele Vasile Costiuc și au prezentat, în mod detaliat,

lista acestor contravenții.

Național de Investigații a prezentat procesul-verbal al informațiilor

suplimentare furnizate de Inspectoratul Național de Securitate Publică al

Inspectoratului General al Poliției. Astfel, a fost comunicat Comisiei

Electorale Centrale despre faptul că domnul Vasile Costiuc a săvârșit mai

multe contravenții în perioada martie–august 2025, pentru care i-au fost

aplicate amenzi și puncte de penalizare, unele contestate și în curs de

examinare.

Costiuc a publicat pe rețele sociale (Facebook și TikTok) clipuri video

realizate atât la datele sancțiunilor, cât și după achitarea acestora, clipuri care

au înregistrat sute de mii de vizualizări. Astfel, Inspectoratul Național de

Investigații a menționat că aceste materiale video au fost utilizate în scop de

promovare a imaginii pe platformele on-line.

informativă. Conform acesteia, Partidul Politic „Democrația Acasă” a

beneficiat de promovare semnificativă pe platforma Tik-Tok din partea unor

conturi inautentice, motivându-și opinia pe datele Expert Forum România

(EFOR).

conform căruia prin acțiunile Partidului Politic „Democrația Acasă” se

încalcă principiile de suveranitate și independență electorală, dat fiind faptul

ingerinței externe în campania electorală a partidului. La demers au fost

atașate declarații publice, înregistrări media, postări de pe rețele sociale care

39

ar confirma sprijinul politic direct al domnului George Simion, liderul

Partidului AUR România, în favoarea Partidului Politic „Democrația

Acasă”.

sesizat Comisia Electorală Centrală și a semnalat că Partidul Politic

„Democrația Acasă” ar fi admis mai multe încălcări, menționând, în special,

faptul că liderul formațiunii a difuzat informații false prin intermediul

postărilor sale și că nu ar fi consultat membrii partidului în legătură cu

diverse subiecte.

a constatat încălcarea Codul electoral, în legătură cu nereflectarea corectă a

susținerii financiare în spațiul online, și a aplicat sancțiunea avertismentului,

act rămas definitiv și executoriu. Această constatare are caracter premisă

juridică obligatorie pentru aplicarea ulterioară a sancțiunii complementare,

în conformitate cu art. 102 alin. (4) din Codul electoral.

septembrie 2025, inclusiv cu obligarea de a prezenta raportul corectat privind

finanțarea campaniei electorale la situația din 22 septembrie 2025, iar drept

constatare a CEC-ului s-a invocat încălcarea manifestată prin susținerea

mediatică masivă din partea unei rețele coordonate de 17 conturi de Tik-Tok

care este imposibilă fără suport financiar, în timp ce acest suport financiar

nu a fost indicat în raportul privind finanțarea campaniei electorale date.

Vasile Costiuc a menționat că, acționând în calitate de președinte al

Partidului Politic „Democrația Acasă” și cunoscând prevederile art. 3521 din

Codul penal, a declarat că în cadrul campaniei electorale pentru alegerile

parlamentare din 28 septembrie 2025 (29 august 2025 – 28 septembrie 2025),

Partidul Politic „Democrația Acasă” nu a avut cheltuieli pentru promovarea

platformei electorale în mediul on-line, inclusiv pe rețelele sociale

(Facebook, Instagram, Twitter, TikTok etc.).

2025 s-a constatat încălcarea legislației electorale de către Partidul Politic

„Democrația Acasă” și s-a aplicat acestuia sancțiunea avertismentului.

octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a fost sesizată cu mai multe

contestații și demersuri vizând activitatea Partidului Politic „Democrația

Acasă”, inclusiv de la alte formațiuni politice și de la Inspectoratul Național

de Investigații.

40

formațiunea a beneficiat de o promovare coordonată prin rețele sociale,

utilizând conturi inautentice și conținut redistribuit sistematic în scop

electoral.

din 1 octombrie 2025), neregulile s-au perpetuat în intervalul ulterior, ceea

ce a determinat aplicarea sancțiunii complementare prevăzute de art. 102

alin. (4) din Codul electoral.

parțial acțiunea, anulând doar sancțiunea complementară pe motiv că ar fi

nejustificată și disproporționată. Totuși, această soluție denotă o aplicare

eronată a legii, întrucât ignoră caracterul imperativ al art. 102 alin. (4) din

Codul electoral, care condiționează aplicarea sancțiunii complementare

exclusiv de repetarea abaterilor, nu de gravitatea lor subiectiv apreciată.

raționamentul instanței de fond este formal și incomplet, axându-se pe o

apreciere de oportunitate și nu pe controlul de legalitate, care reprezintă

obiectul contenciosului administrativ. Instanța de judecată nu poate substitui

voința legiuitorului și nici aprecierea instituției competente în materie

electorală, atât timp cât aceasta a acționat în limitele mandatului legal și în

baza probelor existente.

ridică o chestiune de drept cu impact asupra uniformității jurisprudenței –

aplicarea art. 102 alin. (4) din Codul electoral, întrucât soluțiile neuniforme

ar afecta predictibilitatea regimului sancțiunilor complementare. Prin

urmare, filtrul pozitiv de admisibilitate este justificat.

regim sancționator administrativ-preventiv, menit să asigure integritatea

procesului electoral. Avertismentul are rolul de atenționare, iar sancțiunea

complementară reprezintă instrumentul legal pentru asigurarea disciplinei și

a transparenței financiare.

executorii de drept, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă executarea lor,

în absența unei dispoziții contrare. Această regulă servește stabilității și

celerității procesului electoral, dat fiind caracterul său limitat în timp.

2025, rămasă definitivă, a constatat deja o încălcare privind finanțarea

campaniei, aplicând sancțiunea avertismentului. Persistența neregulilor în

perioada următoare activează ipoteza de repetare prevăzută de art. 102

41

alin.(4) din Codul electoral, ceea ce atrage aplicarea sancțiunii

complementare.

constatată repetarea abaterilor în aceeași perioadă electorală, marja de

apreciere a CEC este limitată de lege: sancțiunea complementară devine

obligatorie, nu facultativă. A interpreta contrariul ar însemna să se modifice

voința legiuitorului și să se neutralizeze mecanismul normativ imperativ

instituit de art. 102 alin. (4) din Codul electoral.

contractuale nu pot fi primite. În procedura administrativ-electorală,

standardul de probă este cel al verosimilității și al probelor obiective

coroborate, nu al certitudinii absolute. CEC a fundamentat actul pe un

probator administrativ suficient, obținut legal și analizat în contextul

atribuțiilor sale de supraveghere.

asigurarea integrității și echității procesului electoral, iar aplicarea sancțiunii

complementare în caz de repetare este expres prevăzută de lege, fiind

adecvată și proporțională cu gravitatea faptelor constatate.

constă în garantarea unui cadru electoral echitabil, prin prevenirea utilizării

resurselor neautentice sau a susținerilor externe care pot altera libera formare

a voinței alegătorului. Aplicarea cumulativă a sancțiunilor are rolul de a

restabili echilibrul competițional și de a asigura transparența procesului

electoral.

complementară constituie o aplicare greșită a dreptului material și se impune

casarea parțială a hotărârii atacate, cu menținerea în vigoare a Hotărârii CEC

nr. 4140 din 3 octombrie 2025 în integralitatea sa.

art. 32 alin. (2) din Codul electoral, nu exclude controlul de legalitate

exercitat de instanță. Totuși, în situația în care legea impune o sancțiune

obligatorie, instanța nu poate substitui voința legiuitorului prin înlăturarea

acesteia.

electoral este unul autonom și distinct de regimurile contravențional sau

penal. Scopul său este de a asigura disciplina electorală și echitatea

competiției prin mijloace administrative, nu represive. CEC are competența

exclusivă de a aplica sancțiuni administrative electorale, în limitele și

condițiile stabilite de lege.

42

poate substitui constatarea autorității electorale cu propria apreciere asupra

gravității faptei, atâta timp cât autoritatea s-a întemeiat pe probe obiective și

a respectat procedura legală. În speță, actul contestat a fost emis în urma

administrării unui probatoriu complex (rapoarte, sesizări, date statistice și

materiale video), care fundamentează constatarea repetării abaterilor.

avertismentul are caracter preventiv și moral, dar în caz de repetare a

încălcărilor devine obligatorie aplicarea unei sancțiuni complementare.

Legiuitorul a conceput acest mecanism pentru a garanta respectarea

normelor privind finanțarea campaniei și echilibrul competițional între

concurenți.

efectul preventiv al sancțiunilor, contribuind la protejarea integrității

procesului electoral.

2025, au fost stabilite încălcări de natură financiară, constând în nedeclararea

unor cheltuieli și neprezentarea raportului financiar cu includerea acestor

cheltuieli. Prin hotărârea menționată, Comisia Electorală Centrală a

sancționat Partidul Politic „Democrația Acasă” cu avertisment pentru

neindicarea cheltuielilor corespunzătoare situației financiare la data de 22

septembrie 2025 și a obligat partidul să prezinte un raport corectat în termen

de 48 de ore de la pronunțare.

nu a declarat existența celor 17 conturi de TikTok implicate în promovarea

sa electorală (a se vedea și în analiza admisibilității recursului).

28 septembrie 2025, au fost identificate 33 de conturi active pe platforma

TikTok, care au publicat constant sau ocazional conținut favorabil Partidului

Politic „Democrația Acasă”, aceste conturi având un număr total de

aproximativ 400.000 de urmăritori. Din cele 4.529 de postări publicate de

aceste conturi, 1.968 postări au promovat direct Partidul Politic „Democrația

Acasă”. Pe lângă postările încărcate nativ, conturile au redistribuit de 1.292

de ori conținutul Partidului Politic „Democrația Acasă”, amplificând astfel

impactul acestora. Postările celor 33 de conturi au fost afișate de 42,59

milioane ori la situația 28 septembrie 2025, dintre care 17,74 milioane

vizualizări au promovat direct imaginea Partidului Politic „Democrația

Acasă”. Totodată, s-a constatat că contul oficial de TikTok al Partidului

Politic „Democrația Acasă” a obținut în aceeași perioadă 9,36 milioane

43

vizualizări, ceea ce indică faptul că impactul pe conturile neoficiale a fost de

circa 1,9 ori mai mare în raport cu cel oficial. De asemenea, s-a observat că

impactul vizualizărilor pe contul oficial al Partidului Politic „Democrația

Acasă” a scăzut în perioada analizată, impactul celor 33 de conturi a crescut.

2025, Partidul Politic „Democrația Acasă” a beneficiat de o promovare

online extensivă, realizată printr-o rețea de conturi inautentice care au

generat peste 42 de milioane de vizualizări, de aproape două ori mai multe

decât contul oficial al formațiunii. Parte semnificativă dintre aceste conturi

a redistribuit conținutul paginilor oficiale ale partidului, iar opt conturi au

fost ulterior eliminate, indicând un comportament concertat.

lipsind mențiunile privind cheltuielile de producție, promovare digitală sau

susținere din partea terților.

neraportare a cheltuielilor electorale, ceea ce constituie încălcare legislației

electorale și activează ipoteza de la art. 102 alin. (4) din Codul electoral

privind repetarea abaterilor.

beneficiat de o promovare electorală coordonată prin mijloace digitale

neautentice, implicând conturi false și redistribuiri masive, cu participarea

unor persoane străine declarate indezirabile. Aceste fapte au generat un

impact disproporționat asupra electoratului și au fost neraportate în

evidențele financiare, încălcând principiile transparenței și egalității de șanse

între concurenți.

costurile de promovare și susținerile terților, ceea ce contravine obligațiilor

impuse de art. 58 alin. (1) și (2) și art. 57 alin (1) lit. b) din Codul electoral.

Această omisiune justifică aplicarea sancțiunilor administrative prevăzute de

art. 102 alin. (2). Iar, caracterul repetitiv al acestor încălcări justifică

incidența prevederilor art. 102 alin. (4) din Codul electoral, ceea ce impune

aplicarea sancțiunii complementare.

Centru privind caracterul minor al încălcărilor nu sunt pertinente în contextul

de față. În speță, faptele de nedeclarare sunt distincte, iar perioadele în care

acestea s-au produs sunt, de asemenea, diferite. Mai exact, intervalul cuprins

între 14.07.2025 – 14.09.2025 și 22 septembrie 2025 și 28 septembrie 2025

reprezintă o perioadă nouă, cu încălcări noi, care nu se suprapune cu prima

44

perioadă de raportare financiară analizată prin Hotărârea nr. 4135 – hotărâre

care a stat la baza primei sancționări.

Acasă” s-a conformat cerințelor impuse de CEC prin Hotărârea nr. 4135, în

sensul prezentării, în termenul stabilit, a unui raport financiar corectat pentru

perioada anterioară datei de 22 septembrie 2025.

dispuse de Comisia Electorală Centrală.

Codul electoral instituie obligația legală a Comisiei Electorale Centrale de a

aplica sancțiunea complementară în cazul în care, pe parcursul aceleiași

perioade electorale, se constată săvârșirea repetată a unor încălcări

sancționate anterior în baza alin. (2). Textul reflectă principiul gradualității

și eficienței sancțiunii, prin trecerea de la o măsură cu caracter preventiv

(avertismentul) la una cu caracter restrictiv (ex. lipsirea de alocații), atunci

când subiectul continuă conduita ilegală în pofida avertizărilor.

cumulativ:

− Existența unei sancțiuni anterioare aplicate în baza alin. (2) –

indiferent de natura ei (avertisment, reducerea finanțării,

suspendare);

− Caracterul repetat al noii abateri, constatat pe durata aceleiași

perioade electorale;

− Persistența comportamentului ilicit, de natură să afecteze

integritatea finanțării campaniei electorale;

− Raportul de proporționalitate între gravitatea faptelor și

sancțiunea impusă.

corectare a conduitei din partea Partidului Politic „Democrația Acasă”

constituie un indiciu al intenției de încălcare sistematică a legislației în

domeniul electoral, ceea ce justifică reacția instituțională sporită a Comisiei.

o agravare a regimului sancționator stabilit la alin. (2). Prin urmare, aplicarea

sa se întemeiază pe principiile proporționalității, egalității de tratament și

legalității sancțiunilor, consacrate de art. 54 din Constituție și de

jurisprudența constantă a Curții Supreme de Justiție.

prevenirea utilizării abuzive a resurselor financiare și asigurarea unui cadru

45

electoral echitabil, în care repetarea abaterilor denotă un risc real pentru

corectitudinea scrutinului.

cheltuielile efective de promovare și susținerile primite de la terți, încălcând

obligațiile impuse de art. 54, 58 și art. 102 alin. (2) și (4) din Codul electoral.

Aceste omisiuni justifică menținerea în vigoare a Hotărârii CEC nr.4140 din

3 octombrie 2025 ca act administrativ legal și proporțional.

constitui o încălcare unică și continuă, este neîntemeiat. Din analiza

materialului probator reiese clar că prima abatere a fost deja constatată și

sancționată prin Hotărârea CEC nr. 4135 din 1 octombrie 2025, cu

impunerea unei obligații de conformare. Ulterior, în perioada 22–28

septembrie 2025, s-a constatat o nouă abatere de aceeași natură, în cadrul

aceleiași campanii, dar distinctă din punct de vedere temporal și probator.

Prin urmare, nu se poate vorbi despre o încălcare continuă, ci despre două

fapte autonome, comise succesiv, ceea ce atrage incidența art. 102 alin. (4)

din Codul electoral privind caracterul repetat al abaterii.

iar concurentul a fost avertizat asupra obligației de conformare la normele

privind respectarea legislației electorale. Cu toate acestea, ulterior, într-o altă

etapă a perioadei electorale, subiectul a comis o nouă faptă de aceeași natură,

ceea ce atrage incidența caracterului repetat al abaterii în sensul art. 102

alin.(4) din Codul electoral. Prin urmare, nu se poate susține existența unei

abateri unice, cu caracter continuu, ci a două fapte distincte și succesive,

săvârșite în perioade temporale clar delimitate.

complementară aplicată de Comisia Electorală Centrală prin Hotărârea nr.

4140 din 3 octombrie 2025 este legală, temeinic motivată și proporțională cu

gravitatea și persistența încălcărilor constatate. Aplicarea acesteia respectă

condițiile prevăzute de art. 102 alin. (4) din Codul electoral și principiile

constituționale privind echitatea, legalitatea și transparența în procesul

electoral. În aceste condiții, se impune menținerea în vigoare a hotărârii

contestate.

electorală, completul de judecată statuează că CEC a constat că un concurent

electoral a încălcat actele normative în domeniul electoral. Aceste încălcări

vizau în esență susținerea latentă a campaniei electorale a unui concurent

electoral din surse necunoscute și nedeclararea de către concurentul electoral

a cheltuielilor pentru această susținere. Prin două hotărâri distincte, pentru

46

aceste abateri a fost aplicat sancțiunea sub formă de avertisment. A doua

sancțiune a fost aplicată după ce reclamantul a refuzat să se conformeze

solicitării CEC de a corecta raportul financiar, însă Partidul Politic

„Democrația Acasă” nu s-a conformat acestei solicitări. Din acest motiv, a

fost aplicată și sancțiunea sub forma lipsirii de alocații din bugetul de stat

pentru o durată de 12 luni.

El au fost admise de un partid politic, față rigorile ar trebui să fie mai stricte

decât față de un concurent persoană fizică. Partidul Politic „Democrația

Acasă” a neglijat flagrant interdicțiile legale. Ele au fost de o amploare

deosebită. Atunci când CEC a solicitat corectarea raportului financiar,

concurentul electoral a neglijat cu desăvârșire solicitarea CEC.

tipuri de sancțiuni care pot fi aplicate pentru abateri electorale. CEC a fost

somată să aplice o sancțiune mai gravă - anularea înregistrării concurentului

electoral. CEC a ales să aplice o sancțiune mai blândă, sub formă de lipsirii

de alocații de la bugetul de stat pentru un singur scrutin, în temeiul art. 102

alin. (2) lit. c1) din Codul electoral. CEC putea să aplice sancțiunea prevăzută

de art. 102 alin. (2) lit. c) din Codul electoral, care este mai severă, aplicându-

se tuturor scrutinelor, însă nu a făcut-o. De asemenea, durata sancțiunii

aplicate în temeiul art. 102 alin. (2) lit. c1) din Codul electoral este de 12 luni,

pe când durata maximă este de 4 ani, iar cea minimă de 6 luni.

largă. Ea cunoaște mai bine ce sancțiuni pot fi suficient de descurajatoare

pentru a nu admite repetarea încălcărilor din partea concurentului concret.

De asemenea, prin sancțiuni se asigură efectul preventiv general. Instanțele

judecătorești pot interveni în această materie doar atunci când sancțiunile

aplicate sunt în mod vădit disproporționale. Având în vedere cele menționate

în paragrafele 242-245, completul de judecată nu poate ajunge la o asemenea

concluzie.

pentru faptul că o persoană oficială străină, declarată indezirabilă pe

teritoriul Republicii Moldova, s-ar fi implicat în campania electorală în

susținerea partidului „Democrația Acasă”, completul notează că, potrivit

pct.104 din hotărârea contestată, această abatere a fost lăsată spre examinare

Curții Constituționale, odată cu confirmarea sau infirmarea legalității

alegerilor și validarea mandatelor, fapt ce exclude controlul judiciar al

hotărârii, întrucât competența aparține controlului constituțional.

47

de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

inadmisibilitatea recursurilor depuse de avocații Străisteanu Doina-Ioana și

Ion Cobîșenco, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă” și

totodată caracterul întemeiat al recursului declarat de Comisia Electorală

Centrală. În consecință, recursurile depuse de avocații Străisteanu Doina-

Ioana și Ion Cobîșenco, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”

urmează a fi declarate inadmisibile, iar recursul depus de Comisia Electorală

Centrală admis și casată parțial decizia din 9 octombrie 2025 a Curții de Apel

Centru.

alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibile recursurile depuse de avocații Străisteanu Doina-

Ioana și Ion Cobîșenco, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”.

Admite recursul depus de Comisia Electorală Centrală.

Casează parțial decizia din 9 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, în

latura anulării punctului 3 din dispozitivul Hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 4140 din 3 octombrie 2025 și în această parte emite o decizie

nouă, prin care:

Respinge acțiunea depusă de Partidul Politic „Democrația Acasă” în

partea anulării punctului 3 din dispozitivul Hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 4140 din 3 octombrie 2025.

În rest decizia din 9 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

48