3ra-731/25 — anularea actului administrativ

La data de 6 octombrie 2025, Partidul Politic „Democrația Acasă” a depus la Curtea de Apel Centru acțiune împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat: ⎯ anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4140 din 3 octombrie 2025 privind contestația nr. CEC-10AР/91 din 28 septembrie 2025, înaintată de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, precum și sesizările Inspectoratului Național de Investigații nr. CEC-7/23735 din 28 septembrie 2025 și nr. CEC-7/23824 din 1 octombrie 2025; ⎯ încasarea cheltuielilor de judecată suportate la depunerea acțiunii.

În motivarea acțiunii, s-a arătat că, în toamna anului 2025, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare. Campania electorală a fost una intensă, fiecare partid politic încercând să își transmită mesajele către alegători prin diferite canale de comunicare, inclusiv prin rețelele sociale Facebook, Instagram și TikTok.

Partidul Politic „Democrația Acasă” a atras în mod special atenția Comisiei Electorale Centrale, ca urmare a unui număr semnificativ de clipuri video și postări apărute pe platforma TikTok în favoarea sa. În cadrul ședințelor Comisiei, precum și ulterior în mass-media și în societatea civilă, s-a discutat dacă aceste materiale constituie publicitate politică plătită și dacă formațiunea politică a încălcat legislația privind finanțarea campaniilor electorale.

Reclamantul a susținut că videoclipurile produse și distribuite de membrii partidului, susținătorii săi, precum și de simpatizanții sau oponenții altor partide politice, nu reprezintă publicitate politică plătită. Acesta a precizat că formațiunea nu a suportat cheltuieli pentru promovarea sa în rețelele sociale, iar conținutul rapoartelor financiare depuse reflectă realitatea și este corect.

În acest context, referindu-se la creșterea numărului de vizualizări, distribuiri, aprecieri („like-uri”) și promovări ale conținutului publicat, 1 reclamantul a subliniat că aceste rezultate s-au produs în mod organic, fără intervenții financiare sau acțiuni de sponsorizare.

În ceea ce privește cadrul legal aplicabil — Codul electoral, Legea partidelor politice, Regulamentele Comisiei Electorale Centrale privind activitatea și finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, precum și alte acte normative relevante — reclamantul a susținut că nu a încălcat legislația atunci când s-a promovat pe rețelele sociale în perioada campaniei electorale (29 august – 27 septembrie 2025). Acesta a arătat că a reflectat integral, în fiecare raport financiar depus la Comisia Electorală Centrală, toate cheltuielile reale de care avea cunoștință, nu a produs și nu a difuzat spoturi publicitare în timpul campaniei electorale, motiv pentru care nu a avut cheltuieli de raportat, și nu a solicitat ori autorizat sprijinul cetățenilor străini pentru sine sau pentru partidul politic pe care îl reprezintă.

Reclamantul a subliniat lipsa unei reglementări legislative naționale care să prevadă un mecanism prin care un concurent electoral să poată opri, controla, interzice sau preveni publicarea materialelor de orice natură (pozitive ori negative) referitoare la activitatea sa pe durata unei campanii electorale. În consecință, acesta consideră că sancțiunile aplicate în temeiul art. 102 alin. (1) lit. a) și lit. c¹) din Codul electoral sunt arbitrare și total neîntemeiate.

În contextul general al campaniei electorale din anul 2025, reclamantul a arătat că alegerile parlamentare au fost convocate pe fundalul unor tensiuni politice accentuate. Pentru a atrage sprijinul electoratului, partidele politice au utilizat în mod intensiv rețelele sociale. Platforma TikTok a devenit deosebit de populară în Republica Moldova, în special în rândul tinerilor, însă, anterior alegerilor, compania TikTok a introdus un set de reguli speciale aplicabile țării.

Astfel, în luna august 2025, reprezentanții TikTok au anunțat interzicerea oricărei forme de publicitate politică plătită, eliminarea rețelelor de conturi false și lansarea unui „Centru Electoral” în parteneriat cu autoritățile Republicii Moldova, destinat furnizării de informații neutre privind scrutinul. Totodată, platforma a creat un „Centru de Control al Misiunii”, în cadrul căruia experți locali și internaționali monitorizează conținutul și combat dezinformarea.

În consecință, concurenții electorali nu au avut posibilitatea de a achiziționa reclame politice pe platforma TikTok, iar orice tentativă de promovare plătită era automat blocată de sistemul intern al platformei.

În aceste condiții, Partidul Politic „Democrația Acasă” a optat pentru promovarea prin conținut organic, prin intermediul postărilor realizate de 2 liderul formațiunii, Costiuc Vasile, și de susținătorii acestuia, în care erau prezentate principalele mesaje și obiective ale partidului, precum și critici la adresa guvernării. O parte dintre videoclipuri evidențiau abuzurile comise de organele de drept, care, potrivit reclamantului, au acționat discriminatoriu față de formațiune, aplicând sancțiuni contravenționale neîntemeiate și împiedicând activitatea concurentului electoral.

Aceste clipuri video, cu conținut autentic, erau distribuite liber de către orice persoană interesată de temele abordate, pe propriile conturi TikTok. Observatorii au constatat că numărul vizualizărilor și al interacțiunilor a crescut semnificativ în ultima săptămână a campaniei electorale.

În spațiul public a apărut un raport elaborat de organizația neguvernamentală „Expert Forum”, înregistrată în România, citat pe larg de presa din Republica Moldova și invocat de către pârât în actul administrativ contestat. În respectivul raport se menționează presupusa existență a unei rețele formate din 17 conturi TikTok, care ar fi publicat 417 clipuri într-o singură săptămână, generând peste un milion de vizualizări.

Pârâtul a preluat această afirmație și a atribuit reclamantului responsabilitatea pentru activitatea presupusei rețele, a cărei existență nu a fost constatată sau probată de niciun organ de drept din Republica Moldova. Totodată, Comisia a interpretat această activitate ca reprezentând o „susținere mediatică constantă”, susținând că menținerea unei asemenea rețele ar implica resurse financiare neraportate.

O astfel de poziție a Comisiei Electorale Centrale este vădit arbitrară și, prin urmare, nu poate fi acceptată de către reclamant.

Cu referire la sursele de finanțare permise și interzise, reclamantul a arătat că, potrivit art. 54 din Codul electoral, activitatea grupurilor de inițiativă și campaniile electorale poate fi finanțată exclusiv din sursele prevăzute de lege. Regulamentul Comisiei Electorale Centrale privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale prevede expres că sursele de finanțare sunt cele indicate la art. 54 alin. (1) din Codul electoral, iar conform pct. 64 din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice și electorale, printre cheltuielile admise se includ: chiria și întreținerea sediilor, remunerarea personalului, recompensele voluntarilor, consultanța politică, presa și materialele promoționale, producerea și difuzarea spoturilor publicitare, organizarea activităților electorale, realizarea sondajelor de opinie, dezvoltarea aplicațiilor sau a paginilor web, precum și alte cheltuieli similare. 3

Prin urmare, legea permite în mod expres producerea și difuzarea spoturilor publicitare, precum și efectuarea cheltuielilor pentru presă și materiale promoționale, atât timp cât acestea sunt finanțate din fondul electoral și declarate conform normelor legale.

Totodată, nu există nicio interdicție privind utilizarea rețelelor sociale în scop de promovare; dimpotrivă, legislația permite suportarea din fondul electoral a cheltuielilor destinate dezvoltării aplicațiilor sau paginilor web.

În consecință, un partid politic poate utiliza rețelele sociale ca instrument de informare și comunicare electorală, cu condiția respectării principiului transparenței financiare.

În vederea prevenirii manipulării prin publicitate anonimă, Regulamentul stabilește, la pct. 69, că orice publicitate electorală difuzată în condițiile Legii publicității nr. 62/2022 și ale Regulamentului privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice și electorale trebuie să includă datele de identificare ale persoanei care a efectuat plata pentru difuzarea materialului publicitar, precum și data și numărul ordinului bancar de plată. Totodată, plata serviciilor de difuzare a publicității electorale se efectuează exclusiv prin transfer bancar.

Această cerință se aplică doar spoturilor publicitare plătite – cum ar fi reclamele televizate, radiofonice sau online – și nu vizează conținutul gratuit publicat de persoane fizice pe propriile conturi. De asemenea, Regulamentul prevede că Comisia Electorală Centrală are obligația de a verifica documentele și informațiile transmise de bănci, furnizorii de servicii media și difuzorii de publicitate, pentru a se asigura că veniturile și cheltuielile raportate corespund realității. În lipsa ordinelor bancare și a contractelor de publicitate, nu se poate reține existența unor cheltuieli neraportate.

Regulamentul descrie în mod detaliat procedurile de control, conferind Comisiei Electorale Centrale competența de a verifica rapoartele financiare și documentele justificative, de a solicita informații de la bănci, furnizori de servicii media și difuzori de publicitate, precum și de a efectua controale la fața locului.

În situația în care sunt depistate nereguli, Comisia Electorală Centrală are competența de a aplica sancțiuni, inclusiv amenzi, avertismente sau suspendarea alocațiilor bugetare destinate concurenților electorali.

Astfel, prin decizia nr. 4140 din 3 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a decis sancționarea Partidului Politic „Democrația 4 Acasă” pentru o presupusă neraportare a unor videoclipuri difuzate pe platforma TikTok.

Reclamantul a subliniat că TikTok este o platformă de partajare video deținută de compania chineză ByteDance, care, la nivel global, a adoptat o politică strictă de interzicere a publicității politice plătite. În contextul alegerilor din Republica Moldova, TikTok a anunțat public că nu acceptă reclame politice, interzice orice tentativă de creștere artificială a vizibilității conținutului și elimină conturile false care uzurpă identitatea politicienilor.

De asemenea, platforma a colaborat cu Comisia Electorală Centrală și cu organizația „Stop Fals” pentru lansarea unui „Centru Electoral” destinat informării alegătorilor și a pus la dispoziția autorităților un canal special de raportare a conținutului suspect. Aceste măsuri au fost prezentate drept mecanisme de protejare a integrității procesului electoral din Republica Moldova înaintea și pe durata alegerilor.

Prin urmare, chiar și în ipoteza în care un partid politic ar fi dorit să achiziționeze publicitate politică pe platforma TikTok, compania nu i-ar fi oferit această posibilitate, având în vedere interdicția globală impusă privind publicitatea politică plătită.

Comisia Electorală Centrală a fost partenerul oficial al platformei TikTok în cadrul lansării „Centrului Electoral” integrat în aplicație — o secțiune distinctă destinată informării alegătorilor cu privire la procesul electoral.

Deși Comisia Electorală Centrală nu a furnizat detalii referitoare la „Centrul de Control al Misiunii” (componentă a infrastructurii interne a TikTok), parteneriatul CEC–TikTok demonstrează că experții centrului au colaborat cu autoritățile electorale în vederea promovării conținutului verificat și a contracarării dezinformării. Comisia a salutat inițiativa TikTok de a furniza informații oficiale despre alegeri direct pe platformă și de a combate știrile false, considerând această colaborare parte integrantă a eforturilor de asigurare a unui proces electoral corect și transparent.

Totodată, organizația neguvernamentală „Stop Fals” — campanie de alfabetizare media derulată de Centrul pentru Jurnalism Independent în parteneriat cu alte entități — a fost menționată ca partener al platformei TikTok pentru elaborarea videoclipurilor educative destinate combaterii dezinformării, incluse în cadrul „Centrului Electoral”. Deși organizația „Stop Fals” nu a publicat un comunicat separat privind acest parteneriat pe site-ul său oficial, includerea materialelor sale în aplicație denotă implicarea experților ONG-ului în eforturile de contracarare a dezinformării. De asemenea, misiunile internaționale de observare a alegerilor, precum 5 ENEMO, au constatat că scrutinul s-a desfășurat într-un mediu online marcat de dezinformare și influențe externe, menționând totodată că platformele digitale au început să adopte măsuri sporite de protecție.

În același context, reclamantul a arătat că TikTok nu a făcut publice numele experților locali și internaționali care au activat în cadrul „Centrului de Control al Misiunii” dedicat alegerilor parlamentare din 2025 în Republica Moldova. Comunicatele oficiale și sursele mass-media au descris doar în termeni generali componența și atribuțiile centrului, fără a dezvălui lista nominală a membrilor acestuia.

În locul publicării identității experților, TikTok a precizat că „Centrul de Control al Misiunii” reunește specialiști locali și internaționali cu competențe relevante în domenii precum securitatea informațională, comunicarea strategică și analiza conținutului digital, însă fără a oferi informații individuale despre componența echipei.

În ceea ce privește comportamentul Partidului Politic „Democrația Acasă” pe rețelele sociale, reclamantul a subliniat că, în perioada 29 august – 27 septembrie 2025, formațiunea a publicat un număr semnificativ de videoclipuri, în special pe platforma TikTok. Unele dintre acestea au fost realizate în timpul dezbaterilor electorale, al întâlnirilor cu cetățenii și al altor evenimente politice organizate de partid. Alte materiale video au fost create și distribuite de simpatizanți sau de persoane terțe, neafiliate reclamantului, care au utilizat formate virale specifice platformei TikTok pentru a transmite mesaje politice.

În rapoartele financiare săptămânale depuse la Comisia Electorală Centrală, Partidul Politic „Democrația Acasă” a declarat că nu a suportat cheltuieli pentru publicitate pe rețelele sociale, inclusiv pe TikTok.

În cadrul ședinței Comisiei Electorale Centrale din 3 octombrie 2025, această situație a fost criticată, iar Comisia a decis sancționarea formațiunii pentru neraportarea presupuselor cheltuieli aferente „publicității pe rețelele de internet”, cu accent pe activitatea desfășurată pe platforma TikTok.

Totuși, există argumente temeinice și probe concludente care susțin că reclamantul nu a încălcat legislația electorală. Unul dintre aceste argumente este de natură tehnică și se bazează pe politica platformei TikTok, care a interzis în mod expres publicitatea politică plătită și a anunțat că va bloca orice tentativă de promovare artificială. Conform declarațiilor oficiale, TikTok elimină reclamele politice și descurajează activ rețelele de conturi automate („boți”). Această politică a fost implementată anterior campaniei electorale din Republica Moldova și a fost reconfirmată public prin comunicate și materiale difuzate în mass-media. 6

Prin urmare, Partidul Politic „Democrația Acasă” nu a avut posibilitatea efectivă de a achiziționa publicitate politică pe TikTok, spre deosebire de alte platforme, precum Facebook sau YouTube, care oferă astfel de servicii. Acest fapt este confirmat și prin rapoartele financiare săptămânale ale concurenților electorali, în care sunt indicate cheltuielile pentru publicitate politică pe diferite rețele, cu excepția platformei TikTok.

Dacă un partid politic nu are posibilitatea de a achiziționa publicitate, acesta nu poate efectua plăți pentru astfel de servicii din fondurile electorale și, în consecință, nu poate include asemenea cheltuieli în rapoartele sale financiare.

Cu toate acestea, Comisia Electorală Centrală a invocat în mod neîntemeiat și abuziv existența unor presupuse costuri legate de promovarea unor clipuri video, atribuindu-le reclamantului, fără a demonstra că situația acestuia ar fi diferită de cea a celorlalți concurenți electorali.

În acest sens, reclamantul consideră că pârâtul a interpretat eronat și manipulator datele indicate în rapoartele financiare depuse de concurenții electorali, făcând referire în actul administrativ contestat — Hotărârea nr.4140 din 3 octombrie 2025 — la sumele globale raportate la rubrica „3.1.6.7. Publicitatea în rețele de socializare (Facebook, Instagram, Twitter, TikTok etc.)”. Aceste sume, însă, nu includ cheltuieli efectuate pe platforma TikTok, pentru motivele tehnice expuse anterior.

Din motive neclare pentru reclamant, pârâtul a insinuat că neraportarea unor pretinse cheltuieli aferente activității pe această platformă ar constitui o abatere imputabilă exclusiv Partidului Politic „Democrația Acasă”.

Totodată, rapoartele financiare săptămânale depuse și examinate de Comisia Electorală Centrală demonstrează în mod cert că niciun concurent electoral nu a raportat cheltuieli aferente publicității pe platforma TikTok.

Prin urmare, referirea Comisiei la suma globală indicată la pct.3.1.6.7 din rapoartele financiare, a fost folosit exclusiv pentru a justifica sancționarea reclamantului pentru lipsa cheltuielilor de promovare în TikTok, este vădit discriminatorie și arbitrară în substanță.

De asemenea, reclamantul a subliniat că pct. 69 din Regulamentul Comisiei Electorale Centrale prevede obligația ca publicitatea electorală difuzată să conțină datele de identificare ale plătitorului și detaliile ordinului bancar aferent. Această cerință vizează exclusiv publicitatea plătită — respectiv spoturi TV, radio sau reclame online achiziționate prin intermediul serviciilor de publicitate. 7

Pe de altă parte, conținutul organic, creat și distribuit de persoane fizice pe conturile proprii de pe rețelele sociale, nu se încadrează în noțiunea de „publicitate” în sensul legii și, prin urmare, nu poate genera obligații de raportare financiară.

Acest aspect a fost invocat de Partidul Politic „Democrația Acasă” în cadrul ședinței Comisiei Electorale Centrale din 3 octombrie 2025, iar formațiunea își menține poziția conform căreia videoclipurile publicate pe platforma TikTok au fost realizate și distribuite de liderul partidului, care este și autorul acestora, de către membrii formațiunii, simpatizanți și persoane terțe necunoscute reclamantului. Aceste persoane au preluat și redistribuit materiale video ale partidului fără a implica costuri suportate de formațiune.

În ceea ce privește pretinsele cheltuieli neraportate, partea reclamantă a susținut că Comisia Electorală Centrală deține competența legală de a verifica documentele bancare și contractele încheiate de concurenții electorali, pentru a constata eventualele nereguli în utilizarea fondurilor electorale.

În cazul Partidului Politic „Democrația Acasă”, Comisia Electorală Centrală nu a prezentat nicio dovadă care să ateste existența unor ordine bancare de plată către platforma TikTok sau către agenții de publicitate pentru difuzarea de materiale. De asemenea, nu au fost identificate contracte cu influenceri sau agenți de marketing. În lipsa unor documente justificative care să demonstreze efectuarea unor plăți pentru promovare pe rețelele sociale, nu se poate prezuma, prin interpretare legală, existența unor cheltuieli neraportate. Mai mult, comunicările oficiale ale TikTok confirmă că platforma nu oferă servicii de publicitate politică plătită, ceea ce exclude posibilitatea existenței unui contract de acest tip.

Pentru a-și susține concluziile, pârâtul a invocat un raport elaborat de organizația „Expert Forum”, înregistrată în România, care menționează presupusa existență a unei rețele de 17 conturi TikTok. Totuși, pârâtul nu a furnizat nicio probă concretă care să demonstreze implicarea financiară sau coordonarea acestei rețele de către reclamant.

În acest context, reclamantul a subliniat că, în cadrul ședinței Comisiei Electorale Centrale din 3 octombrie 2025, reprezentanții Inspectoratului Național de Investigații au declarat că, în urma analizei publicațiilor din presă, au ajuns la concluzia că ar exista o rețea de „comportament inautentic coordonat” în susținerea reclamantului. Astfel, la 8 septembrie 2025 și ulterior la 18 septembrie 2025, aceste conturi presupus false au fost raportate. Cu toate acestea, deși pârâtul colaborează direct cu 8 platforma TikTok, la dosar și la baza actului administrativ contestat nu există nicio dovadă care să ateste că respectivele profiluri ar fi fost blocate pentru comportament neautentic sau că afirmațiile respective ar fi fost confirmate de către reprezentanții platformei.

Creșterea vizibilității reclamantului și, în special, a liderului formațiunii, Costiuc Vasile, poate fi explicată prin efectul viral generat de videoclipurile realizate chiar de acesta, precum și prin redistribuirea lor de către voluntari, simpatizanți și persoane terțe neafiliate partidului, care au acționat din proprie inițiativă. Acest fenomen reprezintă ceea ce, în mediul digital, se definește drept „creștere organică a audienței și a vizibilității”.

Totodată, reclamantul a recunoscut că, deși nu a existat publicitate plătită, realizarea videoclipurilor implică o anumită muncă — filmare, montaj, redactare de texte — însă fiecare dintre concurenții electorali a raportat suma de 0,00 lei la rubrica „Cheltuieli pentru recompensele voluntarilor/agitatorilor, total”, atât pentru săptămâna a IV-a, cât și pentru săptămâna a V-a a campaniei electorale din anul 2025.

O asemenea activitate poate fi încadrată drept contribuție în natură, fiind susceptibilă de evaluare și raportare de către fiecare concurent electoral. Cu toate acestea, în situația concretă a cauzei, pârâtul a ales să sancționeze exclusiv Partidul Politic „Democrația Acasă”, deși videoclipurile au fost realizate prin eforturile proprii ale membrilor de partid și, în principal, ale președintelui acestuia, fără implicarea unor resurse financiare externe.

Regulamentul Comisiei Electorale Centrale prevede că serviciile profesionale oferite de membrii unui partid politic pot fi considerate activități de voluntariat. În speță, videoclipurile realizate de Partidul Politic „Democrația Acasă” aveau un caracter amator, și nu profesionist, fapt care a contribuit tocmai la creșterea organică a audienței. Prin urmare, chiar și în ipoteza în care valoarea muncii voluntarilor nu ar fi fost raportată corespunzător, aceasta ar putea constitui, cel mult, o abatere administrativă minoră (neraportarea valorii contribuțiilor în natură).

Reclamantul a arătat că, în ipoteza în care persoane necunoscute au creat conturi pentru a susține un partid, răspunderea revine acelor persoane, nu formațiunii politice. De asemenea, deși platforma TikTok a anunțat că elimină conturile false și combate rețelele de boți, iar Comisia Electorală Centrală a transmis rapoarte către Serviciul de Informații și Securitate (SIS) pentru investigarea eventualelor conexiuni externe, până la încheierea campaniei electorale nu au fost prezentate probe care să demonstreze că Partidul Politic „Democrația Acasă” ar fi finanțat sau coordonat aceste conturi. O altă critică formulată de Comisia Electorală Centrală a vizat faptul 9 că unele videoclipuri ar fi fost difuzate pe platforma TikTok în ziua tăcerii electorale (27 septembrie 2025), perioadă în care legislația interzice efectuarea agitației electorale. Reclamantul a explicat că partidul nu a avut control asupra acestor conturi, nu a plătit pentru difuzarea videoclipurilor și nu avea posibilitatea de a le gestiona, întrucât fiecare cetățean poartă răspunderea pentru propriile acțiuni în mediul online.

De asemenea, reclamantul a reiterat că nu s-a demonstrat existența unor plăți efectuate de către membri, susținători sau terți pentru distribuirea acestor videoclipuri, iar interdicția privind agitația electorală în ziua tăcerii vizează concurenții electorali, nu cetățenii care postează conținut pe rețelele sociale din proprie inițiativă.

În acest context, reclamantul a invocat jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia restricțiile privind agitația electorală trebuie interpretate strict, astfel încât să nu aducă atingere libertății de exprimare a cetățenilor. În absența unei dovezi că partidul ar fi inițiat sau finanțat postările efectuate în ziua tăcerii, nu poate fi reținută o încălcare a legii din partea acestuia.

Suplimentar, reclamantul a subliniat că principala critică formulată de Comisia Electorală Centrală a vizat presupusă „susținere mediatică constantă” de care ar fi beneficiat Partidul Politic „Democrația Acasă” printr- o rețea de conturi de pe platforma TikTok, concomitent cu neraportarea cheltuielilor aferente promovării pe această, însă, pentru ca o asemenea acuzație să poată fi confirmată în mod legal, era necesar să existe un contract de publicitate sau o dovadă de plată, care să ateste efectuarea unor cheltuieli pentru promovare.

Potrivit Regulamentului Comisiei Electorale Centrale, orice publicitate plătită trebuie să fie însoțită de datele de identificare ale plătitorului și de ordinul bancar aferent tranzacției. În lipsa acestor documente justificative, se prezumă că nu a existat publicitate plătită și, implicit, nu pot fi reținute cheltuieli neraportate.

Raportul organizației neguvernamentale „Expert Forum”, precum și creșterea numărului de vizualizări pe platforma TikTok, nu constituie probe privind efectuarea unor plăți. Un număr mare de vizualizări poate fi obținut în mod organic, prin algoritmii specifici platformei, care favorizează distribuirea conținutului atractiv fără intervenție financiară.

Interzicerea absolută a postării de conținut politic pe platforma TikTok ar constitui o încălcare a libertății de exprimare garantate de Constituție și de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte. Din acest motiv, legea distinge în mod clar între publicitatea plătită și 10 exprimarea liberă. Partidul Politic „Democrația Acasă” a utilizat instrumentele tehnice disponibile pe platforme pentru a comunica cu alegătorii, fără a contracta servicii de promovare plătită, exercitând astfel un drept legitim în limitele principiului libertății de exprimare.

Având în vedere argumentele expuse anterior, reclamantul susține că Partidul Politic „Democrația Acasă” a acționat în conformitate cu legea, promovându-se în mod organic pe rețelele sociale, prin intermediul mijloacelor tehnice puse la dispoziție de platformele digitale și fără utilizarea resurselor financiare interzise.

Totodată, experiența campaniilor electorale recente a evidențiat necesitatea unor clarificări normative suplimentare referitoare la utilizarea rețelelor sociale în campania electorală. Codul electoral, la art. 54 alin. (6), interzice expres concurenților electorali să utilizeze resurse administrative, să ofere bani, bunuri sau alte avantaje pentru influențarea alegătorilor și să finanțeze activități neprevăzute de lege, însă nu reglementează distinct promovarea prin conținut organic în mediul online, aspect ce generează interpretări neuniforme și riscuri de aplicare arbitrară a sancțiunilor.

Interdicțiile prevăzute de Codul electoral vizează exclusiv utilizarea resurselor publice sau a fondurilor care nu provin din sursele legal autorizate. Aceste dispoziții nu se referă la conținutul digital neplătit, ci la transferul de bani, bunuri sau alte avantaje materiale. De asemenea, Codul penal sancționează coruperea alegătorilor, însă nu prevede nicio răspundere pentru publicarea de materiale politice pe conturile personale de social media. Prin urmare, se impune o distincție clară între influențarea alegătorilor prin mijloace financiare și exercitarea libertății de exprimare în mediul online.

Totodată, reclamantul a subliniat că Legea privind partidele politice nu conține prevederi care să restricționeze utilizarea rețelelor sociale. În consecință, normele relevante pentru activitatea de promovare pe rețelele sociale sunt cele referitoare la finanțarea campaniilor electorale, nu dispozițiile Legii partidelor politice. Orice formă de promovare plătită trebuie să respecte cerințele de transparență stabilite prin regulamentul Comisiei Electorale Centrale. Totodată, CEC are obligația de a verifica documentele și rapoartele financiare ale tuturor concurenților electorali, aplicând un tratament egal și proporțional, precum și de a garanta exercitarea libertății de exprimare.

Deși partidul nu a avut posibilitatea de a achiziționa publicitate plătită pe platforma TikTok, iar promovarea organică nu contravine legii, au existat neclarități cu privire la modul de raportare a muncii voluntarilor digitali neafiliați și necunoscuți formațiunii. Reclamantul consideră că 11 această problemă trebuie soluționată prin actualizarea și clarificarea cadrului normativ, prin stabilirea unor standarde clare pentru evaluarea valorii conținutului digital creat de susținători, și nu prin sancționarea arbitrară a concurentului electoral.

Reclamantul a arătat, de asemenea, că i s-a imputat faptul că nu ar fi raportat producerea și difuzarea unor pretinse spoturi publicitare. În opinia reclamantului, videoclipurile realizate spontan pe teme de interes public major — fie filmate direct la fața locului, fie constituind reacții civice ale utilizatorilor, nu pot fi calificate drept „spoturi publicitare”. Acestea nu întrunesc elementele definitorii ale publicității audiovizuale și nici condițiile tehnice și juridice impuse pentru difuzarea unui spot. În conformitate cu reglementările din domeniul audiovizualului, „publicitate” înseamnă un mesaj difuzat în scop de autopromovare a furnizorului de servicii media sau „în schimbul unei plăți ori al unei retribuții similare”, destinat promovării unor bunuri, servicii, cauze sau idei. Difuzarea acestor comunicări comerciale este realizată de furnizorii de servicii media, care poartă responsabilitatea editorială pentru conținut și au obligația de a le delimita clar de programele editoriale proprii.

Chiar dacă tematica unui clip este politică sau de interes public major, acest fapt nu schimbă natura juridică a materialului, atâta timp cât nu există un raport de prestare sau difuzare publicitară între un beneficiar (partid sau candidat) și un furnizor media. Reglementările speciale privind publicitatea politică și electorală prevăd că aceasta se difuzează exclusiv în condițiile stabilite de Codul electoral și de Legea privind publicitatea — adică în spațiile de publicitate ale furnizorilor media și cu mențiunile obligatorii („Publicitate politică” sau „Publicitate electorală”), însoțite de datele privind achitarea difuzării. În lipsa unui contract de difuzare, a unei încadrări într-un spațiu publicitar controlat și a marcajelor prevăzute de lege, un clip cu mesaj civic sau politic reprezintă exprimare liberă, nu „spot publicitar” în sensul juridic al termenului.

Reieșind din prevederile Codului electoral și ale Codului serviciilor media audiovizuale, pot fi identificate trei condiții cumulative care diferențiază „spotul publicitar” de un clip video spontan: (1) existența unui scop comercial sau promoțional, integrat în comunicările comerciale ale unui serviciu media, realizat în schimbul unei contraprestații financiare sau ca formă de autopromovare a furnizorului; (2) exercitarea responsabilității editoriale de către un furnizor media, care selectează, organizează și plasează materialul în spații special dedicate, clar separate de conținutul editorial; (3) respectarea regimului de difuzare, care presupune minutaj, delimitare vizual- acustică și inserare conform regulilor legale. 12

Clipurile spontane, generate de utilizatori pe platforme de partajare a conținutului, chiar dacă abordează teme de interes public major și pot avea efecte de mobilizare, nu întrunesc aceste condiții: ele nu sunt comandate sau difuzate ca publicitate de un furnizor media, nu sunt plasate în spațiile publicitare ale acestuia și nu poartă marcajele sau delimitările cerute de regimul publicitar. În lipsa acestor elemente definitorii, asemenea materiale rămân manifestări de informare, opinie ori exprimare civică, și nu „spoturi publicitare” în sensul Codului serviciilor media audiovizuale.

Deși Comisia Electorală Centrală nu a prezentat nicio probă care să confirme existența unei legături formale între Partidul Politic „Democrația Acasă” și administratorii conturilor respective, nu a identificat solicitări de colaborare, transferuri financiare sau documente care să ateste o eventuală colaborare voluntară, totuși a dedus concluzii de culpabilitate. În absența unor dovezi directe, întreaga construcție de sancționare se bazează exclusiv pe inferențe și interpretări speculative. Aplicarea unei sancțiuni în temeiul unui comportament atribuit unor terți, fără demonstrarea controlului sau implicării efective a formațiunii politice, contravine principiului fundamental al răspunderii juridice personale și afectează prezumția de nevinovăție.

Cu toate acestea, reclamantul a susținut că Partidul Politic „Democrația Acasă” nu a distribuit materialele respective pe canalele sale oficiale, nu a inclus mesajele menționate în conținutul campaniei proprii.

Chiar și în ipoteza în care anumiți simpatizanți ai partidului ar fi preluat și redistribuit mesajele respective, răspunderea juridică trebuie să fie individualizată și fundamentată pe dovezi concrete. În consecință, reclamantul subliniază că Comisia Electorală Centrală a aplicat două sancțiuni succesive, în decurs de doar câteva zile, pentru aceeași faptă presupusă, fără a demonstra implicarea formațiunii politice în generarea, organizarea sau promovarea acestor materiale online. Aplicarea repetată a unei sancțiuni pentru același comportament, în lipsa unor fapte noi, contravine principiului non bis in idem și ridică serioase îndoieli privind respectarea principiilor echității și proporționalității în procesul de sancționare.

În acest context, reclamantul a menționat că, deși Comisia Electorală Centrală a susținut că sprijinul acordat Partidului Politic „Democrația Acasă” prin intermediul platformei TikTok ar constitui o încălcare a Codului electoral, aceasta nu a făcut o distincție clară între acțiunile întreprinse de partid și cele provenite de la persoane terțe. Reclamantul a subliniat că formațiunea politică nu poate fi trasă la răspundere pentru fiecare clip video 13 publicat de un utilizator anonim din afara țării, în absența unor dovezi concrete de colaborare sau coordonare. Lipsa individualizării răspunderii juridice creează un precedent periculos, întrucât orice partid politic ar putea fi sancționat pentru acțiuni independente ale unor terți care, chiar din proprie inițiativă, se exprimă în favoarea sa.

Subsecvent, reclamantul a reiterat că afirmațiile Comisiei privind sprijinul primit de partid prin TikTok, în lipsa unor dovezi de colaborare, responsabilizarea partidului pentru acțiunile independente ale unor utilizatori din mediul online contravine principiului legalității și creează posibilitatea unei sancționări selective.

În altă ordine de idei, cu privire la raportul „Expert Forum”, utilizat de Comisia Electorală Centrală ca temei pentru sancționarea Partidului Politic „Democrația Acasă”, reclamantul a invocat că textul intitulat „Comportament inautentic coordonat în alegerile din Republica Moldova”, semnat de Voinea Mădălina și Sorin Ioniță, conține concluzii neprobate privind existența unei presupuse rețele de conturi TikTok care ar fi amplificat conținutul politic favorabil formațiunii. Autorii raportului afirmă că ar fi identificat 17 conturi „nucleu”, 417 videoclipuri publicate într-o săptămână și 993 de conturi cu risc mediu sau ridicat de inautenticitate, care urmăresc în mod suprapus rețeaua respectivă, sugerând existența unui tipar de comportament inautentic coordonat (CIB) în jurul președintelui Partidului Politic „Democrația Acasă”, Costiuc Vasile.

În continuare, reclamantul a invocat principiul proporționalității sancțiunilor administrative, potrivit căruia o sancțiune este legală și legitimă numai dacă trece testul de proporționalitate, care impune verificarea cumulativă a trei condiții: 1) adecvanța – măsura trebuie să răspundă unei nevoi reale de protecție a ordinii legale; 2) necesitatea – să nu existe un mijloc mai puțin intruziv pentru atingerea aceluiași scop; 3) proporționalitatea în sens strict – sancțiunea nu trebuie să depășească, prin severitate, scopul urmărit de autoritate.

În speță, reclamantul a subliniat că sancțiunile aplicate Partidului Politic „Democrația Acasă” nu respectă aceste cerințe, întrucât nu sunt nici necesare, nici proporționale cu gravitatea faptelor imputate, raportate la lipsa probelor directe și la caracterul pur indicial al materialelor invocate.

Prin Hotărârea nr. 4140 din 3 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a decis aplicarea unei sancțiuni complementare Partidului Politic „Democrația Acasă”, constând în lipsirea formațiunii de alocațiile bugetare pentru performanțele electorale obținute la alegerile parlamentare din 28 14 septembrie 2025, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu noiembrie 2025, în temeiul art. 102 alin. (2) lit. c¹) din Codul electoral.

Reclamantul consideră această sancțiune în mod evident disproporționată, având în vedere lipsa totală a unor probe concludente care să demonstreze implicarea directă sau acordul explicit al Partidului Politic „Democrația Acasă” în acțiunea de susținere invocată de Comisie. Măsura afectează în mod grav dreptul fundamental al concurentului electoral la resurse financiare proprii și legale, drept indispensabil pentru exercitarea egală a competiției electorale. Prin aplicarea acestei sancțiuni, se creează un dezechilibru semnificativ între participanții la scrutin, contrar principiilor egalității de tratament și al pluralismului politic garantate de Codul electoral.

Privarea unui concurent electoral de alocațiile financiare publice afectează în mod direct capacitatea acestuia de a desfășura activitate politică legitimă. Aceste fonduri sunt destinate asigurării funcționării democratice a partidelor, menținerii unei infrastructuri instituționale, formării resurselor umane și promovării dialogului public — toate componente esențiale ale unui sistem pluralist. În prezenta cauză, Comisia Electorală Centrală, invocând o presupusă abatere formală, a aplicat o sancțiune cu impact disproporționat asupra funcționării și viabilității organizaționale a Partidului Politic „Democrația Acasă”.

Aceasta nu vizează un comportament punctual, ci afectează întreaga activitate viitoare a partidului, restrângându-i posibilitatea de a se reorganiza, de a se exprima public și de a participa în mod competitiv la procesul democratic. În loc să susțină echilibrul electoral, măsura Comisiei generează un dezechilibru structural, prin care un partid mai puțin consolidat instituțional este pus în imposibilitatea de a preveni sau corecta în viitor exact situațiile care i-au fost imputate — contrar scopului de educare și conformare graduală pe care îl urmărește regimul sancțiunilor electorale.

Reclamantul invocă jurisprudența constantă a Curții Constituționale a Republicii Moldova și a Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia orice măsură restrictivă aplicată unui actor politic trebuie să respecte principiul proporționalității și să fie justificată printr-o necesitate socială reală și demonstrată. În speță, Comisia Electorală Centrală a aplicat una dintre cele mai severe sancțiuni prevăzute de Codul electoral – suspendarea alocațiilor bugetare pentru 12 luni – pentru o faptă care nu este imputabilă în mod direct și clar partidului vizat. Această disproporție între faptă și sancțiune contravine standardelor europene de protecție a pluralismului politic și a libertății de asociere. 15

În motivarea soluției, prima instanță a reținut că, anterior, Comisia Electorală Centrală (CEC), prin Hotărârea nr. 4135, a constatat un comportament neglijent al Partidului Politic „Democrația Acasă” cu privire la condițiile de finanțare a partidului, întrucât în raportul financiar al partidului, la situația din 22 septembrie 2025, nu au fost incluse cheltuielile de întreținere a celor 17 conturi de TikTok.

Curtea de Apel Centru a menționat că susținerea mediatică masivă, venită din partea unei rețele coordonate de 17 conturi de TikTok, este imposibilă fără un suport financiar.

Întrucât acest suport financiar nu a fost reflectat în raportul de finanțare a campaniei electorale al Partidului Politic „Democrația Acasă” la situația din 22 septembrie 2025, s-a reținut că a existat o finanțare/materială susținere necorespunzătoare în timpul campaniei electorale. Totodată, partidul a fost obligat să prezinte un raport financiar corectat la situația din 22 septembrie 2025, în termen de 48 de ore de la adoptarea hotărârii CEC.

Curtea de Apel Centru a mai reținut că, până la data de 28 septembrie 2025, conform datelor prezentate de CEC, au fost identificate 33 de conturi TikTok care au publicat constant sau ocazional conținut favorabil Partidului Politic „Democrația Acasă”. Postările acestor conturi au fost afișate de aproximativ 4.259 milioane de ori. Curtea a remarcat că, deși nu s-a confirmat existența unei coordonări între toate cele 33 de conturi, în cadrul acestora s-au conturat anumite grupuri: 16 conturi cu un conținut tematic identic și 4 conturi cu postări ocazionale despre partid.

Potrivit analizei efectuate de angajații și experții contractați de CEC, s-a observat promovarea unor teme cu caracter de mesaj electoral, cum ar fi hashtag-ul #stopabuzurilor, invocarea valorilor morale și naționale (#demnitate, #credinta, #familiatraditionala), dar și subiecte de mobilizare regională (#briceni) sau personalizate (#vasile_costiuc).

Aceste teme au devenit populare și au avut un impact crescut ca urmare a preluării și promovării lor de către conturile oficiale ale Partidului 16 Politic „Democrația Acasă”, ale căror postări au devenit virale în perioada de monitorizare până la 28 septembrie 2025.

În perioada 15 septembrie 2025 – 25 septembrie 2025, au fost publicate 2.741 de postări referitoare la CEC, care au generat în total 114.000 de interacțiuni și un impact estimat la circa 3,75 milioane de vizualizări, distribuite pe mai multe platforme (TikTok, Facebook, Instagram).

Temele dominante vizau acuzații de fraudă, corectitudinea procesului electoral și conflictele directe între partide și CEC.

Curtea de Apel Centru a reținut constatările CEC din Hotărârea nr.4140 din 3 octombrie 2025, potrivit cărora Partidul Politic „Democrația Acasă” a încălcat în mod repetat prevederile legislației electorale, prin utilizarea resurselor financiare nedeclarate (servicii prestate cu titlu gratuit), nerespectarea obligației de evaluare a serviciilor gratuite prestate de persoane fizice la prețul mediu de piață și neindicarea acestor servicii în raportul financiar.

Curtea de Apel Centru a considerat că sancțiunea avertismentului aplicată de CEC este justificată, în condițiile în care actuala abatere financiară se referă la o perioadă distinctă față de cea anterioară (I – situația din 22 septembrie 2025; II – situația din 14.07.2025 – 29.09.2025), iar încălcarea stabilită prin Hotărârea nr. 4140 reprezintă o faptă cu caracter repetitiv.

Curtea de Apel Centru a considerat că ambele abateri de natură financiară (situația din 22 septembrie 2025 și situația din 29.09.2025) constituie o conduită unitară, în cadrul unor proceduri continue, care nu pot fi tratate ca fapte distincte. În consecință, nu se justifică aplicarea sancțiunii complementare a lipsei de finanțare pe o perioadă de 12 luni.

De asemenea, Curtea de Apel Centru a reținut că sancțiunea privind lipsirea de finanțare nu este motivată și nu respectă principiul proporționalității, ingerința fiind excesivă în raport cu scopul urmărit.

La 10 octombrie 2025, avocatul Străisteanu Doina-Ioana, acționând în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă” a depus cerere de recurs împotriva hotărârii din 9 octombrie 2025 a Curții de Apel 17 Centru, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a hotărârii cu emiterea unei noi hotărârii de admiterea integrală a cererii de chemare în judecată depusă.

La 12 octombrie 2025, avocatul Ion Cobîșenco, acționând în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă” a depus cerere de recurs împotriva hotărârii din 9 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii cu emiterea unei noi decizii cu privire la anularea integrală a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4140 din 3 octombrie 2025.

În esență, autoritatea electorală arată că instanța de fond a ignorat caracterul imperativ al sancțiunilor complementare, caracterul executoriu al hotărârilor Comisiei, precum și circumstanțele de fapt constatate prin actele administrative anterioare. Potrivit art. 32 alin. (2) din Codul electoral, hotărârile Comisiei Electorale Centrale sunt executorii, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă executarea acestora, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege. Instanța de fond ar fi omis să țină cont de acest caracter obligatoriu și de principiul stabilit prin lege pentru garantarea celerității procesului electoral.

Comisia Electorală Centrală invocă de asemenea că instanța de fond a nesocotit prevederile art. 102 alin. (4) din Codul electoral, care instituie obligativitatea aplicării sancțiunii complementare în cazul constatării unei încălcări repetate privind legislația electorală în materie de raporturi financiare. În această situație, CEC nu dispune de o marjă discreționară, întrucât legea impune aplicarea sancțiunii ca o consecință directă a repetării abaterii. Susținerea instanței de fond potrivit căreia autoritatea ar fi sancționat același fapt de două ori este eronată, întrucât hotărârile nr. 4135 din 1 octombrie 2025 și nr. 4140 din 3 octombrie 2025 au vizat perioade și fapte distincte. Prima hotărâre a vizat nereguli financiare constatate la 22 septembrie 2025 (în perioada 15-21 septembrie), în timp ce cea de-a doua a sancționat persistența neregulilor și încălcări noi, comise în intervalul 14 iulie – 28 septembrie 2025, inclusiv acțiuni de promovare electorală prin intermediul unor conturi inautentice în toată perioada de verificare. CEC 18 arată că aceste fapte constituie încălcări distincte și succesive, care au justificat aplicarea sancțiunii complementare în conformitate cu prevederile art. 102 din Codul electoral.

Autoritatea electorală subliniază că hotărârile sale au fost emise în baza unui probatoriu complet administrat, inclusiv a informațiilor transmise de Inspectoratul Național de Investigații și a constatărilor privind finanțarea și conduita electorală a concurentului. În continuare, CEC respinge susținerea reclamantului potrivit căreia ar fi existat o dublă sancționare pentru aceleași fapte, arătând că Hotărârea nr. 4140 nu dublează măsurile din Hotărârea nr. 4135, ci le completează logic în contextul aplicării progresive a sancțiunilor, ca reacție la refuzul partidului de a se conforma cerințelor anterioare de raportare financiară. Prin urmare, sancțiunea aplicată nu are caracter punitiv, ci corectiv, urmărind restabilirea echilibrului și integrității procesului electoral. Beneficiul obținut din aceste acțiuni, inclusiv prin distribuirea materialelor pe canalele oficiale ale partidului, constituie cheltuieli de promovare neraportate, încălcând normele privind transparența finanțării campaniei.

Comisia arată că a acționat în limitele legii și în spiritul acesteia, aplicând o sancțiune proporțională și fundamentată pe probe, având ca scop prevenirea unor noi abateri și protejarea integrității procesului electoral. Susținerea intimatului că promovarea online ar fi fost efectuată de susținători individuali este contrazisă de probele din dosar, care demonstrează că materialele au fost redistribuite de canalele oficiale ale formațiunii, ceea ce exclude caracterul spontan al acțiunilor.

În consecință, solicită Curții Supreme de Justiție admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și menținerea Hotărârii CEC nr. 4140 din 3 octombrie 2025 ca fiind legală, temeinică și proporțională cu gravitatea abaterilor constatate. Aplicarea acestei sancțiuni este justificată de obligația legală a Comisiei de a asigura respectarea principiilor de legalitate, echitate și transparență financiară în campania electorală, garantând totodată stabilitatea procesului electoral și consolidarea încrederii publice în instituțiile democratice.

Avocatul Străisteanu Doina-Ioana, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă” în recursul depus susține că menținerea de către Curtea de Apel a constatării încălcării normelor electorale este lipsită de bază probatorie: CEC ar fi întemeiat hotărârea nr. 4140 din 3 octombrie 2025 pe simple presupuneri, pe distribuiri din mediul online, fără niciun act financiar, contract, ordin de plată sau altă dovadă care să probeze suportarea unor cheltuieli ale partidului în acest sens, sau că acestea s-ar fi făcut cu 19 acordul și susținerea partidului. În absența unui probatoriu solid, obiectiv și verificabil, recurentul afirmă că reținerea încălcării este neîntemeiată.

Un capitol distinct vizează valoarea probatorie nulă a actelor depuse de Inspectoratul Național de Investigații: două procese-verbale ce consemnează, în esență, „lectura” unui raport ONG („Expert Forum”) și examinarea unor dosare contravenționale rutiere ale liderului PPDA, fără nicio legătură cu finanțarea campaniei. Recurentul subliniază că nu s-au identificat conturi, titulari, legături juridice/financiare cu PPDA, trasee de bani sau expertize tehnice (IP-uri, analize digitale), astfel că invocarea unei „rețele TikTok” rămâne speculativă și nu poate fundamenta o sancțiune administrativă.

Recurentul și-a exprimat dezacordul și cu folosirea „raportului Expert Forum” și a unor „analize interne” ale CEC realizate de „experți contractați” neidentificați: materialul ONG nu are metodologie verificabilă, date brute sau validări independente, iar „analizele” interne nu sunt comunicate, semnate, înregistrate ori supuse contradictorialității. A accepta astfel de referințe opace, neverificabile, ca fundament pentru măsuri severe în campanie ar încălca dreptul la apărare, principiul contradictorialității și standardele minime de transparență probatorie în procedura sancționatorie.

În planul aprecierii probelor, recurentul reproșează instanței o „apreciere vădit nerezonabilă” și un arbitrar judiciar: nu s-ar fi analizat integral materialul, inclusiv faptele favorabile și obiecțiile tehnice privind diferența dintre conținut „organic” și publicitate plătită; nu s-ar fi respectat standardele art. 92–93 din Codul administrativ privind evaluarea probelor și sarcina probațiunii. Pe această linie, recurentul invocă și standarde CEDO (art. 6) despre contradictorialitate și egalitatea armelor: părțile trebuie să cunoască și să poată comenta toate probele pe baza cărora se decide, iar hotărârea trebuie să se sprijine pe o evaluare motivată a întregului probatoriu, nu pe materiale necontradictorii ori pe presupuneri.

Recurentul invocă, de asemenea, proporționalitatea: sancțiunea complementară (lipsirea de alocații 12 luni) nu s-ar fi întemeiat pe probe de finanțare; o astfel de măsură dezechilibrează competiția și transformă un avantaj politic de circumstanță într-o prezumție de culpă. În plus, se susține că hotărârile CEC nr. 4135 și 4140 sancționează, în esență, aceeași „tipologie” fără fapte noi, derapând spre ne bis in idem. În aceste condiții, recurentul cere anularea integrală a hotărârii CEC nr. 4140, nu doar a punctului privind sancțiunea complementară.

Avocatul Ion Cobîșenco, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă” solicită admiterea recursului pentru a consolida 20 jurisprudența CSJ în materie electorală privind publicitatea online, în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. b) și d) din Codul administrativ, susținând că hotărârea atacată este arbitrară și întemeiată pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

Se arată că pentru prima dată CEC și instanțele abordează noțiuni precum „conturi false”, „mijloace digitale neautentice”, „creștere organică”, „hashtag”, care nu sunt definite în legislația electorală, iar lipsa de reglementare a favorizat abuzuri împotriva unui partid de opoziție.

În plan probator, partidul afirmă că a desfășurat agitație în limitele art. 70 alin. (1) din Codul electoral; vizibilitatea online ar fi rezultat din notorietatea preexistentă a liderului, creștere organică a paginilor și mediatizarea unor abuzuri ale poliției, iar CEC, INI și SIS ar fi folosit nivelul de vizibilitate ca pseudo-probă, cu încălcarea art. 9 din Legea 64/2010 și art.10 CEDO privind libertatea de exprimare.

Recurentul atacă și trimiterea CEC la „analizele” angajaților și „experților contractați” ai CEC privind interacțiuni și vizualizări masive, întrucât nu există la dosar rapoarte, expertize ori procese-verbale, nici identificarea experților sau a datelor primare, astfel că respectivele „constatări” nu pot fundamenta sancțiuni. În susținerea „aprecierii vădit nerezonabile” a probelor se invocă declarația coautoarei raportului Expert Forum (emisiunea „Cutia Neagră”, 02.10.2025) că nu s-a cercetat cine se află în spatele conturilor și dacă s-au cheltuit bani, aspect ignorat de instanță; tot astfel, declarațiile martorilor Nicolai Sprînceană (video de 19 secunde în Italia) și ale candidatului Alexandru Verșinin (deținător al contului TikTok „Politica fără de idioți”, cu drept de a face promovare ca și candidat) ar fi fost interpretate părtinitor, iar CEC ar fi calificat inconsistent aceeași situație în hotărâri diferite.

Pe latura principiului ne bis in idem, se susține că hotărârile CEC nr.4135 din 1 octombrie 2025 și nr. 4140 din 3 octombrie 2025 sancționează, în esență, aceeași tipologie factologică pe baza aceluiași nucleu probator (raportul Expert Forum), ceea ce echivalează cu o dublă sancționare.

În subsidiar, recurentul plasează cazul în parametrii art. 3 Protocolul nr. 1 CEDO, jurisprudenței CtEDO (inclusiv Davydov, Paksas) și principiilor Comisiei de la Veneția privind statul de drept, subliniind că ingerințele în drepturile electorale trebuie să urmărească un scop legitim și să fie bazate pe probe suficiente, relevante și garanții împotriva arbitrariului; se invocă analogia cu cauza Partidul Politic „Patria” c. Republica Moldova, unde Curtea a constatat insuficiența probelor și lipsa garanțiilor procedurale. 21

În susținerea referinței a menționat că recursul depus de avocatul Ion Cobșenco, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă” nu se încadreaza în niciuna dintre ipotezele prevăzute de art. 245¹ din Codul administrativ, cum ar fi: încălcări grave de drept, jurisprudență contradictorie, erori materiale evidente sau nelegalitatea compunerii instanței. Se reiau aceleași argumente ca în primul recurs, fără a aduce elemente noi, juridice sau factuale. În opinia CEC este un recurs duplicat, care nu dezvoltă o critică juridică reală, ci doar o reinterpretare subiectivă a normelor legale.

Art. 245 Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral: „În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral: „În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art. 2451 din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. 22 Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Recursul se declară inadmisibil în special cînd: recursul este vădit neîntemeiat.”

Art. 193 alin. (3) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

Art. 247 din Codul administrativ: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

Art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.”

Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ: „În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.”

Art. 1 alin. (2) din Codul administrativ: „Legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate în prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care reglementează raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu Constituția Republicii Moldova.”

Art. 2 alin. (2) din Codul administrativ: „Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.”

Art. 6 din Codul administrativ: „Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict 23 de autoritate publică. Emiterea unui act administrativ individual, încheierea unui contract administrativ sau întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică sunt părți ale procedurii administrative.”

Art. 22 alin. (1) din Codul administrativ: „Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”

Art. 81 din Codul administrativ: „În cazul în care actul administrativ individual al autorității publice depinde de un act, o operațiune preliminară sau de un raport juridic care trebuie constatat de o altă autoritate publică ori formează obiectul unei alte proceduri administrative sau judiciare pendinte, autoritatea publică suspendă procedura administrativă până la emiterea actului administrativ respectiv, efectuarea operațiunii administrative respective sau până la emiterea unei hotărâri judecătorești definitive. Dacă în cadrul unei proceduri administrative actul administrativ individual depinde de un act sau o operațiune a unui participant, autoritatea publică suspendă procedura administrativă pentru un termen rezonabil. Suspendarea repetată se admite numai dacă are la bază un motiv care nu putea fi prevăzut la prima suspendare. Suspendarea se comunică participantului de către autoritatea publică/ persoana care conduce procedura. Pe perioada suspendării procedurii administrative termenul prevăzut la art. 60 alin. (1) nu curge.

Art. 85 alin. (3), (4) din Codul administrativ: „Autoritatea publică trebuie să stabilească din oficiu aspectele de fapt ale cazului care face obiectul procedurii, fără a se limita la dovezile și afirmațiile participanților. Pentru aceasta, autoritatea publică stabilește scopul investigațiilor necesare și felul acestora. Investigațiile nu sunt necesare: atunci când faptele sunt probate fondat de către participanți și nu sunt înaintate obiecții; atunci când faptele rezultă din studii, cercetări, statistici publice, cu condiția ca aceste surse să fie indicate și accesibile opiniei publice; în cazul unor proceduri cu caracter de urgență, întemeiate pe interesul public, dacă faptele au fost stabilite și în mod evident nu sunt contestabile.

Art. 87 din Codul administrativ: „Autoritatea publică se conduce de probele pe care le consideră necesare, conform dreptului discreționar, pentru investigarea stării de fapt. În special ea poate: să solicite informații de tot felul; să audieze participanți, martori și experți/specialiști sau să solicite declarații scrise din partea acestora; să solicite acte și dosare; prin sesizarea directă a lucrurilor, să își creeze propria impresie despre un caz sau despre situația de la fața locului (cercetarea probei la fața locului). Audierea participanților, a martorilor sau a experților/specialiștilor, precum și cercetarea probelor la fața locului se consemnează într-un proces-verbal.”

Art. 118 din Codul administrativ: „Motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii. Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: motivarea în drept – temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale obligatorii pe care se bazează actul; motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; în cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii 24 administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc. Motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează legalitatea acestuia. Motivarea nu este obligatorie în cazul în care: autoritatea publică admite o petiție în totalitate fără ca prin decizia de soluționare a ei să fie afectate drepturile sau interesele legitime ale altor persoane; acest lucru este prevăzut expres de lege; sau autoritatea publică emite acte administrative individuale de același fel într-un număr mai mare sau automatizat și, conform circumstanțelor de fapt ale cazului în parte, nu se cere o motivare.”

Art. 119 alin. (1) din Codul administrativ: „Conținutul unui act administrativ individual trebuie să fie suficient de cert.”

Art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ: „O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare).”

Art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ: „Examinînd acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele hotărîri: respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit.a)–e).”

Art. 27 lit. s) din Codul electoral: „Comisia Electorală Centrală, în perioada electorală, examinează cererile și contestațiile în condițiile prezentului cod și ale Codului administrativ, adoptă hotărâri executorii pe marginea lor.”

Art. 54 din Codul electoral: „(1) Pentru finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale pot fi utilizate următoarele surse: a) mijloace financiare proprii acumulate în conturile partidului politic la data începerii perioadei electorale (cotizații, donații, alocații, alte venituri prevăzute de lege); b) donații; c) credite fără dobândă de la stat. (2) Finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale de către persoane fizice sau juridice se efectuează cu respectarea condițiilor stabilite de prezentul capitol și de regulamentele privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, aprobate de Comisia Electorală Centrală. (3) Responsabilitățile privind respectarea condițiilor și a modului de susținere financiară a grupurilor de inițiativă sau a campaniilor electorale, privind evidența contribuțiilor și a cheltuielilor efectuate, inclusiv privind întocmirea și prezentarea în termen a rapoartelor privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a rapoartelor privind finanțarea campaniilor electorale, în condițiile stabilite de prezentul capitol și de actele normative în domeniu, le revin: a) conducătorilor partidelor politice, după caz, altor persoane desemnate conform actelor de constituire a acestora – dacă desemnează candidați în alegeri, constituie grupuri de inițiativă sau se înregistrează în calitate de participanți la referendum; b) persoanelor cu drept de reprezentare/organelor de conducere ale blocurilor electorale, desemnate conform acordurilor de constituire a acestora – dacă desemnează candidați în alegeri, constituie grupuri de inițiativă sau se înregistrează în calitate de participanți la referendum; c) candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova; d) candidaților independenți; e) conducătorilor grupurilor de inițiativă care desemnează și/sau susțin candidații în alegeri sau inițierea unui referendum; 25 f) persoanelor responsabile de finanțele (trezorierii) grupurilor de inițiativă, ale concurenților electorali ori participanților la referendum, confirmate în condițiile art.55. (4) Pentru încălcarea prevederilor prezentului cod și ale altor acte normative în domeniul finanțării grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, subiecții indicați la alin.(3) pot fi supuși răspunderii juridice, inclusiv celei contravenționale sau penale, în conformitate cu legislația. (5) Se interzice finanțarea ori susținerea materială sub orice formă a grupurilor de inițiativă, a campaniilor electorale de către: a) cetățenii Republicii Moldova care nu au împlinit vârsta de 18 ani și cetățenii în privința cărora a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei; b) persoanele fizice care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova; c) persoanele anonime sau în numele unor terți; d) persoanele juridice care, în ultimii trei ani înainte de începerea perioadei electorale, au încheiat contracte de achiziții publice de lucrări, bunuri sau servicii în sensul Legii nr.131/2015 privind achizițiile publice sau care au beneficiat de ajutoare de stat în sensul Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, precum și de către persoanele juridice care, la data efectuării donației, au restanțe la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală; e) organizațiile necomerciale, sindicale, asociațiile ori fundațiile din Republica Moldova sau din străinătate, organizațiile de binefacere sau religioase; f) autoritățile publice finanțate de la bugetul public național, autoritățile/instituțiile publice la autogestiune, întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni, ai căror fondatori sunt autoritățile administrației publice centrale și locale, întreprinderile de stat sau municipale, conform Legii nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală, sau alte persoane juridice finanțate de la bugetul public național sau care au capital de stat, cu excepția cazurilor în care acordarea de servicii sau susținerea materială este în mod expres prevăzută de legislație; g) persoanele juridice din străinătate, inclusiv cele cu capital străin sau mixt; h) alte state sau organizațiile internaționale, inclusiv organizațiile politice internaționale. (6) Se interzice concurenților electorali, participanților la referendum și grupurilor de inițiativă: a) să ofere alegătorilor/susținătorilor bani, bunuri, inclusiv produse alimentare, băuturi alcoolice și produse din tutun, să presteze servicii ori să acorde alte foloase, inclusiv din ajutoare umanitare sau din alte acțiuni de binefacere, în scopul determinării alegătorului/susținătorului să își exercite sau să nu își exercite drepturile electorale în cadrul alegerilor; b) să folosească în scopuri personale mijloace financiare intrate în contul cu mențiunea "Fond electoral"/"Destinat grupului de inițiativă"; c) să utilizeze mijloace financiare, altele decât din contul cu mențiunea "Fond electoral"/"Destinat grupului de inițiativă"; d) să folosească fonduri financiare și materiale nedeclarate sau să depășească cheltuielile peste plafonul general stabilit la art.53; e) să utilizeze resurse administrative, cu excepția cazului prevăzut la art.70 alin.(6); f) să încaseze mijloace financiare în contul cu mențiunea "Fond electoral" mai târziu decât ziua anterioară zilei alegerilor; g) să utilizeze și să beneficieze de proprietăți, bunuri, mărfuri, obiecte, de lucrări și servicii în orice formă, oferite cu titlu oneros, fără plata în avans a acestora. (7) Încălcarea prevederilor alin.(5) și (6) din prezentul articol se constată de organul electoral competent, inclusiv cu suportul organelor de resort și celor de drept, iar sumele primite/utilizate în condițiile alineatelor menționate se fac venit la bugetul de stat în baza unei hotărâri a Comisiei Electorale Centrale. Actul administrativ de constatare a încălcărilor și, după caz, de aplicare a sancțiunilor prevăzute la art.102 alin.(2) lit.a), c) sau e), emis de organul electoral, din momentul în care rămâne definitiv, se aduce la cunoștința organelor de drept pentru tragerea la răspundere contravențională sau penală, după caz, în condițiile art.103 și 104. 26 (8) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin.(6) lit.a) materialele și obiectele de agitație electorală sau de campanie electorală prevăzute la art.1811 alin.(3) din Codul penal nr.985/2002. (9) În termen de 7 zile de la începerea perioadei electorale, furnizorii de servicii media care au depus declarații pentru reflectarea alegerilor sunt obligați să dea publicității condițiile în care oferă spațiu publicitar (inclusiv prețul/minut) și alte servicii conexe concurenților electorali, participanților la referendum sau grupurilor de inițiativă, informând Comisia Electorală Centrală și Consiliul Audiovizualului. Comisia Electorală Centrală publică aceste informații pe pagina sa oficială. În perioada electorală, furnizorii de servicii media sunt obligați să prezinte Comisiei Electorale Centrale săptămânal informația privind veniturile obținute din publicitatea politică/electorală a fiecărui partid politic/bloc electoral/concurent electoral. (10) În termen de 7 zile de la începerea perioadei electorale, difuzorii de publicitate proprietari sau gestionari ai dispozitivelor de publicitate fixă sau mobilă sunt obligați să dea publicității condițiile în care oferă spațiu publicitar și alte servicii conexe concurenților electorali, participanților la referendum sau grupurilor de inițiativă, informând Comisia Electorală Centrală. Comisia Electorală Centrală publică aceste informații pe pagina sa oficială. În perioada electorală, difuzorii de publicitate proprietari sau gestionari ai dispozitivelor de publicitate fixă sau mobilă sunt obligați să prezinte Comisiei Electorale Centrale săptămânal informația privind veniturile obținute din publicitatea politică/electorală a fiecărui partid politic/bloc electoral/concurent electoral. (11) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să ofere sprijin Comisiei Electorale Centrale și consiliilor electorale de circumscripție în activitatea de supraveghere și control al respectării legislației cu privire la finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale. (12) Prevederile alin.(5) nu pot fi interpretate și aplicate în sensul limitării finanțărilor directe sau indirecte, alocate deschis și transparent, cu scopul sprijinirii eforturilor de promovare a valorilor democratice, a standardelor internaționale pentru alegeri libere, democratice și corecte.”

Art. 57 alin. (1) lit. b) din Codul electoral: „(1) Donațiile făcute grupurilor de inițiativă, concurenților electorali sau participanților la referendum pot fi de următoarele tipuri: b) donații sub formă de proprietăți, bunuri, mărfuri, obiecte, lucrări sau servicii gratuite ori în condiții mai avantajoase decât valoarea comercială sau de piață. Aceste donații sunt reflectate la valoarea lor de piață și se înscriu în limitele donațiilor prevăzute la alin.(4). Pentru a preveni utilizarea resurselor financiare ocolind conturile cu mențiunea "Fond electoral"/"Destinat grupului de inițiativă", este interzisă donația proprietăților, a bunurilor, a mărfurilor, a obiectelor sau a lucrărilor, a căror destinație finală a fost ajustată în perioada electorală și a implicat utilizarea resurselor financiare care nu sunt reflectate în conturile cu mențiunea "Fond electoral"/"Destinat grupului de inițiativă" pentru utilizare în campania electorală.”

Art. 58 din Codul electoral: „(1) Partidele politice și blocurile electorale care desemnează candidați în alegeri, concurenții electorali, participanții la referendum și grupurile de inițiativă, a căror activitate de campanie electorală sau colectare a semnăturilor implică resurse financiare și materiale, prezintă rapoarte care vor conține informații despre veniturile acumulate și cheltuielile efectuate, precum și numele și prenumele donatorului, numărul de identificare de stat (IDNP), domiciliul, ziua, luna și anul nașterii, locul de muncă, funcția deținută (ocupația/genul de activitate), după caz, calitatea de membru de partid, surse de venit sau finanțare ale donatorului – în cazul persoanei fizice, sau denumirea și numărul de identificare de stat (IDNO) – în cazul persoanei juridice. Modelul rapoartelor, precum și procedura de completare și prezentare a acestora se aprobă de către Comisia Electorală Centrală. 27 (2) Serviciile și acțiunile prevăzute la art.57 alin.(1) lit.b), prestate gratuit de persoane fizice și juridice, se evaluează de către fiecare dintre acestea la prețul mediu pe piață și se indică obligatoriu în raportul financiar conform procedurii stabilite prin regulamente aprobate de Comisia Electorală Centrală. (3) În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale, regionale, locale și al referendumurilor, indiferent de tipul acestora, partidele politice și blocurile electorale care desemnează candidați în alegeri, participanții la referendum, grupurile de inițiativă, candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova, precum și candidații independenți, cu excepția celor prevăzuți la alin.(4), prezintă Comisiei Electorale Centrale rapoartele despre veniturile acumulate și cheltuielile efectuate în campania electorală, respectiv, în perioada de activitate a grupurilor de inițiativă, sub semnătura persoanelor responsabile, cu respectarea următoarelor termene: a) săptămânal, conform graficului aprobat de comisie în programul calendaristic; b) în termen de 3 zile după ziua votării (ziua de miercuri), pentru întreaga campanie electorală (raport final); c) în cazul grupurilor de inițiativă, raportul final pentru întreaga perioadă de activitate a grupului de inițiativă se depune în termen de cel mult 3 zile de la data de prezentare sau, după caz, de la data-limită de prezentare a listelor de subscripție la comisie. (4) Candidații independenți în alegerile regionale și locale, precum și grupurile de inițiativă constituite în vederea colectării semnăturilor pentru susținerea acestora prezintă la consiliul electoral de circumscripție corespunzător rapoartele despre veniturile acumulate și cheltuielile efectuate în campania electorală, respectiv, în perioada de activitate a grupurilor de inițiativă, sub semnătura persoanelor responsabile, cu respectarea următoarelor termene: a) săptămânal, conform graficului aprobat de comisie în programul calendaristic; b) în termen de 3 zile după ziua votării (ziua de miercuri), pentru întreaga campanie electorală (raport final); c) în cazul grupurilor de inițiativă, raportul final pentru întreaga perioadă de activitate a grupului de inițiativă se depune în termen de cel mult 3 zile de la data de prezentare sau, după caz, de la data-limită de prezentare a listelor de subscripție către consiliul electoral de circumscripție. (5) Rapoartele privind finanțarea partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale se prezintă utilizând obligatoriu metode automatizate de raportare electronică, prin subsistemul informatic "Control financiar", parte componentă a Sistemului informațional automatizat de stat "Alegeri", iar la solicitarea Comisiei Electorale Centrale – și pe suport de hârtie. (6) Rapoartele privind finanțarea partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, primite în condițiile alin.(3) și (4), sunt verificate în prealabil de Comisia Electorală Centrală sau, după caz, de consiliul electoral de circumscripție în ceea ce privește caracterul complet al informației și corespunderea cu cerințele de întocmire a acestora. (7) Dacă informația prezentată de către grupul de inițiativă, concurentul electoral, participantul la referendum în condițiile alin.(1) și (2) este incompletă și/sau eronată, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripție are dreptul să solicite subiectului care le-a prezentat date și/sau documente suplimentare, iar acesta este obligat să le prezinte în termenul indicat, dar nu mai târziu de 48 de ore din momentul solicitării. (8) În termen de cel mult 24 de ore de la recepționarea și acceptarea rapoartelor, verificate în condițiile alin.(6), Comisia Electorală Centrală le va plasa pe pagina sa web oficială, respectând legislația cu privire la protecția datelor cu caracter personal, iar consiliile electorale de circumscripție le vor expedia Comisiei Electorale Centrale și autorităților administrației publice locale corespunzătoare spre publicare pe paginile lor web oficiale în aceleași condiții. (9) În scopul respectării legislației privind accesul la informație, libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal, informația conținută în rapoartele financiare ale grupurilor de inițiativă sau ale concurenților electorali se face publică, exceptând IDNP, data și luna nașterii, domiciliul sau reședința temporară a persoanei fizice. 28 (10) Rapoartele privind finanțarea partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale sunt verificate și analizate de comisie sau, după caz, de consiliul electoral de circumscripție, care adoptă o hotărâre în acest sens. (11) În scopul verificării și examinării rapoartelor, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripție are dreptul să solicite și să primească de la persoane fizice și juridice, indiferent de forma de organizare a persoanei juridice, informații necesare în limita competențelor (inclusiv date cu caracter personal, informații atribuite la secret comercial, bancar, fiscal etc.). Subiecții sesizați sunt obligați să prezinte informațiile solicitate în termenul stabilit, dar nu mai târziu de 48 de ore din momentul înregistrării solicitării. La cerere și în funcție de natura informației solicitate, acest termen poate fi extins de către Comisia Electorală Centrală sau, după caz, de consiliul electoral de circumscripție, însă, în total, termenul acordat nu va depăși 3 zile. (12) Pentru elucidarea suspiciunilor rezonabile, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripție poate colabora cu sau sesiza autoritățile publice care dețin sisteme informaționale publice și/sau au atribuții de control, în vederea prezentării informațiilor necesare sau a efectuării unor verificări suplimentare, în limita competențelor funcționale ale acestor autorități.”

Art. 102 din Codul electoral: „(1) Persoanele fizice și juridice, grupurile de inițiativă, concurenții electorali și participanții la referendum, precum și alți subiecți implicați în procesul electoral care încalcă prevederile actelor normative în domeniul electoral, împiedică exercitarea liberă a drepturilor electorale, împiedică activitatea organelor electorale poartă răspundere în conformitate cu legislația. (2) Pentru încălcarea actelor normative în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripție, din oficiu sau în temeiul cererii formulate de o altă autoritate competentă ori la cererea contestatarilor, poate aplica sau solicita aplicarea următoarelor sancțiuni de bază sau complementare: a) avertismentul; b) privarea de timpii de antenă gratuiți și/sau contra plată pentru o perioadă de la 24 până la 48 de ore, care poate fi aplicată doar după ce a fost dată sancțiunea sub formă de avertisment; c) lipsirea de alocații de la bugetul de stat; c1) lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul în care este înregistrat în calitate de concurent electoral; d) sancțiunea contravențională care, conform Codului contravențional, ține de competența Comisiei Electorale Centrale; e) anularea înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali; f) solicitarea radierii din oficiu a partidelor politice în condițiile Legii nr.294/2007 privind partidele politice. (3) Sancțiunea sub formă de avertisment poate fi aplicată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale pentru încălcarea actelor normative în domeniul electoral, altele decât cele stabilite la alin.(5), – în cazul oricărui tip de alegeri, precum și prin hotărâre a consiliului electoral de circumscripție – în cazul alegerilor locale și al referendumurilor locale. (4) Comisia Electorală Centrală aplică partidelor politice, inclusiv constituente ale blocurilor electorale, înregistrate în calitate de concurenți electorali drept sancțiune complementară sancțiunea prevăzută la alin.(2) lit.c1) pentru o perioadă de la 6 luni la 4 ani doar în cazul aplicării repetate a oricărei sancțiuni prevăzute la alin.(2) pe parcursul unei perioade electorale pentru încălcări privind finanțarea grupurilor de inițiativă și/sau a campaniei electorale. Comisia Electorală Centrală aplică partidelor politice, inclusiv constituente ale blocurilor electorale, înregistrate în calitate de concurenți electorali drept sancțiune complementară sancțiunea prevăzută la alin.(2) lit.c) pentru o perioadă de la două luni la un an doar după aplicarea sancțiunii prevăzute la alin.(2) lit.c1). (5) Anularea înregistrării se aplică prin hotărâre a organului electoral care a înregistrat subiectul electoral în cazul în care se constată: 29 a) folosirea fondurilor financiare și materiale nedeclarate mai mult de 1% raportat la plafonul mijloacelor ce pot fi transferate în contul fondului electoral sau cel destinat grupului de inițiativă; b) depășirea plafonului fondului electoral sau al celui destinat grupului de inițiativă; c) utilizarea mijloacelor financiare din străinătate, cu excepția donațiilor din partea cetățenilor Republicii Moldova cu venituri obținute în afara țării; d) nesuspendarea din funcție de către candidatul care are această obligație. În acest caz se anulează înregistrarea concurentului electoral, a candidatului independent sau se exclude candidatul respectiv din lista concurentului electoral; e) nerespectarea restricțiilor stabilite la art.16 alin.(2) lit.c)–e[f]) și nedeclararea acestora de către candidat în condițiile art.68 alin.(1) lit.f); f) încălcarea prevederilor art.54 alin.(6) lit.a); g) nerespectarea cerințelor stabilite la art.68, 112, 113 și 139; h) participarea în cadrul blocului electoral camuflat, conform criteriilor stabilite de Comisia Electorală Centrală. (6) În cazul încălcării prevederilor prezentului cod și ale altor acte normative în domeniul electoral de către funcționarii electorali, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, consiliul electoral de circumscripție poate să le aplice, în temeiul hotărârii, următoarele sancțiuni: a) avertismentul; b) revocarea din componența organelor electorale și a aparatelor de lucru ale acestora; c) excluderea din Registrul funcționarilor electorali; d) privarea de dreptul de a desfășura orice activitate în cadrul organelor electorale pentru un termen de la un an până la 4 ani; e) anularea certificatului de calificare eliberat de Centrul de instruire continuă în domeniul electoral. (7) Pentru încălcarea actelor normative privind reflectarea alegerilor de către furnizorii de servicii media, Consiliul Audiovizualului poate aplica sancțiunile stabilite de Codul serviciilor media audiovizuale. (8) În cazul încălcării de către observator a cadrului normativ electoral, organul electoral care a acreditat observatorul este în drept să îi aplice, prin adoptarea unei hotărâri în acest sens, ținând cont de gravitatea încălcării, una dintre următoarele sancțiuni: avertismentul sau anularea acreditării. În sensul prezentului articol, se califică drept încălcare orice acțiune de agitație electorală pentru sau împotriva unui partid politic sau concurent electoral, a unui grup de inițiativă, participant la referendum, a opțiunilor pe marginea întrebărilor la care trebuie să se pronunțe alegătorii în cadrul referendumului sau încercarea de a influența opțiunea alegătorului, precum și nerespectarea obligațiilor ce îi revin observatorului. (9) Comisia Electorală Centrală poate solicita Agenției Servicii Publice radierea din oficiu a partidelor politice în condițiile Legii nr.294/2007 privind partidele politice.”

În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal. 30

Admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, legiuitorul oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în cererile de recurs de depuse de avocatul Străisteanu Doina-Ioana, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă” și de avocatul Ion Cobîșenco, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Avocatul Străisteanu Doina-Ioana, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă” și avocatul Ion Cobîșenco, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”, în susținerea recursurilor depuse au indicat două temeiuri de admisibilitate prevăzute la art. 245¹ alin. (1) lit. b) și d) din Codul administrativ. 31

Referitor la primul temei invocat, completul de judecată reține că, potrivit art. 245¹ alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, recursul poate fi admis în principiu în situațiile în care acesta este necesar pentru modificarea sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție.

Totuși, este esențial de subliniat că prerogativa de a aprecia necesitatea modificării ori consolidării jurisprudenței aparține exclusiv Curții Supreme de Justiție. Aceasta este singura autoritate competentă să decidă dacă o practică judiciară existentă trebuie revizuită sau uniformizată, în vederea asigurării unei interpretări și aplicări unitare a normelor de drept.

Prin urmare, nu este suficient ca partea care declară recursul să invoce existența unor contradicții în practica instanțelor sau o presupusă necesitate de revizuire a acesteia. Instanța de recurs, respectiv Curtea Supremă de Justiție, are obligația de a analiza în mod autonom și suveran dacă, în contextul cauzei deduse judecății, este justificată intervenția sa pentru a dezvolta, corecta sau consolida jurisprudența deja existentă.

Această competență exclusivă decurge din rolul Curții Supreme de garant al unității practicii judiciare, astfel cum este consacrat în arhitectura legală a sistemului de drept. A admite contrariul ar însemna să se încalce principiul independenței instanței supreme în ceea ce privește formarea și dezvoltarea practicii sale, precum și să se reducă acest criteriu de admisibilitate la o simplă afirmație formală a recurentului, lipsită de o apreciere obiectivă din partea instanței de recurs.

Referitor la al doilea temei invocat, completul de judecată relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea 32 recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis.

Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursurile depuse de Avocatul Străisteanu Doina-Ioana, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă” și avocatul Ion Cobîșenco, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”, conțin obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.

Criticile recurenților, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art.2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia.

Pe latura procesuală a recursului, completul mai reține că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în fond, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. 33

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

În raport cu temeiul de la art. 245¹ alin. (1) lit. b) Cod administrativ, Curtea observă că recurenții nu identifică existența unor soluții contradictorii anterioare și nici împrejurări sociale ori juridice noi care să justifice schimbarea unei practici uniforme. Dimpotrivă, dezvoltările din recursuri reiau teze de fond (platforma TikTok, caracterul „organic” al conținutului, lipsa probelor de finanțare, mesajul unui lider politic străin), fără a construi o veritabilă problemă de drept de unificare ori de schimbare de jurisprudență în sensul cerut de art. 245¹ alin. (1) lit. b) CA.

Referitor la art. 245¹ alin. (1) lit. d) Cod administrativ („hotărâre arbitrară” sau „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”), Curtea reține că recurenții se limitează la a califica, în abstract, hotărârea ca arbitrară și întemeiată pe o apreciere nerezonabilă a probelor, dar fără a individualiza erori evidente de drept sau de fapt, ori un lanț probator determinant interpretat în mod vădit nerezonabil. Definițiile preluate chiar de recurenți (noțiunea de „arbitrar” din jurisprudența CEDO/notă informativă la Legea nr. 246/2023) nu sunt dublate de o subsumare concretă a situației cauzei, ci doar de dezacordul lor cu soluția instanței de fond.

Cât privește critica privind inexistența probelor directe de finanțare (contracte, plăți, ordine bancare) și imposibilitatea tehnică a publicității politice plătite pe TikTok, Curtea notează că acestea sunt argumente de fond, nu motive autonome de admisibilitate. Recurenții nu demonstrează că instanța de fond ar fi ignorat probe decisive ori ar fi fondat soluția pe o evaluare irațională a probatoriului. Dimpotrivă, hotărârea de fond a parcurs materialul cauzei și a diferențiat între sancțiunea de avertisment (menținută) și sancțiunea complementară (anulată), cu motivarea corespunzătoare.

Din motivarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4140 din 3 octombrie 2025 rezultă în mod clar că Partidul Politic „Democrația Acasă” era criticat de nedeclararea banilor sau a serviciilor prestate gratuit în legătura cu promovarea pe TikTok în perioada 14 iulie – 28 septembrie 2025 prin intermediul a 33 conturi. Acestea sunt alte fapte și perioade decât cele 34 indicate în Hotărârea nr. 4135 din 01 octombrie 2025. Potrivit CEC, această activitate urma a fi raportată de către partid, fapt care nu a fost făcut nici în rapoartele inițiale, nici ulterior. Partidul nu s-a conformat hotărârii CEC prin care a fost obligat la prezentarea raportului corectat în termen de 48 ore. Din hotărârea primei instanțe rezultă același lucru.

Argumentul principal din recurs se rezumă la imposibilitatea imputării acestui comportament Partidului Politic „Democrația Acasă”. Având în vedere această poziție, Curtea Supremă de Justiție se va concentra în principal pe acest aspect.

Completul nu poate reține ca pertinente criticile recurentului potrivit cărora hotărârea Comisiei Electorale Centrale s-ar fi fundamentat doar pe un raport întocmit de „Expert Forum”, organizație neguvernamentală din străinătate, că în speță nu s-a solicitat de la TikTok vreo notă-informativă asupra acestor pretinse conturi false și dacă confirmă vreo coordonare în favoarea Partidului Politic „Democrația Acasă”.

Din conținutul hotărârii contestate rezultă în afara oricărui dubiu că Comisia Electorală Centrală a efectuat și o cercetare proprie și independentă, raportându-se la ansamblul probelor și circumstanțelor obiective constatate în perioada electorală. Raportul menționat a avut cel mult un rol informativ, auxiliar, fără a constitui baza unică sau determinantă a concluziilor Comisiei.

Comisia, în virtutea competenței sale conferite de Codul electoral, a examinat nemijlocit comportamentul mediatic în privința concurentului electoral Partidul Politic „Democrația Acasă”, pe toată campania electorală, prin coroborarea mai multor elemente de fapt: activitatea concertată a unui număr semnificativ de conturi pe platforma TikTok care difuzau conținut politic favorabil Partidului Politic „Democrația Acasă”, coincidența temporală și tematică a acestor materiale cu mesajele oficiale de campanie ale formațiunii, precum și vizibilitatea mediatică disproporționată de care aceasta a beneficiat, în lipsa unei raportări financiare corespunzătoare.

Din analiza materialelor difuzate pe rețelele de socializare s-a constatat că materialele video erau însoțite de hashtag-ul #vasilecostiuc, ceea ce demonstrează o asociere directă și explicită cu liderul Partidului Politic „Democrația Acasă” și, implicit, cu mesajul electoral promovat de formațiune, precum și cifrele headline confirmă o activitate în favoarea concurentului (33 conturi nucleu, 400000 urmăritori, 42,59 milioane de afișări și 17,74 milioane de vizualizări pe #vasilecostiuc în toată perioada). Mai mult, conturile menționate au distribuit de 1292 ori conținutul partidului, amplificând astfel impactul acestora, spre deosebire de contul oficial al Partidului Politic „Democrația Acasă”, care în toată perioada de referință a 35 avut 9,36 milioane de vizualizări, adică de 1,9 ori mai puțin. Prin urmare, conturile neoficiale au avut un impact major asupra publicului.

Imaginea lui Vasile Costiuc este puternic asociată cu Partidului Politic „Democrația Acasă”, alți membri ai partidului fiind mult mai puțin vizibili în această campanie. Utilizarea repetată și sistematică a aceluiași hashtag, în corelație cu simbolurile, sloganurile și temele de campanie ale partidului, relevă existența unei campanii coordonate de promovare online, având ca scop amplificarea vizibilității candidatului și a formațiunii politice în mediul virtual. Prezența constantă a hashtag-ului #vasilecostiuc constituie un indicator obiectiv al caracterului concertat și direcționat al campaniei mediatice, confirmând legătura directă dintre activitatea de promovare online și concurentul electoral vizat.

Această corelare semantică și vizuală între conținutul difuzat și identitatea concurentului electoral a permis Comisiei să deducă, în mod rezonabil, că activitatea respectivă nu reprezintă o manifestare spontană a utilizatorilor independenți, ci o formă de sprijin mediatic organizat, susceptibilă de a fi evaluată din perspectiva art. 57 alin. (1) lit. b) și art. 58 alin. (2) din Codul electoral, întrucât implică prestarea de servicii gratuite (crearea, editarea și distribuirea materialelor video) care, cel mai probabil, au generat un avantaj electoral pentru partid.

Completul este de opinia că numărul clipurilor produse într-o perioadă scurtă de timp, coroborat cu numărul etichetărilor pe rețeaua TikTok în aceeași perioadă de timp în timpul campaniei electorale, precum și etichetarea identică de un număr anormal de mare de utilizatori TikTok nu poate fi explicată prin serviciile gratuite prestate de susținătorii partidului fără coordonarea cu Partidului Politic „Democrația Acasă”, ci printr-o strategie planificată de care conducerea partidului nu putea să nu cunoască și care inevitabil a implicat resurse financiare, astfel că douăzeci din cele 33 conturi au fost distribuite și de contul oficial al partidului.

Aici completul evidențiază că opt dintre aceste conturi au fost eliminate în data de 30 septembrie 2025, în timp ce se desfășura procesul de colectare a datelor, acestea publicând peste 800 de materiale video în susținerea Partidului Politic „Democrația Acasă”, fapt ce suplimentar confirmă că acestea au fost create intenționat, anume cu scopul susținerii și promovării Partidului Politic „Democrația Acasă”.

Completul nu a putut constata disocierea partidului de această campanie și raportarea de către partid a acestui comportament la CEC. Din contra, Partidul Politic „Democrația Acasă” putea fi unicul beneficiar al acestei campanii, prin urmare, în lipsa unei disocieri, un partid poate fi somat 36 să explice acest comportament de pe rețelele sociale. În lipsa unor explicații plauzibile din partea partidului, este rațional ca partidul să poarte răspundere pentru el.

Comisia a constatat, în mod rezonabil, că menținerea și funcționarea constantă a unei rețele coordonate de 33 conturi active, presupune un suport financiar și logistic evident, care, potrivit art. 57 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, reprezintă o formă de donație sub formă de servicii gratuite sau în condiții mai avantajoase decât valoarea de piață. În consecință, aceste activități trebuiau evaluate la prețul mediu de piață și raportate financiar, conform art. 58 alin. (2) din același cod, care impune reflectarea obligatorie a tuturor serviciilor prestate gratuit în perioada electorală. Neincluderea acestor servicii și acțiuni de susținere mediatică în raportul financiar al concurentului electoral constituie o abatere clară de la cerințele cadrului normativ, întrucât contravine dispozițiilor art. 57 alin. (1) lit. b) și art. 58 alin. (2) din Codul electoral, care impun obligația expresă a concurenților electorali de a evalua și reflecta în rapoartele financiare toate bunurile, serviciile și lucrările primite cu titlu gratuit sau în condiții mai avantajoase decât cele de piață. Prin prisma art. 102 din Codul electoral, nereflectarea cheltuielilor aferente campaniei mediatice constituie o formă de eludare a regulilor privind transparența și controlul finanțării electorale. Comisia Electorală Centrală era nu doar îndreptățită, ci și obligată să intervină, aplicând sancțiunea corespunzătoare pentru faptele constatate.

Curtea de apel a subscris argumentelor Comisiei Electorale Centrale. Având în vedere cele constatate mai sus cu privire la nedeclararea de către Partidul Politic „Democrația Acasă” a efortului investit în promovarea sa în perioada 14 iulie - 28 septembrie 2025 prin cele 33 conturi, hotărârea primei instanțe nu se bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

Recurentul susține că pe TikTok nu poate fi plătită publicitatea politică, fapt ce confirmă lipsa cheltuielilor partidului pentru clipurile postate pe TitTok. Instanța subliniază că recurentul a fost criticat pentru nedeclararea serviciilor gratuite sau a cheltuielilor pentru crearea clipurilor distribuite și, eventual, pentru viralizarea lor pe TikTok. În situații obișnuite, asemenea cheltuieli ar fi făcute pentru activitățile de promovare invocate de Comisia Electorală Centrală, chiar dacă acestea nu ar fi fost plătite direct la TikTok de către partid.

Mai mult, se atestă că prin hotărârea contestată CEC a constatat încălcarea legislației electorale și prin faptul că Partidul Politic „Democrația Acasă” nu s-a conformat obligației impuse prin hotărârea din 1 octombrie 37 2025 de prezentare a raportului financiar corectat în termen de 48 ore, ceea ce de asemenea constituie o abatere electorală în sensul legal indicat.

Ținând cont de ansamblul considerentelor expuse anterior, Curtea constată că recursurile declarate de Partidul Politic „Democrația Acasă” nu întrunesc condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 245¹ din Codul administrativ, neîncadrându-se în ipotezele legale reglementate de această normă. Prin urmare, acestea urmează a fi declarate inadmisibile.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes.

Cauza are ca obiect verificarea legalității Hotărârii CEC nr. 4140 din 3 octombrie 2025, prin care s-au constatat încălcări repetate ale legislației electorale și s-au aplicat sancțiunile prevăzute de art. 102 alin. (2) și (4) din Codul electoral – avertismentul și lipsirea de alocații bugetare pentru 12 luni.

La 27 septembrie 2025, Partidul Politic Alianța pentru Unirea Românilor, a depus la Comisie contestație împotriva Partidului Politic „Democrația Acasă”.

Ulterior, la 28 septembrie 2025, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate a depus la Comisia Electorală Centrală contestație împotriva acțiunilor ilegale ale lui Vasile Costiuc, candidat la funcția de deputat în 38 Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 din partea Partidului Politic „Democrația Acasă”.

Prin demersul din 29 septembrie 2025, Partidul Politic Alianța pentru Unirea Românilor și-a retras contestația.

Pe 28 septembrie 2025 și 1 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a recepționat și înregistrat două sesizări din partea Inspectoratului Național de Investigații, conform cărora domnul Vasile Costiuc și partidul pe care îl conduce au manipulat și au indus în eroare opinia publică, fiind folosit în acest sens mecanismul descris în raportul publicației Expert Forum România (EFOR).

Prin scrisoarea din 2 octombrie 2025, Inspectoratul Național de Investigații a informat că, în perioada de referință, agenții constatatori din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică au întocmit cauze contravenționale pe numele Vasile Costiuc și au prezentat, în mod detaliat, lista acestor contravenții.

Suplimentar, prin scrisoarea din 3 octombrie 2025, Inspectoratul Național de Investigații a prezentat procesul-verbal al informațiilor suplimentare furnizate de Inspectoratul Național de Securitate Publică al Inspectoratului General al Poliției. Astfel, a fost comunicat Comisiei Electorale Centrale despre faptul că domnul Vasile Costiuc a săvârșit mai multe contravenții în perioada martie–august 2025, pentru care i-au fost aplicate amenzi și puncte de penalizare, unele contestate și în curs de examinare.

În paralel, Comisia a fost informată despre faptul că domnul Vasile Costiuc a publicat pe rețele sociale (Facebook și TikTok) clipuri video realizate atât la datele sancțiunilor, cât și după achitarea acestora, clipuri care au înregistrat sute de mii de vizualizări. Astfel, Inspectoratul Național de Investigații a menționat că aceste materiale video au fost utilizate în scop de promovare a imaginii pe platformele on-line.

La fel, la 30 septembrie 2025 Radu Dudcovici a depus o notă informativă. Conform acesteia, Partidul Politic „Democrația Acasă” a beneficiat de promovare semnificativă pe platforma Tik-Tok din partea unor conturi inautentice, motivându-și opinia pe datele Expert Forum România (EFOR).

Ulterior, 1 octombrie 2025 Radu Dudcovici a înaintat un demers, conform căruia prin acțiunile Partidului Politic „Democrația Acasă” se încalcă principiile de suveranitate și independență electorală, dat fiind faptul ingerinței externe în campania electorală a partidului. La demers au fost atașate declarații publice, înregistrări media, postări de pe rețele sociale care 39 ar confirma sprijinul politic direct al domnului George Simion, liderul Partidului AUR România, în favoarea Partidului Politic „Democrația Acasă”.

De asemenea, prin cererea din 30 septembrie 2025 Vasile Țurcan a sesizat Comisia Electorală Centrală și a semnalat că Partidul Politic „Democrația Acasă” ar fi admis mai multe încălcări, menționând, în special, faptul că liderul formațiunii a difuzat informații false prin intermediul postărilor sale și că nu ar fi consultat membrii partidului în legătură cu diverse subiecte.

Din analiza Hotărârii nr. 4135 din 1 octombrie 2025 rezultă că CEC a constatat încălcarea Codul electoral, în legătură cu nereflectarea corectă a susținerii financiare în spațiul online, și a aplicat sancțiunea avertismentului, act rămas definitiv și executoriu. Această constatare are caracter premisă juridică obligatorie pentru aplicarea ulterioară a sancțiunii complementare, în conformitate cu art. 102 alin. (4) din Codul electoral.

Sancțiunea a fost aplicată pentru perioada 15 septembrie 2025 – 22 septembrie 2025, inclusiv cu obligarea de a prezenta raportul corectat privind finanțarea campaniei electorale la situația din 22 septembrie 2025, iar drept constatare a CEC-ului s-a invocat încălcarea manifestată prin susținerea mediatică masivă din partea unei rețele coordonate de 17 conturi de Tik-Tok care este imposibilă fără suport financiar, în timp ce acest suport financiar nu a fost indicat în raportul privind finanțarea campaniei electorale date.

Prin declarația pe propria răspundere semnată la 2 octombrie 2025 Vasile Costiuc a menționat că, acționând în calitate de președinte al Partidului Politic „Democrația Acasă” și cunoscând prevederile art. 3521 din Codul penal, a declarat că în cadrul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 (29 august 2025 – 28 septembrie 2025), Partidul Politic „Democrația Acasă” nu a avut cheltuieli pentru promovarea platformei electorale în mediul on-line, inclusiv pe rețelele sociale (Facebook, Instagram, Twitter, TikTok etc.).

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4140 din 3 octombrie 2025 s-a constatat încălcarea legislației electorale de către Partidul Politic „Democrația Acasă” și s-a aplicat acestuia sancțiunea avertismentului.

Din analiza cronologică rezultă că, în perioada 27 septembrie – 3 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a fost sesizată cu mai multe contestații și demersuri vizând activitatea Partidului Politic „Democrația Acasă”, inclusiv de la alte formațiuni politice și de la Inspectoratul Național de Investigații. 40

Din actele administrative și informările oficiale rezultă că formațiunea a beneficiat de o promovare coordonată prin rețele sociale, utilizând conturi inautentice și conținut redistribuit sistematic în scop electoral.

De asemenea, în pofida avertismentului anterior (Hotărârea nr.4135 din 1 octombrie 2025), neregulile s-au perpetuat în intervalul ulterior, ceea ce a determinat aplicarea sancțiunii complementare prevăzute de art. 102 alin. (4) din Codul electoral.

Soluționând cauza în primă instanță, Curtea de Apel Centru a admis parțial acțiunea, anulând doar sancțiunea complementară pe motiv că ar fi nejustificată și disproporționată. Totuși, această soluție denotă o aplicare eronată a legii, întrucât ignoră caracterul imperativ al art. 102 alin. (4) din Codul electoral, care condiționează aplicarea sancțiunii complementare exclusiv de repetarea abaterilor, nu de gravitatea lor subiectiv apreciată.

Examinând cauza în recurs, Curtea Supremă de Justiție constată că raționamentul instanței de fond este formal și incomplet, axându-se pe o apreciere de oportunitate și nu pe controlul de legalitate, care reprezintă obiectul contenciosului administrativ. Instanța de judecată nu poate substitui voința legiuitorului și nici aprecierea instituției competente în materie electorală, atât timp cât aceasta a acționat în limitele mandatului legal și în baza probelor existente.

În privința admisibilității recursului CEC, Curtea constată că acesta ridică o chestiune de drept cu impact asupra uniformității jurisprudenței – aplicarea art. 102 alin. (4) din Codul electoral, întrucât soluțiile neuniforme ar afecta predictibilitatea regimului sancțiunilor complementare. Prin urmare, filtrul pozitiv de admisibilitate este justificat.

Pe fond, Curtea reține că art. 102 din Codul electoral instituie un regim sancționator administrativ-preventiv, menit să asigure integritatea procesului electoral. Avertismentul are rolul de atenționare, iar sancțiunea complementară reprezintă instrumentul legal pentru asigurarea disciplinei și a transparenței financiare.

Conform art. 32 alin. (2) din Codul electoral, hotărârile CEC sunt executorii de drept, iar exercitarea căilor de atac nu suspendă executarea lor, în absența unei dispoziții contrare. Această regulă servește stabilității și celerității procesului electoral, dat fiind caracterul său limitat în timp.

Din probele cauzei rezultă că Hotărârea nr. 4135 din 1 octombrie 2025, rămasă definitivă, a constatat deja o încălcare privind finanțarea campaniei, aplicând sancțiunea avertismentului. Persistența neregulilor în perioada următoare activează ipoteza de repetare prevăzută de art. 102 41 alin.(4) din Codul electoral, ceea ce atrage aplicarea sancțiunii complementare.

Contrar considerentelor instanței de fond, Curtea reține că, odată constatată repetarea abaterilor în aceeași perioadă electorală, marja de apreciere a CEC este limitată de lege: sancțiunea complementară devine obligatorie, nu facultativă. A interpreta contrariul ar însemna să se modifice voința legiuitorului și să se neutralizeze mecanismul normativ imperativ instituit de art. 102 alin. (4) din Codul electoral.

Argumentele intimatului privind inexistența probelor bancare sau contractuale nu pot fi primite. În procedura administrativ-electorală, standardul de probă este cel al verosimilității și al probelor obiective coroborate, nu al certitudinii absolute. CEC a fundamentat actul pe un probator administrativ suficient, obținut legal și analizat în contextul atribuțiilor sale de supraveghere.

Curtea subliniază că scopul art. 102 din Codul electoral este asigurarea integrității și echității procesului electoral, iar aplicarea sancțiunii complementare în caz de repetare este expres prevăzută de lege, fiind adecvată și proporțională cu gravitatea faptelor constatate.

Finalitatea sancțiunilor prevăzute de art. 102 din Codul electoral constă în garantarea unui cadru electoral echitabil, prin prevenirea utilizării resurselor neautentice sau a susținerilor externe care pot altera libera formare a voinței alegătorului. Aplicarea cumulativă a sancțiunilor are rolul de a restabili echilibrul competițional și de a asigura transparența procesului electoral.

În aceste condiții, soluția instanței de fond de a anula sancțiunea complementară constituie o aplicare greșită a dreptului material și se impune casarea parțială a hotărârii atacate, cu menținerea în vigoare a Hotărârii CEC nr. 4140 din 3 octombrie 2025 în integralitatea sa.

Curtea reiterează că forța executorie a hotărârilor CEC, consacrată de art. 32 alin. (2) din Codul electoral, nu exclude controlul de legalitate exercitat de instanță. Totuși, în situația în care legea impune o sancțiune obligatorie, instanța nu poate substitui voința legiuitorului prin înlăturarea acesteia.

Potrivit art. 102 alin. (2) din Codul electoral, regimul sancționator electoral este unul autonom și distinct de regimurile contravențional sau penal. Scopul său este de a asigura disciplina electorală și echitatea competiției prin mijloace administrative, nu represive. CEC are competența exclusivă de a aplica sancțiuni administrative electorale, în limitele și condițiile stabilite de lege. 42

Caracterul autonom al competenței CEC presupune că instanța nu poate substitui constatarea autorității electorale cu propria apreciere asupra gravității faptei, atâta timp cât autoritatea s-a întemeiat pe probe obiective și a respectat procedura legală. În speță, actul contestat a fost emis în urma administrării unui probatoriu complex (rapoarte, sesizări, date statistice și materiale video), care fundamentează constatarea repetării abaterilor.

Sistemul instituit de art. 102 din Codul electoral este unul gradual: avertismentul are caracter preventiv și moral, dar în caz de repetare a încălcărilor devine obligatorie aplicarea unei sancțiuni complementare. Legiuitorul a conceput acest mecanism pentru a garanta respectarea normelor privind finanțarea campaniei și echilibrul competițional între concurenți.

Prin publicarea hotărârilor sale, Comisia asigură transparența și efectul preventiv al sancțiunilor, contribuind la protejarea integrității procesului electoral.

Potrivit celor reținute în Hotărârea CEC nr. 4135 din 1 octombrie 2025, au fost stabilite încălcări de natură financiară, constând în nedeclararea unor cheltuieli și neprezentarea raportului financiar cu includerea acestor cheltuieli. Prin hotărârea menționată, Comisia Electorală Centrală a sancționat Partidul Politic „Democrația Acasă” cu avertisment pentru neindicarea cheltuielilor corespunzătoare situației financiare la data de 22 septembrie 2025 și a obligat partidul să prezinte un raport corectat în termen de 48 de ore de la pronunțare.

Fapta reținută constă în faptul că Partidul Politic „Democrația Acasă” nu a declarat existența celor 17 conturi de TikTok implicate în promovarea sa electorală (a se vedea și în analiza admisibilității recursului).

La rândul său, prin Hotărârea nr. 4140, s-a constatat că, la situația din 28 septembrie 2025, au fost identificate 33 de conturi active pe platforma TikTok, care au publicat constant sau ocazional conținut favorabil Partidului Politic „Democrația Acasă”, aceste conturi având un număr total de aproximativ 400.000 de urmăritori. Din cele 4.529 de postări publicate de aceste conturi, 1.968 postări au promovat direct Partidul Politic „Democrația Acasă”. Pe lângă postările încărcate nativ, conturile au redistribuit de 1.292 de ori conținutul Partidului Politic „Democrația Acasă”, amplificând astfel impactul acestora. Postările celor 33 de conturi au fost afișate de 42,59 milioane ori la situația 28 septembrie 2025, dintre care 17,74 milioane vizualizări au promovat direct imaginea Partidului Politic „Democrația Acasă”. Totodată, s-a constatat că contul oficial de TikTok al Partidului Politic „Democrația Acasă” a obținut în aceeași perioadă 9,36 milioane 43 vizualizări, ceea ce indică faptul că impactul pe conturile neoficiale a fost de circa 1,9 ori mai mare în raport cu cel oficial. De asemenea, s-a observat că impactul vizualizărilor pe contul oficial al Partidului Politic „Democrația Acasă” a scăzut în perioada analizată, impactul celor 33 de conturi a crescut.

Din ansamblul materialelor reiese că, la situația din 28 septembrie 2025, Partidul Politic „Democrația Acasă” a beneficiat de o promovare online extensivă, realizată printr-o rețea de conturi inautentice care au generat peste 42 de milioane de vizualizări, de aproape două ori mai multe decât contul oficial al formațiunii. Parte semnificativă dintre aceste conturi a redistribuit conținutul paginilor oficiale ale partidului, iar opt conturi au fost ulterior eliminate, indicând un comportament concertat.

Raportările financiare depuse la CEC nu au reflectat aceste activități, lipsind mențiunile privind cheltuielile de producție, promovare digitală sau susținere din partea terților.

Aceste circumstanțe au fost corect interpretate de CEC drept neraportare a cheltuielilor electorale, ceea ce constituie încălcare legislației electorale și activează ipoteza de la art. 102 alin. (4) din Codul electoral privind repetarea abaterilor.

Analiza factuală relevă că Partidul Politic „Democrația Acasă” a beneficiat de o promovare electorală coordonată prin mijloace digitale neautentice, implicând conturi false și redistribuiri masive, cu participarea unor persoane străine declarate indezirabile. Aceste fapte au generat un impact disproporționat asupra electoratului și au fost neraportate în evidențele financiare, încălcând principiile transparenței și egalității de șanse între concurenți.

Raportul financiar al formațiunii omite informații esențiale privind costurile de promovare și susținerile terților, ceea ce contravine obligațiilor impuse de art. 58 alin. (1) și (2) și art. 57 alin (1) lit. b) din Codul electoral. Această omisiune justifică aplicarea sancțiunilor administrative prevăzute de art. 102 alin. (2). Iar, caracterul repetitiv al acestor încălcări justifică incidența prevederilor art. 102 alin. (4) din Codul electoral, ceea ce impune aplicarea sancțiunii complementare.

Astfel, completul de judecată reține că constatările Curții de Apel Centru privind caracterul minor al încălcărilor nu sunt pertinente în contextul de față. În speță, faptele de nedeclarare sunt distincte, iar perioadele în care acestea s-au produs sunt, de asemenea, diferite. Mai exact, intervalul cuprins între 14.07.2025 – 14.09.2025 și 22 septembrie 2025 și 28 septembrie 2025 reprezintă o perioadă nouă, cu încălcări noi, care nu se suprapune cu prima 44 perioadă de raportare financiară analizată prin Hotărârea nr. 4135 – hotărâre care a stat la baza primei sancționări.

Mai mult decât atât, nu s-a confirmat că Partidul Politic „Democrația Acasă” s-a conformat cerințelor impuse de CEC prin Hotărârea nr. 4135, în sensul prezentării, în termenul stabilit, a unui raport financiar corectat pentru perioada anterioară datei de 22 septembrie 2025.

Aceste împrejurări justifică, în mod obiectiv, aplicarea sancțiunilor dispuse de Comisia Electorală Centrală.

Completul de judecată subliniază că dispozițiile art. 102 alin. (4) din Codul electoral instituie obligația legală a Comisiei Electorale Centrale de a aplica sancțiunea complementară în cazul în care, pe parcursul aceleiași perioade electorale, se constată săvârșirea repetată a unor încălcări sancționate anterior în baza alin. (2). Textul reflectă principiul gradualității și eficienței sancțiunii, prin trecerea de la o măsură cu caracter preventiv (avertismentul) la una cu caracter restrictiv (ex. lipsirea de alocații), atunci când subiectul continuă conduita ilegală în pofida avertizărilor.

În analiza incidenței alin. (4), Comisia trebuie să stabilească cumulativ: − Existența unei sancțiuni anterioare aplicate în baza alin. (2) – indiferent de natura ei (avertisment, reducerea finanțării, suspendare); − Caracterul repetat al noii abateri, constatat pe durata aceleiași perioade electorale; − Persistența comportamentului ilicit, de natură să afecteze integritatea finanțării campaniei electorale; − Raportul de proporționalitate între gravitatea faptelor și sancțiunea impusă.

Toate aceste acțiuni au fost constatate de către CEC, iar lipsa de corectare a conduitei din partea Partidului Politic „Democrația Acasă” constituie un indiciu al intenției de încălcare sistematică a legislației în domeniul electoral, ceea ce justifică reacția instituțională sporită a Comisiei.

Sancțiunea prevăzută la alin. (4) nu este una autonomă, ci reprezintă o agravare a regimului sancționator stabilit la alin. (2). Prin urmare, aplicarea sa se întemeiază pe principiile proporționalității, egalității de tratament și legalității sancțiunilor, consacrate de art. 54 din Constituție și de jurisprudența constantă a Curții Supreme de Justiție.

În doctrină și jurisprudență se reține că scopul acestei norme este prevenirea utilizării abuzive a resurselor financiare și asigurarea unui cadru 45 electoral echitabil, în care repetarea abaterilor denotă un risc real pentru corectitudinea scrutinului.

Prin urmare, raportul financiar al formațiunii nu a reflectat cheltuielile efective de promovare și susținerile primite de la terți, încălcând obligațiile impuse de art. 54, 58 și art. 102 alin. (2) și (4) din Codul electoral. Aceste omisiuni justifică menținerea în vigoare a Hotărârii CEC nr.4140 din 3 octombrie 2025 ca act administrativ legal și proporțional.

Argumentul instanței de fond, potrivit căruia fapta imputată ar constitui o încălcare unică și continuă, este neîntemeiat. Din analiza materialului probator reiese clar că prima abatere a fost deja constatată și sancționată prin Hotărârea CEC nr. 4135 din 1 octombrie 2025, cu impunerea unei obligații de conformare. Ulterior, în perioada 22–28 septembrie 2025, s-a constatat o nouă abatere de aceeași natură, în cadrul aceleiași campanii, dar distinctă din punct de vedere temporal și probator. Prin urmare, nu se poate vorbi despre o încălcare continuă, ci despre două fapte autonome, comise succesiv, ceea ce atrage incidența art. 102 alin. (4) din Codul electoral privind caracterul repetat al abaterii.

Or, în prezenta cauză, prima abatere a fost constatată și sancționată, iar concurentul a fost avertizat asupra obligației de conformare la normele privind respectarea legislației electorale. Cu toate acestea, ulterior, într-o altă etapă a perioadei electorale, subiectul a comis o nouă faptă de aceeași natură, ceea ce atrage incidența caracterului repetat al abaterii în sensul art. 102 alin.(4) din Codul electoral. Prin urmare, nu se poate susține existența unei abateri unice, cu caracter continuu, ci a două fapte distincte și succesive, săvârșite în perioade temporale clar delimitate.

În concluzie, completul de judecată constată că sancțiunea complementară aplicată de Comisia Electorală Centrală prin Hotărârea nr. 4140 din 3 octombrie 2025 este legală, temeinic motivată și proporțională cu gravitatea și persistența încălcărilor constatate. Aplicarea acesteia respectă condițiile prevăzute de art. 102 alin. (4) din Codul electoral și principiile constituționale privind echitatea, legalitatea și transparența în procesul electoral. În aceste condiții, se impune menținerea în vigoare a hotărârii contestate.

Cu referire la proporționalitatea sancțiunii aplicate de autoritatea electorală, completul de judecată statuează că CEC a constat că un concurent electoral a încălcat actele normative în domeniul electoral. Aceste încălcări vizau în esență susținerea latentă a campaniei electorale a unui concurent electoral din surse necunoscute și nedeclararea de către concurentul electoral a cheltuielilor pentru această susținere. Prin două hotărâri distincte, pentru 46 aceste abateri a fost aplicat sancțiunea sub formă de avertisment. A doua sancțiune a fost aplicată după ce reclamantul a refuzat să se conformeze solicitării CEC de a corecta raportul financiar, însă Partidul Politic „Democrația Acasă” nu s-a conformat acestei solicitări. Din acest motiv, a fost aplicată și sancțiunea sub forma lipsirii de alocații din bugetul de stat pentru o durată de 12 luni.

Completul notează că încălcările electorale constatate erau evidente. El au fost admise de un partid politic, față rigorile ar trebui să fie mai stricte decât față de un concurent persoană fizică. Partidul Politic „Democrația Acasă” a neglijat flagrant interdicțiile legale. Ele au fost de o amploare deosebită. Atunci când CEC a solicitat corectarea raportului financiar, concurentul electoral a neglijat cu desăvârșire solicitarea CEC.

Completul mai notează că art. 102 din Codul electoral prevede șapte tipuri de sancțiuni care pot fi aplicate pentru abateri electorale. CEC a fost somată să aplice o sancțiune mai gravă - anularea înregistrării concurentului electoral. CEC a ales să aplice o sancțiune mai blândă, sub formă de lipsirii de alocații de la bugetul de stat pentru un singur scrutin, în temeiul art. 102 alin. (2) lit. c1) din Codul electoral. CEC putea să aplice sancțiunea prevăzută de art. 102 alin. (2) lit. c) din Codul electoral, care este mai severă, aplicându- se tuturor scrutinelor, însă nu a făcut-o. De asemenea, durata sancțiunii aplicate în temeiul art. 102 alin. (2) lit. c1) din Codul electoral este de 12 luni, pe când durata maximă este de 4 ani, iar cea minimă de 6 luni.

În materia sancțiunilor, autoritate administrativă are o discreție mai largă. Ea cunoaște mai bine ce sancțiuni pot fi suficient de descurajatoare pentru a nu admite repetarea încălcărilor din partea concurentului concret. De asemenea, prin sancțiuni se asigură efectul preventiv general. Instanțele judecătorești pot interveni în această materie doar atunci când sancțiunile aplicate sunt în mod vădit disproporționale. Având în vedere cele menționate în paragrafele 242-245, completul de judecată nu poate ajunge la o asemenea concluzie.

Cu referire la argumentul potrivit căruia sancțiunea ar fi fost aplicată pentru faptul că o persoană oficială străină, declarată indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, s-ar fi implicat în campania electorală în susținerea partidului „Democrația Acasă”, completul notează că, potrivit pct.104 din hotărârea contestată, această abatere a fost lăsată spre examinare Curții Constituționale, odată cu confirmarea sau infirmarea legalității alegerilor și validarea mandatelor, fapt ce exclude controlul judiciar al hotărârii, întrucât competența aparține controlului constituțional. 47

Prin urmare, având în vedere circumstanțele evidențiate de instanța de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține inadmisibilitatea recursurilor depuse de avocații Străisteanu Doina-Ioana și Ion Cobîșenco, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă” și totodată caracterul întemeiat al recursului declarat de Comisia Electorală Centrală. În consecință, recursurile depuse de avocații Străisteanu Doina- Ioana și Ion Cobîșenco, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă” urmează a fi declarate inadmisibile, iar recursul depus de Comisia Electorală Centrală admis și casată parțial decizia din 9 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. h) și art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile depuse de avocații Străisteanu Doina- Ioana și Ion Cobîșenco, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”. Admite recursul depus de Comisia Electorală Centrală. Casează parțial decizia din 9 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, în latura anulării punctului 3 din dispozitivul Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4140 din 3 octombrie 2025 și în această parte emite o decizie nouă, prin care: Respinge acțiunea depusă de Partidul Politic „Democrația Acasă” în partea anulării punctului 3 din dispozitivul Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4140 din 3 octombrie 2025. În rest decizia din 9 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru se menține. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 48