3ra-735/25 — anularea actului administrativ

3ra-735/25 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Ion

Cobîșenco, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Democrația Acasă”

împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva hotărârii din 13 octombrie 2025 a Curții de Apel

Centru,

(Dosarul nr. 3ra-735/25

PIGD 2-25142548-01-3ra-15102025)

Recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia

primei instanțe nu constituie un temei de casare a ei.

Curtea de Apel Centru – jud. V. Sîrbu, A. Cașcaval, L. Bagrin

15 octombrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de avocatul Ion Cobîșenco, în

interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

reprezentat prin avocatul Ion Cobîșenco a depus acțiune în contencios administrativ

(contestație electorală) împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat:

- anularea pct. 10 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4148 din 5 octombrie

2025, prin care s-a aplicat sancțiunea sub formă de lipsire de alocații de la bugetul

de stat pentru performanțele obținute la alegerile parlamentare din 28 septembrie

2025, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2026, concurentului

electoral, Partidul Politic „Democrația Acasă”, pentru nerespectarea art. 54 alin. (5)

lit. b) și alin. (6) lit. d), art. 58 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022, pct. 72 din

Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale,

aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1185/2023, și pct. 35 din

Regulamentul cu privire la statutul și activitatea reprezentanților concurenților

electorali/participanților la referendum, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 3636/2025, conform celor constatate în subpunctul 1.2 din partea

motivată a prezentei hotărâri;

- anularea pct. 16 din hotărârea Comisiei Electorale Centrate nr. 4148 din 5 octombrie

2025, prin care s-a respins ca neîntemeiată contestația nr. CEC-10AP/94 din 5

octombrie 2025 a președintelui Partidului Politic „Democrația Acasă”, domnul

Vasile Costiuc.

- anularea pct. 17 din hotărârea Comisiei Electorale Centrate nr. 4148 din 5 octombrie

2025, prin care s-a declarat inadmisibilă în parte și s-a respins ca neîntemeiată

contestația nr. CEC-10AP/95 din 5 octombrie 2025 a președintelui Partidului Politic

„Democrația Acasă”, domnul Vasile Costiuc.

- anularea pct. 18 din hotărârea Comisiei Electorale Centrate nr. 4148 din 5 octombrie

2025, prin care s-a respins ca neîntemeiată contestația nr. CEC-10AP/96 din 5

octombrie 2025 a președintelui Partidului Politic „Democrația Acasă”, domnul

Vasile Costiuc.

- anularea pct. 19 din hotărârea Comisiei Electorale Centrate nr. 4148 din 5 octombrie

2025, prin care s-a respins ca neîntemeiată contestația nr. CEC-10AP/97 din 5

octombrie 2025 a președintelui Partidului Politic „Democrația Acasă”, domnul

Vasile Costiuc.

- încasarea cheltuielilor de judecată din contul Comisiei Electorale Centrale în folosul

Partidului Politic „Democrația Acasă”.

Electorale Centrale nr. 4148 din 5 octombrie 2025 urmează a fi anulată în parte de

către instanța de judecată, din motivele ce succed:

Cu privire la pretinsa încălcare a art. 54 alin. (5) lit. b) și alin. (6) lit. d) din Codul

electoral nr. 325/2022 de către Partidul Politic „Democrația Acasă”.

1

Codul electoral, în partea descriptivă a hotărârii contestate nu s-a făcut nici o

referire la persoane fizice străine care ar fi finanțat ori susținut sub orice formă

Partidul Politic „Democrația Acasă”.

hotărârile nr. 4135 din 1 octombrie 2025 și 4140 din 3 octombrie 2025, a analizat

și s-a pronunțat cu privire la situațiile de desfășurare a campaniilor mediatice prin

intermediul conturilor suspecte sau fictive, utilizare a serviciilor prestate cu titlu

gratuit de către susținători, fără evaluarea financiară a activității acestora și fără

a le include în rapoartele privind finanțarea campaniei electorale, cu implicarea

unei persoane oficiale străine, indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova, prin

intermediul canalelor digitale opace, lipsite de identificare clară și

responsabilitate financiară. În consecință, asupra acestor abateri similare,

Comisia consideră justificat și proporțional să se limiteze la sancțiunile deja

aplicate prin hotărârile numite, chiar dacă asemenea fapte și situații au avut loc și

în ultima săptămână de raportare financiară, inclusiv în ziua alegerilor. (...)

Având în vedere că raportul financiar nu conține informații despre

cheltuielile de transport internațional și pentru activitatea a 91 de reprezentanti,

Comisia a considerat judicios de a aplica o sancțiune concurentului electoral,

Partidul Politic „Democrația Acasă”, pentru nerespectarea art. 58 alin. (1) din

Codul electoral, pct. 72 din Regulament și pct. 35 din Regulamentul cu privire la

statutul și activitatea reprezentanților concurenților electorali/participanților la

referendum, aprobat prin hotărârea Comisiei nr. 3636/2025. Prin urmare, în

vederea atingerii scopului legitim de a fi respectate prevederile legale, luând în

considerare caracterul grav al încălcării și comportamentul continuu neglijent față

de condițiile de finanțare reglementate de cod, Comisia consideră rezonabil de a-

i aplica concurentului electoral, Partidul Politic „Democrația Acasă”, sancțiunea

sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute

la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pentru o perioadă de 12 luni,

începând cu luna noiembrie 2026, pentru nerespectarea art. 54 alin. (5) lit. b) și

alin. 6) lit. d) din Codul electoral”.

ședinței Comisiei Electorale Centrale din 5 octombrie 2025, în momentul

prezentării raportului hotărârii nr. 4148, CEC a reținut repetat circumstanțele

relatate de Nicolai Sprinceană din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4140

din 3 octombrie 2025 ca fiind o încălcare a legii electorale referitoare la

nedeclararea cheltuielilor de transport internațional, însă la propunerea lui Vasile

Costiuc, Comisia a decis să excludă aceste mențiuni (min. 55:00 – 58:20), respectiv

nu a mai calificat această faptă ca fiind o încălcare a legii.

identice de către pârâtă în diferite moduri. În ciuda circumstanțelor enunțate, din

partea descriptivă nu a fost exclusă această pretinsă încălcare.

folosirii de fonduri financiare și materiale nedeclarate, partea reclamantă susține că

pârâta a tras concluzii greșite.

2

activitatea de voluntariat, la raportul final, nu sunt înscrise date cu privire la

reprezentanții acestuia în organele electorale, deși Comisia a confirmat un

reprezentant, iar consiliile electorale au confirmat 90 de reprezentanți, după cum

urmează: 1 de CECER Căușeni nr. 10; 4 de CECER Cimișlia nr. 11; 2 de CECER

Fălești nr. 17; 78 de CECE Străinătate nr. 38; 4 de CECER Șoldănești nr. 31; 1 de

CECER Ștefan Vodă nr. 32 și 1 de CECER Edineț nr. 16.

financiar în această parte și a indicat corespunzător toți voluntarii care au avut

calitatea de reprezentanți.

neîntemeiată aplicarea sancțiunii administrative în privința reclamantului.

Cu privire la individualizarea sancțiunii și încălcarea principiului egalității.

Electorală Centrală a reținut că, în scopul asigurării respectării prevederilor legale

și având în vedere gravitatea încălcării, precum și comportamentul continuu

neglijent al concurentului electoral față de condițiile de finanțare stabilite de Codul

electoral, a fost considerată justificată aplicarea sancțiunii de lipsire a Partidului

Politic „Democrația Acasă” de alocațiile de la bugetul de stat pentru performanțele

obținute la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pe o perioadă de 12 luni,

începând cu luna noiembrie 2026, pentru încălcarea dispozițiilor art. 54 alin. (5) lit.

b) și alin. (6) lit. d) din Codul electoral.

2025, Comisia Electorală Centrală a constatat existența unor nereguli similare și în

privința altor formațiuni politice, referitor la omisiunea de a reflecta în raportul

financiar activitatea de voluntariat a reprezentanților acestora.

Codul electoral, a pct. 72 din Regulamentul privind finanțarea grupurilor de

inițiativă și a campaniilor electorale, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 1185/2023, precum și a pct. 35 din Regulamentul cu privire la statutul

și activitatea reprezentanților concurenților electorali/participanților la referendum,

aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3636/2025, partidele

politice „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa”, „Partidul Social

Democrat European”, „Partidul Național Moldovenesc”, blocul electoral „Patriotic

al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, „Liga Orașelor și

Comunelor” și „Partidul Liberal” au fost sancționate doar cu avertisment. Totodată,

pentru aceeași încălcare, sancțiunea de avertisment a fost aplicată și candidatului

independent Andrei Năstase, precum și Blocului Electoral „Alternativa”.

aplicată sancțiunea constând în lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru

performanțele obținute la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pentru o

perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2026.

subiectiv sancțiunea prevăzută de art. 102 alin. (2) lit. c¹) din Codul electoral —

lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul

3

în care concurentul este înregistrat — încălcând principiul egalității între

concurenții electorali, întrucât pentru aceleași fapte alți concurenți au fost

sancționați doar cu avertisment.

la Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu conține o listă exhaustivă a

„scopurilor legitime” care pot justifica restrângerea exercitării drepturilor

garantate, iar statele contractante pot invoca un scop care nu este expres menționat,

cu condiția ca acesta să fie compatibil cu principiul preeminenței dreptului și cu

obiectivele generale ale Convenției.

Republicii Moldova (cererea nr. 5113/15 și altele 14), în care Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a constatat că ingerința în drepturile electorale ale

reclamanților a fost contrară standardelor art. 3 din Protocolul nr. 1, întrucât

excluderea partidului reclamant de la alegeri nu s-a bazat pe dovezi suficiente, iar

autoritățile naționale nu au oferit garanții adecvate împotriva arbitrariului, deciziile

acestora nefiind motivate corespunzător.

administrativă în prezenta cauză a fost afectată de încălcări grave ale drepturilor

concurentului electoral, Comisia Electorală Centrală neprezentând probe suficiente

și relevante și neasigurând garanții efective împotriva arbitrariului.

Cu privire la examinarea contestațiilor nr.CEC-10AP/94, nr.CEC-10AP/95,

nr.CEC-10AP/96 și nr.CEC-10AP/97 din 5 octombrie 2025 înaintate de Partidul

Politic „Democrația Acasă”

a) Aspecte procedurale încălcate la examinarea tuturor contestațiilor

din Regulamentul privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada

electorală, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1128 din 18

iulie 2023 — cu excepția întocmirii dosarului administrativ — nu a fost efectuată

de Comisia Electorală Centrală.

prevederilor pct. 26 din același Regulament, Hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 4148 din 5 octombrie 2025 nu conține o motivare a soluțiilor adoptate,

fiind încălcată obligația legală de motivare a actelor administrative.

contestate, în partea dispozitivă (pct. 16–19), Comisia Electorală Centrală a decis

următoarele:

⎯ se respinge ca neîntemeiată contestația nr. CEC-10AP/94 din 5 octombrie 2025 a

președintelui Partidului Politic „Democrația Acasă”, domnul Vasile Costiuc.

⎯ se declară inadmisibilă în parte și se respinge ca neîntemeiată contestația nr. CEC-

10AP/95 din 5 octombrie 2025 a președintelui Partidului Politic „Democrația

Acasă”, domnul Vasile Costiuc.

⎯ se respinge ca neîntemeiată contestația nr. CEC-10AP/96 din 5 octombrie 2025 a

președintelui Partidului Politic „Democrația Acasă”, domnul Vasile Costiuc.

⎯ se respinge ca neîntemeiată contestația nr. CEC-10AP/97 din 5 octombrie 2025 a

președintelui Partidului Politic „Democrația Acasă”, domnul Vasile Costiuc.

4

neîntemeiate, contrar celor menționate în dispozitivul Hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 4148 din 5 octombrie 2025, președinta Comisiei, doamna Angelica

Caraman, a comunicat ulterior, în contextul publicității electorale, că aceste

contestații nu întrunesc condițiile de admisibilitate, fiind declarate tardive.

Reclamantul a precizat că acest răspuns a fost transmis abia a doua zi după

examinarea contestațiilor, respectiv la data de 6 octombrie 2025, ora 10:19.

motivele concrete pentru care contestațiile nr. CEC-10AP/94, CEC-10AP/95,

CEC-10AP/96 și CEC-10AP/97 din 5 octombrie 2025 au fost respinse, astfel încât

nu este clar dacă acestea au fost considerate inadmisibile, tardive sau neîntemeiate,

ceea ce denotă o lipsă de transparență și de motivare a actului administrativ

contestat.

Contestația nr. CEC-10AP/94

Acțiune și Solidaritate” a distribuit în mediul online materiale video și fotografii

care nu conțin mențiunile obligatorii prevăzute la pct. 19 din Regulamentul privind

modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a

mesajelor de interes public, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 1155/2023.

temeiul acelorași norme, Partidul Politic „Democrația Acasă” a fost sancționat

administrativ. Astfel, potrivit pct. 80 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 4140 din 3 octombrie 2025, Comisia a reținut că materialele video produse și

distribuite atât de domnul Vasile Costiuc, cât și de Partidul Politic „Democrația

Acasă”, inclusiv prin paginile satelit asociate pe platforma TikTok, nu conțineau

mențiunile obligatorii prevăzute la pct. 19 din regulamentul sus-menționat, aprobat

prin Hotărârea Comisiei nr. 1155/2023.

contestațiilor de către Comisia Electorală Centrală a fost discriminatoriu, întrucât

autoritatea nu a descris în hotărâre încălcările invocate de contestatar și nici nu s-a

pronunțat asupra acestora.

existența mai multor postări coordonate provenite de pe conturi neautentice, prin

intermediul cărora alegătorii au fost îndemnați să susțină Partidul Politic „Acțiune

și Solidaritate”.

Alex Vicol, Arcadie Covaliov, Dutcovici Radu, Andonii Marin și alte persoane,

care au difuzat în mediul online sute de materiale foto și video cu caracter electoral,

promovând același concurent politic. Potrivit reclamantului, aceste persoane nu au

fost declarate în calitate de voluntari, deși au suportat cheltuieli semnificative —

de ordinul zecilor de mii de lei — pentru deplasări, editarea și distribuirea

materialelor electorale. Din aceste circumstanțe, Partidul Politic „Democrația

Acasă” a formulat o bănuială rezonabilă că respectivele persoane au fost

remunerate de către Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate”.

5

conturi false pe rețelele de socializare, care au acționat concertat și au transmis

mesaje electorale de susținere a aceluiași concurent electoral, inclusiv în zilele de

27 și 28 septembrie 2025, ceea ce constituie o încălcare a normelor privind agitația

electorală în ziua votării.

4140 din 3 octombrie 2025, Comisia a solicitat opinia Serviciului de Informații și

Securitate, partea reclamantă a invocat necesitatea aplicării principiului egalității

de tratament între contestatari. În acest sens, prin contestația depusă, Partidul

Politic „Democrația Acasă” a solicitat Comisiei Electorale Centrale să înainteze

interpelări adresate Inspectoratului Național de Investigații și Serviciului de

Informații și Securitate, în vederea:

⎯ verificării autenticității conturilor de Facebook indicate în contestație;

⎯ stabilirii numărului de comentarii și postări cu îndemnuri de susținere a Partidului

Politic „Acțiune și Solidaritate”;

⎯ determinării dacă respectivele profiluri sunt coordonate prin intermediul boților;

⎯ precum și analizării utilizării mijloacelor bănești pentru promovarea acestor conturi

și activități online.

formulată de reclamant și nu a dispus efectuarea vreunor verificări în sensul celor

menționate, omițând astfel să asigure o investigare completă și imparțială a faptelor

sesizate.

Contestația nr. CEC-10AP/95

redacția Deschide.MD a intrat în posesia unor înregistrări audio provenite din

grupurile închise ale membrilor unei rețele, în care se relatează că, în cadrul unei

ședințe recente, Ilan Șor ar fi transmis personal liderilor teritoriali indicația de a

informa simpatizanții să voteze pentru Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, constituit din PSRM, PCRM și

formațiunile afiliate.

gruparea criminală Șor este să o învingă pe Maia Sandu și să declanșeze alegeri

anticipate”. Aceeași concluzie reiese și dintr-o altă înregistrare obținută de Partidul

Politic „Democrația Acasă”, în care un curator stabilește o directivă expresă: toți

membrii și simpatizanții grupării Șor trebuie să voteze pentru Blocul „Patriotic”.

În respectiva înregistrare, curatorul afirmă: „În continuare, cu privire la ziua de

duminică, o mare rugăminte să vă activizați cu toată echipa — voluntari,

simpatizanți și activiști de top. Trebuie să le spunem că, pentru a produce anumite

schimbări în țară, un partid trebuie să acumuleze majoritatea. În prezent, în sondaje

merge foarte bine Blocul ‘Patriotic’. De aceea, chiar dacă unii susțin partidul

Victoriei sau alte formațiuni, trebuie să le explicăm că este important să voteze

Blocul ‘Patriotic’, deoarece partidul Victoriei este tânăr și există riscul să fie exclus

din alegeri.”

către Comisia Electorală Centrală, iar materialele prezentate nu au fost cercetate

sub aspect probator.

6

reprezentanții Blocului „Patriotic” au elaborat și distribuit mai multe afișe

electorale și spoturi publicitare care nu conțin mențiunile obligatorii prevăzute la

pct. 19 din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a

publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin

Hotărârea Comisiei nr. 1155/2023. Nici aceste circumstanțe de fapt nu au fost

analizate de către Comisie.

„Democrația Acasă” a solicitat autorității electorale să formuleze interpelări către

Inspectoratul Național de Investigații și Serviciul de Informații și Securitate, în

vederea verificării autenticității conturilor de Facebook care au promovat Blocul

Electoral Patriotic al Socialiștilor, Inima și Viitorul Moldovei, a stabilirii numărului

de comentarii conținând îndemnuri de susținere a acestui concurent electoral, a

determinării dacă respectivele conturi sunt coordonate prin intermediul boților,

precum și a altor aspecte relevante, inclusiv privind utilizarea mijloacelor bănești

pentru promovarea acestor conturi. Cu toate acestea, cererea nu a fost examinată

de autoritatea competentă.

Contestația nr. CEC-10AP/96

faptul că, pe pagina de Facebook a Blocului Electoral „Alternativa”, au fost

distribuite fotografii personalizate pentru fiecare candidat și plasate în spațiul

online, fără ca cheltuielile aferente editării și realizării acestor materiale să fie

declarate în modul prevăzut de lege.

susținători, blocul electoral propriu-zis, precum și prin intermediul paginilor satelit

asociate, nu conțin mențiunile obligatorii prevăzute la pct. 19 din Regulamentul

privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale

și a mesajelor de interes public, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 1155/2023.

generează un cadru de promovare netransparent, prin care sursa finanțării și

persoana responsabilă pentru difuzarea materialelor nu pot fi identificate. În

consecință, publicul și autoritățile competente sunt lipsite de posibilitatea de a

evalua în mod corect cine a inițiat campania și în ce măsură aceasta a fost susținută

financiar, aspect care afectează grav transparența și corectitudinea procesului

electoral.

blocului electoral au fost însoțiți de cameramani și fotografi profesioniști, iar

cheltuielile aferente acestor servicii nu au fost declarate Comisiei Electorale

Centrale.

„Alternativa” în mediul online, Partidul Politic „Democrația Acasă” a semnalat

existența unui număr semnificativ de comentarii publicate în sprijinul blocului,

provenite de pe profiluri neautentice. Potrivit reclamantului, menținerea și

7

administrarea unor astfel de conturi implică utilizarea de resurse financiare, ceea

ce indică o posibilă finanțare indirectă a activităților de promovare electorală.

context, a solicitat autorității electorale să formuleze interpelări adresate

Inspectoratului Național de Investigații și Serviciului de Informații și Securitate, în

vederea verificării autenticității conturilor de Facebook care au susținut Blocul

Electoral „Alternativa”, a stabilirii numărului de comentarii care conțin îndemnuri

de susținere a acestuia, a determinării dacă respectivele conturi sunt coordonate

prin intermediul boților, precum și a altor aspecte relevante, inclusiv privind

utilizarea mijloacelor bănești pentru promovarea acestor conturi. Cu toate acestea,

cererea formulată nu a fost examinată de către autoritatea competentă.

Contestația nr. CEC-10AP/96

fost publicate mai multe fotografii și materiale video, pentru care cheltuielile de

editare și producție nu au fost declarate în modul corespunzător la Comisia

Electorală Centrală.

susținători, partid, precum și prin intermediul paginilor satelit asociate, nu conțin

mențiunile obligatorii prevăzute la pct. 19 din Regulamentul privind modul de

furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de

interes public, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1155/2023.

de activități de susținere desfășurate prin intermediul comentariilor publicate de pe

profiluri neautentice, menite să creeze impresia unei susțineri masive din partea

electoratului.

interpelări adresate Inspectoratului Național de Investigații și Serviciului de

Informații și Securitate, în vederea stabilirii autenticității conturilor de Facebook

care au promovat Partidul „Nostru”, a numărului de comentarii conținând

îndemnuri de susținere a acestuia, a identificării eventualei coordonări a acestor

conturi prin intermediul boților, precum și a altor aspecte relevante, inclusiv

referitoare la utilizarea mijloacelor bănești pentru promovarea acestor conturi. Cu

toate acestea, solicitarea respectivă nu a fost examinată de autoritatea electorală

competentă.

în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”, a depus argumente

suplimentare în susținerea acțiunii.

Nereguli similare ale altor partide nesancționate de Comisia Electorală Centrală

mod expres că majoritatea concurenților electorali — respectiv toți cei 23 de

participanți — au înregistrat discrepanțe între cheltuielile declarate pentru

publicitatea online și datele reale furnizate de platformele digitale, în special

Facebook și TikTok. În raportul său, Comisia a menționat că „figurile declarate

pentru publicitatea online deseori nu au coincis cu cele publicate de platformele

digitale”, confirmând astfel caracterul generalizat al acestor nereguli.

8

concurenții, doar Partidul Politic „Democrația Acasă” a fost sancționat prin

aplicarea unui avertisment public. Celorlalte formațiuni politice li s-a solicitat doar

completarea documentației justificative, prin prezentarea facturilor aferente

reclamelor online.

tratament, neînsoțită de o justificare obiectivă și rezonabilă, ridică suspiciuni

serioase privind imparțialitatea Comisiei Electorale Centrale și respectarea

principiului egalității între concurenții electorali.

Pretins „bloc electoral camuflat”

în acțiunile Comisiei Electorale Centrale îl constituie modul selectiv și arbitrar în

care aceasta a aplicat conceptul de „bloc electoral camuflat”. În cazul Partidului

Politic „Democrația Acasă”, Comisia a invocat existența unei presupuse colaborări

nedeclarate cu Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), interpretând

anumite acțiuni de campanie drept dovezi ale formării unui „bloc electoral

informal”. Totuși, această noțiune nu este prevăzută expres de Codul electoral, iar

în jurisprudența Comisiei Electorale Centrale nu există o definire unitară, o

metodologie sau criterii obiective care să permită constatarea unei asemenea

situații.

camuflat” în cazul Partidului Politic „Democrația Acasă” s-a bazat exclusiv pe

interpretări subiective ale membrilor Comisiei, fără prezentarea unor probe directe

care să ateste existența unei înțelegeri formale ori a unei acțiuni concertate cu

Partidul AUR în scop electoral. În același timp, situații similare identificate la alte

formațiuni politice nu au fost analizate în mod comparabil și nici nu au condus la

aplicarea unor sancțiuni.

(PAS), care, în perioada preelectorală, a inclus pe lista sa electorală mai mulți foști

membri ai Platformei Demnitate și Adevăr (Platforma DA), printre care Dinu

Plîngău și Stela Macari, imediat după plecarea acestora din formațiunea de origine.

Această practică a fost calificată de mai mulți observatori politici și actori publici

— inclusiv de Arina Spătaru — drept o posibilă alianță ascunsă sau un „bloc

electoral camuflat”, similar celui atribuit Partidului Politic „Democrația Acasă”.

solicitat expres clarificarea publică a aplicabilității noțiunii de „bloc electoral

camuflat” și în cazul colaborării dintre Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate” și

Platforma DA, invocând faptul că includerea imediată a liderilor Platformei DA pe

lista electorală a PAS ar putea reprezenta o formă indirectă de colaborare electorală

nedeclarată.

a adoptat o poziție diametral opusă față de cea avută în cazul său, respingând orice

suspiciune privind existența unui „bloc electoral camuflat” între Partidul Politic

„Acțiune și Solidaritate” (PAS) și Platforma Demnitate și Adevăr (Platforma DA).

9

Comisia a motivat această soluție prin lipsa „probelor pertinente” care să confirme

o asemenea înțelegere.

suficiente simple deducții, percepții publice și aprecieri subiective pentru a formula

o acuzație formală de colaborare electorală nedeclarată, a refuzat să aplice același

standard de analiză în privința unui partid aflat la guvernare.

documentată și în rapoartele organizației Promo-Lex. Astfel, în Raportul nr. 4

„Misiunea de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 (perioada

de observare 11–24 septembrie 2025)”, se descrie în detaliu o situație care indică

favorizarea Partidului Politic „Acțiune și Solidaritate”.

contestația nr. CEC-10Ap/29 depusă de Blocul Electoral „Patriotic”, prin care se

semnala efectuarea agitației electorale nepermise de către reprezentantul

Cancelariei de Stat în Comrat, Serghei Cernev. Comisia a examinat contestația în

termen de două zile, însă, prin răspunsul nr. CEC-8/8908 din 13 septembrie 2025,

aceasta a transmis materialele către Cancelaria de Stat pentru elucidarea

circumstanțelor, fără a întreprinde nicio acțiune concretă și fără a se pronunța

asupra fondului sesizării. Această conduită, potrivit reclamantului, reflectă o

abordare diferențiată și lipsită de imparțialitate a Comisiei Electorale Centrale, care

a tratat cazuri similare în mod vădit inegal, în funcție de statutul politic al

concurentului electoral vizat.

contestația depusă de Blocul Electoral „Alternativa” (răspuns nr. CEC-8/8908 din

13 septembrie 2025), prin care se invoca utilizarea ilicită a resurselor

administrative și încălcarea regulilor privind distribuirea materialelor publicitare

de agitație electorală de către Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate” (PAS),

concretizată prin distribuirea, la 9 septembrie 2025, a materialelor electorale în

incinta Centrului de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”. Comisia

Electorală Centrală a examinat contestația în termen de două zile și a expediat-o

spre examinare Inspectoratului de Poliție Centru și Inspectoratului General al

Poliției (contestația nr. CEC-10Ap/30 din 11 septembrie 2025, răspuns nr. CEC-

8/8915 din 13 septembrie 2025), pentru a fi analizată în limitele competenței

stabilite de art. 481 alin. (7) și art. 50 din Codul contravențional. Art. 481 alin. (7)

din Codul contravențional prevede răspunderea contravențională pentru utilizarea

ilicită a resurselor administrative; Art. 50 din același Cod stabilește sancțiuni pentru

încălcarea regulilor privind afișajul electoral.

anterioară a Comisiei Electorale Centrale în examinarea contestațiilor referitoare la

utilizarea ilicită a resurselor administrative, în acest caz Comisia a făcut trimitere

expresă la normele juridice aplicabile speței în demersul transmis către IGP și IP

Centru. Această abordare, potrivit raportului Promo-LEX, ar trebui să faciliteze

examinarea contestației de către agenții constatatori competenți.

o altă contestație a Blocului Electoral „Alternativa” (contestația nr. CEC-10Ap/31

10

din 11 septembrie 2025), prin care se invoca existența unui bloc electoral camuflat

între Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Platforma Demnitate și Adevăr

(PDA). În susținerea acestei afirmații, autorul contestației a prezentat o înregistrare

audio în care Dinu Plîngău ar fi discutat cu alte persoane despre posibile scenarii

politice și o pretinsă coordonare sau asociere politică cu Partidul „Acțiune și

Solidaritate”.

contestația depusă de Partidul Național Moldovenesc (PNM) (contestația nr. CEC-

10Ap/34 din 12 septembrie 2025), care conținea circumstanțe de fapt și solicitări

similare celor formulate anterior de Blocul Electoral „Alternativa”. Comisia a

dispus conexarea contestațiilor, le-a examinat în termen de patru zile și, prin

Hotărârea nr. 3988 din 15 septembrie 2025, le-a respins ca neîntemeiate, motivând

că „afirmațiile generale privind presupuse legături între PAS și Platforma

Demnitate și Adevăr nu sunt consolidate prin documente, acțiuni publice comune

sau alte manifestări verificabile”.

Observare Promo-LEX a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 (pag. 14),

că introducerea și aplicarea noțiunii de „bloc electoral camuflat” în practica

electorală nu are fundament juridic cert, iar lipsa unei definiții legale și a unor

criterii clare de constatare generează riscul unor interpretări arbitrare și aplicări

neuniforme.

contestația înaintată de Blocul Electoral „Alternativa” (contestația nr. CEC-

10Ap/32 din 12 septembrie 2025), prin care se sesizau fapte de încălcare, de către

Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate”, a regulilor privind difuzarea publicității

electorale. În concret, se reclama plasarea materialelor publicitare pe gardul unei

gospodării din mun. Chișinău, str. Meșterul Manole. Comisia Electorală Centrală

a examinat contestația în termen de o zi și a expediat-o spre competență

Inspectoratului General al Poliției, Inspectoratului de Poliție Ciocana și Preturii

sectorului Ciocana, prin răspunsul nr. CEC-8/8914 din 13 septembrie 2025, pentru

examinare conform dispozițiilor legale aplicabile.

contestația depusă de Partidul Național Moldovenesc (PNM) (contestația nr. CEC-

10Ap/33 din 12 septembrie 2025), prin care se invoca utilizarea ilicită a resurselor

administrative de către Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate” (PAS). Potrivit

contestatarului, încălcarea s-a manifestat prin faptul că prim-ministrul Dorin

Recean a fost prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, în calitate de șef al

Guvernului de către candidatul la funcția de deputat Igor Grosu, deși evenimentul

avea caracter electoral. De asemenea, s-a menționat că Dorin Recean a promovat

mesaje electorale prin intermediul paginii sale oficiale de Facebook, în care acesta

se prezintă drept prim-ministru și funcționar guvernamental, fapt ce ar constitui o

formă de utilizare a resurselor administrative în scop electoral.

transmis-o Inspectoratului General al Poliției spre examinare conform competenței,

prin răspunsul nr. CEC-8/8909 din 13 septembrie 2025. Spre deosebire de alte

11

cazuri similare (precum speța nr. 2 din prezenta listă), Comisia a evitat să facă

trimitere expresă la normele legale incidente faptei sesizate, limitându-se la

menționarea competenței organelor de poliție, conform art. 400 și art. 481 alin. (7)

din Codul contravențional.

contestație, depusă de Blocul Electoral „Alternativa” (contestația nr. CEC-10Ap/35

din 12 septembrie 2025), în care se invoca, de asemenea, utilizarea ilicită a

resurselor administrative de către prim-ministrul Dorin Recean. Contestatarul a

arătat că, participând la o activitate de campanie electorală, Dorin Recean, în

calitate de prim-ministru în exercițiu, a declarat public: „pe 28 septembrie votăm o

majoritate parlamentară pro-europeană a PAS”. De asemenea, s-a semnalat faptul

că acesta a utilizat pagina oficială de Facebook a Prim-ministrului pentru a difuza

materiale conținând simbolul Partidului Politic „Acțiune și Solidaritate”, ceea ce,

potrivit contestatarului, reprezintă o formă clară de agitație electorală realizată prin

folosirea funcției publice.

transmis-o Inspectoratului General al Poliției, prin răspunsul nr. CEC-8/8910 din

13 septembrie 2025, pentru examinare conform competenței stabilite de art. 481

alin. (7) și art. 400 din Codul contravențional.

contestația depusă de Blocul Electoral „Alternativa”, în care s-a invocat faptul că

Sergiu Lazarencu, candidat la funcția de deputat din partea Partidului Politic

„Acțiune și Solidaritate” (PAS), a utilizat ilicit resurse administrative prin

valorificarea funcției de ministru al mediului în cadrul unui eveniment organizat de

compania ABS Recycling la aceeași dată — 12 septembrie 2025 — cu prilejul

inaugurării unei noi linii tehnologice. Comisia Electorală Centrală a examinat

contestația în termen de cinci zile și, prin Hotărârea nr. 3994 din 17 septembrie

2025, a admis-o parțial, constatând utilizarea efectivă a funcției oficiale de ministru

în cadrul evenimentului menționat, dar nu și utilizarea de resurse administrative în

sensul art. 481 alin. (7) din Codul contravențional. În consecință, Comisia

Electorală Centrală a aplicat candidatului Sergiu Lazarencu sancțiunea de

avertisment. Organizația Promo-LEX, în cadrul Misiunii sale de Observare, a

apreciat că distincția operată de Comisia Electorală Centrală între „utilizarea

efectivă a funcției” și „utilizarea resurselor administrative” este una artificială,

întrucât între aceste două acțiuni există o legătură cauzală evidentă. Potrivit Promo-

LEX, exercitarea funcției publice într-un context electoral constituie prin sine o

formă de utilizare ilicită a resurselor administrative, iar delimitarea efectuată de

Comisie contravine principiilor egalității și integrității procesului electoral.

a înregistrat patru contestații depuse de Blocul Electoral „Alternativa” (contestațiile

nr. CEC-10Ap/37 din 13 septembrie 2025, CEC-10Ap/40 din 14 septembrie 2025,

CEC-10Ap/41 din 14 septembrie 2025 și CEC-10Ap/42 din 14 septembrie 2025).

În aceste contestații, autorul a semnalat încălcări ale regulilor de difuzare a

publicității electorale comise de Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate” în mai

multe localități: mun. Chișinău, satul Pogănești (r-nul Hîncești), satul Geamăna (r-

12

nul Anenii Noi) și satul Federeuca (r-nul Orhei). Comisia Electorală Centrală a

examinat aceste contestații în termen de două zile și le-a expediat conform

competenței către Inspectoratele de Poliție Hîncești, Anenii Noi și Orhei, prin

răspunsurile nr. CEC-8/8941 din 15 septembrie 2025, CEC-8/8954 din 16

septembrie 2025, CEC-8/8955 din 16 septembrie 2025 și CEC-8/8956 din 15

septembrie 2025. Totodată, Comisia Electorală Centrală a informat autoritățile

publice locale despre obligația acestora de a înlătura afișajul electoral neautorizat,

în conformitate cu atribuțiile ce le revin potrivit cadrului normativ aplicabil.

contestația depusă de Blocul Electoral „Alternativa” (contestația nr. CEC-10Ap/38

din 13 septembrie 2025), prin care s-a invocat încălcarea regulilor de distribuire,

furnizare și difuzare a publicității electorale de către Partidul Politic „Acțiune și

Solidaritate” (PAS), manifestată prin distribuirea de materiale înșelătoare și

instigatoare la ură. Comisia Electorală Centrală a examinat contestația în termen de

două zile și a expediat-o Inspectoratului General al Poliției pentru examinare

conform competenței, prin răspunsul nr. CEC-8/8929 din 15 septembrie 2025,

solicitând verificarea faptelor prin prisma art. 52 alin. (3) din Codul

contravențional, care sancționează răspândirea de materiale discriminatorii sau

instigatoare la ură în context electoral.

nouă contestație depusă de Blocul Electoral „Alternativa” (contestația nr. CEC-

10Ap/39 din 14 septembrie 2025), prin care s-a reclamat faptul că Victor Chirilă,

ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în România, ar fi

distribuit, în timpul orelor de program, pe pagina sa personală de Facebook,

conferința de presă susținută de Dorin Recean și Igor Grosu, candidați ai Partidului

Politic „Acțiune și Solidaritate”. Comisia Electorală Centrală a examinat

contestația în termen de două zile și a transmis-o spre examinare Inspectoratului

General al Poliției, prin răspunsul nr. CEC-8/8969 din 16 septembrie 2025, pentru

verificarea faptelor sub aspectul art. 364 (implicarea neautorizată a persoanelor cu

funcții publice în activități electorale) și art. 400 din Codul contravențional.

înregistrat două contestații depuse de Blocul Electoral „Alternativa” (contestațiile

nr. CEC-10Ap/43 și CEC-10Ap/45 din 16 septembrie 2025) împotriva Partidului

Politic „Acțiune și Solidaritate” și a candidatului său, Sergiu Lazarencu, în legătură

cu postările publicate pe pagina de Facebook „PAS Ciorescu”. În aceste postări era

descrisă o întâlnire la Primăria Ciorescu cu participarea unor reprezentanți ai

Guvernului, printre care Sergiu Lazarencu — ministru al mediului și candidat PAS

—, Gheorghe Hajder, precum și consilierul PAS Alexei Manoli. Contestatarul a

susținut că Lazarencu, nefiind suspendat din funcția publică, a participat la

campania electorală în calitate de reprezentant al Guvernului și totodată de

candidat, ceea ce ar constitui utilizarea ilicită a resurselor administrative. Comisia

Electorală Centrală a examinat aceste contestații în termen de o zi și, prin Hotărârea

nr. 3995 din 17 septembrie 2025, a constatat că nu au fost utilizate direct resurse

administrative de către Sergiu Lazarencu, însă a reținut existența favorizării

utilizării ilegale a acestora prin intermediul paginii „PAS Ciorescu”, în beneficiul

13

său. În consecință, Comisia a sesizat Inspectoratul General al Poliției pentru

verificări suplimentare. Deși s-a reținut repetarea aceleiași abateri de către aceeași

persoană (conform pct. 7 din prezenta listă), Comisia Electorală Centrală s-a limitat

la aplicarea unei sancțiuni de avertisment candidatului Sergiu Lazarencu,

reprezentant al Partidului Politic „Acțiune și Solidaritate”, și a adresat o atenționare

oficială partidului, solicitând respectarea strictă a prevederilor legale și prevenirea

repetării unor astfel de situații.

nr. CEC-10Ap/44 din 16 septembrie 2025, prin care a semnalat încălcarea

regimului de incompatibilități și restricții de către Olga Pînzaru, funcționar în

cadrul Biroului Electoral al Secției de Votare nr. 14/4 Drochia, desemnată de

Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate” (PAS). Contestatarul a arătat că, la data de

7 septembrie 2025, în satul Pelinia, r-nul Drochia, Olga Pînzaru a participat la o

întâlnire electorală organizată de PAS cu locuitorii localității, iar o fotografie

publicată pe rețelele de socializare (Facebook) o arăta ca parte activă a grupului de

susținători ai partidului, implicată în activități de agitație electorală, contrar

restricțiilor aplicabile membrilor birourilor electorale. Comisia Electorală Centrală

a analizat contestația în termen de două zile și, prin Hotărârea nr. 4007 din 18

septembrie 2025, a respins-o ca rămasă fără obiect, reținând că Olga Pînzaru fusese

revocată din funcția de membru al BESV de către PAS anterior soluționării

contestației, ceea ce a determinat încetarea calității sale de membru și, implicit,

caducitatea cererii.

contestația depusă de Blocul Electoral „Alternativa” (contestația nr. CEC-10Ap/46

din 18 septembrie 2025), prin care s-a semnalat că, în mai multe localități din țară,

au fost identificate materiale de agitație electorală ce conțin îndemnuri directe ale

primarilor de a vota în favoarea Partidului Politic „Acțiune și Solidaritate”.

Comisia Electorală Centrală a examinat contestația în termen de două zile și a

transmis-o spre examinare conform competenței către Inspectoratele de Poliție

Dubăsari, Ialoveni și Cahul, prin răspunsul nr. CEC-8/9026 din 20 septembrie

2025, în vederea constatării faptei prevăzute de art. 481 alin. (7) din Codul

contravențional, care sancționează utilizarea ilicită a resurselor administrative în

procesul electoral.

parlamentare din 28 septembrie 2025, a constatat o lipsă de coerență și claritate în

modul în care Comisia Electorală Centrală (CEC) soluționează contestațiile privind

utilizarea ilicită a resurselor administrative. Potrivit observațiilor Promo-LEX,

numeroase contestații depuse la CEC pe acest subiect sunt transmise ulterior către

Inspectoratul General al Poliției (IGP) „conform competenței”, fără a fi clar după

ce criterii Comisia decide dacă o contestație urmează a fi examinată direct de

autoritatea electorală sau transmisă organelor de poliție pentru investigare

contravențională. În unele situații, aceeași contestație este examinată în paralel de

către CEC, care aplică o sancțiune administrativă, și totodată transmisă IGP pentru

examinare în ordine contravențională, fapt ce denotă inconsistență procedurală și

potențial dublu control asupra aceleiași fapte. Promo-LEX subliniază că liniile

14

directoare publicate recent de CEC nu oferă clarificări privind delimitarea

competențelor între Comisia Electorală Centrală și Inspectoratul General al

Poliției. În acest sens, organizația recomandă completarea și actualizarea cadrului

intern al CEC prin reguli clare, care să stabilească criterii obiective de diferențiere

între faptele ce urmează a fi sancționate de CEC și cele care trebuie transmise spre

examinare contravențională către organele de poliție.

contestația depusă de Blocul Electoral „Patriotic”, prin care s-a invocat încălcarea

regulilor privind distribuirea, furnizarea și difuzarea publicității electorale de către

Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate” (PAS), constând în difuzarea de materiale

cu conținut inadmisibil, identice celor descrise la punctul 9 din prezenta listă.

Comisia a examinat contestația în termen de două zile și a transmis-o

Inspectoratului General al Poliției, prin răspunsul nr. CEC-8/9025 din 20

septembrie 2025, pentru examinare conform art. 364 din Codul contravențional,

care reglementează implicarea neautorizată a funcționarilor sau altor persoane în

activități electorale.

contestația depusă de Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” (PPDA)

(contestația nr. CEC-10Ap/49 din 18 septembrie 2025), prin care s-a invocat

utilizarea ilicită a resurselor administrative de către Partidul Politic „Acțiune și

Solidaritate”, concretizată prin folosirea imaginii Președintelui Republicii

Moldova, Maia Sandu, în materialele de agitație electorală ale PAS. Comisia

Electorală Centrală a examinat contestația în termen de două zile și a transmis-o

Inspectoratului General al Poliției, prin răspunsul nr. CEC-8/9025 din 20

septembrie 2025, în vederea examinării faptelor prin prisma art. 481 alin. (7) din

Codul contravențional, care sancționează utilizarea resurselor administrative în

scop electoral.

(PAS) a depus o contestație (răspuns nr. CEC-8/9025 din 20 septembrie 2025) prin

care a semnalat că Nina Cereteu, primar al orașului Drochia și candidat la funcția

de deputat din partea Partidului „Nostru” (PN), ar fi utilizat ilicit resurse

administrative. Contestatarul a invocat faptul că Nina Cereteu a publicat o postare

pe Facebook în care apare pe fundalul lucrărilor de reparație și construcție a

drumului din sensul giratoriu din oraș, asociind în mod direct proiectul de

infrastructură finanțat din bugetul public cu propria imagine și activitate politică.

Comisia Electorală Centrală a examinat contestația în termen de două zile și, prin

Hotărârea nr. 4036 din 21 septembrie 2025, a respins-o ca neîntemeiată, motivând

că „nu s-a reținut lansarea sau participarea la lansarea proiectelor de infrastructură

de către doamna Nina Cereteu, aceasta fiind prezentă la șantier cu acces adiacent

public în manieră ocazională, nefiind identificate elemente organizatorice sau

implicarea resurselor administrative în acest sens.”

o contestație la Comisia Electorală Centrală (contestația nr. CEC-10Ap/51 din 19

septembrie 2025), prin care a reclamat că Igor Grosu, candidat al Partidului Politic

„Acțiune și Solidaritate”, a publicat pe pagina sa personală de Facebook mai multe

15

postări conținând texte și secvențe video cu caracter de agitație electorală, care au

fost promovate sponsorizat ca publicitate electorală, încălcând regulile privind

difuzarea și distribuirea publicității electorale. Comisia Electorală Centrală a

examinat contestația în termen de două zile și, prin răspunsul nr. CEC-8/9045 din

21 septembrie 2025, a respins argumentele contestatarului, precizând că

„materialele video distribuite pe pagina personală de Facebook a dlui Igor Grosu

nu constituie cheltuieli distincte sau nedeclarate, întrucât toate sumele aferente

materialelor promovate în perioada de referință au fost achitate din contul de card

al concurentului electoral — Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate”.”

înregistrat un set de patru contestații depuse de Blocul Electoral „Patriotic”

(contestațiile nr. CEC-10Ap/52, CEC-10Ap/53, CEC-10Ap/54 și CEC-10Ap/59

din 19 septembrie 2025). Contestatarul a invocat faptul că paginile oficiale de

TikTok ale candidaților la funcția de deputat din partea Partidului Politic „Acțiune

și Solidaritate” (PAS) — Igor Grosu, Doina Gherman, Dan Perciun și Dorin

Recean — conțin mențiuni referitoare la funcțiile publice deținute („Președintele

Parlamentului Republicii Moldova”, „Vicepreședintele Parlamentului Republicii

Moldova”, „Ministrul Educației și Cercetării” și „Prim-ministrul Republicii

Moldova”), însă conținutul publicat pe aceste pagini vizează activitatea

candidaților în calitate de participanți la campania electorală.

și, prin răspunsul nr. CEC-8/9056 din 22 septembrie 2025, le-a declarat

inadmisibile, motivând că: „Utilizarea unei pagini oficiale care beneficiază de

resurse instituționale publice poate fi privită ca implicând resursele și imaginea

instituției respective. Totuși, pagina personală nu are caracteristici instituționale,

nu reprezintă instituția și nu poate fi considerată un mijloc de natură

administrativă; ea se circumscrie exclusiv sferei private a persoanei, chiar dacă

evidențiază funcția publică deținută.”

contestație (nr. CEC-10Ap/55 din 19 septembrie 2025), prin care a reclamat faptul

că Ludmila Brînză, secretar al Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

nr. 12 Criuleni, desemnată de PAS, a efectuat agitație electorală în favoarea

formațiunii politice din care provine, apărând într-un material video de campanie

al PAS. Comisia Electorală Centrală a examinat contestația în termen de două zile

și a transmis-o, prin răspunsul nr. CEC-8/9048 din 21 septembrie 2025, către

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Criuleni nr. 12, pentru examinare

conform competenței și dispunerea măsurilor corespunzătoare.

un număr de șapte contestații (nr. CEC-10Ap/56, CEC-10Ap/57, CEC-10Ap/58,

CEC-10Ap/60 din 19 septembrie 2025 și nr. CEC-10Ap/61, CEC-10Ap/62, CEC-

10Ap/63 din 20 septembrie 2025), prin care s-a semnalat că diverși funcționari

electorali au desfășurat activități de agitație electorală în favoarea Partidului Politic

„Acțiune și Solidaritate” prin intermediul paginilor personale de Facebook.

Comisia Electorală Centrală a examinat aceste contestații în termen de două zile și

le-a expediat conform competenței, prin răspunsurile nr. CEC-8/9051, CEC-

16

8/9052, CEC-8/9049, CEC-8/9053, CEC-8/9054, CEC-8/9081 și CEC-8/9050 din

21–22 septembrie 2025, către Consiliile Electorale de Circumscripție nr. 37 și nr.

38, pentru examinare și întreprinderea măsurilor legale necesare privind implicarea

funcționarilor electorali în activități de campanie.

de cinci contestații (nr. CEC-10Ap/64, CEC-10Ap/65, CEC-10Ap/66, CEC-

10Ap/67 și CEC-10Ap/68 din 20 septembrie 2025), prin care a semnalat utilizarea

ilegală a resurselor administrative și încălcarea regulilor privind difuzarea

publicității electorale de către mai mulți primari desemnați de Partidul Politic

„Acțiune și Solidaritate” (PAS) la alegerile locale. Contestatarul a indicat că acești

primari, în exercitarea funcțiilor lor publice, au desfășurat activități de agitație

electorală în favoarea PAS, prin intermediul postărilor de pe paginile personale de

Facebook, utilizând imaginea autorităților publice locale pentru a promova

concurentul electoral.

La momentul redactării raportului, Comisia Electorală Centrală nu soluționase

contestațiile respective.

contestație (nr. CEC-10Ap/69 din 22 septembrie 2025) prin care a invocat că, în

orașul Cimișlia, a fost amplasat un panou publicitar al Partidului Politic „Acțiune

și Solidaritate”, pe care era înscris mesajul „Atenție. Nu vota trădătorii”. Alături de

text apăreau fotografiile mai multor politicieni, printre care liderii BE „Alternativa”

— Ion Ceban, Ion Chicu, Mark Tkaciuk și Alexandr Stoianoglo.

Electoral „Alternativa” cu o pretinsă orientare pro-rusă, generând ură, ostilitate și

discreditare publică față de liderii blocului și afectând echitatea competiției

electorale. La momentul redactării raportului, Comisia Electorală Centrală nu

soluționase nici această contestație.

contestația nr. CEC-10Ap/70 din 22 septembrie 2025, prin care a reclamat că

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, ar fi utilizat ilicit resurse

administrative ale Ministerului Justiției prin publicarea, pe site-ul oficial al

instituției, a unui comunicat de presă privind înaintarea unei acțiuni în instanță

pentru limitarea activității Partidului „Renaștere și Integritate din Moldova”

(PRIM). Contestatarul a susținut că publicarea comunicatului a avut drept scop

discreditarea publică a PRIM în perioada electorală. La momentul redactării

raportului, Comisia Electorală Centrală nu soluționase contestația, menționând însă

că, potrivit evaluării preliminare, publicarea comunicatului de presă de către

Ministerul Justiției nu constituie o încălcare a regulilor electorale, întrucât

reprezintă un act de transparență instituțională realizat în limitele competențelor

ministerului, fără scop de promovare sau defăimare electorală.

Rețelele de promovare și propagandă în favoarea altor partide.

Promo-LEX și ale altor organizații neguvernamentale, au documentat acțiuni

concertate de manipulare a opiniei publice pe rețelele de socializare, destinate

favorizării anumitor formațiuni politice. Cu toate acestea, asemenea activități nu au

17

fost urmate de aplicarea unor sancțiuni similare celor dispuse în privința Partidului

Politic „Democrația Acasă”.

persoane remunerate pentru a posta conținut cu caracter propagandistic, inclusiv

materiale anti-PAS și mesaje manipulative menite să afecteze imaginea guvernării.

Totodată, publicația Ziarul de Gardă a relatat despre existența a sute de conturi false

create cu scopul de a difuza propagandă pro-rusă și conținut electoral mascat pe

platformele TikTok și Facebook, multe dintre acestea promovând activ Partidul

„Moldova Mare” (PMM), condus de Victoria Furtună.

organizația rusă „Evrazia”, a dezvăluit un mecanism de influență digitală destinat

sprijinirii Blocului Electoral „Patriotic” (alianța PSRM-PCRM) și Blocului

„Alternativa”, condus de Ion Ceban. Aceste rețele, bazate pe conturi false, boți și

materiale video generate prin inteligență artificială, au urmărit amplificarea

artificială a mesajelor unor concurenți electorali, exercitând o influență

semnificativă asupra electoratului, în special pe platforma TikTok.

perioada 15-18 septembrie 2025, hashtagul #alegmoldova a fost utilizat în

aproximativ 2 700 de videoclipuri publicate pe TikTok, acumulând peste 1,4

milioane de vizualizări, ceea ce denotă existența unei campanii coordonate cu

caracter electoral.

a limitat la constatarea și confiscarea unor donații ilegale de campanie provenite de

la persoane fără venituri declarate, în valoare totală de circa 28 000 lei, calificate

drept „finanțări dubioase”. Cu toate acestea, nu au fost emise avertismente publice,

nu au fost formulate sesizări privind posibile colaborări nedeclarate și nici nu au

fost inițiate proceduri privind anularea mandatelor sau suspendarea finanțării

publice sub formă de alocații aferente rezultatelor obținute în campania electorală

din anul 2025.

Reacțiile care au apărut în spațiul public

„Democrația Acasă” au evidențiat percepția generalizată privind o atitudine

selectiv indulgentă a Comisiei Electorale Centrale față de alte formațiuni politice,

în special față de partidele parlamentare sau aflate la guvernare. Diverși lideri

politici și reprezentanți ai societății civile au subliniat că, în măsura în care

activitatea simpatizanților și susținătorilor pe rețelele sociale poate fi calificată de

Comisia Electorală Centrală drept formă de finanțare nedeclarată sau acțiune

coordonată de partid, același standard de evaluare trebuie aplicat în mod uniform

tuturor concurenților electorali.

a remarcat, într-o declarație publică cu tentă ironică, că dacă Comisia Electorală

Centrală consideră distribuțiile, comentariile și materialele postate de simpatizanții

Partidului Politic „Democrația Acasă” drept „activitate electorală ilegală”, atunci,

prin analogie, ar trebui verificate și postările simpatizanților Partidului Politic

„Partidul Acțiune și Solidaritate” sau ale altor formațiuni cu prezență semnificativă

18

în mediul online. „Dacă Comisia Electorală Centrală califică activitatea

simpatizanților partidelor ca o ilegalitate, atunci haideți să căutăm masiv pe

Facebook și TikTok toate distribuirile simpatizanților Partidului Politic „Partidul

Acțiune și Solidaritate””, a declarat aceasta, subliniind incoerența aplicării

normelor electorale.

Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, care a atras atenția asupra necesității unei

abordări unitare din partea Comisiei Electorale Centrale și a Curții Constituționale

față de toți concurenții electorali, „inclusiv față de partidul de guvernare”. Olesea

Stamate a subliniat că o democrație autentică nu se poate fundamenta pe aplicarea

selectivă a regulilor, ci pe respectarea principiului tratamentului egal, indiferent de

orientarea politică a actorilor implicați.

preelectorală relevă că toate partidele majore au beneficiat de o mobilizare online

semnificativă a susținătorilor, fără ca aceste activități să fie calificate drept

„colaborări nedeclarate” sau „blocuri camuflate”.

Acasă”, Vasile Costiuc, acesta a afirmat că partidul nu beneficiază de susținere

financiară din partea altor persoane, iar popularitatea formațiunii pe platforma

TikTok este rezultatul activismului voluntar al simpatizanților și al viralizării

organice a conținutului, nu al unei campanii finanțate sau coordonate instituțional.

Coroian, a declarat expres că Partidul Politic „Democrația Acasă” „nu a avut nicio

cheltuială pentru prezența sa pe rețele”, menționând că nu a fost achitată nicio sumă

de bani pentru postările publicate pe TikTok sau alte platforme sociale. În aceste

condiții, nu exista niciun temei juridic pentru includerea unor sume în raportul

financiar al partidului, întrucât Codul electoral nu impune declararea unor activități

care nu implică cheltuieli efective sau contribuții materiale cuantificabile în bani.

Procuratura Generală, solicitând verificarea acuzațiilor privind presupusa agitație

electorală online, argumentând că o parte semnificativă a conținutului difuzat pe

internet „nu are nicio legătură cu Partidul Politic „Democrația Acasă” și provine de

la simpatizanți independenți”. Această poziție a fost confirmată și de președintele

formațiunii, domnul Vasile Costiuc, care s-a prezentat la ședința Comisiei

împreună cu doi cetățeni ce au realizat, din proprie inițiativă, materiale video de

susținere. Cei doi au declarat public, în fața membrilor Comisiei Electorale

Centrale, că au filmat mesajele de îndemn la vot „fără nicio comandă, plată sau

coordonare cu partidul”.

poate fi juridic atribuită Partidului Politic „Democrația Acasă” și nici calificată

drept „cheltuială electorală nedeclarată”, întrucât lipsește elementul esențial al

acestei noțiuni – aportul material al concurentului electoral.

electorală (CDL-AD(2002)023rev), a subliniat că autoritățile electorale trebuie să

distingă clar între „cheltuielile efective ale concurenților” și „activitatea voluntară

19

sau gratuită a simpatizanților”, pentru a nu transforma libertatea civică într-o formă

de responsabilitate juridică a partidelor.

TikTok – este determinat, în principal, de algoritmii de recomandare și nu de

investiții financiare directe. Astfel, popularitatea conținutului pro-PDA poate fi

explicată prin caracterul atractiv, spontan și autentic al mesajelor, nu printr-o

campanie finanțată sau coordonată instituțional.

„Democrația Acasă” se referă la limitările tehnice și financiare obiective, care

făceau imposibilă derularea unei campanii plătite pe platforma TikTok în

Republica Moldova. În intervențiile sale publice, liderul formațiunii, domnul

Vasile Costiuc, a precizat că platforma TikTok „nu permite sponsorizarea

postărilor în Republica Moldova”, ceea ce face nefondată ideea că partidul ar fi

putut achita servicii publicitare directe prin intermediul acestei rețele. Această

constatare tehnică a fost ignorată de Comisia Electorală Centrală, deși putea fi

verificată cu ușurință, întrucât sistemul de promovare plătită al TikTok

funcționează doar în jurisdicțiile unde compania deține infrastructură autorizată

pentru publicitate politică, iar Republica Moldova nu se regăsește printre acestea.

postări publice, că resursele financiare ale partidului sunt modeste și insuficiente

pentru desfășurarea unei campanii digitale de amploare. Într-o formulare ironică

adresată vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postică, acesta a

scris: „Domnul Postică, acei care umblă cu troleibuzul nu au nevoie să sponsorizeze

reclamă pe TikTok”, sugerând, pe de o parte, lipsa mijloacelor financiare, iar pe de

altă parte, caracterul organic al prezenței Partidului Politic „Democrația Acasă” în

mediul online.

nu dispune de personal specializat în campanii digitale și se bazează aproape

exclusiv pe implicarea voluntarilor. În aceste condiții, presupunerea că ar fi existat

o campanie plătită, complexă și coordonată pe platforma TikTok este lipsită de

plauzibilitate factuală.

personală pe rețelele sociale, arătând că deține un cont oficial TikTok extrem de

activ, care, în ultimul an, a acumulat peste 76 de milioane de vizualizări organice.

Potrivit acestuia, această performanță demonstrează că mesajele Partidului Politic

„Democrația Acasă” au putut ajunge la un public larg prin efectul natural al

viralizării, fără a fi necesară utilizarea unor rețele artificiale de conturi sau a

sponsorizărilor plătite. „Noi am fost super activi și n-am avut nevoie de conturi cu

200 de vizualizări”, a declarat Costiuc, explicând că notorietatea online a

formațiunii a fost rezultatul activismului autentic și al interesului real al publicului,

nu al unui mecanism ocult de promovare.

„Democrația Acasă”, a infirmat categoric orice legătură a formațiunii cu conturile

TikTok care au publicat mesaje electorale în perioada de restricție (ziua tăcerii). El

a susținut că unele dintre aceste conturi ar fi putut fi create de persoane rău-

20

intenționate sau chiar de susținători ai altor formațiuni politice, în scopul de a

compromite imaginea partidului și de a justifica aplicarea unei eventuale sancțiuni.

Politic „Democrația Acasă” pe TikTok a avut un caracter exogen, fiind realizată fie

de simpatizanți independenți, fie de actori străini interesului partidului, fără nicio

coordonare și fără implicarea financiară a acestuia.

pro–Partidul Politic „Democrația Acasă” drept „comportament inautentic

coordonat”, această etichetă are un caracter pur jurnalistic și interpretativ, neavând

valoare juridică probantă. Reprezentanții Partidului Politic „Democrația Acasă” au

solicitat în mod expres prezentarea unor dovezi concrete care să ateste că

formațiunea ar fi finanțat sau ar fi orchestrat în mod direct activitatea acelor conturi.

Cu toate acestea, până în prezent, nu a fost furnizată nicio probă de natură

financiară, tehnică sau contractuală care să susțină asemenea acuzații. În lipsa unui

astfel de probatoriu, aplicarea unei sancțiuni echivalează cu instituirea unei

prezumții nejustificate de vinovăție, contrară principiului legalității sancțiunilor.

imprevizibil, care permite viralizarea spontană a conținutului neplătit, în funcție

exclusiv de comportamentul utilizatorilor și de atractivitatea mesajului. Prin

urmare, succesul online al Partidului Politic „Democrația Acasă” poate fi explicat

prin mecanisme naturale de viralizare și prin implicarea voluntară a simpatizanților

din țară și din diaspora, fără a presupune existența unei infrastructuri de promovare

finanțate.

Electorală Centrală a transformat o prezență organică pe rețelele sociale într-o

suspiciune de finanțare nedeclarată, fără a deține vreun element obiectiv care să

confirme ipoteza. Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

orice sancțiune aplicată unui actor politic trebuie să se întemeieze pe probe clare și

verificabile, nu pe percepții sau deducții speculative.

Ivanov c. Bulgaria (2005), Curtea a reținut că „simpla suspiciune de afiliere politică

sau de coordonare informală nu poate justifica măsuri restrictive asupra dreptului

de asociere și participare politică”.

– respectiv lipsirea de alocațiile bugetare pentru un an (2025) și suspendarea

acestora pentru încă un an (2026) – apare ca disproporționată și lipsită de

fundament probator. Gravitatea acesteia ridică serioase suspiciuni privind

motivația politică a măsurii.

Constituționale, conferindu-i acesteia posibilitatea de a invalida cele aproximativ

88 000 de voturi obținute de Partidul Politic „Democrația Acasă” (reprezentând

5,62% din totalul sufragiilor valabil exprimate) și de a anula cele șase mandate

parlamentare atribuite formațiunii. O asemenea decizie, care deschide calea

excluderii unui partid ce a depășit pragul electoral, a fost calificată de numeroși

21

observatori independenți drept excesivă, disproporționată și periculoasă pentru

ordinea democratică și pluralismul politic.

acuzând Comisia Electorală Centrală de depășirea competențelor legale și de

substituire a rolului instanțelor de judecată prin stabilirea vinovăției unui concurent

electoral în lipsa unei proceduri contradictorii efective. În declarația publicată de

această alianță de opoziție se menționează că „voința celor peste 88.000 de

alegători ai Partidului Politic „Democrația Acasă” nu poate fi anulată prin decizii

administrative arbitrare”, solicitând, totodată, implicarea misiunilor internaționale

de observare electorală pentru monitorizarea „derapajelor grave de la principiile

democratice”.

au atras atenția că decizia Comisiei Electorale Centrale are caracterul unei măsuri

punitive de natură politică, nu al unei sancțiuni tehnico-juridice justificate.

Gravitatea situației rezidă nu doar în disproporția evidentă dintre fapta imputată și

consecința aplicată, ci și în riscul anulării ex post a rezultatelor votului popular,

fapt care, dacă s-ar concretiza, ar echivala cu o denaturare directă a voinței suverane

a alegătorilor, consacrată de art. 38 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova,

potrivit căruia „voința poporului constituie baza puterii de stat”.

Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” (PAS) că decizia Comisiei

Electorale Centrale nu are nici fundament juridic, nici unul moral, fiind orientată

spre excluderea unei formațiuni incomode din spectrul parlamentar, concurentă pe

segmentul de dreapta al eșichierului politic. Liderul partidului, Vasile Costiuc, a

declarat că „inițiativa sancționării a venit în urma unei contestații depuse de

Partidul Acțiune și Solidaritate”, aflat la guvernare, și a avertizat că „Partidul

Acțiune și Solidaritate cere excluderea noastră din campania electorală și anularea

mandatelor”.

Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, care a solicitat oficial Comisiei

Electorale Centrale anularea înregistrării concurentului electoral Partidul Politic

„Democrația Acasă”, invocând pretinse „încălcări grave” constatate. Deși Comisia

Electorală Centrală a recunoscut că, după încheierea alegerilor, nu mai are

competența legală de a anula înregistrarea unui concurent electoral, simpla

formulare a unei asemenea cereri, echivalentă cu o excludere retroactivă a unui

adversar politic ce a depășit pragul electoral, a consolidat percepția publică potrivit

căreia sancțiunea avea un scop punitiv și politic, nu unul de corectare

administrativă.

Acasă” să fie invalidate, o parte semnificativă a societății civile, inclusiv analiști

cunoscuți pentru poziții critice față de liderul formațiunii, Vasile Costiuc, au

reacționat public, invocând principiile fundamentale ale democrației

constituționale și caracterul inviolabil al votului popular.

activi critici ai discursului promovat de domnul Vasile Costiuc, a publicat o postare

22

care a generat ecouri ample în spațiul public. Acesta a afirmat: „(...) Trebuie anulate

mandatele partidului său? Consider că nu.” În continuare, Pașa a argumentat că „nu

există suficiente dovezi legale pentru o măsură atât de drastică” și că „ce e scos din

urna de vot devine sfanți”. Prin aceste afirmații, el a subliniat principiul

fundamental potrivit căruia votul exprimat de cetățeni este ireversibil și intangibil,

neputând fi ulterior împărțit artificial în „manipulat” sau „conștient”, întrucât

democrația presupune respectarea necondiționată a rezultatului electoral, odată

validat de procesul de vot.

observatorii independenți și analiștii politici asupra faptului că măsurile aplicate

Partidului Politic „Democrația Acasă”, deși motivate formal prin constatarea unor

nereguli reale – precum promovarea online nedeclarată sau posibile influențe

externe –, au fost excesive și disproporționate în raport cu precedentul

administrativ și cu gravitatea faptelor imputate.

OSCE/ODIHR a menționat, într-un limbaj diplomatic, dar clar, că deși „autoritățile

electorale au demonstrat un nivel înalt de profesionalism și transparență”, totuși

„anumite decizii adoptate pe linii de diviziune partizană în chestiuni controversate

au ridicat semne de întrebare privind imparțialitatea lor” (osce.org).

„Democrația Acasă”, această observație se potrivește perfect contextului în care

Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărârea de sancționare a formațiunii. Votul

în cadrul ședinței a fost divizat clar pe criterii politice: cinci membri au votat

„pentru” (majoritatea fiind susținuți de partidele aflate la guvernare), doi membri

s-au abținut, iar unul nu a participat la vot.

instituțional, ceea ce întărește percepția publică potrivit căreia decizia Comisiei

Electorale Centrale a fost influențată de considerente politice, nu fundamentată

exclusiv pe criterii juridice și de echitate electorală.

Electorale Centrale o constituie tratamentul diferențiat aplicat între noțiunile de

„simpatizanți” și „conturi false”, precum și între formele de sprijin extern provenite

din spațiul occidental și cele din spațiul estic.

Electorală Centrală a transmis implicit mesajul că până și activitățile voluntare,

neplătite, desfășurate de simpatizanți – precum postări, videoclipuri, distribuiri sau

apeluri la vot – ar trebui raportate ca aporturi materiale la campania electorală, iar

omisiunea includerii acestora în raportul financiar ar constitui o încălcare a

legislației. În cadrul ședinței din 3 octombrie 2025, vicepreședintele Comisiei,

Pavel Postică, a afirmat expres: „Toate aceste activități de voluntariat trebuie să fie

reflectate în raportul financiar, iar dumneavoastră nu ați făcut acest lucru, iată

pentru ce aplicăm sancțiunea.”

electorală” generează o confuzie gravă între participarea civică și finanțarea

politică. Dacă prezența online a voluntarilor și simpatizanților este asimilată unei

23

forme de sprijin material, atunci, prin analogie, toate partidele politice ar fi trebuit

sancționate, întrucât fiecare formațiune a beneficiat de o mobilizare organică pe

rețelele sociale. După cum au remarcat unii comentatori, „haideți să adunăm toate

distribuirile simpatizanților Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate””. În

consecință, Partidul Politic „Democrația Acasă” a fost sancționat pentru un

fenomen generalizat și inerent libertății de exprimare, ceea ce echivalează cu

aplicarea unui dublu standard: activismul spontan a fost tolerat la unii, dar calificat

drept abatere la alții.

electoral și Regulamentul privind finanțarea campaniilor electorale impun obligația

declarării veniturilor și cheltuielilor efective, adică a fluxurilor financiare

cuantificabile, nu a sprijinului moral sau voluntar. În lipsa unei contraprestații

materiale, activitatea simpatizanților nu poate fi asimilată unei „cheltuieli” sau

„donații”, iar sancționarea pentru neînregistrarea unor contribuții inexistente

contravine principiului legalității sancțiunii (nulla poena sine lege certa).

comparativ și selectiv al reacțiilor instituționale privind implicările externe de

natură diferită. În cazul Partidului Politic „Democrația Acasă”, Serviciul de

Informații și Securitate (SIS) a prezentat Comisiei Electorale Centrale un raport

referitor la „conexiunile dintre Partidul Politic „Democrația Acasă” și liderul AUR

România, George Simion”, invocând utilizarea infrastructurii media a AUR pentru

promovarea formațiunii în Republica Moldova și presupuse campanii comune pe

platforma TikTok.

chiar „amenințare hibridă la adresa procesului electoral” — o formulare extrem de

gravă, care a determinat o atitudine disproporționat de severă din partea Comisiei

Electorale Centrale. În contrast, cazurile similare de implicare externă provenită

din alte spații geopolitice nu au fost tratate cu aceeași fermitate, ceea ce ridică

semne de întrebare privind echitatea și imparțialitatea aplicării standardelor

electorale.

mai bine documentate, au fost tratate de autorități cu o vizibilă prudență și

moderare. Investigațiile jurnalistice și rapoartele organizațiilor neguvernamentale

– inclusiv Ziarul de Gardă, NordNews și Promo-LEX – au detaliat existența rețelei

„Evrazia”, finanțată direct de structuri apropiate Kremlinului, care a oferit servicii

de influență digitală în favoarea Blocului Electoral „Patriotic” (PSRM–PCRM) și

a Blocului „Alternativa”, condus de Ion Ceban.

implicarea directă a lui Ilan Șor în susținerea Partidului „Renaștere” au fost

confirmate de autorități și recunoscute public. Cu toate acestea, reacțiile

instituționale la aceste ingerințe au avut o natură diferită: măsurile s-au limitat în

principal la eliminarea preventivă din cursă a unor concurenți (precum în cazul

Partidului „Renaștere”), blocarea unor site-uri și ștergerea masivă a conturilor false

– peste 100.000, potrivit datelor oficiale –, fără a fi aplicate sancțiuni financiare,

24

administrative sau de retragere a mandatelor în aceeași manieră dură ca în cazul

Partidului Politic „Democrația Acasă”.

existența unui dublu standard intern, reflectat în tratamentul diferențiat aplicat

simpatizanților săi comparativ cu cei ai altor partide, ci și a unui dublu standard

extern, manifestat prin diferența de abordare dintre implicările provenite din spațiul

occidental și cele provenite din spațiul estic.

imparțialitatea și credibilitatea instituțiilor electorale, generând percepția că

sancțiunea aplicată Partidului Politic „Democrația Acasă” a fost determinată mai

degrabă de un context politic și geopolitic sensibil decât de o analiză legală

riguroasă și obiectivă a faptelor.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ electoral înaintată de

Partidul Politic „Democrația Acasă”.

grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 1185 din 18 august 2023, potrivit căruia, raportul privind

finanțarea campaniei electorale, conform modelului din anexa nr. 6, trebuie să

conțină în special informația privind: tabelul generalizator al rulajului veniturilor

și cheltuielilor, registrul donațiilor rambursate ca urmare a depășirii plafoanelor

stabilite în conformitate cu prevederile Codului electoral, veniturile acumulate de

concurentul electoral, sursa acestora și registrul donatorilor, cheltuielile detaliate și

destinația acestora, inclusiv cheltuielile separate pe fiecare circumscripție, precum

și registrul privind persoanele care desfășoară activitate de voluntariat.

2025, publicat la 18 aprilie 2025 în Monitorul Oficial Nr. 190-192 art. 221, a fost

stabilită data de 28 septembrie 2025 pentru desfășurarea alegerilor parlamentare.

Astfel, pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, termenele de

depunere a rapoartelor sunt prevăzute la pct. 73 din Programul calendaristic pentru

realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare din 28

septembrie 2025, aprobat prin hotărârea Comisiei nr. 3601/2025, după cum

urmează: săptămânal, după deschiderea contului cu mențiunea „Fond electoral”, în

zilele de luni – 01.09, 08.09, 15.09, 22.09, 29.09, până la ora 23:59:59, pentru

întreaga săptămână de raportare precedentă, precum și în termen de 3 zile după ziua

votării – 1 octombrie 2025, pentru întreaga campanie electorală (raport final). Prin

urmare, au avut obligația de a depune rapoartele privind finanțarea campaniei

electorale toți concurenții electorali înregistrați pentru alegerile parlamentare din

28 septembrie 2025.

potrivit căreia Raportul final privind finanțarea campaniei electorale prezentat de

către concurentul electoral, Partidul Politic „Democrația Acasă”, conține venituri

în sumă totală de 204.820,00 lei, provenite din mijloace financiare provenite din

25

donații de la persoane fizice membri de partid în sumă de 149.620,00 lei, din

mijloace financiare primite din partea altor persoane fizice cu venituri din țară în

sumă de 25.200,00 lei și din mijloace financiare primite din partea altor persoane

fizice cu venituri din afara țării în sumă de 30.000,00 lei. Venituri și cheltuieli din

donații de la persoane fizice sub formă de proprietăți, bunuri, mărfuri, obiecte,

lucrări sau servicii gratuite ori în condiții mai avantajoase decât valoarea

comercială sau de piață, evaluate în sumă totală de 995,00 lei. Cheltuieli s-au făcut

în sumă totală de 204.820,00 lei, dintre care pentru materiale promoționale, pentru

organizarea activităților cu caracter politic și electoral, pentru telecomunicații și

dezvoltarea aplicațiilor sau a paginilor web necesare activității concurentului

electoral, cheltuieli de protocol, birotică și comision bancar, pentru

combustibili/carburanți și transport, pentru consultanța juridică, achitarea

onorariilor avocaților, ale executorilor și ale experților, pentru organizarea de

întruniri, manifestații publice, seminare și/sau cursuri de instruire desfășurate pe

teritoriul țării și alte cheltuieli.

voluntariat în perioada campaniei conține înregistrări cu privire la 3 voluntari a

căror activitate a fost evaluată cu 37.300 lei.

privind persoanele care desfășoară activitatea de voluntariat, la raportul final, nu

au fost înscrise date cu privire la reprezentanții acestuia în organele electorale, deși

Comisia a confirmat un reprezentant, iar consiliile electorale au confirmat 90 de

reprezentanți, după cum urmează: 1 de CECER Căușeni nr. 10; 4 de CECER

Cimișlia nr. 11; 2 de CECER Fălești nr. 17; 78 de CECE Străinătate nr. 38; 4 de

CECER Șoldănești nr. 31; 1 de CECER Ștefan Vodă nr. 32 și 1 de CECER Edineț

nr. 16. Prin urmare, Comisia Electorală Centrală a stabilit că date privind 91 de

reprezentanți nu se regăsesc în raportul financiar prezentat.

cu privire la statutul și activitatea reprezentanților concurenților

electorali/participanților la referendum, aprobat prin hotărârea Comisiei nr.

3636/2025, activitatea reprezentanților pe bază de voluntariat este evaluată de

subiectul care l-a desemnat, iar suma evaluată este indicată în raportul financiar.

Această activitate se evaluează pentru întreaga perioadă a acesteia luând ca bază

salariul mediu lunar pe economie pentru anul respectiv, conform proporțiilor

arătate în acest punct în funcție de organul electoral în care și-a realizat activitatea

reprezentantul.

reclamantul a fost sancționat pentru faptul că în Registrul privind persoanele care

desfășoară activitatea de voluntariat, la raportul final, nu au fost înscrise date cu

privire la reprezentanții acestuia în organele electorale, deși Comisia a confirmat

un reprezentant, iar consiliile electorale au confirmat 90 de reprezentanți, după cum

urmează: 1 de CECER Căușeni nr. 10; 4 de CECER Cimișlia nr. 11; 2 de CECER

Fălești nr. 17; 78 de CECE Străinătate nr. 38; 4 de CECER Șoldănești nr. 31; 1 de

CECER Ștefan Vodă nr. 32 și 1 de CECER Edineț nr. 16. Prin urmare, prima

instanță a stabilit că date privind 91 de reprezentanți nu au fost reflectate în raportul

26

financiar prezentat, circumstanță care nu a fost negată de reclamant și recunoscută

în ședința de judecată.

vederea atingerii scopului legitim de a fi respectate prevederile legale, luând în

considerare caracterul grav al încălcării și comportamentul continuu neglijent față

de condițiile de finanțare reglementate de cod, Comisia a considerat rezonabil de

a-i aplica concurentului electoral, Partidul Politic „Democrația Acasă”, sancțiunea

sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute

la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pentru o perioadă de 12 luni,

începând cu luna noiembrie 2026.

final au fost reflectați toți reprezentații concurentului electoral, instanța de fond a

menționat că în cadrul Registrului privind persoanele care au desfășurat activitatea

de voluntariat, parte a raportului final prezentat de Partidul Politic „Democrația

Acasă”, la 2 octombrie 2025, au fost indicați doar 3 voluntari a căror activitate a

fost evaluată cu 37.300,00 lei.

reținut că concurentul electoral – Partidul Politic „Democrația Acasă” nu a reflectat

nici un reprezentant, deși la solicitarea acestuia au fost adoptate hotărâri de

confirmare a reprezentanților concurentului de către Comisia Electorală Centrală a

unui reprezentat și, respectiv, de consiliile electorale de circumscripție electorală a

90 de reprezentanți, după cum urmează: 1 de CECER Căușeni nr. 10; 4 de CECER

Cimișlia nr. 11; 2 de CECER Fălești nr. 17; 78 de CECE Străinătate nr. 38; 4 de

CECER Șoldănești nr. 31; 1 de CECER Ștefan Vodă nr. 32 și 1 de CECER Edineț

nr. 16.

judecătorești irevocabile și acte administrative necontestate, instanța de fond a

susținut că Partidului Politic „Democrația Acasă” i s-a aplicat sancțiunea, în mod

proporțional, în funcție de caracterul abaterilor comise, fiind individualizată

corespunzător în vederea atingerii scopului legal. Or, la aplicarea unei noii

sancțiuni, Comisia Electorală Centrală a luat în calcul faptul că anterior Partidul

Politic „Democrația Acasă” a fost sancționat în repetate rânduri gradual pentru

nedeclararea tuturor surselor sale de finanțare, ceea ce constituie o abatere gravă,

care diminuează din transparența finanțării concurenților electorali.

precum că deși legislația permite aplicarea unei sancțiuni mult mai grave: lipsirea

de alocații pentru un termen de până la 4 ani, Comisia Electorală Centrală,

conducându-se de principiul proporționalității a stabilit o sancțiune pe măsura

abaterilor repetat admise de către concurentul electoral – Partidul Politic

„Democrația Acasă”.

în coraport cu alți concurenți electorali, instanța de fond a subliniat că tratamentul

diferențiat este acțiunea de a aplica un tratament diferit unor persoane aflate în

situații identice sau, dimpotrivă, același tratament unor persoane aflate în situații

diferite, atunci când această diferențiere nu este justificată obiectiv. Este, prin

27

urmare, o formă de discriminare, care poate apărea pe baza unor criterii protejate

(vârstă, sex, rasă, etnie, dizabilitate, limbă etc.). Pentru a constata tratamentul

diferențiat, este necesară comparația între cel puțin două persoane, verificarea unui

criteriu protejat de discriminare, identificarea unui drept lezat și, cel mai important,

lipsa unei justificări obiective și rezonabile pentru diferență. Tratamentul

diferențiat nu este considerat discriminare atunci când este justificat de un scop

legitim și este proporțional. Astfel, dezavantajul nu este o caracteristică intrinsecă

a unei persoane, ci este o consecință a aplicării unor practici sau politici neadecvate.

Prin urmare, justificarea tratamentului diferențiat este esențială pentru a determina

dacă acesta constituie sau nu discriminare.

aplicând sancțiunea – sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru

performanțele obținute la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pentru o

perioada de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2026, concurentului electoral –

Partidul Politic „Democrația Acasă”, în exercitarea dreptului său discreționar,

emițând actul administrativ contestat, l-a motivat suficient de exhaustiv, fiind

expuse toate considerentele și punctele de vedere care au stat la baza emiterii

acestuia și justificată soluția aleasă, în limitele stabilite de lege.

autorității publice prerogativa de a opta între mai multe soluții stabilite de lege

pentru realizarea scopului legii când aplică o dispoziție legală. Astfel, dreptul

discreționar oferă posibilitatea autorității publice de a alege una din măsurile

oficiale prevăzute de norma de drept. Or, dreptul discreționar nu înseamnă putere

arbitrară, ci o marjă legală de apreciere în luarea deciziilor administrative, în

condiții bine determinate. Dreptul discreționar al autorităților publice, conform

Codului administrativ al Republicii Moldova, este un instrument necesar pentru

flexibilitatea administrației publice, însă nu este nelimitat. El trebuie exercitat legal,

motivat, proporțional și în interesul public. Justiția administrativă are rolul de a

garanta că acest drept nu devine un instrument de abuz sau arbitrariu.

Comisiei Electorale Centrale nr. 4148 din 5 octombrie 2025, concurentul electoral

(la caz Partidul Politic „Democrația Acasă”) nu mai primește finanțare de la bugetul

de stat pentru scorul electoral obținut la alegeri. Chiar dacă în mod normal ar fi

avut dreptul la o subvenție, această sumă nu va mai fi acordată. Pierderea acestor

fonduri poate afecta activitatea ulterioară a partidului (de exemplu, funcționarea

organizațională, activități politice, campanii viitoare).

▪ descurajarea comportamentului ilegal: sancțiunea funcționează ca un mecanism de

constrângere care descurajează partidele sau candidații să comită abateri, mai ales

în domeniul finanțării ilegale sau netransparente a campaniei;

▪ protejarea integrității procesului electoral: prin sancționarea celor care încalcă

regulile, se urmărește menținerea unui climat de corectitudine și egalitate de șanse

între concurenții electorali;

▪ responsabilizarea partidelor și concurenților: se reține că accesul la resursele

publice este condiționat de respectarea legii.

28

Electorală Centrală, prin hotărârea nr. 4148 din 5 octombrie 2025 are un caracter

predominant punitiv, dar și preventiv, deoarece implică retragerea unui beneficiu

financiar ca răspuns la o abatere continuu și repetată, constituie o sancțiune aplicată

pentru încălcarea regulilor. La fel, are rolul de a preveni repetarea unor

comportamente ilegale și de a transmite un semnal clar și altor concurenți că

asemenea practici nu sunt tolerate.

hotărârea Comisiei Electorale Centrate nr. 4148 din 5 octombrie 2025 prin care au

fost respinse contestațiile nr. CEC-10AP/94, nr. CEC10AP/95, nr. CEC-10AP/96

și nr. CEC-10AP197 din 5 octombrie2025 înaintate de Partidul Politic „Democrația

Acasă”, cu obligarea Comisiei Electorale Centrale să reexamineze contestațiile în

modul corespunzător și să emită un act administrativ individual, instanța de fond

le-a considerat neîntemeiate.

Partidul Politic „Democrația Acasă”, Comisia Electorală Centrală a punctat că

concurentul electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” în raportul

final a declarat cheltuieli pentru producția și difuzarea de spoturi publicitare în

sumă totală de 9.822.348,20 lei, suportând și declarând organului de control

cheltuielile suportate pentru promovarea spoturilor difuzate de persoane incluse pe

lista de candidați dar și pagini ale organizațiilor teritoriale. Prin urmare, Comisia

Electorală Centrală corect și legal a respins contestația în privința Partidului Politic

„Partidul Acțiune și Solidaritate”, ca fiind neîntemeiată.

„Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, Comisia

Electorală Centrală a remarcat că Blocul în raportul final a declarat cheltuieli pentru

producția și difuzarea de spoturi publicitare în sumă totală de 2.123.064,08 lei,

suportând și declarând organului de control cheltuielile suportate pentru

promovarea spoturilor difuzate inclusiv de persoane incluse pe lista de candidați.

Prin urmare, Comisia Electorală Centrală corect și legal a respins contestația în

privința Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și

Viitorul Moldovei”, ca fiind neîntemeiată.

„Alternativă”, Comisia Electorală Centrală a reținut că fiecare contestatar trebuie

să prezinte probe ce confirmă cele invocate, ceea ce nu a fost făcut la prezenta

speță. Totodată, Comisia Electorală Centrală a remarcat că Blocul în raportul final

a declarat cheltuieli pentru producerea și difuzarea spoturilor publicitare în mărime

de 3.521.021,44 lei, declarând cheltuieli pentru materiale promoționale în sumă de

2.450.725,01 lei, toate acestea fiind declarate organului electoral.

Electorală Centrală a evidențiat că potrivit art. 70 din Codul electoral, cetățenii au

dreptul de a supune discuțiilor libere și sub toate aspectele programele electorale,

respectiv expunerile pe care cetățenii care nu dețin calitatea de candidat și/sau

persoană de încredere pe rețele nu pot fi interpretate ca fiind susținere financiară a

unui concurent electoral și viceversa.

29

Codul administrativ și a menționat că actul administrativ, în partea contestată de

reclamant a fost emis cu respectarea cerințelor enunțate, iar eventualele lipsuri

formale inițiale au fost remediate în mod expres și în timp util, prin explicațiile

prezentate în referința depusă de pârât. Prin urmare, chiar dacă s-ar admite ipotetic

existența unor deficiențe referitor la motivarea actului contestat, acestea nu pot

conduce la nulitatea hotărârii în partea contestată, întrucât au fost acoperite în

limitele permise de lege.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

avocatul Ion Cobîșenco, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă” a

depus recurs.

pronunțate de instanța de fond, arătând că aceasta se întemeiază pe o apreciere

arbitrară a probelor și pe aplicarea eronată a dispozițiilor art. 102 din Codul

electoral.

Electorală Centrală prin Hotărârea nr. 4148 din 5 octombrie 2025 este una

complementară, însă aceasta a fost dispusă în lipsa unei sancțiuni principale,

contrar exigențelor alin. (2) și (4) ale aceluiași articol. Prin urmare, aplicarea unei

sancțiuni complementare, fără a exista o sancțiune de bază, contravine regimului

juridic prevăzut de lege pentru măsurile administrative în materie electorală.

recurentul a fost sancționat de mai multe ori pentru aceleași fapte și în temeiul

aceleiași norme – art. 54 alin. (5) lit. b) din Codul electoral, inclusiv prin Hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 4140 din 3 octombrie 2025, ceea ce constituie o

dublă sancționare pentru același comportament.

apel a aplicat normele legale într-o manieră vădit nerezonabilă și subiectivă, fără a

examina critic argumentele și probele depuse. În acest sens, se invocă jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului privind standardul de motivare și

interzicerea arbitrarului, inclusiv cauzele „Davydov și alții c. Ucrainei”, „Paksas c.

Lituaniei”, „Zdanoka c. Letoniei” și „Partidul Politic Patria și alții c. Republicii

Moldova”, potrivit cărora ingerințele în exercitarea drepturilor electorale trebuie să

fie legale, justificate de un scop legitim și proporționale.

examinarea contestațiilor CEC-10AP/94 – CEC-10AP/97. Se arată că Comisia

Electorală Centrală a examinat aceste contestații fără a informa și convoca părțile

vizate – respectiv Partidul Acțiune și Solidaritate, Blocul Electoral „Patriotic”,

Blocul „Alternativa” și Partidul „Partidul Nostru” –, contrar pct. 16 lit. a) din

Regulamentul CEC privind procedura de examinare a contestațiilor. De asemenea,

hotărârea contestată nu conține motivarea prevăzută de pct. 26 din același

Regulament, lipsind descrierea faptelor, temeiul legal și legătura cauzală între

circumstanțe și soluția adoptată. Recurentul menționează și lipsa coerenței între

30

partea dispozitivă, în care contestațiile sunt declarate „neîntemeiate”, și explicațiile

ulterioare ale președintelui CEC, care le-a calificat drept „inadmisibile” sau

„tardive”.

contestațiilor depuse. În special, contestația CEC-10AP/94 împotriva Partidului

Acțiune și Solidaritate viza utilizarea materialelor electorale fără mențiunile

obligatorii și posibila folosire a resurselor financiare nedeclarate pentru

promovarea online, cu solicitarea de interpelări către Serviciul de Informații și

Securitate și Inspectoratul Național de Investigații. Contestația CEC-10AP/96

împotriva Blocului Electoral „Alternativa” invoca utilizarea de materiale

promoționale fără mențiunile legale și cheltuieli nedeclarate. Aceste aspecte nu au

fost analizate, iar soluția CEC de respingere nu a fost motivată corespunzător.

inconstant, fiind modificate în timpul ședinței CEC din 5 octombrie 2025, când

unele mențiuni privind „transportul internațional” au fost eliminate la propunerea

unui membru, dar au rămas menționate în partea descriptivă. Această

inconsecvență dovedește caracterul subiectiv și neuniform al aprecierii probelor.

De asemenea, cu privire la registrul voluntarilor, recurentul arată că a corectat

raportul financiar, indicând numele persoanelor și natura activităților lor, ceea ce

înlătură temeiul reținut de Comisie pentru sancțiune.

diferențiat. Recurentul susține că CEC i-a aplicat un regim sancționator mai sever

decât altor formațiuni politice care au comis abateri similare, încălcând principiul

egalității de tratament și al proporționalității.

administrativ, arătând că hotărârea de apel vizează drepturile unor persoane care

nu au fost atrase în proces și se bazează pe o apreciere arbitrară a probelor, contrar

principiului securității juridice. Se subliniază că hotărârea instanței de fond nu

cuprinde o analiză completă a argumentelor de fond și nu oferă o motivare

suficientă pentru respingerea cererii.

hotărârii instanței de fond nr. 3-136/25 din 13 octombrie 2025, anularea punctului

10 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4148 din 5 octombrie 2025

privind lipsirea Partidului Politic „Democrația Acasă” de alocațiile de la bugetul

de stat pentru performanțe și reexaminarea contestațiilor CEC-10AP/94–CEC-

10AP/97.

eventualitatea în care cauza ar urma să fie repartizată completului care s-a pronunțat

deja asupra faptelor analizate în Hotărârea CEC nr. 4140 din 3 octombrie 2025,

invocând principiul imparțialității obiective a instanței.

POZIȚIA INTIMATULUI

poștei electronice, CEC a solicitat declararea recursului inadmisibil.

31

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în contencios

administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în

contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.

Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor

și a încheierilor curților de apel.”

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente

examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:

Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale

curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de

la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele

judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de

atac.”

„Alegerile sunt declarate nule dacă în cadrul operațiunilor electorale au fost comise încălcări

ale prezentului cod care au influențat rezultatele votării și atribuirea mandatelor. Hotărârea cu

privire la declararea alegerilor nule se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza

hotărârilor consiliilor electorale de circumscripție respective.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme

a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

32

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate

în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța

de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care

Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea

recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă

acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată

contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică

părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

constată că decizia motivată a fost comunicată avocatului Ion Cobîșenco prin poșta

electronică la 13 octombrie 2025. Cererea de recurs a fost depusă la 15 octombrie

prevăzut de art. 245 din Codul administrativ, coroborat cu art. 100 alin. (1) din

Codul electoral.

completului de judecată înaintată de către avocatul Ion Cobîșenco.

MOTIVAREA INSTANȚEI

sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile

Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil,

bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca

primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

33

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

avocatul Ion Cobîșenco, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se

referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și

nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept

material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii

recurate.

Acasă”, în susținerea recursului a indicat două temeiuri de admisibilitate prevăzute

la art. 245¹ alin. (1) lit. b) și d) din Codul administrativ.

articolul 2451 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ se referă la schimbarea sau

consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin admiterea recursului.

Aplicarea acestui temei de recurs ține de discreția Curții Supreme de a-și extinde,

uniformiza sau schimba jurisprudența. Pentru ca acest argument să fie invocat în

mod temeinic, recursul trebuie să confirme lipsa jurisprudenței Curții Supreme cu

privire la problemele de drept invocate în recurs, existența unei jurisprudențe

contradictorii a Curții Supreme de Justiție cu privire la acestea, fie modificarea

circumstanțelor sociale sau juridice care să justifice schimbarea practicii uniforme

a Curții Supreme de Justiție. Niciuna dintre aceste situații nu este invocată în

recursul depus de avocatul Ion Cobîșenco, în interesele Partidului Politic

„Democrația Acasă”.

noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii

nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază

juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă

și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio

instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie

hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor

imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea

presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de

judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează

fundamental echitatea procedurii.

probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident

nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția

adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci

doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată

rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul

34

administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod

clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod

determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi

admis.

că, recursul depus de avocatul Ion Cobîșenco, în interesele Partidului Politic

„Democrația Acasă”, conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate

minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.

niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451

din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea

acestuia.

recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare

clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul

administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile

se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei

interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel

Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui

asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-

ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

35

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul

acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Ion Cobîșenco, în interesele

Partidului Politic „Democrația Acasă”.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

36