3ra-673/25 — anularea actului administrativ

3ra-673/25 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Blocul

electoral „Alternativa” și Ion Ceban,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Blocul electoral „Alternativa” și Ion

Ceban împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic

„Partidul Acțiune și Solidaritate” cu privire la anularea Hotărârii

nr.3942 din 8 septembrie 2025,

împotriva hotărârii din 15 septembrie 2025 a Curții de Apel

Centru,

(Dosarul nr. 3ra-673/25

PIGD 2-25130193-01-3ra-18092025)

Recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ. Dezacordul recurenților cu decizia

primei instanțe nu constituie un temei de casare a ei.

Curtea de Apel Centru – jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval

20 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Blocul electoral „Alternativa”

și Ion Ceban,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Paniș, acționând în interesul Blocului electoral „Alternativa”, au depus la Curtea

de Apel Centru acțiune în contencios electoral împotriva Comisiei Electorale

Centrale, solicitând anularea, ca ilegală, a Hotărârii CEC nr. 3942 din 8 septembrie

2025.

Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” a înregistrat la Comisia Electorală

Centrală o contestație împotriva acțiunilor candidatului Ion Ceban, candidat la

funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului electoral

„Alternativa”, pentru alegerile parlamentare stabilite la data de 28 septembrie 2025,

contestație în susținerea căreia s-a invocat că:

„În spațiul public ar fi apărut informația, precum că Primarul General al municipiului

Chișinău – Ion Ceban, ar fi avut o vizită în Italia, iar pe conturile sale personale ar fi

publicat un spot video cu mesaj de informare către cetățeni (cei de acasă și de peste

hotare) despre faptul că la Roma va avea câteva zile pline de activități, evenimente,

întrevederi, discuții despre care va informa suplimentar. A mai accentuat în acel video

că doar în ultimele două săptămâni Chișinău a semnat acorduri în valoare de peste 2

miliarde 200 milioane de lei pentru diferite proiecte importante pentru Chișinău, prin

suportul și finanțarea prin diferite instrumente ale Uniunii Europene.

S-a mai făcut referire la faptul că Ion Ceban are restricții de călătorie în România și tot

spațiul Schengen, iar călătoria în Italia a fost posibilă datorită obținerii unei vize la 31

august 2025.

Prin urmare, Ion Ceban era obligat să își suspende activitatea de Primar General al

municipiului Chișinău, începând cu data de 29 august 2025 și chiar dacă și-a suspendat

activitatea prin dispoziția nr. 1361-d din 22 august 2025, participarea acestuia în

calitatea sa oficială de primar, în perioada 31 august 2025 – 3 septembrie 2024 la

conferința din Italia sub egida UNESCO destinată primăriilor, constituie o încălcare a

art. 16 alin. (3) Cod electoral, cu privire la obligarea suspendării activității sale și

această încălcare îl favorizează în contextul campaniei electorale pentru alegerile

parlamentare.”

Electorală Centrală a examinat contestația menționată și a adoptat Hotărârea

nr.3942, prin care i-a aplicat candidatului Ion Ceban, înscris pe lista Blocului

electoral „Alternativa”, sancțiunea avertismentului pentru pretinsa încălcare a

1

art.16 alin. (3) lit. e) din Codul electoral, sesizând concomitent Inspectoratul

General al Poliției pentru examinarea celor reținute în hotărâre din perspectiva

art.481 alin. (7) din Codul contravențional.

Hotărârea nr. 3942 ca fiind ilegală, rezultată dintr-o interpretare subiectivă a

circumstanțelor cazului în defavoarea concurentului electoral. În consecință, au

promovat prezenta acțiune în contencios administrativ, solicitând anularea actului

contestat.

administrativ, arată că Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” a depus

contestația la data de 3 septembrie 2025, aceasta fiind înregistrată la 4 septembrie

2025 de către Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-10AP/11.

2023, Comisia Electorală Centrală a aprobat Regulamentul privind procedura de

examinare a contestațiilor în perioada electorală. Conform pct. 26 din Regulament,

pot constitui probe înregistrările audio/video, fotografiile, înscrisurile, declarațiile

scrise ale martorilor, precum și alte mijloace de probă, fiind obligatorie semnarea

de către partea care le prezintă a unei declarații pe propria răspundere privind

proveniența legală a acestora, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.2

la Regulament.

căreia a fost adoptată Hotărârea contestată, reprezentantul Blocului electoral

„Alternativa” a consultat dosarul administrativ și a constatat lipsa declarației pe

propria răspundere impuse de Regulament, fapt ce denotă nerespectarea procedurii

legale de administrare a probelor.

10AP/11, au invocat nerespectarea procedurii legale de depunere a contestațiilor

(lipsa declarației pe propria răspundere privind proveniența probelor, potrivit

Regulamentului), viciu care atrage inadmisibilitatea contestației.

Electorală Centrală a omis să le valorifice și a declarat contestația admisibilă, deși

actele dosarului atestă contrariul.

mod expres, că în perioada electorală contestațiile se examinează în termen de 3

zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor, același termen aplicându-

se și instanțelor judecătorești la soluționarea litigiilor electorale și a căilor de atac.

înregistrată la 4 septembrie 2025, termenul legal de soluționare a acesteia expira la

7 septembrie 2025, potrivit art. 100 din Codul electoral. Or, la dosarul administrativ

2

nu există nicio dovadă privind prelungirea termenului de examinare, în ipoteza în

care Comisia ar fi dispus o asemenea măsură.

2025, Comisia Electorală Centrală a examinat și contestația nr. CEC-10AP/7,

vizând aceiași subiecți electorali, iar în acea cauză Comisia a adoptat în mod expres

o decizie de prelungire a termenului, transmisă participanților înaintea ședinței.

Diferența de tratament, în lipsa unei justificări legale, ridică serioase suspiciuni

privind legalitatea și imparțialitatea conduitei CEC.

consacră principiul egalității și nediscriminării în activitatea autorităților publice și

a instanțelor, reclamanții consideră că față de presupusele încălcări reținute în

sarcina candidatului Ion Ceban (Blocul electoral „Alternativa”) Comisia a aplicat

un standard neuniform, iar constatările sale sunt iluzorii și lipsite de suport

probatoriu.

eronat, pretinsa încălcare a art. 16 alin. (3) din Codul electoral privind obligația de

suspendare din funcție din momentul începerii campaniei electorale, apreciind că

Ion Ceban s-ar fi deplasat în Italia și ar fi participat la un eveniment oficial în

calitate de primar.

din partea Blocului electoral „Alternativa”, Ion Ceban a respectat conduita impusă

de lege și s-a suspendat din funcția de Primar general al municipiului Chișinău pe

durata campaniei electorale, începând cu data de 29 august 2025. În acest sens a

fost emisă Dispoziția nr. 1361-dc din 22 august 2025, publicată pe portalul

registrului de stat al actelor locale (www.actelocale.gov.md) și transmisă Comisiei

Electorale Centrale la 28 august 2025, în temeiul demersului CEC-8/8630 din 26

august 2025.

de 29 august 2025, astfel încât chestiunea respectării art. 16 alin. (3) din Codul

electoral era deja tranșată prin Dispoziția nr. 1361-dc, nefiind întrunite condițiile

pentru incidența normelor invocate de contestatar.

de legislația electorală, însă instituția „suspendării raporturilor de muncă” este

reglementată de Codul muncii. Potrivit art. 75 alin. (1) din Codul muncii,

suspendarea contractului individual de muncă poate interveni în circumstanțe

independente de voința părților, prin acordul părților sau la inițiativa uneia dintre

părți. Conform alin. (2), suspendarea contractului presupune încetarea prestării

muncii de către salariat și a plății drepturilor salariale de către angajator (salariu,

sporuri, alte plăți), cu excepția cazului detașării ca expert național în instituțiile și

3

organismele Uniunii Europene, în condițiile actelor normative speciale. Alin. (3)

stabilește că, pe durata suspendării, drepturile și obligațiile părților, altele decât cele

prevăzute la alin. (2), continuă să existe, dacă prin actele normative în vigoare,

convențiile colective, contractul colectiv sau cel individual de muncă nu se dispune

altfel.

statutul persoanelor cu funcție de demnitate publică. Astfel, art. 21 alin. (1) prevede

expres că suspendarea mandatului înseamnă încetarea, pentru o perioadă

determinată, a exercitării atribuțiilor de către persoana cu funcție de demnitate

publică, precum și încetarea plății drepturilor salariale de către autoritatea publică

în care aceasta activează, dacă legea specială aplicabilă demnitarului nu prevede

altfel. În consecință, în lipsa unei definiții electorale autonome, interpretarea

obligației de suspendare din funcție a candidatului trebuie raportată la aceste

reglementări generale, care consacră efectele juridice ale suspendării și condițiile

de incidență.

„suspendarea din funcție” a candidatului echivalează cu încetarea exercitării

atribuțiilor de serviciu și, corelativ, încetarea plății drepturilor salariale. Aceste

efecte s-au produs și subzistă ca urmare a Dispoziției nr. 1361-dc din 22 august

2025.

contestatarului, acesta fiind responsabil de veridicitatea și calitatea probelor. Or,

actele dosarului atestă eșecul contestatarului de a demonstra că Ion Ceban ar fi

participat la evenimentul din Italia în calitate de reprezentant al Primăriei

municipiului Chișinău ori că ar fi utilizat resurse administrative.

caracter de agitație electorală este pur ipotetică: nici contestatarul și nici Comisia

Electorală Centrală nu au identificat asemenea mesaje concrete. În esență, CEC a

reținut doar „posibilitatea” transmiterii unor mesaje electorale, fără suport

probatoriu efectiv.

în care se afirmă că Ion Ceban ar fi beneficiat de asistența Ambasadei Republicii

Italiene pentru obținerea vizei și că ar fi exercitat funcția de primar după suspendare

prin simpla utilizare a vizei — concluzii pe care dosarul nu le susține.

raporturilor de serviciu, persoana vizată nu este, în nicio formă, privată de

drepturile și libertățile fundamentale: dreptul de a călători, de a comunica, de a se

instrui ori de a participa, ca simplu cetățean cu interes legitim, la conferințe de

profil.

4

a explicat în mod clar că deplasarea în Italia s-a realizat în baza unei agende

personale, toate costurile fiind suportate din resurse proprii. Acest aspect exclude

ab initio pretinsa utilizare a resurselor administrative.

cazului ridică serioase dubii cu privire la imparțialitate și la respectarea egalității

de tratament. În susținere, reclamanții invocă speța CEC nr. 3938 din 7 septembrie

2025 (contestația CEC-10AP/7 din 2 septembrie 2025), în care s-a reținut existența

unor indicii concrete de nerespectare a art. 16 alin. (3) din Codul electoral: persoana

obligată să se suspende din funcție (anterior primar) apare în prim-plan pe pagina

oficială a primăriei într-o postare din 1 septembrie, mesajul făcând trimitere directă

la realizările instituției, la premii acordate de primărie și la continuarea unui

program de burse, fiind utilizate imagini oficiale în care persoana poartă însemne

specifice mandatului (de exemplu, eșarfa tricoloră). Prin comparație, în cauza de

față nu există asemenea probe directe care să ateste folosirea resurselor

administrative sau exercitarea funcției după suspendare.

un tratament diferit situațiilor similare, acceptând, într-un caz, că simpla depunere

a declarației de suspendare echivalează cu suspendarea efectivă din funcție.

loc anterior suspendării, atâta timp cât mesajul public a fost difuzat după data

suspendării, respectiv la 1 septembrie 2025, și relevă explicit utilizarea resurselor

administrative și promovarea imaginii primarului suspendat, nu a persoanei fizice.

Hotărârea nr. 3989, că nu au fost folosite resurse administrative. Prin contrast, în

hotărârea contestată, Comisia apreciază că Ion Ceban ar fi continuat exercitarea

funcției de primar, fără a individualiza însă atribuțiile concrete pe care acesta le-ar

fi îndeplinit după suspendare și fără a indica probe certe în acest sens.

imparțialitate și reaua-credință a Comisiei, care a reținut în sarcina concurentului

electoral o pretinsă abatere inexistentă. Pe de o parte, o deplasare la o conferință,

efectuată pe cheltuială proprie și din interes personal, este calificată drept utilizare

a resurselor administrative; pe de altă parte, folosirea paginii oficiale a primăriei

pentru promovarea imaginii unei persoane suspendate din funcție nu este

considerată utilizare a resurselor administrative. Această inconsecvență contravine

principiilor egalității de tratament și legalității în procedura electorală.

deplasarea lui Ion Ceban în Italia s-ar datora utilizării resurselor administrative,

trebuie reținut că legiuitorul definește noțiunea de „resurse administrative” la art. 1

5

din Codul electoral ca fiind ansamblul resurselor umane, financiare și materiale

aflate la dispoziția, în egală măsură, a persoanelor cu funcții de demnitate publică,

a persoanelor cu funcții de răspundere și a funcționarilor publici, resurse ce derivă

din controlul acestora asupra personalului, asupra fondurilor și alocațiilor din

bugetul public național, din accesul la facilități publice sau din administrarea

bunurilor mobile și imobile din domeniul public al statului ori al unităților

administrativ-teritoriale.

electoral, nici a pretinsei folosiri a resurselor administrative, nici a pretinsei

nesuspendări din funcția deținută de Ion Ceban. Prin urmare, susținerile referitoare

la incidența resurselor administrative rămân lipsite de suport probatoriu.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Blocul electoral „Alternativa” și Ion

Ceban.

Centrale l-a constituit contestația Partidului Politic „Partidul Acțiune și

Solidaritate”, referitoare la presupusa implicare a lui Ion Ceban în activități

oficiale, în calitate de Primar general al municipiului Chișinău, pe durata

suspendării, materializată prin participarea sa la o serie de evenimente legate de

atribuțiile funcției (suspendate).

reclamanților vizează neîndeplinirea sarcinii probei de către contestatar (PP

„PAS”) sub aspectul demonstrării faptului că Ion Ceban ar fi participat la

evenimente oficiale în calitate de primar sau ar fi utilizat resurse administrative.

general prin dispoziția nr. 1361-dc din 22 august 2025; cu toate acestea, din

circumstanțele constatate rezultă că, după începerea campaniei electorale, acesta a

beneficiat de asistența Ambasadei Republicii Italiene pentru obținerea unei vize de

scurtă ședere, demers justificat prin exercitarea atribuțiilor de Primar general al

municipiului Chișinău.

Moldova nr. 3991-p din 5 septembrie 2025 rezultă că Ion Ceban a fost invitat în

mod oficial, în calitate de Primar, la o conferință desfășurată în perioada 31 august

– 6 septembrie 2025, în regiunea Palermo; în virtutea funcției sale, a solicitat viza

corespunzătoare, iar Ambasada i-a acordat acest document. Instanța a reținut că

cererea de viză a fost fundamentată pe exercitarea atribuțiilor oficiale de Primar

general, și nu pe calitatea de persoană privată.

6

participarea sa, în perioada electorală, la conferința pentru care a fost invitat în

virtutea funcției exprimă o manifestare publică a calității de demnitar și nu poate fi

calificată drept vizită neoficială a unei persoane fizice.

administrative, în contextul participării la conferința din Palermo, nu se reduce la

aspectul finanțării deplasării din surse proprii, cum susțin reclamanții, ci poate fi

reflectată inclusiv prin solicitarea vizei în calitate de Primar și sprijinul acordat de

Ambasadă la eliberarea acesteia, cu scopul determinat al participării, în calitate

oficială, la un eveniment desfășurat sub egida UNESCO și a „Coaliției Europene a

Orașelor împotriva Rasismului” (ECCAR).

participat la aceasta nu pot fi puse la îndoială, iar susținerea eventualelor cheltuieli

din resurse proprii nu înlătură temeiul primordial al eliberării vizei, respectiv

participarea în virtutea funcției de Primar general.

publice, prezența lui Ion Ceban, în perioada electorală, la conferința menționată în

calitate de Primar echivalează cu valorificarea imaginii și dividendelor politice

aferente funcției de demnitate publică, ceea ce, în sine, contravine cerințelor legale

privind neutralitatea și separația dintre funcția publică și competiția electorală.

Europene pentru Democrație prin Drept (Liniile directoare comune privind

prevenirea și combaterea utilizării abuzive a resurselor administrative în cursul

proceselor electorale, Strasbourg, 9 octombrie 2015), utilizarea abuzivă a

resurselor administrative se poate manifesta inclusiv în perioada preelectorală, prin

difuzarea de informații favorabile unor candidați cu sprijinul resurselor publice

inaccesibile altor concurenți electorali.

perioada 31 august – 1 septembrie 2025, aflându-se în Republica Italiană, Ion

Ceban a publicat pe conturile personale de Instagram și Facebook un spot video în

care a informat că, la Roma, va avea „câteva zile pline de activități, evenimente,

întrevederi, discuții”, urmând să ofere detalii suplimentare, precum și că, „în

ultimele două săptămâni”, a semnat acorduri în valoare de peste 2,2 miliarde lei

pentru proiecte importante ale municipiului Chișinău, prin sprijinul și finanțarea

unor instrumente ale Uniunii Europene.

activitatea exercitată în calitate de Primar general și la realizările administrative ale

municipalității Chișinău. Raportat la cadrul legal aplicabil, instanța subliniază că

demnitarii, funcționarii publici și personalul instituțiilor publice sunt obligați să își

7

exercite atribuțiile strict în limitele competențelor legale, fără a utiliza statutul

deținut în scopuri electorale, indiferent de platforma de comunicare folosită.

netemeinicia contestației sub aspectul presupuselor mesaje electorale, reținând că

aparițiile publice survenite după suspendarea din funcție și pe durata campaniei

electorale pot fi calificate drept promovare continuă a imaginii lui Ion Ceban în

baza funcției anterior deținute, ceea ce contravine spiritului normelor privind

egalitatea de șanse și prevenirea utilizării resurselor administrative, precum și

principiului tratamentului egal în procesul electoral.

prima instanță a constatat că aceasta a fost depusă la 3 septembrie 2025, înregistrată

la 4 septembrie 2025, iar, în temeiul art. 100 alin. (9) din Codul electoral, prin

scrisoarea nr. CEC-8/8808 din 6 septembrie 2025, termenul de examinare a fost

prelungit cu două zile. În consecință, Comisia Electorală Centrală a respectat

integral termenele procedurale și a soluționat contestația cu aplicarea

corespunzătoare a dispozițiilor legale, inclusiv sub aspectul termenului de

examinare.

potrivit cărora contestația nu ar conține declarația pe propria răspundere privind

proveniența legală a probelor: deși regulamentul invocat instituie această obligație

procedurală, el nu prevede o sancțiune expresă pentru nerespectarea ei; prin

urmare, lipsa declarației nu atrage, în sine, inadmisibilitatea contestației, ci, cel

mult, consecințe de natură procedurală.

Comisia Electorală Centrală ar fi emis un act arbitrar, ar fi restrâns drepturi

fundamentale ori ar fi aplicat neîntemeiat instrumente de constrângere. Dimpotrivă,

din circumstanțele expuse rezultă că actul contestat este întemeiat și legal, servind

scopului constituțional al protejării integrității procesului electoral. La emiterea

acestuia, Comisia a aplicat legea în mod obiectiv, cu respectarea principiilor

legalității și proporționalității.

rezonabil și proporțional cu scopul urmărit, neproducând ingerințe excesive în

drepturile candidatului, ci menținând un just echilibru între interesele individuale

și interesul public de garantare a unui proces electoral corect și transparent.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

„Alternativa” și Ion Ceban au depus recurs prin care a solicitat admiterea acestuia,

8

casarea hotărârii Curții de Apel Centru cu emiterea unei noi hotărâri prin care să

fie dispusă anularea Hotărârii nr.3942 din 8 septembrie 2025.

situația de fapt expusă în cererea de chemare în judecată.

esențiale privind egalitatea de tratament și practica contradictorie a CEC și nu a

completat din oficiu probațiunea asupra aspectelor decisive ale cauzei, contrar

obligației prevăzute de art. 219 Cod administrativ.

dosarului („Ivan” în loc de „Ion”), de natură să alimenteze dubii rezonabile privind

imparțialitatea.

avertismentul aplicat ar fi nejustificat: nu se demonstrează un scop legitim atins

prin cea mai puțin intruzivă măsură, în condițiile unui standard probator insuficient

și ale inexistenței unor indicii concrete de folosire a resurselor administrative ori

de exercitare a funcției după suspendare.

POZIȚIA INTIMATEI

poștei electronice Comisia Electorală Centrală a solicitat declararea

inadmisibilității recursului în temeiul art. 246 alin. (2) lit. a1) Cod administrativ,

motivând că nu sunt întrunite criteriile de admisibilitate prevăzute de art. 245¹ Cod

administrativ (nu se indică abateri de la jurisprudența unitară a CSJ, necesitatea

schimbării ori consolidării acesteia, compunere ilegală a instanței, arbitrariu sau

apreciere vădit nerezonabilă a probelor).

apte să atragă controlul de legalitate în calea extraordinară. Pe fondul cauzei, CEC

susține că soluția Curții de Apel Centru a fost întemeiată pe principiile legalității,

proporționalității, egalității în fața legii și securității raporturilor juridice.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în

contencios administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei,

precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul

electoral.

Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva hotărârilor, a

deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

9

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente

examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:

Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor

judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de

3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul

procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

„Alegerile sunt declarate nule dacă în cadrul operațiunilor electorale au fost comise

încălcări ale prezentului cod care au influențat rezultatele votării și atribuirea

mandatelor. Hotărârea cu privire la declararea alegerilor nule se adoptă de către

Comisia Electorală Centrală în baza hotărârilor consiliilor electorale de circumscripție

respective.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau

10

a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la

rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu

au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

constată că decizia motivată a fost comunicată Blocului electoral „Alternativa” și

lui Ion Ceban prin poșta electronică la 18 septembrie 2025, ora 11:10. Cererea de

recurs a fost depusă la 17 septembrie 2025, ora 20:32, iar motivarea recursului a

fost prezentată la 18 septembrie 2025, ora 22:01. În aceste condiții, atât exercitarea,

cât și motivarea recursului s-au realizat în termenul legal prevăzut de art. 245 Cod

administrativ, coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul electoral.

MOTIVAREA INSTANȚEI

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca

primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

11

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

electoral „Alternativa” și Ion Ceban, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu

soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a

legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta

s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv

nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

indicat doar un temei de admisibilitate prevăzute la art. 245¹ alin. (1) lit. a) și d) din

Codul administrativ.

recurenților privind pretinsa contradicție dintre interpretarea legii aplicată în

hotărârea atacată și jurisprudența uniformă a Curții Supreme de Justiție este

neîntemeiată.

conform practicii judiciare constante, fără a se abate de la liniile directoare stabilite

de instanța supremă. Recurenții nu indică în mod concret vreo hotărâre a Curții

Supreme de Justiție cu valoare de precedent obligatoriu (decizie irevocabilă în

recurs, cu caracter de unificare) care să contrazică soluția instanței de fond în

interpretarea normei de drept incidente. Simpla invocare a unei pretinse

neconcordanțe jurisprudențiale, fără a demonstra existența unei jurisprudențe

uniforme și relevante a instanței supreme, nu poate justifica admisibilitatea

recursului în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. a) din Codul administrativ.

demonstreze nu doar existența unei interpretări diferite, ci și caracterul „uniform”

și consolidat al practicii Curții Supreme de Justiție, ceea ce nu se probează în

prezenta cauză. Or, în lipsa unui conflict veritabil între hotărârea atacată și o

jurisprudență stabilă a instanței de recurs, susținerea referitoare la pretinsa

contrarietate devine pur formală și lipsește de fundament.

noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii

nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază

juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă

și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio

instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie

hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor

12

imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea

presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de

judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează

fundamental echitatea procedurii.

probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident

nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția

adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci

doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată

rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod

clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

„Ivan” în loc de „Ion” nu poate fi reținut. Greșeală de natură tehnică nu poate

conduce la desființarea hotărârii pe fond, nu afectează identificarea părții

(identitatea fiind clar determinată prin nume, calitate procesuală și contextul

factual-juridic) și nu a generat vreo limitare a dreptului la apărare.

pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod

determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi

admis.

că, recursul depus de Blocul electoral „Alternativa” și Ion Ceban, conține obiecții

de fapt și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru,

fiind apreciate în mod corespunzător.

dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din Codul

administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia.

recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare

clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul

administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile

se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

13

hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul

acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

14

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Blocul electoral „Alternativa” și Ion

Ceban.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

15