3ra-689/25 — Contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

În data de 20 septembrie 2025, ora 10:25, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Sergiu Lazarencu au depus, prin intermediul poștei electronice, acțiune în contencios administrativ electoral împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Blocul Electoral „Alternativa”, solicitând anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3995 din 17 septembrie 2025 cu privire la contestațiile nr. CEC-10AP/43 și nr. CEC-10AP/45 din 16 septembrie 2025 ale Blocului Electoral „Alternativa” (vol. I, f.d. 2-5). /dosar nr. 3-113/25/ 1.1. În motivarea acțiunii a invocat că, la 16 septembrie 2025, Blocul Electoral „Alternativa” a depus la Comisia Electorală Centrală două contestații împotriva Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și a candidatului la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea acestuia, domnul Sergiu Lazarencu, înregistrate sub nr. CEC-10AP/43 și nr. CEC-10AP/45 din 16 septembrie 2025. 1.

În temeiul art. 28, 29, 44 alin. (4) și art. 80 din Codul administrativ, Comisia Electorală Centrală a decis conexarea contestațiilor și examinarea acestora într-o singură procedură administrativă. 1.

Prin hotărârea nr. 3995 din 17 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a admis parțial contestațiile nr. CEC-10AP/43 și nr. CEC-10AP/45 din 16 septembrie 2025 ale Blocului Electoral „Alternativa” și a aplicat candidatului Sergiu Lazarencu, de pe lista de candidați a Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, sancțiunea avertismentului pentru încălcarea art. 16 alin. (3) lit. a) din Codul electoral. 1.

În opinia reclamanților, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Sergiu Lazarencu, aplicarea unei asemenea sancțiuni, în cadrul unei campanii electorale aflate în plină desfășurare, lezează în mod direct nu doar drepturile unui candidat la funcții elective, fiindu-i imputată o faptă pe care nu a comis-o, ci și drepturile Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, care, în calitate de 1 concurent electoral, are un drept legitim de a-și desemna membrii echipei și de a participa la scrutin în condiții egale și corecte. 1.

În contextul circumstanțelor expuse, reclamanții consideră că acțiunea urmează a fi declarată admisibilă, întrucât aceștia își revendică un drept încălcat, în sensul art. 17 din Codul administrativ, acțiunea a fost introdusă în termenul legal, iar cererea corespunde exigențelor art. 211 și 212 din Codul administrativ. 1.

Cu referire la fondul cauzei, reclamanții Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Sergiu Lazarencu au invocat că, Comisia Electorală Centrală a ignorat atât poziția Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, cât și argumentele candidatului la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea acestuia, Sergiu Lazarencu. 1.

Reclamanții Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Sergiu Lazarencu au considerat că, în cadrul examinării contestațiilor, Comisia Electorală Centrală nu a analizat argumentele lor, prin care s-a explicat că Sergiu Lazarencu nu a exercitat prerogative oficiale, nu a semnat acte oficiale și nu a utilizat instrumente administrative, acesta neaflându-se în exercitarea funcției publice, ceea ce exclude orice invocare a încălcării Codului electoral. Iar, simpla menționare a calității de „ministru” într-o postare pe rețeaua de socializare Facebook nu poate fi asimilată exercitării funcției. Prin urmare, aceasta nu constituie utilizare a resurselor administrative. 1.

Atribuirea calității de „ministru al Mediului” într-o postare pe o rețea socială nu echivalează cu exercitarea efectivă a funcției publice și nu probează încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (3) și art. 70 alin. (6) din Codul electoral. Formularea „ministrul Mediului” reprezintă exclusiv o convenție de limbaj a autorului postării, fără relevanță juridică și fără a reflecta exercitarea atribuțiilor de demnitate publică. 1.

Reclamanții Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Sergiu Lazarencu au notat că, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” nu a negat faptul că, din eroare, într-o postare pe o rețea de socializare s-a utilizat sintagma „ministru al Mediului”, însă administratorul paginii PAS Ciorescu a procedat prompt la editarea textului, pentru a evita orice potențială confuzie sau interpretare eronată. 1.10.Participarea domnului Sergiu Lazarencu la evenimentul din satul Ciorescu a avut loc exclusiv în calitate de candidat și cetățean, iar nu în exercitarea funcției publice. Respectiv, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” nu a utilizat imaginea ministrului Mediului în scop electoral. Iar, în prezenta cauză, nu au fost identificate avantaje materiale sau resurse instituționale utilizate. Simpla menționare a calității de ministru nu echivalează cu folosirea resurselor administrative. 2 1.11.Postarea realizată pe rețeaua de socializare de către subiectul electoral PAS Ciorescu nu a fost efectuată cu rea-credință, ci a rezultat din necunoașterea cadrului legal aplicabil. Gestionarii paginii nu posedă calificare juridică și, prin urmare, nu puteau înțelege pe deplin implicațiile art. 16 alin. (3) din Codul electoral, care prevede suspendarea de drept a funcției publice în cazul candidaților. 1.12.Sancționarea unei persoane pentru simpla menționare eronată a funcției într-o postare pe Facebook ar constitui o măsură disproporționată și ar aduce atingere dreptului constituțional la liberă participare politică. 1.13.Principiile constituționale și standardele internaționale consacră obligația sancționării exclusiv a faptelor concrete, nu a percepțiilor subiective sau a formulelor de adresare. 1.14.Alt argument, invocat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Sergiu Lazarencu în susținerea anulării actului administrativ, vizează contradicțiile din partea motivată a actului emis de autoritatea administrativă. 1.15.Astfel, deși Comisia Electorală Centrală a recunoscut faptul că domnul Sergiu Lazarencu și-a suspendat activitatea de ministru al Mediului, în temeiul art. 16 alin. (3) din Codul electoral și că nu a utilizat în mod ilicit sau abuziv resurse administrative, totuși acesta a fost sancționat pentru acțiuni pe care nu le-a comis. 1.16.O asemenea abordare denotă că hotărârea Comisiei Electorale Centrale a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 29, art. 118 și art. 137 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, întrucât măsura aplicată nu respectă principiul proporționalității, nu este suficient motivată în fapt și contravine principiilor bunei- credințe în exercitarea dreptului discreționar al unei autorități publice. Prin această hotărâre, se restrâng în mod neîntemeiat drepturile fundamentale ale reclamantului de a participa la procesul electoral în condiții egale și echitabile cu ceilalți participanți. 1.17.Reclamanții Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Sergiu Lazarencu au explicat că, în cadrul evenimentului din 12 septembrie 2025, desfășurat în incinta Primăriei satului Ciorescu, domnul Sergiu Lazarencu a acceptat invitația de a participa în calitatea sa de candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, acțiune perfect legală, desfășurată în scopul promovării imaginii partidului și informării publicului cu privire la programul și acțiunile ce urmează a fi realizate în exercitarea mandatului de deputat. Domnul Sergiu Lazarencu nu a utilizat resurse administrative, nu s-a prezentat în calitate de ministru al Mediului, nu a exercitat atribuțiile funcționale aferente acestei funcții și nu a folosit imaginea de ministru în acest scop. În cadrul evenimentului la care a fost invitat, domnul Sergiu Lazarencu, împreună cu un alt candidat, au discutat cu 3 participanții despre principalele probleme cu care se confruntă comunitatea, despre provocările și realizările din ultimii ani, susținând menținerea parcursului european al țării, cu accent pe atragerea proiectelor investiționale pentru dezvoltarea tuturor sferelor și domeniilor de interes social din comuna Ciorescu. 1.18.Reclamanții Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Sergiu Lazarencu au relevat că, Comisia Electorală Centrală a omis faptul că, la stabilirea vinovăției, pârâtul nu a administrat nicio probă (depoziții ale participanților, înregistrări video sau audio) care să demonstreze că prezența sau discursul domnului Sergiu Lazarencu ar fi vizat subiecte ori atribuții legate de poziția de ministru al Mediului. În aceste condiții, afirmațiile potrivit cărora s-ar fi utilizat imaginea unei persoane publice în scop electoral sunt absolut nefondate și pur declarative. 1.19.La fel, reclamanții Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Sergiu Lazarencu au afirmat că, decizia de sancționare adoptată de Comisia Electorală Centrală la 17 septembrie 2025 a fost emisă în lipsa oricărui suport probatoriu care să confirme contrariul. Simpla constatare a participării unei persoane publice la un eveniment electoral, coroborată cu utilizarea de către terți a sintagmei „ministru al Mediului”, nu poate echivala, în lipsa probelor, cu o utilizare nejustificată a imaginii sau cu exercitarea atribuțiilor de ministru. De asemenea, utilizarea sintagmei „ministru al Mediului” într-o postare pe o rețea de socializare nu poate fi imputată direct domnului Sergiu Lazarencu, întrucât acesta nu a fost autorul postării și nici nu a cunoscut despre existența acesteia înainte de publicarea de către administratorii paginii PAS Ciorescu. Ulterior, pentru a evita orice forme de confuzie sau asimilare cu funcția de ministru, textul postării a fost editat. 1.20.Reclamanții Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Sergiu Lazarencu au notat că, lipsa vinovăției domnului Sergiu Lazarencu se probează inclusiv prin declarația pe proprie răspundere, semnată la 18 septembrie 2025 de către administratorul paginii PAS Ciorescu, doamna Ana Manoli, prin care aceasta a confirmat că textele postărilor publicate la 12 și 13 septembrie 2025 nu au fost coordonate sau consimțite în vreun mod de către domnul Sergiu Lazarencu ori de către alte persoane din cadrul Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, iar inițiativa publicării acestora a aparținut exclusiv administratorului paginii. 1.21.Reclamanții Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Sergiu Lazarencu au punctat că, din conținutul actului administrativ contestat se deduce că domnul Sergiu Lazarencu a fost sancționat pentru pretinsa consimțire la utilizarea ilegală a resurselor administrative, fapt care nu corespunde adevărului și nu a fost probat. În acest context, soluția Comisiei Electorale Centrale privind sancționarea candidatului Sergiu Lazarencu pentru o faptă pe care nu a comis-o și la care nu a avut nicio participare este vădit neîntemeiată. Din hotărârea Comisiei Electorale 4 Centrale ar rezulta că orice candidat la alegeri ar putea fi sancționat în urma publicării de către terțe persoane a unor mesaje referitoare la întâlnirile electorale, ceea ce este inadmisibil, întrucât candidatul nu poartă răspundere pentru faptele altora. 1.22.Reclamanții Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Sergiu Lazarencu au menționat că, Comisia Electorală Centrală a ignorat și nu a dat apreciere faptului că postarea dată a fost eliminată integral de pe pagina de socializare a Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, rămânând disponibilă doar varianta rectificată pe pagina PAS Ciorescu. 2. La 20 septembrie 2025, ora 20:41, Blocul electoral „Alternativa”, reprezentat de Alexei Paniș, a depus prin intermediul poștei electronice acțiune în contencios administrativ electoral împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, solicitând anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3995 din 17 septembrie 2025 „Cu privire la contestațiile nr. CEC-10AP/43 și nr. CEC-10AP/45 din 16 septembrie 2025, ale Blocului Electoral „Alternativa”” și obligarea emiterii unui act administrativ individual prin care să fie admise integral contestațiile, cu aplicarea sancțiunii prevăzute la art. 102 alin. (5) din Codul electoral (vol.II f.d. 4-7). /dosar nr.3-115/25/ 2.1. În motivarea acțiunii Blocul electoral „Alternativa” a invocat că, probele administrate confirmă faptul că ministrul Mediului, de fapt, nu s-a suspendat din funcția deținută și continuă să-și exercite efectiv atribuțiile de ministru, iar concomitent desfășoară campania electorală prin participarea la discuții, atât în calitate de reprezentant al Guvernului, cât și în calitate de candidat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Iar pentru nesuspendarea din funcție a candidatului, legiuitorul a prevăzut, cu titlu de sancțiune, anularea înregistrării subiectului electoral. 2.2. În opinia reclamantului Blocul electoral „Alternativa”, această conduită denotă o încălcare gravă a legislației electorale, fiind ignorate prevederile art. 16 alin. (3) și art. 70 alin. (6) din Codul electoral, circumstanțe care atrag răspunderea juridică în temeiul art. 102 din Codul electoral. 2.3. Reclamantul Blocul electoral „Alternativa” a considerat soluția pronunțată de Comisia Electorală Centrală ca fiind ilegală și contrară practicii constante în spețe similare. Iar pretinsa poziție a Comisiei Electorală Centrală că ar respecta principiul proporționalității, de fapt, are drept scop doar crearea unei aparențe de legalitate a activității administrative. 2.4. Reclamantul Blocul electoral „Alternativa” a relevat că, în pct. 42 din hotărârea nr. 3942, Comisia Electorală Centrală a statuat, cu titlu de principiu, că 5 obligația prevăzută de art. 16 alin. (3) din Codul electoral operează cu caracter imperativ și are o dublă dimensiune: de jure, prin emiterea unui act formal de suspendare, și de facto, prin încetarea efectivă a exercitării atribuțiilor, precum și a beneficiilor (drepturilor) aferente funcției. 2.5. Iar, prin hotărârea nr. 3995, Comisia Electorală Centrală a constatat încălcarea obligației prevăzute de art. 16 alin. (3) din Codul electoral în sarcina aceluiași subiect, în trei episoade distincte, de către un subiect care nu se află la prima abatere de acest gen și, reieșind din principiul proporționalității, i-a aplicat cea mai blândă sancțiune, alta decât cea expres prevăzută de lege, respectiv anularea înregistrării. 2.6. Reclamantul Blocul electoral „Alternativa” a considerat că, măsura aplicată de autoritatea publică pârâtă nu este rezonabilă și nu este adecvată pentru atingerea scopului urmărit. Or, există o discrepanță inexplicabilă între sancțiunea stabilită de lege – anularea înregistrării, și măsura aplicată de Comisia Electorală Centrală – avertisment, pentru trei încălcări comise de o persoană în privința căreia a mai fost constatată anterior o asemenea abatere. Maniera de acțiune a Comisiei Electorale Centrale denotă o sfidare evidentă a normelor de drept și o conduită care, în mod aparent, urmărește asigurarea impunității unui subiect electoral bine definit. 2.7. În susținerea poziției sale, reclamantul Blocul electoral „Alternativa” a făcut referire la hotărârea nr. 3942 din 8 septembrie 2025, într-o speță esențialmente similară, dar care nu a vizat subiecți electorali protejați de Comisia Electorală Centrală, prin care autoritatea competentă a statuat că, pentru o primă abatere de acest gen, ar fi rezonabil și proporțional să se limiteze la aplicarea sancțiunii avertismentului în privința candidatului. 2.8. În opinia reclamantului Blocul electoral „Alternativa”, circumstanțele descrise mai sus confirmă încălcarea principiului egalității de tratament, or, art. 23 alin. (1) și (2) din Codul electoral stipulează că autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze cu respectarea principiului egalității și nediscriminării. Autoritățile publice și instanțele judecătorești sunt obligate să trateze în mod egal persoanele aflate în situații similare, iar orice diferență de tratament trebuie să fie justificată în mod obiectiv.

În consolidarea soluției, cu referire la fondul acțiunilor, instanța de fond a reținut că, prin hotărârea nr. 3995 din 17 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a constatat încălcarea de către candidatul desemnat Sergiu Lazarencu a prevederilor art. 16 alin. (3) lit. a) din Codul electoral, prin consimțirea ca funcția deținută să fie valorificată indirect în promovarea sa electorală. În acest sens, 7 Comisia Electorală Centrală a constatat că participarea reclamantului Sergiu Lazarencu, în calitate de ministru, la o întâlnire cu cetățenii din comuna Ciorescu a fost menționată pe pagina din rețeaua socială Facebook a organizației teritoriale din comuna Ciorescu a Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”. Totodată, autoritatea publică pârâtă nu a reținut utilizarea resurselor administrative de către candidatul Sergiu Lazarencu, ci a apreciat existența unei favorizări sau a unui consimțământ la utilizarea ilegală a resurselor administrative prin intermediul postărilor efectuate de persoanele care administrează pagina de Facebook „PAS Ciorescu”, în beneficiul candidatului.

În acest sens, Curtea de Apel Centru a remarcat că, postările efectuate pe pagina de Facebook „PAS Ciorescu” nu pot fi imputate reclamantului Sergiu Lazarencu. Or, administrarea acestei pagini nu revine candidatului desemnat Sergiu Lazarencu, iar pentru a putea atrage răspunderea candidatului ar fi necesară existența unor dovezi pertinente că acesta a dispus, a solicitat ori a consimțit în mod expres publicarea mențiunilor contestate. Iar, atribuirea automată a responsabilității pentru acțiunile terților în sarcina candidatului desemnat contravine principiului răspunderii personale.

La caz, prin declarația pe proprie răspundere din 19 septembrie 2025 a doamnei Ana Manoli, administratoare a paginii „PAS Ciorescu”, se atestă că postările din 5, 12, 13 și 14 septembrie 2025 au fost efectuate fără consultarea sau coordonarea prealabilă cu domnul Sergiu Lazarencu, asumându-și integral responsabilitatea pentru acestea și confirmând cele declarate prin semnătură.

Astfel, Curtea de Apel Centru a conchis că, în ceea ce privește obligația de suspendare instituită de art. 16 alin. (3) lit. a) din Codul electoral, candidatul desemnat Sergiu Lazarencu a respectat atât dimensiunea de jure, cât și pe cea de facto. Suspendarea de jure s-a realizat prin emiterea Deciziei prim-ministrului Republicii Moldova nr. 167 din 25 august 2025, iar suspendarea de facto s-a materializat prin încetarea efectivă a exercitării atribuțiilor aferente funcției ministeriale.

Curtea de Apel Centru a apreciat ca fiind lipsit de suport probatoriu argumentul Comisiei Electorale Centrale, potrivit căruia menționarea calității de ministru ar reprezenta o „favorizare” sau un „consimțământ” din partea candidatului la utilizarea imaginii sale oficiale. Or, la materialele cauzei lipse probe care să ateste că reclamantul Sergiu Lazarencu ar fi dispus, solicitat ori acceptat în mod expres publicarea respectivelor postări. Responsabilitatea pentru conținutul paginii de Facebook „PAS Ciorescu” revine exclusiv administratorilor acesteia, iar orice imputare a conduitei lor în sarcina candidatului presupune existența unei legături cauzale și a unei dovezi de implicare, aspecte care nu au fost demonstrate. 8

Curtea de Apel Centru a notat că, din momentul suspendării dispuse prin actul prim-ministrului, candidatul desemnat Sergiu Lazarencu a încetat să exercite atribuții aferente funcției de ministru al Mediului și nu a mai beneficiat de prerogativele, avantajele sau resursele care decurg din această calitate oficială. În aceste condiții, obligația de suspendare impusă de art. 16 alin. (3) lit. a) din Codul electoral a fost respectată integral, atât sub aspect formal (de jure), prin existența actului juridic de suspendare, cât și sub aspect factual (de facto), prin abținerea de la exercitarea atribuțiilor și utilizarea resurselor funcției.

În această ordine de idei, Curtea de Apel Centru a ajuns la concluzia că, sancționarea reclamantului Sergiu Lazarencu cu avertisment de către Comisia Electorală Centrală este eronată și lipsită de temei legal. Or, acesta și-a suspendat activitatea din funcția de ministru conform cerințelor art. 16 alin. (3) lit. a) din Codul electoral, nu a exercitat prerogativele aferente funcției pe durata campaniei electorale, iar postările contestate au fost efectuate independent de către administratorii paginii de Facebook „PAS Ciorescu”, fără implicarea ori consimțământul său. În aceste condiții, lipsind elementele imputabilității personale, aplicarea sancțiunii apare ca nejustificată și contrară principiilor legalității și răspunderii individuale.

Curtea de Apel Centru a considerat că menționarea pe pagina de Facebook a organizației teritoriale „PAS Ciorescu” a calității de ministru a reclamantului Sergiu Lazarencu, în ipostaza sa de candidat desemnat, de către administratorii paginii enunțate, nu întrunește elementele constitutive ale utilizării unei resurse administrative în sensul art. 70 alin. (6) din Codul electoral de către reclamantul Sergiu Lazarencu. Norma legală vizează exclusiv folosirea efectivă, de către candidat, a bunurilor, echipamentelor, mijloacelor ori altor resurse aparținând instituțiilor publice. Or, în prezenta cauză, nu s-a constatat implicarea unor resurse publice, financiare sau logistice, în sprijinul reclamantului. În consecință, nu poate fi reținută existența unei utilizări interzise a resurselor administrative în sarcina reclamantului Sergiu Lazarencu.

Subsecvent, având în vedere că, la caz, nu a fost demonstrată nesuspendarea din funcție a candidatului și nici utilizarea resurselor administrative, Curtea de Apel Centru a apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele Blocului electoral „Alternativa”, care și-a manifestat dezacordul cu sancțiunea aplicată candidatului Sergiu Lazarencu și care a susținut că, la caz, urmează a fi aplicată sancțiunea prevăzută de art. 102 alin. (5) lit. d) din Codul electoral – anularea înregistrării. 9

Recurentul a indicat că a depus la Comisia Electorală Centrală trei contestații împotriva Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și a candidatului la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea acestuia, Sergiu Lazarencu, înregistrată sub nr. CEC-10AP/36 din 12 septembrie 2025; înregistrată sub nr. CEC-10AP/43 din 16 septembrie 2025; înregistrată sub nr. CEC-10AP/45 din 16 septembrie 2025.

Prin contestațiile înaintate au fost sesizate consecutiv, în intervalul 12 – 16 septembrie 2025, mai multe acțiuni ilegale admise de aceeași subiecți electorali: concurentul electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și candidatul la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea acestuia, Sergiu Lazarencu.

Recurentul a menționat că, deși, Comisia Electorală Centrală a fixat examinarea acestora în aceeași ședință din 17 septembrie 2025, a decis să examineze separat contestația înregistrată sub nr. CEC-10AP/36 din 12 septembrie 2025, adoptând hotărârea nr. 3994. Totodată, în altă procedură administrativă, a comasat în procedură unică examinarea contestațiilor nr. CEC-10AP/43 din 16 septembrie 2025 și nr. CEC-10AP/45 din 16 septembrie 2025, adoptând hotărârea nr. 3995, chiar dacă în ordinea de zi a ședinței era fixată examinarea consecutivă a acestor subiecte. 10

În opinia recurentului, Comisia Electorală Centrală premeditat a dispus examinarea separată a primei contestații, după care le-a comasat pe celelalte două, pentru a eluda astfel din gravitatea faptelor de încălcare sesizate.

Recurenta a evocat că, solicitările invocate în cele trei contestații vizau aceeași subiecți electorali și se refereau la sancționarea faptelor ilegale de utilizare a resurselor administrative prin utilizarea funcției de ministru la întruniri organizate în campania electorală. Deși, Comisia Electorală Centrală a constatat încălcarea prevederilor art. 16 alin. (3) din Codul electoral în toate trei cazuri, pentru încălcarea cărora legiuitorul a prevăzut sancțiuni proporționale gravității admiterii unor asemenea încălcări precum anularea înregistrării subiectului electoral, totuși, în rezultatul examinării spețelor s-a limitat la aplicarea în primul caz a unei sancțiuni inexistente și neprevăzute de cadrul legal – „atenționare”, iar la celelalte două situații examinate în procedură comasată a aplicat sancțiunea – „avertisment”. Însă, cadrul legal prevede clar aplicarea unei alte sancțiuni proporționale gravității încălcării, și anume „anularea înregistrării”.

Recurentul a afirmat că, măsura aplicată de autoritatea publică pârâtă nu este rezonabilă și nu este adecvată pentru atingerea scopului urmărit, deoarece există o discrepanță inexplicabilă între sancțiunea stabilită de lege anularea înregistrării, și măsura aplicată de Comisia Electorală Centrală – avertisment, pentru trei încălcări comise de o persoană în privința căreia a mai fost constatată anterior o asemenea abatere.

La fel, recurentul a menționat că instanța de judecată nu a ținut cont de hotărârea nr. 3942 din 8 septembrie 2025, într-o speță esențialmente similară, dar care nu a vizat subiecți electorali protejați de Comisia Electorală Centrală și în care autoritatea competentă a statuat că, pentru o primă abatere de acest gen, ar fi rezonabil și proporțional să se limiteze la aplicarea sancțiunii avertismentului în privința candidatului.

În opinia recurentului, circumstanțele descrise mai sus confirmă încălcarea principiului egalității de tratament, întrucât art. 23 alin. (1) și (2) din Codul electoral prevede că autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze cu respectarea principiului egalității și nediscriminării. Autoritățile publice și instanțele judecătorești sunt obligate să trateze în mod egal persoanele aflate în situații similare, iar orice diferență de tratament trebuie să fie justificată în mod obiectiv.

Deși intimaților Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Sergiu Lazarencu le-a fost notificată copia recursului motivat depus de Blocul electoral „Alternativa”, reprezentat de Alexei Paniș, împotriva hotărârii din 22 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, aceștia nu au făcut uz de dreptul lor procedural de a depune referințe, în care să-și expună poziția procesuală.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4), alin. (2) și (3) din Codul electoral nr. 325/2022: „(1) În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: 4) Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale. (2) Acțiunea în contencios administrativ înaintată la instanța de judecată competentă se examinează în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Codului administrativ. (3) În perioada electorală, programul instanțelor de judecată se organizează în așa fel încât contestațiile să poată fi depuse și examinate fără întârziere.” 12

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022: „(1) În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art. 101 alin. (6) din Codul electoral nr. 325/2022: „Instanțele judecătorești adoptă și pronunță hotărâri și decizii, precum și emit încheieri în conformitate cu prevederile Codului administrativ și ale Codului de procedură civilă.”

Art. 193 alin. (3) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

Art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de Blocul electoral „Alternativa”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Blocul electoral „Alternativa”, în susținerea recursului a indicat temeiul de admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1) lit. a) și d) din Codul administrativ.

Cu referire la argumentul recurentului precum că interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, instanța de recurs, menționează, că art. 2451 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ se referă la faptul că un recurs este admisibil dacă interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Blocul electoral „Alternativa”, deși a invocat acest temei de admisibilitate a recursului, nu a indicat în mod clar de ce interpretarea legii din hotărârea instanței 14 este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. De asemenea, nu se menționează nicio decizie a Curții Supreme de Justiție care ar da o altă interpretare Codului electoral sau altor aspecte de drept invocate în recurs, nefiind constatate nici de instanța de recurs. Prin urmare, în latura dată recursul este unul vădit neîntemeiat.

Referitor temeiul invocat de la art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr. 246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, în această categorie intră hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis.

Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de Blocul electoral „Alternativa” conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.

Criticile recurentului, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia. Deci, recursul depus de către Blocul electoral „Alternativa” nu susține filtrul admisibilității. 15

Pe latura procesuală a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție mai reține că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 din Convenție.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat de Curtea de apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile 16 CtEDO Golder c. Regatului Unit, 1975, § 38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, § 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, § 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, § 45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §§ 31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Blocul electoral „Alternativa”, reprezentat de Alexei Paniș. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 17