3ra-689/25 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-689/25 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Blocul

electoral „Alternativa”, reprezentat de Alexei Paniș,

în cauza de contencios administrativ electoral intentată la cererea de chemare

în judecată depusă de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și de Sergiu

Lazarencu împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Blocul Electoral

„Alternativa”, cu privire la anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3995

din 17 septembrie 2025, și

la acțiunea în contencios administrativ electoral depusă de Blocul Electoral

„Alternativa” împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic „Partidul

Acțiune și Solidaritate” cu privire la anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale

nr. 3995 din 17 septembrie 2025 și obligarea emiterii unui act administrativ

individual,

împotriva hotărârii din 22 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 3ra-689/25

nr. PIGD 2-25134923-01-3ra-26092025)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ. Dezacordul

recurentului cu decizia primei instanțe nu constituie un temei de casare a ei.

Curtea de Apel Centru – jud. Gh. Mîra, A. Bostan, A. Cașcaval

27 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Blocul

electoral „Alternativa”, reprezentat de Alexei Paniș,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Acțiune și Solidaritate” și Sergiu Lazarencu au depus, prin intermediul poștei

electronice, acțiune în contencios administrativ electoral împotriva Comisiei

Electorale Centrale, terț Blocul Electoral „Alternativa”, solicitând anularea hotărârii

Comisiei Electorale Centrale nr. 3995 din 17 septembrie 2025 cu privire la

contestațiile nr. CEC-10AP/43 și nr. CEC-10AP/45 din 16 septembrie 2025 ale

Blocului Electoral „Alternativa” (vol. I, f.d. 2-5). /dosar nr. 3-113/25/

1.1. În motivarea acțiunii a invocat că, la 16 septembrie 2025, Blocul Electoral

„Alternativa” a depus la Comisia Electorală Centrală două contestații împotriva

Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și a candidatului la funcția de

deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea acestuia, domnul Sergiu

Lazarencu, înregistrate sub nr. CEC-10AP/43 și nr. CEC-10AP/45 din 16 septembrie

2025.

1.2. În temeiul art. 28, 29, 44 alin. (4) și art. 80 din Codul administrativ,

Comisia Electorală Centrală a decis conexarea contestațiilor și examinarea acestora

într-o singură procedură administrativă.

1.3. Prin hotărârea nr. 3995 din 17 septembrie 2025, Comisia Electorală

Centrală a admis parțial contestațiile nr. CEC-10AP/43 și nr. CEC-10AP/45 din 16

septembrie 2025 ale Blocului Electoral „Alternativa” și a aplicat candidatului Sergiu

Lazarencu, de pe lista de candidați a Partidului Politic „Partidul Acțiune și

Solidaritate”, sancțiunea avertismentului pentru încălcarea art. 16 alin. (3) lit. a) din

Codul electoral.

1.4. În opinia reclamanților, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”

și Sergiu Lazarencu, aplicarea unei asemenea sancțiuni, în cadrul unei campanii

electorale aflate în plină desfășurare, lezează în mod direct nu doar drepturile unui

candidat la funcții elective, fiindu-i imputată o faptă pe care nu a comis-o, ci și

drepturile Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, care, în calitate de

1

concurent electoral, are un drept legitim de a-și desemna membrii echipei și de a

participa la scrutin în condiții egale și corecte.

1.5. În contextul circumstanțelor expuse, reclamanții consideră că acțiunea

urmează a fi declarată admisibilă, întrucât aceștia își revendică un drept încălcat, în

sensul art. 17 din Codul administrativ, acțiunea a fost introdusă în termenul legal,

iar cererea corespunde exigențelor art. 211 și 212 din Codul administrativ.

1.6. Cu referire la fondul cauzei, reclamanții Partidul Politic „Partidul Acțiune

și Solidaritate” și Sergiu Lazarencu au invocat că, Comisia Electorală Centrală a

ignorat atât poziția Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, cât și

argumentele candidatului la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova

din partea acestuia, Sergiu Lazarencu.

1.7. Reclamanții Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Sergiu

Lazarencu au considerat că, în cadrul examinării contestațiilor, Comisia Electorală

Centrală nu a analizat argumentele lor, prin care s-a explicat că Sergiu Lazarencu nu

a exercitat prerogative oficiale, nu a semnat acte oficiale și nu a utilizat instrumente

administrative, acesta neaflându-se în exercitarea funcției publice, ceea ce exclude

orice invocare a încălcării Codului electoral. Iar, simpla menționare a calității de

„ministru” într-o postare pe rețeaua de socializare Facebook nu poate fi asimilată

exercitării funcției. Prin urmare, aceasta nu constituie utilizare a resurselor

administrative.

1.8. Atribuirea calității de „ministru al Mediului” într-o postare pe o rețea

socială nu echivalează cu exercitarea efectivă a funcției publice și nu probează

încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (3) și art. 70 alin. (6) din Codul electoral.

Formularea „ministrul Mediului” reprezintă exclusiv o convenție de limbaj a

autorului postării, fără relevanță juridică și fără a reflecta exercitarea atribuțiilor de

demnitate publică.

1.9. Reclamanții Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Sergiu

Lazarencu au notat că, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” nu a negat

faptul că, din eroare, într-o postare pe o rețea de socializare s-a utilizat sintagma

„ministru al Mediului”, însă administratorul paginii PAS Ciorescu a procedat prompt

la editarea textului, pentru a evita orice potențială confuzie sau interpretare eronată.

1.10.Participarea domnului Sergiu Lazarencu la evenimentul din satul Ciorescu

a avut loc exclusiv în calitate de candidat și cetățean, iar nu în exercitarea funcției

publice. Respectiv, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” nu a utilizat

imaginea ministrului Mediului în scop electoral. Iar, în prezenta cauză, nu au fost

identificate avantaje materiale sau resurse instituționale utilizate. Simpla menționare

a calității de ministru nu echivalează cu folosirea resurselor administrative.

2

1.11.Postarea realizată pe rețeaua de socializare de către subiectul electoral

PAS Ciorescu nu a fost efectuată cu rea-credință, ci a rezultat din necunoașterea

cadrului legal aplicabil. Gestionarii paginii nu posedă calificare juridică și, prin

urmare, nu puteau înțelege pe deplin implicațiile art. 16 alin. (3) din Codul electoral,

care prevede suspendarea de drept a funcției publice în cazul candidaților.

1.12.Sancționarea unei persoane pentru simpla menționare eronată a funcției

într-o postare pe Facebook ar constitui o măsură disproporționată și ar aduce atingere

dreptului constituțional la liberă participare politică.

1.13.Principiile constituționale și standardele internaționale consacră obligația

sancționării exclusiv a faptelor concrete, nu a percepțiilor subiective sau a

formulelor de adresare.

1.14.Alt argument, invocat de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”

și Sergiu Lazarencu în susținerea anulării actului administrativ, vizează

contradicțiile din partea motivată a actului emis de autoritatea administrativă.

1.15.Astfel, deși Comisia Electorală Centrală a recunoscut faptul că domnul

Sergiu Lazarencu și-a suspendat activitatea de ministru al Mediului, în temeiul

art. 16 alin. (3) din Codul electoral și că nu a utilizat în mod ilicit sau abuziv resurse

administrative, totuși acesta a fost sancționat pentru acțiuni pe care nu le-a comis.

1.16.O asemenea abordare denotă că hotărârea Comisiei Electorale Centrale a

fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 29, art. 118 și art. 137 alin. (1) și (2) din

Codul administrativ, întrucât măsura aplicată nu respectă principiul

proporționalității, nu este suficient motivată în fapt și contravine principiilor bunei-

credințe în exercitarea dreptului discreționar al unei autorități publice. Prin această

hotărâre, se restrâng în mod neîntemeiat drepturile fundamentale ale reclamantului

de a participa la procesul electoral în condiții egale și echitabile cu ceilalți

participanți.

1.17.Reclamanții Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Sergiu

Lazarencu au explicat că, în cadrul evenimentului din 12 septembrie 2025,

desfășurat în incinta Primăriei satului Ciorescu, domnul Sergiu Lazarencu a acceptat

invitația de a participa în calitatea sa de candidat la funcția de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova, acțiune perfect legală, desfășurată în scopul promovării

imaginii partidului și informării publicului cu privire la programul și acțiunile ce

urmează a fi realizate în exercitarea mandatului de deputat. Domnul Sergiu

Lazarencu nu a utilizat resurse administrative, nu s-a prezentat în calitate de ministru

al Mediului, nu a exercitat atribuțiile funcționale aferente acestei funcții și nu a

folosit imaginea de ministru în acest scop. În cadrul evenimentului la care a fost

invitat, domnul Sergiu Lazarencu, împreună cu un alt candidat, au discutat cu

3

participanții despre principalele probleme cu care se confruntă comunitatea, despre

provocările și realizările din ultimii ani, susținând menținerea parcursului european

al țării, cu accent pe atragerea proiectelor investiționale pentru dezvoltarea tuturor

sferelor și domeniilor de interes social din comuna Ciorescu.

1.18.Reclamanții Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Sergiu

Lazarencu au relevat că, Comisia Electorală Centrală a omis faptul că, la stabilirea

vinovăției, pârâtul nu a administrat nicio probă (depoziții ale participanților,

înregistrări video sau audio) care să demonstreze că prezența sau discursul domnului

Sergiu Lazarencu ar fi vizat subiecte ori atribuții legate de poziția de ministru al

Mediului. În aceste condiții, afirmațiile potrivit cărora s-ar fi utilizat imaginea unei

persoane publice în scop electoral sunt absolut nefondate și pur declarative.

1.19.La fel, reclamanții Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și

Sergiu Lazarencu au afirmat că, decizia de sancționare adoptată de Comisia

Electorală Centrală la 17 septembrie 2025 a fost emisă în lipsa oricărui suport

probatoriu care să confirme contrariul. Simpla constatare a participării unei persoane

publice la un eveniment electoral, coroborată cu utilizarea de către terți a sintagmei

„ministru al Mediului”, nu poate echivala, în lipsa probelor, cu o utilizare

nejustificată a imaginii sau cu exercitarea atribuțiilor de ministru. De asemenea,

utilizarea sintagmei „ministru al Mediului” într-o postare pe o rețea de socializare

nu poate fi imputată direct domnului Sergiu Lazarencu, întrucât acesta nu a fost

autorul postării și nici nu a cunoscut despre existența acesteia înainte de publicarea

de către administratorii paginii PAS Ciorescu. Ulterior, pentru a evita orice forme

de confuzie sau asimilare cu funcția de ministru, textul postării a fost editat.

1.20.Reclamanții Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Sergiu

Lazarencu au notat că, lipsa vinovăției domnului Sergiu Lazarencu se probează

inclusiv prin declarația pe proprie răspundere, semnată la 18 septembrie 2025 de

către administratorul paginii PAS Ciorescu, doamna Ana Manoli, prin care aceasta

a confirmat că textele postărilor publicate la 12 și 13 septembrie 2025 nu au fost

coordonate sau consimțite în vreun mod de către domnul Sergiu Lazarencu ori de

către alte persoane din cadrul Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, iar

inițiativa publicării acestora a aparținut exclusiv administratorului paginii.

1.21.Reclamanții Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Sergiu

Lazarencu au punctat că, din conținutul actului administrativ contestat se deduce că

domnul Sergiu Lazarencu a fost sancționat pentru pretinsa consimțire la utilizarea

ilegală a resurselor administrative, fapt care nu corespunde adevărului și nu a fost

probat. În acest context, soluția Comisiei Electorale Centrale privind sancționarea

candidatului Sergiu Lazarencu pentru o faptă pe care nu a comis-o și la care nu a

avut nicio participare este vădit neîntemeiată. Din hotărârea Comisiei Electorale

4

Centrale ar rezulta că orice candidat la alegeri ar putea fi sancționat în urma

publicării de către terțe persoane a unor mesaje referitoare la întâlnirile electorale,

ceea ce este inadmisibil, întrucât candidatul nu poartă răspundere pentru faptele

altora.

1.22.Reclamanții Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Sergiu

Lazarencu au menționat că, Comisia Electorală Centrală a ignorat și nu a dat

apreciere faptului că postarea dată a fost eliminată integral de pe pagina de

socializare a Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, rămânând

disponibilă doar varianta rectificată pe pagina PAS Ciorescu.

reprezentat de Alexei Paniș, a depus prin intermediul poștei electronice acțiune în

contencios administrativ electoral împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț

Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, solicitând anularea hotărârii

Comisiei Electorale Centrale nr. 3995 din 17 septembrie 2025 „Cu privire la

contestațiile nr. CEC-10AP/43 și nr. CEC-10AP/45 din 16 septembrie 2025, ale

Blocului Electoral „Alternativa”” și obligarea emiterii unui act administrativ

individual prin care să fie admise integral contestațiile, cu aplicarea sancțiunii

prevăzute la art. 102 alin. (5) din Codul electoral (vol.II f.d. 4-7). /dosar nr.3-115/25/

2.1. În motivarea acțiunii Blocul electoral „Alternativa” a invocat că, probele

administrate confirmă faptul că ministrul Mediului, de fapt, nu s-a suspendat din

funcția deținută și continuă să-și exercite efectiv atribuțiile de ministru, iar

concomitent desfășoară campania electorală prin participarea la discuții, atât în

calitate de reprezentant al Guvernului, cât și în calitate de candidat la alegerile

parlamentare din 28 septembrie 2025. Iar pentru nesuspendarea din funcție a

candidatului, legiuitorul a prevăzut, cu titlu de sancțiune, anularea înregistrării

subiectului electoral.

2.2. În opinia reclamantului Blocul electoral „Alternativa”, această conduită

denotă o încălcare gravă a legislației electorale, fiind ignorate prevederile art. 16

alin. (3) și art. 70 alin. (6) din Codul electoral, circumstanțe care atrag răspunderea

juridică în temeiul art. 102 din Codul electoral.

2.3. Reclamantul Blocul electoral „Alternativa” a considerat soluția

pronunțată de Comisia Electorală Centrală ca fiind ilegală și contrară practicii

constante în spețe similare. Iar pretinsa poziție a Comisiei Electorală Centrală că ar

respecta principiul proporționalității, de fapt, are drept scop doar crearea unei

aparențe de legalitate a activității administrative.

2.4. Reclamantul Blocul electoral „Alternativa” a relevat că, în pct. 42 din

hotărârea nr. 3942, Comisia Electorală Centrală a statuat, cu titlu de principiu, că

5

obligația prevăzută de art. 16 alin. (3) din Codul electoral operează cu caracter

imperativ și are o dublă dimensiune: de jure, prin emiterea unui act formal de

suspendare, și de facto, prin încetarea efectivă a exercitării atribuțiilor, precum și a

beneficiilor (drepturilor) aferente funcției.

2.5. Iar, prin hotărârea nr. 3995, Comisia Electorală Centrală a constatat

încălcarea obligației prevăzute de art. 16 alin. (3) din Codul electoral în sarcina

aceluiași subiect, în trei episoade distincte, de către un subiect care nu se află la

prima abatere de acest gen și, reieșind din principiul proporționalității, i-a aplicat cea

mai blândă sancțiune, alta decât cea expres prevăzută de lege, respectiv anularea

înregistrării.

2.6. Reclamantul Blocul electoral „Alternativa” a considerat că, măsura

aplicată de autoritatea publică pârâtă nu este rezonabilă și nu este adecvată pentru

atingerea scopului urmărit. Or, există o discrepanță inexplicabilă între sancțiunea

stabilită de lege – anularea înregistrării, și măsura aplicată de Comisia Electorală

Centrală – avertisment, pentru trei încălcări comise de o persoană în privința căreia

a mai fost constatată anterior o asemenea abatere. Maniera de acțiune a Comisiei

Electorale Centrale denotă o sfidare evidentă a normelor de drept și o conduită care,

în mod aparent, urmărește asigurarea impunității unui subiect electoral bine definit.

2.7. În susținerea poziției sale, reclamantul Blocul electoral „Alternativa” a

făcut referire la hotărârea nr. 3942 din 8 septembrie 2025, într-o speță esențialmente

similară, dar care nu a vizat subiecți electorali protejați de Comisia Electorală

Centrală, prin care autoritatea competentă a statuat că, pentru o primă abatere de

acest gen, ar fi rezonabil și proporțional să se limiteze la aplicarea sancțiunii

avertismentului în privința candidatului.

2.8. În opinia reclamantului Blocul electoral „Alternativa”, circumstanțele

descrise mai sus confirmă încălcarea principiului egalității de tratament, or, art. 23

alin. (1) și (2) din Codul electoral stipulează că autoritățile publice și instanțele de

judecată competente trebuie să acționeze cu respectarea principiului egalității și

nediscriminării. Autoritățile publice și instanțele judecătorești sunt obligate să

trateze în mod egal persoanele aflate în situații similare, iar orice diferență de

tratament trebuie să fie justificată în mod obiectiv.

ASPECTE DE PROCEDURĂ

contencios administrativ nr. 3-115/25, intentată la acțiunea depusă de Blocul

electoral „Alternativa” împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Partidul Politic

„Partidul Acțiune și Solidaritate”, cu privire la anularea hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 3995 din 17 septembrie 2025 și obligarea emiterii unui act administrativ

6

individual, a fost transmisă spre conexare la cauza de contencios administrativ nr. 3-

113/25, intentată la acțiunea depusă de Partidul Politic „Partidul Acțiune și

Solidaritate” și de Sergiu Lazarencu împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț

Blocul electoral „Alternativa”, cu privire la anularea aceleiași hotărâri.

dispus conexarea, într-un singur proces, a cauzei de contencios administrativ inițiate

la acțiunea depusă de Blocul electoral „Alternativa” împotriva Comisiei Electorale

Centrale, terț Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, cu privire la anularea

hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3995 din 17 septembrie 2025 și obligarea

emiterii unui act administrativ individual (dosarul nr. 3-115/25), la cauza de

contencios administrativ inițiată la acțiunea depusă de Partidul Politic „Partidul

Acțiune și Solidaritate” și de Sergiu Lazarencu împotriva Comisiei Electorale

Centrale, terț Blocul electoral „Alternativa”, cu privire la anularea hotărârii Comisiei

Electorale Centrale nr. 3995 din 17 septembrie 2025 (dosarul nr. 3-113/25).

25134923-02-3-20092025-1).

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

parțial acțiunea în contencios administrativ electoral depusă de Partidul Politic

„Partidul Acțiune și Solidaritate” și de Sergiu Lazarencu.

septembrie 2025 în partea ce ține de aplicarea candidatului Sergiu Lazarencu, de pe

lista de candidați a Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, a sancțiunii

avertismentului pentru încălcarea art. 16 alin. (3) lit. a) din Codul electoral.

și de Sergiu Lazarencu s-a respins ca neîntemeiată.

depusă de Blocul electoral „Alternativa” împotriva Comisiei Electorale Centrale,

terț Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, cu privire la anularea hotărârii

Comisiei Electorale Centrale nr. 3995 din 17 septembrie 2025 și obligarea emiterii

unui act administrativ individual.

reținut că, prin hotărârea nr. 3995 din 17 septembrie 2025, Comisia Electorală

Centrală a constatat încălcarea de către candidatul desemnat Sergiu Lazarencu a

prevederilor art. 16 alin. (3) lit. a) din Codul electoral, prin consimțirea ca funcția

deținută să fie valorificată indirect în promovarea sa electorală. În acest sens,

7

Comisia Electorală Centrală a constatat că participarea reclamantului Sergiu

Lazarencu, în calitate de ministru, la o întâlnire cu cetățenii din comuna Ciorescu a

fost menționată pe pagina din rețeaua socială Facebook a organizației teritoriale din

comuna Ciorescu a Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”. Totodată,

autoritatea publică pârâtă nu a reținut utilizarea resurselor administrative de către

candidatul Sergiu Lazarencu, ci a apreciat existența unei favorizări sau a unui

consimțământ la utilizarea ilegală a resurselor administrative prin intermediul

postărilor efectuate de persoanele care administrează pagina de Facebook „PAS

Ciorescu”, în beneficiul candidatului.

pagina de Facebook „PAS Ciorescu” nu pot fi imputate reclamantului Sergiu

Lazarencu. Or, administrarea acestei pagini nu revine candidatului desemnat Sergiu

Lazarencu, iar pentru a putea atrage răspunderea candidatului ar fi necesară existența

unor dovezi pertinente că acesta a dispus, a solicitat ori a consimțit în mod expres

publicarea mențiunilor contestate. Iar, atribuirea automată a responsabilității pentru

acțiunile terților în sarcina candidatului desemnat contravine principiului răspunderii

personale.

doamnei Ana Manoli, administratoare a paginii „PAS Ciorescu”, se atestă că

postările din 5, 12, 13 și 14 septembrie 2025 au fost efectuate fără consultarea sau

coordonarea prealabilă cu domnul Sergiu Lazarencu, asumându-și integral

responsabilitatea pentru acestea și confirmând cele declarate prin semnătură.

suspendare instituită de art. 16 alin. (3) lit. a) din Codul electoral, candidatul

desemnat Sergiu Lazarencu a respectat atât dimensiunea de jure, cât și pe cea de

facto. Suspendarea de jure s-a realizat prin emiterea Deciziei prim-ministrului

Republicii Moldova nr. 167 din 25 august 2025, iar suspendarea de facto s-a

materializat prin încetarea efectivă a exercitării atribuțiilor aferente funcției

ministeriale.

argumentul Comisiei Electorale Centrale, potrivit căruia menționarea calității de

ministru ar reprezenta o „favorizare” sau un „consimțământ” din partea candidatului

la utilizarea imaginii sale oficiale. Or, la materialele cauzei lipse probe care să ateste

că reclamantul Sergiu Lazarencu ar fi dispus, solicitat ori acceptat în mod expres

publicarea respectivelor postări. Responsabilitatea pentru conținutul paginii de

Facebook „PAS Ciorescu” revine exclusiv administratorilor acesteia, iar orice

imputare a conduitei lor în sarcina candidatului presupune existența unei legături

cauzale și a unei dovezi de implicare, aspecte care nu au fost demonstrate.

8

actul prim-ministrului, candidatul desemnat Sergiu Lazarencu a încetat să exercite

atribuții aferente funcției de ministru al Mediului și nu a mai beneficiat de

prerogativele, avantajele sau resursele care decurg din această calitate oficială. În

aceste condiții, obligația de suspendare impusă de art. 16 alin. (3) lit. a) din Codul

electoral a fost respectată integral, atât sub aspect formal (de jure), prin existența

actului juridic de suspendare, cât și sub aspect factual (de facto), prin abținerea de la

exercitarea atribuțiilor și utilizarea resurselor funcției.

sancționarea reclamantului Sergiu Lazarencu cu avertisment de către Comisia

Electorală Centrală este eronată și lipsită de temei legal. Or, acesta și-a suspendat

activitatea din funcția de ministru conform cerințelor art. 16 alin. (3) lit. a) din Codul

electoral, nu a exercitat prerogativele aferente funcției pe durata campaniei

electorale, iar postările contestate au fost efectuate independent de către

administratorii paginii de Facebook „PAS Ciorescu”, fără implicarea ori

consimțământul său. În aceste condiții, lipsind elementele imputabilității personale,

aplicarea sancțiunii apare ca nejustificată și contrară principiilor legalității și

răspunderii individuale.

a organizației teritoriale „PAS Ciorescu” a calității de ministru a reclamantului

Sergiu Lazarencu, în ipostaza sa de candidat desemnat, de către administratorii

paginii enunțate, nu întrunește elementele constitutive ale utilizării unei resurse

administrative în sensul art. 70 alin. (6) din Codul electoral de către reclamantul

Sergiu Lazarencu. Norma legală vizează exclusiv folosirea efectivă, de către

candidat, a bunurilor, echipamentelor, mijloacelor ori altor resurse aparținând

instituțiilor publice. Or, în prezenta cauză, nu s-a constatat implicarea unor resurse

publice, financiare sau logistice, în sprijinul reclamantului. În consecință, nu poate

fi reținută existența unei utilizări interzise a resurselor administrative în sarcina

reclamantului Sergiu Lazarencu.

din funcție a candidatului și nici utilizarea resurselor administrative, Curtea de Apel

Centru a apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele Blocului electoral „Alternativa”,

care și-a manifestat dezacordul cu sancțiunea aplicată candidatului Sergiu Lazarencu

și care a susținut că, la caz, urmează a fi aplicată sancțiunea prevăzută de art. 102

alin. (5) lit. d) din Codul electoral – anularea înregistrării.

9

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

reprezentat de Alexei Paniș a depus prin intermediul poștei electronice cerere de

recurs motivat, solicitând în temeiul art. 2451 alin. (1) lit. b) și d) din Codul

administrativ casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei decizii noi de

admitere a acțiunii în contencios administrativ înaintate de Blocul

electoral „Alternativa”.

ARGUMENTELE RECURSULUI

Alexei Paniș a reiterat temeiurile de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse

în cererea de chemare în judecată, suplimentar invocând că, la efectuarea controlului

judecătoresc, instanța de apel eronat a dat apreciere probelor care demonstrează

direct încălcarea de către subiecții electorali menționați a prevederilor art.16 alin. (3)

și art. 70 alin. (6) din Codul electoral și, în rezultat, a anulat sancțiunea Comisiei

Electorale Centrale care și așa era una simbolică și disproporționată în raport cu

gravitatea încălcărilor admise repetat în trei situații.

contestații împotriva Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și a

candidatului la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea

acestuia, Sergiu Lazarencu, înregistrată sub nr. CEC-10AP/36 din 12 septembrie

2025; înregistrată sub nr. CEC-10AP/43 din 16 septembrie 2025; înregistrată sub nr.

CEC-10AP/45 din 16 septembrie 2025.

septembrie 2025, mai multe acțiuni ilegale admise de aceeași subiecți electorali:

concurentul electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și candidatul

la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea acestuia, Sergiu

Lazarencu.

examinarea acestora în aceeași ședință din 17 septembrie 2025, a decis să examineze

separat contestația înregistrată sub nr. CEC-10AP/36 din 12 septembrie 2025,

adoptând hotărârea nr. 3994. Totodată, în altă procedură administrativă, a comasat

în procedură unică examinarea contestațiilor nr. CEC-10AP/43 din 16 septembrie

2025 și nr. CEC-10AP/45 din 16 septembrie 2025, adoptând hotărârea nr. 3995,

chiar dacă în ordinea de zi a ședinței era fixată examinarea consecutivă a acestor

subiecte.

10

examinarea separată a primei contestații, după care le-a comasat pe celelalte două,

pentru a eluda astfel din gravitatea faptelor de încălcare sesizate.

aceeași subiecți electorali și se refereau la sancționarea faptelor ilegale de utilizare a

resurselor administrative prin utilizarea funcției de ministru la întruniri organizate în

campania electorală. Deși, Comisia Electorală Centrală a constatat încălcarea

prevederilor art. 16 alin. (3) din Codul electoral în toate trei cazuri, pentru încălcarea

cărora legiuitorul a prevăzut sancțiuni proporționale gravității admiterii unor

asemenea încălcări precum anularea înregistrării subiectului electoral, totuși, în

rezultatul examinării spețelor s-a limitat la aplicarea în primul caz a unei sancțiuni

inexistente și neprevăzute de cadrul legal – „atenționare”, iar la celelalte două situații

examinate în procedură comasată a aplicat sancțiunea – „avertisment”. Însă, cadrul

legal prevede clar aplicarea unei alte sancțiuni proporționale gravității încălcării, și

anume „anularea înregistrării”.

este rezonabilă și nu este adecvată pentru atingerea scopului urmărit, deoarece există

o discrepanță inexplicabilă între sancțiunea stabilită de lege anularea înregistrării, și

măsura aplicată de Comisia Electorală Centrală – avertisment, pentru trei încălcări

comise de o persoană în privința căreia a mai fost constatată anterior o asemenea

abatere.

hotărârea nr. 3942 din 8 septembrie 2025, într-o speță esențialmente similară, dar

care nu a vizat subiecți electorali protejați de Comisia Electorală Centrală și în care

autoritatea competentă a statuat că, pentru o primă abatere de acest gen, ar fi

rezonabil și proporțional să se limiteze la aplicarea sancțiunii avertismentului în

privința candidatului.

principiului egalității de tratament, întrucât art. 23 alin. (1) și (2) din Codul electoral

prevede că autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să

acționeze cu respectarea principiului egalității și nediscriminării. Autoritățile publice

și instanțele judecătorești sunt obligate să trateze în mod egal persoanele aflate în

situații similare, iar orice diferență de tratament trebuie să fie justificată în mod

obiectiv.

ASPECTE DE PROCEDURĂ

mod electronic intimaților Comisiei Electorale Centrale, Partidului Politic „Partidul

11

Acțiune și Solidaritate” și Sergiu Lazarencu copia recursului motivat depus de

Blocul electoral „Alternativa”, reprezentat de Alexei Paniș, împotriva hotărârii din

22 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, explicându-le dreptul de a depune

referințe în care să-și expună poziția procesuală pe marginea argumentelor

recursului, până la 26 septembrie 2025, ora 16:00

POZIȚIE INTIMATEI

Centrală a solicitat declararea recursului Blocului electoral „Alternativa” ca fiind

inadmisibil, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ.

Lazarencu le-a fost notificată copia recursului motivat depus de Blocul

electoral „Alternativa”, reprezentat de Alexei Paniș, împotriva hotărârii din 22

septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, aceștia nu au făcut uz de dreptul lor

procedural de a depune referințe, în care să-și expună poziția procesuală.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în contencios

administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și

acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.

Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva hotărârilor, a

deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată

competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:

4) Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor

judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.

(2) Acțiunea în contencios administrativ înaintată la instanța de judecată competentă se

examinează în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Codului administrativ.

(3) În perioada electorală, programul instanțelor de judecată se organizează în așa fel

încât contestațiile să poată fi depuse și examinate fără întârziere.”

12

„(1) În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen

de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor

de exercitare a căilor de atac.”

„Instanțele judecătorești adoptă și pronunță hotărâri și decizii, precum și emit încheieri

în conformitate cu prevederile Codului administrativ și ale Codului de procedură civilă.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile

de recurs în complete din 3 judecători.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție constată că, potrivit extrasului din poșta electronică

Zimbra, cu adresa de e-mail „sabrina.morozov@justice.md”, copiile hotărârii din 22

septembrie 2025 a Curții de Apel Centru și a hotărârii motivate au fost notificate în

mod electronic recurentei Blocului electoral „Alternativa” și reprezentantului

acesteia, Alexei Paniș, în data de 18 septembrie 2025, ora 11:25 (f.d. 46). Astfel, în

speță, se consideră că recurenta a respectat termenul legal prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul electoral, deoarece

13

recursul a fost depus electronic la 17 septembrie 2025, ora 20:36 (f.d. 47), iar

motivarea recursului la 18 septembrie 2025, ora 22:05 (f.d. 73).

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

de Blocul electoral „Alternativa”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii

și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar

baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a hotărârii recurate.

admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1) lit. a) și d) din Codul administrativ.

hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de

Justiție, instanța de recurs, menționează, că art. 2451 alin. (1) lit. a) din Codul

administrativ se referă la faptul că un recurs este admisibil dacă interpretarea legii

din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de

Justiție.

a recursului, nu a indicat în mod clar de ce interpretarea legii din hotărârea instanței

14

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. De asemenea, nu

se menționează nicio decizie a Curții Supreme de Justiție care ar da o altă interpretare

Codului electoral sau altor aspecte de drept invocate în recurs, nefiind constatate nici

de instanța de recurs. Prin urmare, în latura dată recursul este unul vădit neîntemeiat.

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că noțiunea

de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene

a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr. 246/2023. O

hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul

intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată

sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu

ar comite-o. De asemenea, în această categorie intră hotărârile pronunțate cu bună

știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă

judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și

gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea

reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident

nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția

adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci

doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată

rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar

existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod

determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis.

că, recursul depus de Blocul electoral „Alternativa” conține obiecții de fapt și de

drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate

în mod corespunzător.

niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din

Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea

acestuia. Deci, recursul depus de către Blocul electoral „Alternativa” nu susține

filtrul admisibilității.

15

de Justiție mai reține că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea

tezelor de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute

limitativ de art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această

deficiență și analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile

expuse.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 din Convenție.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat de Curtea de apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează

cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului

recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile

16

CtEDO Golder c. Regatului Unit, 1975, § 38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, § 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot

fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations

Services c. Franței, 1996, § 45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §§ 31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Blocul electoral „Alternativa”,

reprezentat de Alexei Paniș.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

17