3ra-727/25 — contestarea actului administrativ

În data de 02 octombrie 2025, Partidul Politic „Democrația Acasă”, în persoana președintelui partidului, Vasile Costiuc și reprezentantului avocatului Ion Cobîșenco, a depus prin intermediul poștei electronice acțiune în contencios administrativ electoral, completată prin cererea din 06 octombrie 2025, depusă de avocata Doina-Ioana Străisteanu, împotriva Comisiei Electorale Centrale, solicitând anularea pct. 4 din dispozitivul hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4135 din 01 octombrie 2025 și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 01 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a emis hotărârea nr. 4135 „cu privire la supravegherea finanțării campaniei electorale a concurenților electorali pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, la situația din 22 septembrie 2025”, care a fost comunicat Partidului Politic „Democrația Acasă” în data de 02 octombrie 2025, ora 11:30, prin intermediul poștei electronice.

Potrivit punctului 3.2 din hotărârea contestată, Comisia Electorală Centrală a reținut următoarele: „(...) Cheltuieli de mijloace financiare eventual suportate direct sau indirect pentru publicitate pe rețele sociale (Facebook, Instagram, Twitter, TikTok etc.) și cheltuieli pentru publicitate în rețeaua internet (...) nu sunt arătate în raportul prezentat de concurentul electoral, Partidul Politic „Democrația Acasă”, pentru săptămâna a patra de raportare (15-21.09.2025).”

Totodată, în Biblioteca de reclame Meta nu au fost identificate date privind publicitate în numele și pentru Partidul Politic „Democrația Acasă” în săptămâna de referință; În Google Ads Transparency Platform nu au fost identificate reclame ale agentului de publicitate „Partidul Politic Democrația Acasă”. 1

Reclamantul a menționat că, Comisia Electorală Centrală a luat în considerare o analiză publicată de „Expert Forum”, intitulată „O rețea TikTok cu mii de urmăritori îl ridică în algoritm pe aliatul lui Simion din Republica Moldova”, conform căreia, prin intermediul platformei TikTok, cu peste un milion de vizualizări, se identifică peste 400 de clipuri video și o rețea de conturi suspecte, care ar constitui o formă de comportament inautentic coordonat (CIB), definită ca manipulare a algoritmilor platformei pentru a-l promova pe președintele partidului, Vasile Costiuc. Conform analizei, 17 conturi TikTok, aparent coordonate, au generat peste un milion de vizualizări începând cu data de 17 iunie 2025, promovând hashtag-ul #vasilecostiuc, înregistrând o creștere de 300% față de perioada anterioară. Rețeaua ar fi urmărită de 993 de conturi suspecte, cu risc mediu/ridicat de inautenticitate. În concluzie, Comisia a constatat că Partidul Politic „Democrația Acasă” a beneficiat de susținere mediatică masivă din partea acestor conturi și a aplicat sancțiunea sub formă de avertisment, pentru nerespectarea normelor de raportare a finanțării campaniei electorale.

Reclamantul a declarat că, punctul 4 din dispozitivul hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4135 din 01 octombrie 2025 este ilegal și urmează a fi anulat de către instanța de contencios administrativ. Or, raportul de monitorizare al asociației „Expert Forum” a fost publicat la 21 august 2025, anterior începerii campaniei electorale din 29 august 2025, deci nu poate constitui probă privind activități desfășurate în cadrul campaniei electorale; raportul nu a fost elaborat de o instituție publică a Republicii Moldova și nu are valoare de probă oficială; Comisia nu a identificat în mod concret care sunt persoanele fizice nerezidente care ar fi susținut campania, limitându-se la presupuneri; lipsa unei anchete sau verificări din partea autorităților competente (SIS, IGP, Centrul pentru Combaterea Dezinformării) ridică suspiciuni privind temeinicia concluziilor; susținerile privind presupusa finanțare din străinătate nu sunt sprijinite de dovezi directe, însă doar de o analiză privată, nesemnată și neautentică; aplicarea unei sancțiuni în baza unor informații neverificate încalcă principiul legalității sancțiunii administrative și creează un precedent de arbitrar periculos într-un proces electoral. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în speță cauza Partidul Politic „Patria” și alții v. Republica Moldova, reiterează obligația autorităților de a baza măsurile restrictive pe dovezi suficiente, verificabile și proporționale.

Prin cererea de completare depusă de avocata Doina-Ioana Străisteanu la 06 octombrie 2025, s-a invocat caracterul organic al 2 distribuirii conținutului video la care face trimitere Comisia Electorală Centrală în actul administrativ contestat. Nu a existat niciun contract, plată sau orice altă formă de sponsorizare pentru promovarea acestui conținut pe platforma TikTok. Mulți dintre utilizatori au redistribuit voluntar aceste materiale, fără nicio implicare financiară a partidului, subliniind caracterul voluntar și benevol al acestor acțiuni. Astfel, este pusă în discuție aplicabilitatea regimului legal referitor la publicitatea electorală plătită, care impune obligația de raportare a cheltuielilor doar în cazul unor operațiuni efectuate în mod formal, cu respectarea cadrului procedural și financiar prevăzut de legislație.

În opinia reclamantului, sancțiunea ce i-a fost aplicată de Comisia Electorală Centrală s-a bazat pe un raport al unei organizații neguvernamentale externe, care a identificat o rețea de conturi TikTok presupus coordonate, cu o activitate intensă de difuzare a materialelor electorale. Critica reclamantului vizează metodologia acestui raport, lipsa transparenței și a verificabilității datelor folosite, precum și insuficiența probelor directe privind existența unor cheltuieli efective. În lipsa unor probe clare și neechivoce, sancțiunea aplicată este nefondată și disproporționată.

De asemenea, reclamantul prin prisma principiilor fundamentale ale dreptului electoral și administrativ, în special principiul legalității, transparenței, proporționalității și egalității de tratament, a indicat că decizia Comisiei Electorale Centrale a fost adoptată fără o motivare adecvată, fără respectarea dreptului la apărare și la un proces echitabil.

Drept urmare, a solicitat anularea hotărârii și restabilirea situației juridice anterioare, întrucât nu există temei legal pentru a considera cheltuielile respective drept neraportate și sancționabile. În opinia reclamantului, această cauză ridică probleme actuale și relevante privind delimitarea precisă a conceptului de publicitate electorală plătită în mediul digital și obligațiile de raportare aferente. Totodată, se impune necesitatea unor criterii clare și obiective în stabilirea răspunderii în domeniul finanțării campaniilor electorale, astfel încât să fie protejată integritatea procesului electoral și drepturile concurenților politici în conformitate cu principiile statului de drept.

În consolidarea soluției, instanța de fond a remarcat că, în urma analizei rapoartelor financiare și a verificărilor efectuate de Comisie privind activitatea de promovare și cheltuielile electorale ale concurentului electoral Partidul Politic „Democrația Acasă” pentru săptămâna a patra de raportare (15-21 septembrie 2025), s-a constatat că raportul depus conține date privind soldul inițial al contului cu mențiunea „Fond electoral” în mărime de 59 609,06 MDL și venituri suplimentare din donații de la persoane fizice membre de partid în sumă de 400,00 MDL, declarația fiind prezentată în termenul legal. Cheltuielile înregistrate, în sumă de 18 028,80 MDL, vizează materiale promoționale, cheltuieli de protocol, birotică, comisioane bancare, carburanți și transport.

Comisia a constatat că raportul financiar nu reflectă eventualele cheltuieli pentru publicitate pe rețelele sociale (Facebook, Instagram, Twitter, TikTok) și pe alte platforme online.

Din materialele dosarului administrativ rezultă că în urma verificărilor, nu au fost identificate date privind reclame în numele și pentru concurentul electoral Partidul Politic „Democrația Acasă” în biblioteca de reclame „Meta” și nici pe platforma „Google Ads Transparency”.

Totodată, Comisia a notat că ia act de analiza realizată de „Expert Forum”, care a semnalat existența unei rețele de conturi TikTok, create atât peste hotare, cât și în România, cu mii de urmăritori și peste 400 de clipuri video, care a generat peste un milion de vizualizări și a promovat activ hashtag-ul #vasilecostiuc. Această activitate prezintă caracteristici de „comportament inautentic coordonat” (coordinated inauthentic behaviour – CIB), constând în utilizarea unor conturi suspecte, aparent false, care urmăresc sistematic aceleași conturi politice, creând o tentativă de manipulare a algoritmilor platformei. Astfel, Comisia a stabilit existența unor riscuri de manipulare a audienței prin publicitate politică mascată, ceea ce subliniază necesitatea unei transparențe reale din partea platformelor online mari. În consecință, în absența evidențierii oficiale în rapoartele depuse a cheltuielilor efectuate pentru publicitatea online, există indicii privind neconcordanțe în raportarea cheltuielilor reclamantului.

Curtea de Apel Centru a menționat că, Comisia Electorală Centrală just a concluzionat că Partidul Politic „Democrația Acasă” a beneficiat de susținere mediatică masivă din partea unei rețele coordonate de 17 conturi 4 TikTok, a căror întreținere este imposibilă fără suport financiar. Cu toate acestea, suportul financiar respectiv nu este indicat în raportul privind finanțarea campaniei electorale al concurentului electoral menționat, ceea ce constituie o abatere de la cadrul normativ în vigoare. Deși, art. 58 alin. (2) din Codul electoral stipulează că, serviciile și acțiunile prevăzute la art. 57 alin. (1) lit. b), prestate gratuit de persoane fizice și juridice, se evaluează de către fiecare dintre acestea la prețul mediu pe piață și se indică obligatoriu în raportul financiar conform procedurii stabilite prin regulamente aprobate de Comisia Electorală Centrală.

Având în vedere gravitatea încălcării și comportamentul continuu neglijent față de condițiile de finanțare reglementate de legislația electorală, Curtea de Apel Centru a considerat că, Comisia Electorală Centrală corect a ajuns la concluzia că, în speță, se întrunesc temeiurile legale pentru aplicarea concurentului electoral Partidul Politic „Democrația Acasă” sancțiunii sub forma de „avertisment”, cu obligarea de a prezenta raportul corectat privind finanțarea campaniei electorale la situația din 22 septembrie 2025. La fel, raportul privind situația financiară a Partidului Politic „Democrația Acasă” la data de 22 septembrie 2025 evidențiază neconcordanțe evidente în raportarea cheltuielilor efectuate pentru publicitate online, inclusiv pe platforme precum TikTok.

Din analiza stării de fapt reflectate supra, instanța de judecată a concluzionat că aceste fapte justifică intervenția Comisiei Electorale Centrale pentru obligarea concurentului de a corecta informațiile prezentate organului electoral, în scopul protejării integrității procesului electoral. Prin urmare, anularea pct. 4 ar submina scopul legii, care este de a asigura transparența și controlul cheltuielilor electorale, fără a exista un motiv legal suficient sau un prejudiciu ireparabil invocat de reclamant.

În contextul circumstanțelor constatate, Curtea de Apel Centru a ajuns la concluzia că autoritatea publică pârâtă a acționat în corespundere cu legislația în vigoare în domeniu, iar hotărârea nr. 4135 din 1 octombrie 2025 în partea pct. 4 (contestat în prezenta speță) fiind legală, întemeiată și conformă cu prevederile normative aplicabile.

În opinia instanței de fond, cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Democrația Acasă” se întemeiază pe declarații fără suport juridic și fără probe pertinente și admisibile care să susțină solicitările formulate. Reclamantul nu a prezentat niciun argument plauzibil care să demonstreze lipsa încălcărilor constatate pe durata perioadei electorale. 5 Motivele invocate de reclamant nu-și găsesc confirmare, ceea ce indică caracterul lor formal, neputând pune la îndoială legalitatea actului contestat.

Generalizând cele expuse supra, Curtea de Apel a conchis că, pct. 4 al dispozitivului hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4135 din 01 octombrie 2025 este legal și întemeiat, hotărârea în partea contestată fiind adoptată drept urmare a identificării încălcării prevederilor Codului electoral de către concurentul electoral Partidul Politic „Democrația Acasă”.

Suplimentar, a invocat încălcarea gravă a dreptului la apărare prin neexpedierea citației atât către parte, cât și către apărătorul ales, avocatul Doina Ioana Străisteanu. În acest sens, s-a adus la cunoștință că, în data de 06 octombrie 2025, până la ora 09:00, avocatul Doina Ioana Străisteanu a prezentat instanței de judecată mandatul său și a depus poziție suplimentară scrisă pe marginea fondului cauzei, cu anexarea unor probe noi. Totodată, pe parcursul dimineții a discutat telefonic cu grefierul judecătorului raportor. Însă, în pofida acestor împrejurări, nu a fost înștiințată efectiv că ședința de judecată a fost fixată se va desfășura la ora 14:30 în aceeași zi. Mai mult ca atât, informațiile privind ședința de judecată (data și ora) nici nu au fost publicate pe portal național al instanțelor judecătorești. Astfel, monitorizarea continuă a portalului până în ziua următoare nu a remediat problema necitării.

Prin prisma art. 98, dacă participantul este reprezentat, notificările se adresează reprezentantului imediat după prezentarea împuternicirii. Aceeași logică este întărită și la art. 1101 din Codul administrativ, care 6 stipulează notificarea prin mijloace electronice și echivalarea acesteia cu alte forme de notificare, făcând astfel inacceptabilă pretextarea unor dificultăți de comunicare atunci când apărătorul a indicat explicit adresa de e-mail și a solicitat această cale de contact.

Recurentul a considerat că, odată ce apărătorul său a transmis mandatul până la ora 09:00 în ziua în care s-a fixat și ținut ședința de judecată, și a depus înscrisuri pe fond, instanța și personalul ei administrativ aveau obligația pozitivă și imediată de a notifica reprezentantul despre data, ora și locul petrecerii ședinței de judecată. Or, reprezentantul său avea poziție proprie asupra fondului cauzei și urma obligatoriu să fie audiat.

În opinia recurentului, prin neîndeplinirea obligației de citare a reprezentantului său, avocatei Doina-Ioana Străisteanu, pentru ședința de la ora 14:30 din 06 octombrie 2025, i s-au încălcat garanțiile unui proces echitabil și, în mod special, dreptul la apărare, dreptul de a fi ascultat și principiul contradictorialității. Or, audierea juridică și dreptul la un proces echitabil (art. 38), accesul la justiție (art. 39), dreptul la apărare (art. 40) și contradictorialitatea cu egalitatea în drepturi procedurale (art. 43) sunt principii directoare ale contenciosului administrativ.

Prin prisma art. 38, înaintea oricărei decizii pe fond, participanților li se oferă posibilitatea de a-și expune punctul de vedere, iar instanța este obligată să dispună toate măsurile permise de lege pentru asigurarea desfășurării cu celeritate a procesului – măsuri care includ, logic și necesar, asigurarea comunicării și citării efective a părților și a apărătorilor lor, în special că există informație la dosar că apărătorul a depus în dimineața ședinței mandat și înscrisuri relevante pentru fond. Art. 40 garantează dreptul la apărare și impune asigurarea posibilității de a participa la toate etapele procesului. Iar, art. 43 impune desfășurarea în contradictoriu și în condiții de egalitate procedurale.

Astfel, actele dosarului demonstrează că necomunicarea citației atestă existența unui comportament selectiv din partea instanței de judecată, iar, în lipsa notificării efective, desfășurarea ședinței a devenit formală și incompatibilă cu art. 38-40 și art. 43 din Codul administrativ.

Recurentul a punctat trei elemente importante: (i) avocata Doina-Ioana Străisteanu a indicat și solicitat expres instanței de judecată calea de comunicare electronică, furnizând în acest sens adresa de e-mail. Totodată, în intervalul 09:00-13:00 a avut loc două discuții telefonice cu grefierul judecătorului raportor, în cadrul cărora 7 s-au discutat despre actele depuse pe dosar și grefierul niciodată nu a comunicat despre fixarea ședinței pentru ora 14:30, fapt ce sugerează un deficit organizațional evident în operaționalizarea obligațiilor de notificare a părților și reprezentanților pe dosar. (ii) în paralel cu neexpedierea citației către apărătorul ales, pe portalul instanței nu a fost publicată data și ora ședinței, deși pagina a fost monitorizată permanent până și în dimineața următoare; lipsa publicării privează și partea, și apărătorul de o sursă publică de informare pe care Codul administrativ o încurajează prin principiile de transparență procedurală. (iii) ședința a durat aproximativ 30 de minute cu tot cu deliberare, ceea ce, coroborat cu absența apărătorului, conturează o examinare sumară a cauzei fără valorificarea actelor și pozițiilor depuse în aceeași dimineață. Aceste aspecte factuale sunt descrise în mod circumstanțiat în plângerea adresată Curții de Apel Centru, respectiv în sesizarea către Consiliul Superior al Magistraturii, și susțin teza caracterului necontradictoriu și inechitabil al desfășurării ședinței din 06 octombrie 2025.

Prin urmare, recurentul a conchis că, desfășurarea ședinței la ora 14:30 în absența citării apărătorului constituit în aceeași dimineață, după depunerea poziției proprii de apărare și a actelor pe fond, e contrară ordinii procedurale expuse de Codul administrativ și golește de conținut efectiv atât dreptul la apărare, cât și contradictorialitatea.

Recurentul a menționat că, încălcarea dreptului său la apărare este dovedită prin cumulul de omisiuni: (i) neexpedierea citației către parte și, prioritar, către apărătorul împuternicit, deși mandatul, poziția și actele au fost depuse la ora 09:00 în ziua ședinței; (ii) lipsa de comunicare efectivă prin mijloacele rapide și electronice solicitate și disponibile; (iii) nepublicarea pe portal a datei și orei ședinței până și a doua zi dimineață; (iv) ținerea ședinței la ora 14:30 în absența apărării, cu o durată sumară a dezbaterilor, fără valorificarea contradictorie a actelor depuse.

În opinia recurentului, aceste fapte contravin art. 32-33 (transparență și comunicare), art. 38-40 și art. 43 (audiere, apărare, 8 contradictorialitate), art. 96-98 și art. 1101 (regimul comunicării/notificării către reprezentantul împuternicit și mijloacele electronice) și art. 223 (aplicabilitatea acestor reguli în contenciosul administrativ), atrăgând vătămarea drepturilor sale garantate de Codul administrativ.

Recurentul a reiterat că viciul de citare a reprezentantului său, avocatei Doina-Ioana Străisteanu, a determinat absența părții reclamante la ședința de judecată, ceea ce a lipsit litigiul de dezbateri efective asupra probelor. În consecință, au fost golite de conținut principiul contradictorialității și obligația instanței de a asigura un cadru efectiv pentru examinarea materialului probator, atât cel din dosarul administrativ al pârâtei, cât și înscrisurile noi prezentate de reclamant.

Partidul Politic „Democrația Acasă” a indicat că, înaintea dezbaterii pe fond, a depus la Curtea de Apel Centru o poziție suplimentară substanțială și coerentă, care viza tocmai conținutul probelor administrate de Comisia Electorală Centrală și concluziile trase de autoritate. Poziția explica, printre altele, că Partidul Politic „Democrația Acasă” nu a achiziționat publicitate politică plătită pe rețele sociale, că rapoartele sale financiare reflectă realitatea și că vizibilitatea online este rezultat organic, fără cheltuieli de promovare – aspecte ce loveau în fundamentul imputărilor pârâtei și care trebuiau discutate în ședința de fond, probă cu probă, sursă cu sursă. Or, pentru ca aceste susțineri să fie juridic valorificate, ele trebuiau așezate în dialog contradictoriu fie cu documentele din dosarul administrativ, fie cu orice analize terțe pe care Comisia Electorală Centrală le-ar fi folosit ca reper. Absența unei evaluări frontale a acestor susțineri denaturează standardul probator impus de Codul administrativ.

Recurentul a menționat că, în ziua stabilită pentru dezbateri, a depus cerere motivată de anexare a înscrisurilor noi: (i) Decretul Președintelui nr. 114-IX din 10 iunie 2021, care stabilește calitatea Laurei Ștefan în Comitetul consultativ anticorupție pe lângă Președinte; și (ii) o captură din pagina Expert Forum, relevând calitatea aceleiași persoane de autor al unui raport ce a stat la baza sancțiunilor Comisiei Electorale Centrale.

Partidul Politic „Democrația Acasă” a considerat că, întrucât aceste înscrisuri priveau exact sursa de fapt și metodologia pe care Comisia Electorală Centrală ar fi folosit-o pentru a-și justifica măsurile împotriva sa, instanța era obligată să deschidă contradicția asupra lor, să întrebe părțile, să compare conținutul raportului extern cu actele din dosarul administrativ, să verifice relevanța și influența acestor materiale asupra deciziei administrative și, eventual, asupra legalității sancțiunii. Refuzul implicit de 9 a pune în discuție aceste înscrisuri noi, prin rularea unei judecăți care nu le integrează, a golit de conținut art. 216 (rolul de organizare a dezbaterilor), art. 218 (examinarea în fond) și art. 220 (obținerea probelor necesare unei soluții legale și temeinice).

Recurentul a menționat că, în dosar există materie probatorie aptă să fie dezbătută, or, poziția Partidului Politic „Democrația Acasă” demontează explicit teza „publicității plătite” și explică mecanismele platformei TikTok, inclusiv interdicția asupra publicității politice plătite în perioada alegerilor, pentru a demonstra că expunerea online a concurentului a fost organică și, în consecință, irelevantă ca temei de sancționare. Orice concluzie judiciară asupra legalității sancțiunii Comisiei Electorale Centrale trebuie să se pronunțe, în concret, pe următoarele teze: își găsesc ele contrazicere în actele CEC? dacă da, în care document exact? este raportul Expert Forum o probă administrabilă în contencios și cu ce valoare? a fost el coroborat cu alte acte din dosar? Iar, lipsa unor răspunsuri motivate la aceste întrebări arată că nu a existat evaluare contradictorie a probelor, ci cel mult o verificare formală.

Principiul contradictorialității nu se epuizează la simpla oportunitate de a „depune hârtii”, ci reclamă o examinare nemijlocită (art. 42) și o deliberare care reflectă, în motivare, confruntarea dintre dosarul Comisiei Electorale Centrale și înscrisurile Partidului Politic „Democrația Acasă”. Motivarea trebuie să arate care argumente și probe se reține, iar care se exclud și din ce considerent.

Recurentul a considerat că, încălcarea dreptului său la un proces contradictoriu decurge din nepunerea în discuție a tezelor și probelor sale privind inexistența publicității plătite, caracterul organic al vizibilității pe platforme și influența unui raport extern în fundamentarea sancțiunii, precum și din neintegrarea în dezbateri a înscrisurilor noi depuse în ziua ședinței de judecată.

Succesiv, recurentul a ridicat problema aprecierii vădit nerezonabile a probelor și arbitrariul admis de către instanța de fond. În acest sens, a invocat că, una din probele pe care s-a fundamentat hotărârea Comisiei Electorale Centrale este raportul „Expert Forum”, care este un material redactat de persoane fizice, cetățeni români, sub egida unei asociații neguvernamentale. Comisia Electorală Centrală a invocat acest raport ca suport necondiționat pentru a constata existența unei „rețele” pro-Partidul Politic „Democrația Acasă” pe TikTok. Însă, actele dosarului atestă că acest text nu oferă o metodologie științifică verificabilă, nu pune la dispoziție date 10 brute, cod sau criterii replicabile, iar concluziile sale sunt mai degrabă deductive/euristice decât rezultatul unei cercetări auditabile. Reclamantul a indicat expres că materialul nu are acreditare științifică formală, nu propune o metodologie standardizată transparentă, replicabilă și supusă evaluării inter-pares, iar lipsa datelor brute și a validărilor independente îl lasă, cel mult, cu o valoare indicativă, nicidecum probatorie în sens juridic; folosirea lui ca fundament pentru măsuri administrative severe în procesul electoral este nejustificată metodologic și disproporționată.

Totodată, în poziția suplimentară depusă de avocata Doina-Ioana Străisteanu, se precizează că Comisia Electorală Centrală s-a sprijinit pe afirmațiile acestui raport despre o „rețea” de 17 conturi TikTok și volumetrici mari într-un interval scurt, fără a furniza vreo probă de finanțare sau coordonare din partea partidului. Autoritatea publică face trimitere la un raport care pretinde existența unei rețele, dar nu oferă dovezi privind finanțarea ei de Partidul Politic „Democrația Acasă”.

Mai mult ca atât, aceeași poziție rezultă chiar din textul semnat (titlu, autori) și natura lui – un articol publicat online cu liste de conturi și inferențe despre „comportament inautentic coordonat”. Respectiv, acesta nu este o expertiză în sens procesual ori o analiză științifică supusă verificării externe. Iar autoritatea publică a preluat această supoziție aproape mecanic în raționament administrativ, deși existența rețelei nu a fost confirmată de niciun organ de drept din Republica Moldova și, chiar dacă ar fi existat, nu s-a făcut dovada unei plăți sau coordonări care să angajeze răspunderea Partidul Politic „Democrația Acasă”.

În opinia recurentului, dacă un document extrinsec (raport ONG) stă la baza măsurilor severe, instanța trebuia: (i) să-l invite în contradicție; (ii) să îi verifice autorii, competența, metodologia, sursele, granularitatea datelor, (iii) să-l confrunte cu dosarul administrativ și cu contra-probele reclamantului; și (iv) să motiveze, punctual, ce reține și de ce.

Recurentul a notat că, poziția sa suplimentară prezentată Curții de Apel Centru explică, pe fond, de ce raportul este insuficient ca probă, și anume: el afirmă volumetrici (număr de conturi, clipuri, vizualizări într-o săptămână) și deduce „comportament inautentic coordonat”, dar nu demonstrează elementele juridic relevante pentru finanțare neraportată: contracte, plăți, ordine bancare, relații de subordonare/coordonare cu Partidul Politic „Democrația Acasă”. Iar, pentru a califica o acțiune drept „publicitate plătită”, trebuie să existe contract de publicitate sau dovada de plată, iar regulile privind finanțarea cer identificarea plătitorului și dovada 11 tranzacției. În lipsa acestor elemente, creșterea vizibilității online rămâne perfect explicabilă prin mecanisme organice ale platformei.

Partidul Politic „Democrația Acasă” a considerat că, pe întreg parcursul campaniei, a arătat că nu au fost prezentate probe că partidul ar fi plătit sau coordonat „rețeaua de conturi”, iar simpla „susținere mediatică” sau popularitatea conținutului nu se transformă, în dreptul electoral, în publicitate plătită. Iar, din materialul dosarului rezultă că nu există probe financiare ori documente tranzacționale, iar raportul Expert Forum nu le suplinește. De asemenea, el a explicat particularitățile platformei TikTok și distincția între conținut organic și publicitate plătită, arătând că evoluțiile de vizibilitate pot fi organice și că, fără dovezi de plată, nu se poate presupune „promovare” în sens juridic. Însă, instanța de fond a ignorat atât argumentele reclamantului, cât și demersurile sale de a deschide dezbaterea pe raportul invocat de Comisia Electorală Centrală.

Finalmente, recurentul a invocat că, instanța de fond nu a respectat standardele articolului 6 al Convenției Europene referitor la contradictorialitate și egalitatea armelor în proces, deoarece: (i) instanța trebuie să pună efectiv în discuție probele decisive, indiferent dacă acestea provin din dosarul administrativ sau din surse externe (rapoarte, expertize private); (ii) dacă se refuză o probă, trebuie motivat de ce ea nu ar influența soluția (cauza Ankerl c. Elveției) ori de ce există alte mijloace concludente; (iii) când se invocă materiale necontradictorii sau confidențiale, limitările admise sunt strict necesare și trebuie contrabalansate prin garanții procedurale robuste (cauza Rowe și Davis c. Regatul Unit); (iv) expertiza „de o singură parte” sau tratamentul asimetric al expertizei/rapoartelor tehnice compromite echitatea (cauza Bönisch c. Austriei); (v) accesul la dosar și la observațiile adversarului este condiție sine qua non a contradicției (cauzele Foucher c. Franței, Ruiz-Mateos c. Spaniei, Krčmář și alții c. Republicii Cehe); (vi) în administrativ, controlul judiciar „pe bune”, nu formal, este cheia compatibilității cu art. 6 din Convenție (printre altele, cauza Bryan c. Regatului Unit). 12

Recurentul a notat că, aplicarea acestor standarde într-o speță în care o autoritate invocă un „raport” extern, fără metodologie științifică replicabilă, fără date brute și fără validare independentă, conduce necesar la concluzia că un asemenea material nu poate fi tratat ca probă decisivă decât dacă este „adus la bară” și supus testului contradictoriu.

Prin recursul suplimentar, Partidul Politic „Democrația Acasă”, reprezentat de avocata Doina-Ioana Străisteanu, a invocat că soluția instanței de fond nu este motivată și instanța de judecată neîntemeiat a considerat corectă concluzia Comisiei Electorale Centrale că Partidul Politic „Democrația Acasă” a beneficiat de susținere mediatică masivă din partea unei rețele coordonate de 17 conturi TikTok, a căror întreținere este imposibilă fără suport financiar.

Or, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4135 a fost emisă exclusiv în baza unor indicii indirecte și a unei speculații construite în jurul unor clipuri video publicate pe rețelele sociale, în special TikTok. Aceste elemente nu constituie probe juridice suficiente în sensul Codului electoral și al legislației privind contenciosul administrativ, ci cel mult opinii exprimate în spațiul public în dezbateri televizate.

Recurentul a menționat că, în fapt, Comisia Electorală Centrală și- a fundamentat decizia pe existența unei rețele de 17 conturi TikTok ce ar fi promovat masiv conținut pro-Partidul Politic „Democrația Acasă”, bazându- se pe Raportul unei organizații neguvernamentale românești (Expert Forum), despre 17 conturi pretins false în TikTok, ce sugerează existența unei campanii de promovare coordonate. Însă, autoritatea publică nu a adus dovezi concrete despre sursa finanțării sau despre cine se află în spatele acestor conturi.

În opinia recurentului, promovarea pe TikTok-este tratat de Comisia Electorală Centrală ca fiind un indiciu de susținere materială externă. Totuși, platforma TikTok nu permite în Republica Moldova, în perioada campaniei electorale din 2025, plasarea de publicitate politică plătită, conform politicii anunțate oficial de companie. Această informație este publică și a fost confirmată inclusiv de către partidele politice participante și Comisia Electorală Centrală. Toate tentativele de promovare plătită pe TikTok au fost respinse tehnic de algoritmii platformei, conform comunicatelor oficiale ale companiei.

Succesiv, recurentul a relevat că, Comisia Electorală Centrală nu a solicitat de la TikTok vreo notă-informativă asupra acestor pretinse conturi 13 false și dacă confirmă vreo coordonare în favoarea Partidului Politic „Democrația Acasă”, având acord de colaborare.

De asemenea, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4135 nu conține o analiză detaliată a unui raport financiar falsificat sau incomplet. Nu există nicio constatare că Partidul Politic „Democrația Acasă” ar fi primit fonduri neînregistrate. Toate rapoartele financiare ale recurentului au fost depuse la timp, verificate de autoritatea competentă, și niciuna nu a fost anulată pentru inexactitate.

Partidul Politic „Democrația Acasă” a subliniat că nu a utilizat în campania sa resurse financiare interzise, iar formațiunea nu poate fi sancționată pentru faptele unor terți fără legătură cu ea. Deși, prin prisma art. 96 alin. (1) din Codul electoral, sarcina probei asupra faptelor invocate este asupra Comisiei Electorale Centrale, la caz, sarcina probei a fost inversată și, în loc să aducă dovezi, Comisia Electorală Centrală a așteptat ca Partidul Politic „Democrația Acasă” să dovedească lipsa faptelor imputate.

Recurentul a considerat că hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4135 este afectată de nulitate relativă, întrucât încalcă principiile legalității, proporționalității și securității raporturilor juridice. Or, deciziile Comisiei Electorale Centrale trebuie să se bazeze exclusiv pe fapte și probe, nu pe suspiciuni și percepții, oricât de amplificate ar fi ele în spațiul public sau mediatic. Iar, în speță, dosarul administrativ nu conține nici un act de constatare obiectiv întocmit, de un specialist acreditat, sau un act de constatare al Centrului pentru combaterea crimelor cibernetice al INI al IGP în confirmarea/infirmarea unor rețele TikTok coordonate pentru manipularea opiniei publice și/sau pentru finanțarea ilicită a recurentului Partidul Politic „Democrația Acasă”.

Astfel, Curtea de Apel Centru nu a dispus de probe pentru a trage concluzia că, Comisia Electorală Centrală just a constatat că Partidul Politic „Democrația Acasă” a beneficiat de susținere mediatică masivă din partea unei rețele coordonate de 17 conturi TikTok, a căror întreținere este imposibilă fără suport financiar.

Recurentul a notat că, Comisia Electorală Centrală, verificând rapoartele financiare și documentele justificative, poate solicita informații de la bănci, furnizori de servicii media și difuzori de publicitate și poate face controale la fața locului. 14

Recurentul a învederat că, în campania electorală pentru alegerile Parlamentare 2025, Partidul Politic „Democrația Acasă” a publicat pe rețelele sociale, în special pe Facebook și TikTok, numeroase clipuri video. Unele videoclipuri au fost filmate în timpul dezbaterilor, al întâlnirilor cu cetățenii și al altor evenimente politice. Altele au fost produse de simpatizanți și persoane terțe neafiliate Partidului, care imitau formatul viral de pe TikTok pentru a transmite mesaje politice. Astfel, în rapoartele financiare săptămânale depuse la Comisia Electorală Centrală, Partidul Politic „Democrația Acasă” a indicat zero cheltuieli pentru publicitatea pe rețele sociale și zero cheltuieli pentru producerea spoturilor. În ședința Comisiei Electorale Centrale din 03 octombrie 2025, această situație a fost criticată, iar Comisia a sancționat partidul pentru neraportarea cheltuielilor legate de „publicitatea pe rețelele de internet” în rețeaua TikTok în particular. Totuși, există argumente solide și probe ce susțin că reclamantul nu a încălcat legislația.

Primul argument este de natură tehnică și se bazează pe politica TikTok, care a interzis publicitatea politică plătită și a anunțat că va bloca orice încercare de promovare artificială. Conform declarațiilor oficiale, TikTok elimină reclamele politice și descurajează rețelele de boți. Această politică a fost introdusă înaintea campaniei din Moldova și a fost reiterată public prin intermediul mass-media.

Partidul Politic „Democrația Acasă” a evocat că, nu a avut posibilitatea reală de a cumpăra un pachet de publicitate politică pe TikTok așa cum se pot cumpăra reclame pe alte platforme (Facebook, YouTube etc.). și acest lucru se probează prin rapoarte financiare săptămânale a fiecărui concurent electoral, unde apar indicate cheltuielile pentru publicitate politică în diverse rețele exceptând TikTok-ul. Respectiv, dacă un partid nu poate cumpăra publicitate, nu poate nici să plătească pentru ea din fondurile electorale și deci nu poate să o raporteze.

Însă, din motive neclare, Comisia Electorală Centrală a insinuat că neraportarea unor pretinse cheltuieli suportate anume pe această rețea constituie o abatere comisă de reclamant.

Mai mult ca atât, din analiza rapoartelor săptămânale depuse la Comisia Electorală Centrală denotă cert că asemenea cheltuieli nu au fost raportate nici de unul din concurenți. Astfel, sancționarea Partidului Politic „Democrația Acasă” pentru nedeclararea cheltuielilor de promovare în TikTok este discriminatorie și arbitrară. 15

Recurentul a opinat că, clipurile video produse spontan pe teme de interes public major, fie că sunt filmate la fața locului, fie că sunt reacții civice ale utilizatorilor, așa cum îi este caracteristic dlui Vasile Costiuc, nu sunt „spoturi publicitare”, pentru că nu întrunesc elementele definitorii ale publicității audiovizuale și nici condițiile stricte de difuzare ale unui spot. Conținutul organic, creat și distribuit de persoane fizice pe conturile lor de social media, nu intră în categoria de „publicitate” în sensul legii.

Dacă un simpatizant filmează un candidat și postează clipul pe contul său, nu există un contract de publicitate și nici un ordin bancar, nu există o relație dintre terț și Partidul Politic „Democrația Acasă”, nu există un control/autorizare etc. dintre partid și terț. Din acest considerent, nu există și nici nu poate exista obligația de a indica identitatea terțului ori acest lucru este absolut imposibil.

Recurentul a invocat că, Comisia Electorală Centrală nu putea să-și fundamenteze concluziile pe Raportul unei organizații înregistrate în România „Expert Forum” ce se referă la existența unei pretinse rețele de 17 conturi TikTok, or, acesta nu furnizează probe despre finanțarea acesteia de reclamant.

Aderent, recurentul a indicat că: - persoanele ce au întocmit acest raport nu au calitatea de experți acreditați; - raportul însăși nu este „acreditat” ca produs științific; - în materialul citat, autorii nu invocă o acreditare științifică formală sau o afiliere academică specifică domeniului metodelor cantitative avansate pentru CIB, iar textul nu urmează proceduri de validare științifică, ci este o investigație civică/analitică; pe fond, metodologia anunțată este una de triere euristică, utilă ca sistem de alertă timpurie, dar care comportă riscuri: bias de selecție (se analizează doar conturile deja etichetate suspect de propriul model), circularitate în interpretare, absența contrafactualului și lipsa de transparență a pragurilor. Fără deschiderea datelor și a codului, replicabilitatea este zero, iar marja de eroare este necunoscută; - limbajul atribuit rețelei („infrastructură de urmăritori de tip bot”, „amplificatori artificiali”) este, în absența probelor tehnice, o interferență puternică bazată pe pattern-uri de comportament; - consecințele practice: când un material de acest tip devine temei sau catalizator pentru decizii administrative cu impact electoral (de exemplu, invocat în sesizări ori hotărâri), raportarea trebuie să fie 16 dublată de verificări instituționale independente, coroborări cu date de la platforme sau autorități și, critic, de stabilirea legăturii cauzale cu subiectul vizat (cerere, coordonare, finanțare, folosire deliberată). Altfel, se riscă o translație periculoasă de la „semne” la „probe”.

Recurentul a opinat că, cifrele headline (17 conturi nucleu, 993 de conturi „soldați”, 1 milion de vizualizări pe #vasilecostiuc într-o săptămână) sunt afirmații verificabile dacă se oferă dataset-ul și codul. Fără acestea, rămân la nivelul unor constatări neauditabile, iar legătura cu un concurent electoral este sugerată prin co-apariție tematică și nu demonstrată ca orchestrare. Materialul admite chiar posibilități alterative de interpretare și menționează că unele suprapuneri sunt „mai puțin suspecte”. Asemenea deschideri sunt oneste jurnalistic, dar întăresc ideea că nu aveau un verdict științific ferm, ci un set de indicii care merită investigare suplimentară, nu sancțiuni directe.

Principala critică a Comisiei Electorale Centrale a fost că Partidul a beneficiat de susținere mediatică constantă printr-o rețea de conturi și nu a raportat cheltuieli pentru promovarea pe TikTok. Pentru ca această acuzație să se confirme, ar fi trebuit să existe un contract de publicitate sau o dovadă de plată. Regulamentul cere ca orice publicitate plătită să fie însoțită de datele de identificare ale plătitorului și de ordinul bancar. Fără astfel de documente, prezumția trebuie să fie că nu a existat publicitate plătită. Raportul ONG-ului „Expert Forum” și creșterea numărului de vizualizări nu constituie dovezi de plată; un număr mare de vizualizări poate fi obținut pe TikTok în mod organic prin algoritmii deja existenți și puși la depoziția utilizatorilor.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4), alin. (2) și (3) din Codul electoral nr. 325/2022: „(1) În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: 4) Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale. (2) Acțiunea în contencios administrativ înaintată la instanța de judecată competentă se examinează în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Codului administrativ. (3) În perioada electorală, programul instanțelor de judecată se organizează în așa fel încât contestațiile să poată fi depuse și examinate fără întârziere.”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022: „(1) În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art. 101 alin. (6) din Codul electoral nr. 325/2022: „Instanțele judecătorești adoptă și pronunță hotărâri și decizii, precum și emit încheieri în conformitate cu prevederile Codului administrativ și ale Codului de procedură civilă.”

Art. 193 alin. (3) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

Art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; 18 e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Completul reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele 19 expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Partidul Politic „Democrația Acasă”, în susținerea recursului a indicat temeiul de admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1) lit. b) și d) din Codul administrativ.

Articolul 2451 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ se referă la schimbarea sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin admiterea recursului. Aplicarea acestui temei de recurs ține de discreția Curții Supreme de a-și extinde, uniformiza sau schimba jurisprudența. Pentru ca acest argument să fie invocat în mod temeinic, recursul trebuie să confirme lipsa jurisprudenței Curții Supreme cu privire la problemele de drept invocate în recurs, existența unei jurisprudențe contradictorii a Curții Supreme de Justiție cu privire la acestea, fie modificarea circumstanțelor sociale sau juridice care să justifice schimbarea practicii uniforme a Curții Supreme de Justiție. Niciuna dintre aceste situații nu este invocată în recurs.

Instanța de recurs evidențiază, că mecanismul consolidării jurisprudenței, instituit la nivelul Curții Supreme de Justiție, are drept scop principal asigurarea uniformității aplicării legii de către instanțele naționale, prevenind sau corectând eventualele abateri de la interpretarea unitară a normelor legale în vederea garantării unui proces echitabil și a unei justiții previzibile.

Referitor la al doilea temei menționat, cel prevăzut de art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, el se referă la caracterul arbitrar al hotărârii, sau fundamentarea ei în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr. 246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, în această categorie intră hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, nu o simplă eroare. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii. 20

Sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis.

Completul menționează că recursul depus de Partidul Politic „Democrația Acasă”, reprezentat de avocata Doina-Ioana Străisteanu, conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.

Pe latura procesuală a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că nu poate accepta criticile reprezentantului recurentului, avocatei Doina-Ioana Străisteanu, precum că nu a fost citată pentru ședința din 06 octombrie 2025, ora 14:30, iar drept consecință s-au încălcat garanțiile Partidul Politic „Democrația Acasă” la un proces echitabil și, în mod special, dreptul la apărare, dreptul de a fi ascultat și principiul contradictorialității (audierea juridică și dreptul la un proces echitabil (art. 38), accesul la justiție (art. 39), dreptul la apărare (art.40) și contradictorialitatea cu egalitatea în drepturi procedurale (art. 43)). Acestea nu se încadrează în temeiul de recurs prevăzut de art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ.

Instanța totuși menționează că acțiunea a fost depusă în instanța de judecată la 02 octombrie 2025, ora 19:43 (f.d. 1), iar prin încheierea din 03 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, inter alia, s-a stabilit părții reclamante termen până la 06 octombrie 2025, ora 09:00, sub sancțiunea decăderii, pentru prezentarea tuturor probelor pertinente, formularea tuturor cererilor și demersurilor examinării complete și soluționării juste a cauzei de contencios administrativ electoral. Totodată, s-a explicat părților că dacă convin de comun acord, pot solicita examinarea și soluționarea cererii de 21 chemare în judecată în procedură scrisă printr-o cerere care urmează a fi depusă până la 06 octombrie 2025, ora 09:00 (f.d. 33).

Din citația pe dosar rezultă că, Curtea de Apel Centru a stabilit ședința de examinarea a prezentei cauze pentru data de 06 octombrie 2025, ora 14:30, sala nr. 6, din str. Teilor, 4, mun. Chișinău (f.d. 34). Conform extrasului din poșta electronică Zimbra, cu adresa „ionela.zabulica@justice.md”, rezultă că încheierea din 03 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru împreună cu citația pentru ședința din 06 octombrie 2025, ora 14:30, a fost comunicată participanților la proces în mod electronic în data de 03 octombrie 2025, ora 12:50 (f.d. 35, 36). Din extrasul dat rezultă că citația a fost comunicată Partidul Politic „Democrația Acasă” la adresa de e-mail furnizată instanței de judecată, precum și reprezentantului acestuia la acel moment, avocatului Ion Cobîșenco. Aceasta confirmă că Partidul Politic „Democrația Acasă” a fost legal înștiințat despre ședința de judecată fixată pentru data de 06 octombrie 2025, ora 14:30, încă din 03 octombrie 2025, prin urmare era de diligența acestuia să-și informeze toți avocații cu privire la data și ora ședinței judiciare, despre care a fost informat în mod legal.

La 06 octombrie 2025, ora 08:22, avocata Doina-Ioana Străisteanu a depus prin intermediul poștei electronice poziția suplimentară a reclamantului, la care a anexat mandatul de avocat semnat electronic (f.d. 63, 64-72, 134). Din conținutul mandatului de avocat rezultă că acesta a fost eliberat de avocata Doina-Ioana Străisteanu la 05 octombrie 2025, în baza contractului de asistență juridică încheiat cu Partidul Politic „Democrația Acasă” la 05 octombrie 2025 pentru reprezentate în dosarul nr. 3-130/25, cu privire la contestarea pct. 4 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4135 din 01 octombrie 2025. La momentul încheierii contractului de asistență juridică din 05 octombrie 2025, Partidul Politic „Democrația Acasă” avea cunoștință despre data, ora și locul ședinței de judecată și, în consecință, avea obligația de a informa avocatul nou desemnat, Doina-Ioana Străisteanu, cu privire la aceste aspecte. Completul notează că potrivit informației din PIGD ședința pentru 06.10.2025, ora 14,30 a fost salvată ( prin urmare a apărut automat și pe portal) la 03 octombrie 2025, ora 12.38.

Omisiunea clientului Partidul Politic „Democrația Acasă” de a-și informa avocatul cu privire la data ședinței de judecată nu poate fi imputată instanței de judecată, întrucât citația fusese comunicată anterior desemnării noului reprezentant, iar instanța a respectat procedura legală de citare, transmițând corespondența la adresa electronică furnizată în dosar atît de către reclamant, cît și reprezentantul său inițial, avocatului Ion Cobîșenco. 22

De asemenea, faptul că avocata Doina-Ioana Străisteanu a transmis mandatul de avocat la data de 06 octombrie 2025, ora 08:22, în ziua ședinței de judecată, nu putea genera obligația instanței de a repeta procedura de citare, întrucât citația fusese deja legal îndeplinită față de parte, iar ședința fusese fixată anterior angajării noului apărător. Însăși avocata Doina-Ioana Străisteanu a recunoscut că, în dimineața zilei de 06 octombrie 2025, a purtat convorbiri telefonice cu grefierul judecătorului-raportor, însă nu s-a interesat expres de ora la care urma să aibă loc ședința de judecată. Această împrejurare denotă o lipsă de diligență și de atitudine activă din partea avocatului. Eventuala neprezentare a avocatului în ședința din 06 octombrie 2025 nu poate fi imputată Curții de Apel Centru. Or, instanța de fond și-a îndeplinit obligațiile procesuale de citare, iar omisiunea aparține exclusiv părții reclamante și apărătorului acesteia, care nu au manifestat diligența necesară pentru a asigura prezența la dezbateri.

În asemenea circumstanțe, nu poate fi reținută o încălcare a dreptului la apărare, a principiului contradictorialității sau a garanțiilor procesului echitabil, întrucât instanța de apel a respectat integral procedura de citare legală a părților, iar absența reclamantului și a reprezentantului acestuia de la ședința din 06 octombrie 2025 s-a datorat neglijenței și lipsei de diligență a părții și apărătorului său.

Completul subliniază că, din motivarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale rezultă în mod clar că Partidul Politic „Democrația Acasă” era criticat de nedeclararea banilor sau a serviciilor prestate gratuit în legătura cu promovarea pe TikTok în perioada 15-21.09.2025 prin intermediul celor 17 conturi. Din hotărârea primei instanțe rezultă același lucru. Și argumentul principal din recurs se rezumă la imposibilitatea imputării acestui comportament Partidului Politic „Democrația Acasă”. Având în vedere această poziție, Curtea Supremă de Justiție se va concentra în principal pe acest aspect.

Completul nu poate reține ca pertinente criticile recurentului potrivit cărora hotărârea Comisiei Electorale Centrale s-ar fi fundamentat doar pe un raport întocmit de „Expert Forum”, organizație neguvernamentală din străinătate, că în speță nu s-a solicitat de la TikTok vreo notă-informativă asupra acestor pretinse conturi false și dacă confirmă vreo coordonare în favoarea Partidului Politic „Democrația Acasă”, precum și că cifrele headline (17 conturi nucleu, 993 de conturi „soldați”, 1 milion de vizualizări pe #vasilecostiuc într-o săptămână) sunt afirmații verificabile dacă se oferă dataset-ul și codul. Fără acestea, rămân la nivelul unor constatări 23 neauditabile, iar legătura cu un anumit concurent electoral este sugerată prin co-apariție tematică și nu demonstrată ca orchestrare.

Din conținutul hotărârii contestate rezultă în afara oricărui dubiu că Comisia Electorală Centrală a efectuat și o cercetare proprie și independentă, raportându-se la ansamblul probelor și circumstanțelor obiective constatate în perioada electorală. Raportul menționat a avut cel mult un rol informativ, auxiliar, fără a constitui baza unică sau determinantă a concluziilor Comisiei.

Comisia, în virtutea competenței sale conferite de Codul electoral, a examinat nemijlocit comportamentul mediatic în privința concurentului electoral Partidul Politic „Democrația Acasă”, prin coroborarea mai multor elemente de fapt: activitatea concertată a unui număr semnificativ de conturi pe platforma TikTok care difuzau conținut politic favorabil Partidului Politic „Democrația Acasă”, coincidența temporală și tematică a acestor materiale cu mesajele oficiale de campanie ale formațiunii, precum și vizibilitatea mediatică disproporționată de care aceasta a beneficiat, în lipsa unei raportări financiare corespunzătoare.

Din analiza materialelor difuzate pe rețelele de socializare s-a constatat că materialele video erau însoțite de hashtag-ul #vasilecostiuc, ceea ce demonstrează o asociere directă și explicită cu liderul Partidului Politic „Democrația Acasă” și, implicit, cu mesajul electoral promovat de formațiune. Imaginea lui Vasile Costiuc este puternic asociată cu Partidului Politic „Democrația Acasă”, alți membri ai partidului fiind mult mai puțin vizibili în această campanie. Utilizarea repetată și sistematică a aceluiași hashtag, în corelație cu simbolurile, sloganurile și temele de campanie ale partidului, relevă existența unei campanii coordonate de promovare online, având ca scop amplificarea vizibilității candidatului și a formațiunii politice în mediul virtual. Prezența constantă a hashtag-ului #vasilecostiuc constituie un indicator obiectiv al caracterului concertat și direcționat al campaniei mediatice, confirmând legătura directă dintre activitatea de promovare online și concurentul electoral vizat.

Această corelare semantică și vizuală între conținutul difuzat și identitatea concurentului electoral a permis Comisiei să deducă, în mod rezonabil, că activitatea respectivă nu reprezintă o manifestare spontană a utilizatorilor independenți, ci o formă de sprijin mediatic organizat, susceptibilă de a fi evaluată din perspectiva art. 57 alin. (1) lit. b) și art. 58 alin. (2) din Codul electoral, întrucât implică prestarea de servicii gratuite 24 (crearea, editarea și distribuirea materialelor video) care au generat un avantaj electoral concret și cuantificabil.

Completul este de opinia că numărul clipurilor produse într-o perioadă scurtă de timp, coroborat cu numărul etichetărilor pe rețeaua TikTok în aceeași perioadă de timp în ajunul alegerilor, precum și etichetarea identică de un număr anormal de mare de utilizatori TikTok nu poate fi explicată prin serviciile gratuite prestate de susținătorii partidului fără coordonarea cu Partidului Politic „Democrația Acasă”, ci printr-o strategie planificată de care conducerea partidului nu putea să nu cunoască și care inevitabil a implicat resurse financiare. Completul nu a putut constata disocierea partidului de această campanie și raportarea de către partid a acestui comportament la CEC. Din contra, Partidul Politic „Democrația Acasă” putea fi unicul beneficiar al acestei campanii, prin urmare, în lipsa unei disocieri, un partid poate fi somat să explice acest comportament de pe rețelele sociale. În lipsa unor explicații plauzibile din partea partidului, este rațional ca partidul să poarte răspundere pentru el.

Comisia a constatat, în mod rezonabil, că menținerea și funcționarea constantă a unei rețele coordonate de 17 conturi active presupune un suport financiar și logistic evident, care, potrivit art. 57 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, reprezintă o formă de donație sub formă de servicii gratuite sau în condiții mai avantajoase decât valoarea de piață. În consecință, aceste activități trebuiau evaluate la prețul mediu de piață și raportate financiar, conform art. 58 alin. (2) din același cod, care impune reflectarea obligatorie a tuturor serviciilor prestate gratuit în perioada electorală. Neincluderea acestor servicii și acțiuni de susținere mediatică în raportul financiar al concurentului electoral constituie o abatere clară de la cerințele cadrului normativ, întrucât contravine dispozițiilor art. 57 alin. (1) lit. b) și art. 58 alin. (2) din Codul electoral, care impun obligația expresă a concurenților electorali de a evalua și reflecta în rapoartele financiare toate bunurile, serviciile și lucrările primite cu titlu gratuit sau în condiții mai avantajoase decât cele de piață. Prin prisma art. 102 din Codul electoral, nereflectarea cheltuielilor aferente campaniei mediatice constituie o formă de eludare a regulilor privind transparența și controlul finanțării electorale. Comisia Electorală Centrală era nu doar îndreptățită, ci și obligată să intervină, aplicând sancțiunea corespunzătoare pentru faptele constatate.

Curtea de apel a subscris argumentelor Comisiei Electorale Centrale. Având în vedere cele constatate mai sus cu privire la nedeclararea de către Partidul Politic „Democrația Acasă” a efortului investit în 25 promovarea sa în perioada 15-21.09.2025 prin cele 17 conturi, hotărârea primei instanțe nu se bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

Recurentul susține că pe TikTok nu poate fi plătită publicitatea politică, fapt ce confirmă lipsa cheltuielilor partidului pentru clipurile postate pe TikTok. Instanța subliniază că recurentul a fost criticat pentru nedeclararea serviciilor gratuite sau a cheltuielilor pentru crearea clipurilor distribuite și, eventual, pentru viralizarea lor pe TikTok. În situații obișnuite, asemenea cheltuieli ar fi făcute pentru activitățile de promovare invocate de Comisia Electorală Centrală, chiar dacă acestea nu ar fi fost plătite direct la TikTok de către partid.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Partidul Politic „Democrația Acasă”, reprezentat de avocata Doina-Ioana Străisteanu. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 26