3ra-727/25 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitătii recursului, recurs vădit neîntemeiat
3ra-727/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Partidul
Politic „Democrația Acasă”, reprezentat de avocata Doina-Ioana
Străisteanu,
în cauza de contencios administrativ electoral intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Democrația Acasă”
împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea pct. 4 din
hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4135 din 01 octombrie 2025 „cu
privire la supravegherea finanțării campaniei electorale a concurenților
electorali pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, la situația
din 22 septembrie 2025” și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva hotărârii din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 3ra-727/25
nr. PIGD 2-25140614-01-3ra-09102025)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.
Dezacordul recurentului cu decizia primei instanțe nu constituie un temei de casare a ei.
Curtea de Apel Centru – jud. Gh. Mîra, N. Ghedrovici, A. Bostan
12 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Partidul Politic „Democrația Acasă”, reprezentat de avocata Doina-
Ioana Străisteanu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 02 octombrie 2025, Partidul Politic „Democrația Acasă”,
în persoana președintelui partidului, Vasile Costiuc și reprezentantului
avocatului Ion Cobîșenco, a depus prin intermediul poștei electronice acțiune
în contencios administrativ electoral, completată prin cererea din 06
octombrie 2025, depusă de avocata Doina-Ioana Străisteanu, împotriva
Comisiei Electorale Centrale, solicitând anularea pct. 4 din dispozitivul
hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4135 din 01 octombrie 2025 și
compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că, la 01 octombrie 2025, Comisia
Electorală Centrală a emis hotărârea nr. 4135 „cu privire la supravegherea
finanțării campaniei electorale a concurenților electorali pentru alegerile
parlamentare din 28 septembrie 2025, la situația din 22 septembrie 2025”,
care a fost comunicat Partidului Politic „Democrația Acasă” în data de 02
octombrie 2025, ora 11:30, prin intermediul poștei electronice.
Potrivit punctului 3.2 din hotărârea contestată, Comisia Electorală
Centrală a reținut următoarele: „(...) Cheltuieli de mijloace financiare
eventual suportate direct sau indirect pentru publicitate pe rețele sociale
(Facebook, Instagram, Twitter, TikTok etc.) și cheltuieli pentru publicitate
în rețeaua internet (...) nu sunt arătate în raportul prezentat de concurentul
electoral, Partidul Politic „Democrația Acasă”, pentru săptămâna a patra de
raportare (15-21.09.2025).”
Totodată, în Biblioteca de reclame Meta nu au fost identificate date
privind publicitate în numele și pentru Partidul Politic „Democrația Acasă”
în săptămâna de referință; În Google Ads Transparency Platform nu au fost
identificate reclame ale agentului de publicitate „Partidul Politic Democrația
Acasă”.
1
Reclamantul a menționat că, Comisia Electorală Centrală a luat în
considerare o analiză publicată de „Expert Forum”, intitulată „O rețea
TikTok cu mii de urmăritori îl ridică în algoritm pe aliatul lui Simion din
Republica Moldova”, conform căreia, prin intermediul platformei TikTok,
cu peste un milion de vizualizări, se identifică peste 400 de clipuri video și
o rețea de conturi suspecte, care ar constitui o formă de comportament
inautentic coordonat (CIB), definită ca manipulare a algoritmilor platformei
pentru a-l promova pe președintele partidului, Vasile Costiuc. Conform
analizei, 17 conturi TikTok, aparent coordonate, au generat peste un milion
de vizualizări începând cu data de 17 iunie 2025, promovând hashtag-ul
#vasilecostiuc, înregistrând o creștere de 300% față de perioada anterioară.
Rețeaua ar fi urmărită de 993 de conturi suspecte, cu risc mediu/ridicat de
inautenticitate. În concluzie, Comisia a constatat că Partidul Politic
„Democrația Acasă” a beneficiat de susținere mediatică masivă din partea
acestor conturi și a aplicat sancțiunea sub formă de avertisment, pentru
nerespectarea normelor de raportare a finanțării campaniei electorale.
Reclamantul a declarat că, punctul 4 din dispozitivul hotărârii
Comisiei Electorale Centrale nr. 4135 din 01 octombrie 2025 este ilegal și
urmează a fi anulat de către instanța de contencios administrativ. Or, raportul
de monitorizare al asociației „Expert Forum” a fost publicat la 21 august
2025, anterior începerii campaniei electorale din 29 august 2025, deci nu
poate constitui probă privind activități desfășurate în cadrul campaniei
electorale; raportul nu a fost elaborat de o instituție publică a Republicii
Moldova și nu are valoare de probă oficială; Comisia nu a identificat în mod
concret care sunt persoanele fizice nerezidente care ar fi susținut campania,
limitându-se la presupuneri; lipsa unei anchete sau verificări din partea
autorităților competente (SIS, IGP, Centrul pentru Combaterea
Dezinformării) ridică suspiciuni privind temeinicia concluziilor; susținerile
privind presupusa finanțare din străinătate nu sunt sprijinite de dovezi
directe, însă doar de o analiză privată, nesemnată și neautentică; aplicarea
unei sancțiuni în baza unor informații neverificate încalcă principiul
legalității sancțiunii administrative și creează un precedent de arbitrar
periculos într-un proces electoral. Jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului, în speță cauza Partidul Politic „Patria” și alții v.
Republica Moldova, reiterează obligația autorităților de a baza măsurile
restrictive pe dovezi suficiente, verificabile și proporționale.
Prin cererea de completare depusă de avocata Doina-Ioana
Străisteanu la 06 octombrie 2025, s-a invocat caracterul organic al
2
distribuirii conținutului video la care face trimitere Comisia Electorală
Centrală în actul administrativ contestat. Nu a existat niciun contract, plată
sau orice altă formă de sponsorizare pentru promovarea acestui conținut pe
platforma TikTok. Mulți dintre utilizatori au redistribuit voluntar aceste
materiale, fără nicio implicare financiară a partidului, subliniind caracterul
voluntar și benevol al acestor acțiuni. Astfel, este pusă în discuție
aplicabilitatea regimului legal referitor la publicitatea electorală plătită, care
impune obligația de raportare a cheltuielilor doar în cazul unor operațiuni
efectuate în mod formal, cu respectarea cadrului procedural și financiar
prevăzut de legislație.
În opinia reclamantului, sancțiunea ce i-a fost aplicată de Comisia
Electorală Centrală s-a bazat pe un raport al unei organizații
neguvernamentale externe, care a identificat o rețea de conturi TikTok
presupus coordonate, cu o activitate intensă de difuzare a materialelor
electorale. Critica reclamantului vizează metodologia acestui raport, lipsa
transparenței și a verificabilității datelor folosite, precum și insuficiența
probelor directe privind existența unor cheltuieli efective. În lipsa unor probe
clare și neechivoce, sancțiunea aplicată este nefondată și disproporționată.
De asemenea, reclamantul prin prisma principiilor fundamentale ale
dreptului electoral și administrativ, în special principiul legalității,
transparenței, proporționalității și egalității de tratament, a indicat că decizia
Comisiei Electorale Centrale a fost adoptată fără o motivare adecvată, fără
respectarea dreptului la apărare și la un proces echitabil.
Drept urmare, a solicitat anularea hotărârii și restabilirea situației
juridice anterioare, întrucât nu există temei legal pentru a considera
cheltuielile respective drept neraportate și sancționabile. În opinia
reclamantului, această cauză ridică probleme actuale și relevante privind
delimitarea precisă a conceptului de publicitate electorală plătită în mediul
digital și obligațiile de raportare aferente. Totodată, se impune necesitatea
unor criterii clare și obiective în stabilirea răspunderii în domeniul finanțării
campaniilor electorale, astfel încât să fie protejată integritatea procesului
electoral și drepturile concurenților politici în conformitate cu principiile
statului de drept.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru s-a
respins acțiunea în contencios administrativ electoral depusă de Partidul
Politic „Democrația Acasă” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu
3
privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, ca
neîntemeiată.
În consolidarea soluției, instanța de fond a remarcat că, în urma
analizei rapoartelor financiare și a verificărilor efectuate de Comisie privind
activitatea de promovare și cheltuielile electorale ale concurentului electoral
Partidul Politic „Democrația Acasă” pentru săptămâna a patra de raportare
(15-21 septembrie 2025), s-a constatat că raportul depus conține date privind
soldul inițial al contului cu mențiunea „Fond electoral” în mărime de
59 609,06 MDL și venituri suplimentare din donații de la persoane fizice
membre de partid în sumă de 400,00 MDL, declarația fiind prezentată în
termenul legal. Cheltuielile înregistrate, în sumă de 18 028,80 MDL, vizează
materiale promoționale, cheltuieli de protocol, birotică, comisioane bancare,
carburanți și transport.
Comisia a constatat că raportul financiar nu reflectă eventualele
cheltuieli pentru publicitate pe rețelele sociale (Facebook, Instagram,
Twitter, TikTok) și pe alte platforme online.
Din materialele dosarului administrativ rezultă că în urma
verificărilor, nu au fost identificate date privind reclame în numele și pentru
concurentul electoral Partidul Politic „Democrația Acasă” în biblioteca de
reclame „Meta” și nici pe platforma „Google Ads Transparency”.
Totodată, Comisia a notat că ia act de analiza realizată de „Expert
Forum”, care a semnalat existența unei rețele de conturi TikTok, create atât
peste hotare, cât și în România, cu mii de urmăritori și peste 400 de clipuri
video, care a generat peste un milion de vizualizări și a promovat activ
hashtag-ul #vasilecostiuc. Această activitate prezintă caracteristici de
„comportament inautentic coordonat” (coordinated inauthentic behaviour –
CIB), constând în utilizarea unor conturi suspecte, aparent false, care
urmăresc sistematic aceleași conturi politice, creând o tentativă de
manipulare a algoritmilor platformei. Astfel, Comisia a stabilit existența
unor riscuri de manipulare a audienței prin publicitate politică mascată, ceea
ce subliniază necesitatea unei transparențe reale din partea platformelor
online mari. În consecință, în absența evidențierii oficiale în rapoartele
depuse a cheltuielilor efectuate pentru publicitatea online, există indicii
privind neconcordanțe în raportarea cheltuielilor reclamantului.
Curtea de Apel Centru a menționat că, Comisia Electorală Centrală
just a concluzionat că Partidul Politic „Democrația Acasă” a beneficiat de
susținere mediatică masivă din partea unei rețele coordonate de 17 conturi
4
TikTok, a căror întreținere este imposibilă fără suport financiar. Cu toate
acestea, suportul financiar respectiv nu este indicat în raportul privind
finanțarea campaniei electorale al concurentului electoral menționat, ceea ce
constituie o abatere de la cadrul normativ în vigoare. Deși, art. 58 alin. (2)
din Codul electoral stipulează că, serviciile și acțiunile prevăzute la art. 57
alin. (1) lit. b), prestate gratuit de persoane fizice și juridice, se evaluează de
către fiecare dintre acestea la prețul mediu pe piață și se indică obligatoriu în
raportul financiar conform procedurii stabilite prin regulamente aprobate de
Comisia Electorală Centrală.
Având în vedere gravitatea încălcării și comportamentul continuu
neglijent față de condițiile de finanțare reglementate de legislația electorală,
Curtea de Apel Centru a considerat că, Comisia Electorală Centrală corect a
ajuns la concluzia că, în speță, se întrunesc temeiurile legale pentru aplicarea
concurentului electoral Partidul Politic „Democrația Acasă” sancțiunii sub
forma de „avertisment”, cu obligarea de a prezenta raportul corectat privind
finanțarea campaniei electorale la situația din 22 septembrie 2025. La fel,
raportul privind situația financiară a Partidului Politic „Democrația Acasă”
la data de 22 septembrie 2025 evidențiază neconcordanțe evidente în
raportarea cheltuielilor efectuate pentru publicitate online, inclusiv pe
platforme precum TikTok.
Din analiza stării de fapt reflectate supra, instanța de judecată a
concluzionat că aceste fapte justifică intervenția Comisiei Electorale
Centrale pentru obligarea concurentului de a corecta informațiile prezentate
organului electoral, în scopul protejării integrității procesului electoral. Prin
urmare, anularea pct. 4 ar submina scopul legii, care este de a asigura
transparența și controlul cheltuielilor electorale, fără a exista un motiv legal
suficient sau un prejudiciu ireparabil invocat de reclamant.
În contextul circumstanțelor constatate, Curtea de Apel Centru a
ajuns la concluzia că autoritatea publică pârâtă a acționat în corespundere cu
legislația în vigoare în domeniu, iar hotărârea nr. 4135 din 1 octombrie 2025
în partea pct. 4 (contestat în prezenta speță) fiind legală, întemeiată și
conformă cu prevederile normative aplicabile.
În opinia instanței de fond, cererea de chemare în judecată depusă
de Partidul Politic „Democrația Acasă” se întemeiază pe declarații fără
suport juridic și fără probe pertinente și admisibile care să susțină solicitările
formulate. Reclamantul nu a prezentat niciun argument plauzibil care să
demonstreze lipsa încălcărilor constatate pe durata perioadei electorale.
5
Motivele invocate de reclamant nu-și găsesc confirmare, ceea ce indică
caracterul lor formal, neputând pune la îndoială legalitatea actului contestat.
Generalizând cele expuse supra, Curtea de Apel a conchis că, pct. 4
al dispozitivului hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4135 din 01
octombrie 2025 este legal și întemeiat, hotărârea în partea contestată fiind
adoptată drept urmare a identificării încălcării prevederilor Codului electoral
de către concurentul electoral Partidul Politic „Democrația Acasă”.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 08 octombrie 2025, Partidul Politic „Democrația Acasă”,
reprezentat de avocata Doina-Ioana Străisteanu a depus prin intermediul
poștei electronice cerere de recurs motivată, completată prin cererea din 10
octombrie 2025, întemeiată pe prevederile art. 2451 alin. (1) lit. b) și d1) din
Codul administrativ, împotriva hotărârii din 06 octombrie 2025 a Curții de
Apel Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii
contestate și emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Partidul Politic „Democrația Acasă”,
reprezentat de avocata Doina-Ioana Străisteanu a reiterat temeiurile de fapt
și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în
judecată.
Suplimentar, a invocat încălcarea gravă a dreptului la apărare prin
neexpedierea citației atât către parte, cât și către apărătorul ales, avocatul
Doina Ioana Străisteanu. În acest sens, s-a adus la cunoștință că, în data de
06 octombrie 2025, până la ora 09:00, avocatul Doina Ioana Străisteanu a
prezentat instanței de judecată mandatul său și a depus poziție suplimentară
scrisă pe marginea fondului cauzei, cu anexarea unor probe noi. Totodată,
pe parcursul dimineții a discutat telefonic cu grefierul judecătorului raportor.
Însă, în pofida acestor împrejurări, nu a fost înștiințată efectiv că ședința de
judecată a fost fixată se va desfășura la ora 14:30 în aceeași zi. Mai mult ca
atât, informațiile privind ședința de judecată (data și ora) nici nu au fost
publicate pe portal național al instanțelor judecătorești. Astfel, monitorizarea
continuă a portalului până în ziua următoare nu a remediat problema
necitării.
Prin prisma art. 98, dacă participantul este reprezentat, notificările
se adresează reprezentantului imediat după prezentarea împuternicirii.
Aceeași logică este întărită și la art. 1101 din Codul administrativ, care
6
stipulează notificarea prin mijloace electronice și echivalarea acesteia cu alte
forme de notificare, făcând astfel inacceptabilă pretextarea unor dificultăți
de comunicare atunci când apărătorul a indicat explicit adresa de e-mail și a
solicitat această cale de contact.
Recurentul a considerat că, odată ce apărătorul său a transmis
mandatul până la ora 09:00 în ziua în care s-a fixat și ținut ședința de
judecată, și a depus înscrisuri pe fond, instanța și personalul ei administrativ
aveau obligația pozitivă și imediată de a notifica reprezentantul despre data,
ora și locul petrecerii ședinței de judecată. Or, reprezentantul său avea poziție
proprie asupra fondului cauzei și urma obligatoriu să fie audiat.
În opinia recurentului, prin neîndeplinirea obligației de citare a
reprezentantului său, avocatei Doina-Ioana Străisteanu, pentru ședința de la
ora 14:30 din 06 octombrie 2025, i s-au încălcat garanțiile unui proces
echitabil și, în mod special, dreptul la apărare, dreptul de a fi ascultat și
principiul contradictorialității. Or, audierea juridică și dreptul la un proces
echitabil (art. 38), accesul la justiție (art. 39), dreptul la apărare (art. 40) și
contradictorialitatea cu egalitatea în drepturi procedurale (art. 43) sunt
principii directoare ale contenciosului administrativ.
Prin prisma art. 38, înaintea oricărei decizii pe fond, participanților
li se oferă posibilitatea de a-și expune punctul de vedere, iar instanța este
obligată să dispună toate măsurile permise de lege pentru asigurarea
desfășurării cu celeritate a procesului – măsuri care includ, logic și necesar,
asigurarea comunicării și citării efective a părților și a apărătorilor lor, în
special că există informație la dosar că apărătorul a depus în dimineața
ședinței mandat și înscrisuri relevante pentru fond. Art. 40 garantează
dreptul la apărare și impune asigurarea posibilității de a participa la toate
etapele procesului. Iar, art. 43 impune desfășurarea în contradictoriu și în
condiții de egalitate procedurale.
Astfel, actele dosarului demonstrează că necomunicarea citației
atestă existența unui comportament selectiv din partea instanței de judecată,
iar, în lipsa notificării efective, desfășurarea ședinței a devenit formală și
incompatibilă cu art. 38-40 și art. 43 din Codul administrativ.
Recurentul a punctat trei elemente importante:
(i) avocata Doina-Ioana Străisteanu a indicat și solicitat expres instanței
de judecată calea de comunicare electronică, furnizând în acest sens
adresa de e-mail. Totodată, în intervalul 09:00-13:00 a avut loc două
discuții telefonice cu grefierul judecătorului raportor, în cadrul cărora
7
s-au discutat despre actele depuse pe dosar și grefierul niciodată nu a
comunicat despre fixarea ședinței pentru ora 14:30, fapt ce sugerează
un deficit organizațional evident în operaționalizarea obligațiilor de
notificare a părților și reprezentanților pe dosar.
(ii) în paralel cu neexpedierea citației către apărătorul ales, pe portalul
instanței nu a fost publicată data și ora ședinței, deși pagina a fost
monitorizată permanent până și în dimineața următoare; lipsa publicării
privează și partea, și apărătorul de o sursă publică de informare pe care
Codul administrativ o încurajează prin principiile de transparență
procedurală.
(iii) ședința a durat aproximativ 30 de minute cu tot cu deliberare, ceea
ce, coroborat cu absența apărătorului, conturează o examinare sumară
a cauzei fără valorificarea actelor și pozițiilor depuse în aceeași
dimineață. Aceste aspecte factuale sunt descrise în mod circumstanțiat
în plângerea adresată Curții de Apel Centru, respectiv în sesizarea către
Consiliul Superior al Magistraturii, și susțin teza caracterului
necontradictoriu și inechitabil al desfășurării ședinței din 06 octombrie
2025.
Prin urmare, recurentul a conchis că, desfășurarea ședinței la ora
14:30 în absența citării apărătorului constituit în aceeași dimineață, după
depunerea poziției proprii de apărare și a actelor pe fond, e contrară ordinii
procedurale expuse de Codul administrativ și golește de conținut efectiv atât
dreptul la apărare, cât și contradictorialitatea.
Recurentul a menționat că, încălcarea dreptului său la apărare este
dovedită prin cumulul de omisiuni:
(i) neexpedierea citației către parte și, prioritar, către apărătorul
împuternicit, deși mandatul, poziția și actele au fost depuse la ora 09:00
în ziua ședinței;
(ii) lipsa de comunicare efectivă prin mijloacele rapide și electronice
solicitate și disponibile;
(iii) nepublicarea pe portal a datei și orei ședinței până și a doua zi
dimineață;
(iv) ținerea ședinței la ora 14:30 în absența apărării, cu o durată sumară
a dezbaterilor, fără valorificarea contradictorie a actelor depuse.
În opinia recurentului, aceste fapte contravin art. 32-33
(transparență și comunicare), art. 38-40 și art. 43 (audiere, apărare,
8
contradictorialitate), art. 96-98 și art. 1101 (regimul comunicării/notificării
către reprezentantul împuternicit și mijloacele electronice) și art. 223
(aplicabilitatea acestor reguli în contenciosul administrativ), atrăgând
vătămarea drepturilor sale garantate de Codul administrativ.
Recurentul a reiterat că viciul de citare a reprezentantului său,
avocatei Doina-Ioana Străisteanu, a determinat absența părții reclamante la
ședința de judecată, ceea ce a lipsit litigiul de dezbateri efective asupra
probelor. În consecință, au fost golite de conținut principiul
contradictorialității și obligația instanței de a asigura un cadru efectiv pentru
examinarea materialului probator, atât cel din dosarul administrativ al
pârâtei, cât și înscrisurile noi prezentate de reclamant.
Partidul Politic „Democrația Acasă” a indicat că, înaintea dezbaterii
pe fond, a depus la Curtea de Apel Centru o poziție suplimentară substanțială
și coerentă, care viza tocmai conținutul probelor administrate de Comisia
Electorală Centrală și concluziile trase de autoritate. Poziția explica, printre
altele, că Partidul Politic „Democrația Acasă” nu a achiziționat publicitate
politică plătită pe rețele sociale, că rapoartele sale financiare reflectă
realitatea și că vizibilitatea online este rezultat organic, fără cheltuieli de
promovare – aspecte ce loveau în fundamentul imputărilor pârâtei și care
trebuiau discutate în ședința de fond, probă cu probă, sursă cu sursă. Or,
pentru ca aceste susțineri să fie juridic valorificate, ele trebuiau așezate în
dialog contradictoriu fie cu documentele din dosarul administrativ, fie cu
orice analize terțe pe care Comisia Electorală Centrală le-ar fi folosit ca
reper. Absența unei evaluări frontale a acestor susțineri denaturează
standardul probator impus de Codul administrativ.
Recurentul a menționat că, în ziua stabilită pentru dezbateri, a depus
cerere motivată de anexare a înscrisurilor noi: (i) Decretul Președintelui
nr. 114-IX din 10 iunie 2021, care stabilește calitatea Laurei Ștefan în
Comitetul consultativ anticorupție pe lângă Președinte; și (ii) o captură din
pagina Expert Forum, relevând calitatea aceleiași persoane de autor al unui
raport ce a stat la baza sancțiunilor Comisiei Electorale Centrale.
Partidul Politic „Democrația Acasă” a considerat că, întrucât aceste
înscrisuri priveau exact sursa de fapt și metodologia pe care Comisia
Electorală Centrală ar fi folosit-o pentru a-și justifica măsurile împotriva sa,
instanța era obligată să deschidă contradicția asupra lor, să întrebe părțile, să
compare conținutul raportului extern cu actele din dosarul administrativ, să
verifice relevanța și influența acestor materiale asupra deciziei
administrative și, eventual, asupra legalității sancțiunii. Refuzul implicit de
9
a pune în discuție aceste înscrisuri noi, prin rularea unei judecăți care nu le
integrează, a golit de conținut art. 216 (rolul de organizare a dezbaterilor),
art. 218 (examinarea în fond) și art. 220 (obținerea probelor necesare unei
soluții legale și temeinice).
Recurentul a menționat că, în dosar există materie probatorie aptă
să fie dezbătută, or, poziția Partidului Politic „Democrația Acasă”
demontează explicit teza „publicității plătite” și explică mecanismele
platformei TikTok, inclusiv interdicția asupra publicității politice plătite în
perioada alegerilor, pentru a demonstra că expunerea online a concurentului
a fost organică și, în consecință, irelevantă ca temei de sancționare. Orice
concluzie judiciară asupra legalității sancțiunii Comisiei Electorale Centrale
trebuie să se pronunțe, în concret, pe următoarele teze: își găsesc ele
contrazicere în actele CEC? dacă da, în care document exact? este raportul
Expert Forum o probă administrabilă în contencios și cu ce valoare? a fost
el coroborat cu alte acte din dosar? Iar, lipsa unor răspunsuri motivate la
aceste întrebări arată că nu a existat evaluare contradictorie a probelor, ci cel
mult o verificare formală.
Principiul contradictorialității nu se epuizează la simpla
oportunitate de a „depune hârtii”, ci reclamă o examinare nemijlocită
(art. 42) și o deliberare care reflectă, în motivare, confruntarea dintre dosarul
Comisiei Electorale Centrale și înscrisurile Partidului Politic „Democrația
Acasă”. Motivarea trebuie să arate care argumente și probe se reține, iar care
se exclud și din ce considerent.
Recurentul a considerat că, încălcarea dreptului său la un proces
contradictoriu decurge din nepunerea în discuție a tezelor și probelor sale
privind inexistența publicității plătite, caracterul organic al vizibilității pe
platforme și influența unui raport extern în fundamentarea sancțiunii, precum
și din neintegrarea în dezbateri a înscrisurilor noi depuse în ziua ședinței de
judecată.
Succesiv, recurentul a ridicat problema aprecierii vădit
nerezonabile a probelor și arbitrariul admis de către instanța de fond. În acest
sens, a invocat că, una din probele pe care s-a fundamentat hotărârea
Comisiei Electorale Centrale este raportul „Expert Forum”, care este un
material redactat de persoane fizice, cetățeni români, sub egida unei asociații
neguvernamentale. Comisia Electorală Centrală a invocat acest raport ca
suport necondiționat pentru a constata existența unei „rețele” pro-Partidul
Politic „Democrația Acasă” pe TikTok. Însă, actele dosarului atestă că acest
text nu oferă o metodologie științifică verificabilă, nu pune la dispoziție date
10
brute, cod sau criterii replicabile, iar concluziile sale sunt mai degrabă
deductive/euristice decât rezultatul unei cercetări auditabile. Reclamantul a
indicat expres că materialul nu are acreditare științifică formală, nu propune
o metodologie standardizată transparentă, replicabilă și supusă evaluării
inter-pares, iar lipsa datelor brute și a validărilor independente îl lasă, cel
mult, cu o valoare indicativă, nicidecum probatorie în sens juridic; folosirea
lui ca fundament pentru măsuri administrative severe în procesul electoral
este nejustificată metodologic și disproporționată.
Totodată, în poziția suplimentară depusă de avocata Doina-Ioana
Străisteanu, se precizează că Comisia Electorală Centrală s-a sprijinit pe
afirmațiile acestui raport despre o „rețea” de 17 conturi TikTok și
volumetrici mari într-un interval scurt, fără a furniza vreo probă de finanțare
sau coordonare din partea partidului. Autoritatea publică face trimitere la un
raport care pretinde existența unei rețele, dar nu oferă dovezi privind
finanțarea ei de Partidul Politic „Democrația Acasă”.
Mai mult ca atât, aceeași poziție rezultă chiar din textul semnat
(titlu, autori) și natura lui – un articol publicat online cu liste de conturi și
inferențe despre „comportament inautentic coordonat”. Respectiv, acesta nu
este o expertiză în sens procesual ori o analiză științifică supusă verificării
externe. Iar autoritatea publică a preluat această supoziție aproape mecanic
în raționament administrativ, deși existența rețelei nu a fost confirmată de
niciun organ de drept din Republica Moldova și, chiar dacă ar fi existat, nu
s-a făcut dovada unei plăți sau coordonări care să angajeze răspunderea
Partidul Politic „Democrația Acasă”.
În opinia recurentului, dacă un document extrinsec (raport ONG)
stă la baza măsurilor severe, instanța trebuia: (i) să-l invite în contradicție;
(ii) să îi verifice autorii, competența, metodologia, sursele, granularitatea
datelor, (iii) să-l confrunte cu dosarul administrativ și cu contra-probele
reclamantului; și (iv) să motiveze, punctual, ce reține și de ce.
Recurentul a notat că, poziția sa suplimentară prezentată Curții de
Apel Centru explică, pe fond, de ce raportul este insuficient ca probă, și
anume: el afirmă volumetrici (număr de conturi, clipuri, vizualizări într-o
săptămână) și deduce „comportament inautentic coordonat”, dar nu
demonstrează elementele juridic relevante pentru finanțare neraportată:
contracte, plăți, ordine bancare, relații de subordonare/coordonare cu
Partidul Politic „Democrația Acasă”. Iar, pentru a califica o acțiune drept
„publicitate plătită”, trebuie să existe contract de publicitate sau dovada de
plată, iar regulile privind finanțarea cer identificarea plătitorului și dovada
11
tranzacției. În lipsa acestor elemente, creșterea vizibilității online rămâne
perfect explicabilă prin mecanisme organice ale platformei.
Partidul Politic „Democrația Acasă” a considerat că, pe întreg
parcursul campaniei, a arătat că nu au fost prezentate probe că partidul ar fi
plătit sau coordonat „rețeaua de conturi”, iar simpla „susținere mediatică”
sau popularitatea conținutului nu se transformă, în dreptul electoral, în
publicitate plătită. Iar, din materialul dosarului rezultă că nu există probe
financiare ori documente tranzacționale, iar raportul Expert Forum nu le
suplinește. De asemenea, el a explicat particularitățile platformei TikTok și
distincția între conținut organic și publicitate plătită, arătând că evoluțiile de
vizibilitate pot fi organice și că, fără dovezi de plată, nu se poate presupune
„promovare” în sens juridic. Însă, instanța de fond a ignorat atât argumentele
reclamantului, cât și demersurile sale de a deschide dezbaterea pe raportul
invocat de Comisia Electorală Centrală.
Finalmente, recurentul a invocat că, instanța de fond nu a respectat
standardele articolului 6 al Convenției Europene referitor la
contradictorialitate și egalitatea armelor în proces, deoarece:
(i) instanța trebuie să pună efectiv în discuție probele decisive,
indiferent dacă acestea provin din dosarul administrativ sau din surse
externe (rapoarte, expertize private);
(ii) dacă se refuză o probă, trebuie motivat de ce ea nu ar influența
soluția (cauza Ankerl c. Elveției) ori de ce există alte mijloace
concludente;
(iii) când se invocă materiale necontradictorii sau confidențiale,
limitările admise sunt strict necesare și trebuie contrabalansate prin
garanții procedurale robuste (cauza Rowe și Davis c. Regatul Unit);
(iv) expertiza „de o singură parte” sau tratamentul asimetric al
expertizei/rapoartelor tehnice compromite echitatea (cauza Bönisch
c. Austriei);
(v) accesul la dosar și la observațiile adversarului este condiție sine qua
non a contradicției (cauzele Foucher c. Franței, Ruiz-Mateos c. Spaniei,
Krčmář și alții c. Republicii Cehe);
(vi) în administrativ, controlul judiciar „pe bune”, nu formal, este cheia
compatibilității cu art. 6 din Convenție (printre altele, cauza Bryan
c. Regatului Unit).
12
Recurentul a notat că, aplicarea acestor standarde într-o speță în
care o autoritate invocă un „raport” extern, fără metodologie științifică
replicabilă, fără date brute și fără validare independentă, conduce necesar la
concluzia că un asemenea material nu poate fi tratat ca probă decisivă decât
dacă este „adus la bară” și supus testului contradictoriu.
Prin recursul suplimentar, Partidul Politic „Democrația Acasă”,
reprezentat de avocata Doina-Ioana Străisteanu, a invocat că soluția instanței
de fond nu este motivată și instanța de judecată neîntemeiat a considerat
corectă concluzia Comisiei Electorale Centrale că Partidul Politic
„Democrația Acasă” a beneficiat de susținere mediatică masivă din partea
unei rețele coordonate de 17 conturi TikTok, a căror întreținere este
imposibilă fără suport financiar.
Or, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4135 a fost emisă
exclusiv în baza unor indicii indirecte și a unei speculații construite în jurul
unor clipuri video publicate pe rețelele sociale, în special TikTok. Aceste
elemente nu constituie probe juridice suficiente în sensul Codului electoral
și al legislației privind contenciosul administrativ, ci cel mult opinii
exprimate în spațiul public în dezbateri televizate.
Recurentul a menționat că, în fapt, Comisia Electorală Centrală și-
a fundamentat decizia pe existența unei rețele de 17 conturi TikTok ce ar fi
promovat masiv conținut pro-Partidul Politic „Democrația Acasă”, bazându-
se pe Raportul unei organizații neguvernamentale românești (Expert Forum),
despre 17 conturi pretins false în TikTok, ce sugerează existența unei
campanii de promovare coordonate. Însă, autoritatea publică nu a adus
dovezi concrete despre sursa finanțării sau despre cine se află în spatele
acestor conturi.
În opinia recurentului, promovarea pe TikTok-este tratat de
Comisia Electorală Centrală ca fiind un indiciu de susținere materială
externă. Totuși, platforma TikTok nu permite în Republica Moldova, în
perioada campaniei electorale din 2025, plasarea de publicitate politică
plătită, conform politicii anunțate oficial de companie. Această informație
este publică și a fost confirmată inclusiv de către partidele politice
participante și Comisia Electorală Centrală. Toate tentativele de promovare
plătită pe TikTok au fost respinse tehnic de algoritmii platformei, conform
comunicatelor oficiale ale companiei.
Succesiv, recurentul a relevat că, Comisia Electorală Centrală nu a
solicitat de la TikTok vreo notă-informativă asupra acestor pretinse conturi
13
false și dacă confirmă vreo coordonare în favoarea Partidului Politic
„Democrația Acasă”, având acord de colaborare.
De asemenea, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4135 nu
conține o analiză detaliată a unui raport financiar falsificat sau incomplet.
Nu există nicio constatare că Partidul Politic „Democrația Acasă” ar fi primit
fonduri neînregistrate. Toate rapoartele financiare ale recurentului au fost
depuse la timp, verificate de autoritatea competentă, și niciuna nu a fost
anulată pentru inexactitate.
Partidul Politic „Democrația Acasă” a subliniat că nu a utilizat în
campania sa resurse financiare interzise, iar formațiunea nu poate fi
sancționată pentru faptele unor terți fără legătură cu ea. Deși, prin prisma
art. 96 alin. (1) din Codul electoral, sarcina probei asupra faptelor invocate
este asupra Comisiei Electorale Centrale, la caz, sarcina probei a fost
inversată și, în loc să aducă dovezi, Comisia Electorală Centrală a așteptat
ca Partidul Politic „Democrația Acasă” să dovedească lipsa faptelor
imputate.
Recurentul a considerat că hotărârea Comisiei Electorale Centrale
nr. 4135 este afectată de nulitate relativă, întrucât încalcă principiile
legalității, proporționalității și securității raporturilor juridice. Or, deciziile
Comisiei Electorale Centrale trebuie să se bazeze exclusiv pe fapte și probe,
nu pe suspiciuni și percepții, oricât de amplificate ar fi ele în spațiul public
sau mediatic. Iar, în speță, dosarul administrativ nu conține nici un act de
constatare obiectiv întocmit, de un specialist acreditat, sau un act de
constatare al Centrului pentru combaterea crimelor cibernetice al INI al IGP
în confirmarea/infirmarea unor rețele TikTok coordonate pentru
manipularea opiniei publice și/sau pentru finanțarea ilicită a recurentului
Partidul Politic „Democrația Acasă”.
Astfel, Curtea de Apel Centru nu a dispus de probe pentru a trage
concluzia că, Comisia Electorală Centrală just a constatat că Partidul Politic
„Democrația Acasă” a beneficiat de susținere mediatică masivă din partea
unei rețele coordonate de 17 conturi TikTok, a căror întreținere este
imposibilă fără suport financiar.
Recurentul a notat că, Comisia Electorală Centrală, verificând
rapoartele financiare și documentele justificative, poate solicita informații de
la bănci, furnizori de servicii media și difuzori de publicitate și poate face
controale la fața locului.
14
Recurentul a învederat că, în campania electorală pentru alegerile
Parlamentare 2025, Partidul Politic „Democrația Acasă” a publicat pe
rețelele sociale, în special pe Facebook și TikTok, numeroase clipuri video.
Unele videoclipuri au fost filmate în timpul dezbaterilor, al întâlnirilor cu
cetățenii și al altor evenimente politice. Altele au fost produse de
simpatizanți și persoane terțe neafiliate Partidului, care imitau formatul viral
de pe TikTok pentru a transmite mesaje politice. Astfel, în rapoartele
financiare săptămânale depuse la Comisia Electorală Centrală, Partidul
Politic „Democrația Acasă” a indicat zero cheltuieli pentru publicitatea pe
rețele sociale și zero cheltuieli pentru producerea spoturilor. În ședința
Comisiei Electorale Centrale din 03 octombrie 2025, această situație a fost
criticată, iar Comisia a sancționat partidul pentru neraportarea cheltuielilor
legate de „publicitatea pe rețelele de internet” în rețeaua TikTok în
particular. Totuși, există argumente solide și probe ce susțin că reclamantul
nu a încălcat legislația.
Primul argument este de natură tehnică și se bazează pe politica
TikTok, care a interzis publicitatea politică plătită și a anunțat că va bloca
orice încercare de promovare artificială. Conform declarațiilor oficiale,
TikTok elimină reclamele politice și descurajează rețelele de boți. Această
politică a fost introdusă înaintea campaniei din Moldova și a fost reiterată
public prin intermediul mass-media.
Partidul Politic „Democrația Acasă” a evocat că, nu a avut
posibilitatea reală de a cumpăra un pachet de publicitate politică pe TikTok
așa cum se pot cumpăra reclame pe alte platforme (Facebook, YouTube etc.).
și acest lucru se probează prin rapoarte financiare săptămânale a fiecărui
concurent electoral, unde apar indicate cheltuielile pentru publicitate politică
în diverse rețele exceptând TikTok-ul. Respectiv, dacă un partid nu poate
cumpăra publicitate, nu poate nici să plătească pentru ea din fondurile
electorale și deci nu poate să o raporteze.
Însă, din motive neclare, Comisia Electorală Centrală a insinuat că
neraportarea unor pretinse cheltuieli suportate anume pe această rețea
constituie o abatere comisă de reclamant.
Mai mult ca atât, din analiza rapoartelor săptămânale depuse la
Comisia Electorală Centrală denotă cert că asemenea cheltuieli nu au fost
raportate nici de unul din concurenți. Astfel, sancționarea Partidului Politic
„Democrația Acasă” pentru nedeclararea cheltuielilor de promovare în
TikTok este discriminatorie și arbitrară.
15
Recurentul a opinat că, clipurile video produse spontan pe teme de
interes public major, fie că sunt filmate la fața locului, fie că sunt reacții
civice ale utilizatorilor, așa cum îi este caracteristic dlui Vasile Costiuc, nu
sunt „spoturi publicitare”, pentru că nu întrunesc elementele definitorii ale
publicității audiovizuale și nici condițiile stricte de difuzare ale unui spot.
Conținutul organic, creat și distribuit de persoane fizice pe conturile lor de
social media, nu intră în categoria de „publicitate” în sensul legii.
Dacă un simpatizant filmează un candidat și postează clipul pe
contul său, nu există un contract de publicitate și nici un ordin bancar, nu
există o relație dintre terț și Partidul Politic „Democrația Acasă”, nu există
un control/autorizare etc. dintre partid și terț. Din acest considerent, nu există
și nici nu poate exista obligația de a indica identitatea terțului ori acest lucru
este absolut imposibil.
Recurentul a invocat că, Comisia Electorală Centrală nu putea să-și
fundamenteze concluziile pe Raportul unei organizații înregistrate în
România „Expert Forum” ce se referă la existența unei pretinse rețele de 17
conturi TikTok, or, acesta nu furnizează probe despre finanțarea acesteia de
reclamant.
Aderent, recurentul a indicat că:
- persoanele ce au întocmit acest raport nu au calitatea de experți
acreditați;
- raportul însăși nu este „acreditat” ca produs științific;
- în materialul citat, autorii nu invocă o acreditare științifică formală
sau o afiliere academică specifică domeniului metodelor cantitative
avansate pentru CIB, iar textul nu urmează proceduri de validare
științifică, ci este o investigație civică/analitică; pe fond, metodologia
anunțată este una de triere euristică, utilă ca sistem de alertă timpurie,
dar care comportă riscuri: bias de selecție (se analizează doar
conturile deja etichetate suspect de propriul model), circularitate în
interpretare, absența contrafactualului și lipsa de transparență a
pragurilor. Fără deschiderea datelor și a codului, replicabilitatea este
zero, iar marja de eroare este necunoscută;
- limbajul atribuit rețelei („infrastructură de urmăritori de tip bot”,
„amplificatori artificiali”) este, în absența probelor tehnice, o
interferență puternică bazată pe pattern-uri de comportament;
- consecințele practice: când un material de acest tip devine temei sau
catalizator pentru decizii administrative cu impact electoral (de
exemplu, invocat în sesizări ori hotărâri), raportarea trebuie să fie
16
dublată de verificări instituționale independente, coroborări cu date
de la platforme sau autorități și, critic, de stabilirea legăturii cauzale
cu subiectul vizat (cerere, coordonare, finanțare, folosire deliberată).
Altfel, se riscă o translație periculoasă de la „semne” la „probe”.
Recurentul a opinat că, cifrele headline (17 conturi nucleu, 993 de
conturi „soldați”, 1 milion de vizualizări pe #vasilecostiuc într-o săptămână)
sunt afirmații verificabile dacă se oferă dataset-ul și codul. Fără acestea,
rămân la nivelul unor constatări neauditabile, iar legătura cu un concurent
electoral este sugerată prin co-apariție tematică și nu demonstrată ca
orchestrare. Materialul admite chiar posibilități alterative de interpretare și
menționează că unele suprapuneri sunt „mai puțin suspecte”. Asemenea
deschideri sunt oneste jurnalistic, dar întăresc ideea că nu aveau un verdict
științific ferm, ci un set de indicii care merită investigare suplimentară, nu
sancțiuni directe.
Principala critică a Comisiei Electorale Centrale a fost că Partidul a
beneficiat de susținere mediatică constantă printr-o rețea de conturi și nu a
raportat cheltuieli pentru promovarea pe TikTok. Pentru ca această acuzație
să se confirme, ar fi trebuit să existe un contract de publicitate sau o dovadă
de plată. Regulamentul cere ca orice publicitate plătită să fie însoțită de
datele de identificare ale plătitorului și de ordinul bancar. Fără astfel de
documente, prezumția trebuie să fie că nu a existat publicitate plătită.
Raportul ONG-ului „Expert Forum” și creșterea numărului de vizualizări nu
constituie dovezi de plată; un număr mare de vizualizări poate fi obținut pe
TikTok în mod organic prin algoritmii deja existenți și puși la depoziția
utilizatorilor.
POZIȚIA INTIMATEI
Prin referința depusă electronic la 10 octombrie 2025, Comisia
Electorală Centrală a solicitat declararea recursului Partidului Politic
„Democrația Acasă” ca fiind inadmisibil, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. a1)
din Codul administrativ.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 191 alin. (3) și (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în
contencios administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a
Moldovei, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în
competența sa prin Codul electoral.
17
Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva
hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de
la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt
termen.”
Art. 98 alin. (1) pct. 4), alin. (2) și (3) din Codul electoral nr.
325/2022:
„(1) În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată
competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:
4) Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor
judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.
(2) Acțiunea în contencios administrativ înaintată la instanța de judecată
competentă se examinează în conformitate cu prevederile prezentului cod și
ale Codului administrativ.
(3) În perioada electorală, programul instanțelor de judecată se organizează în
așa fel încât contestațiile să poată fi depuse și examinate fără întârziere.”
Art. 100 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022:
„(1) În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în
termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La
examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen,
inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”
Art. 101 alin. (6) din Codul electoral nr. 325/2022:
„Instanțele judecătorești adoptă și pronunță hotărâri și decizii, precum și emit
încheieri în conformitate cu prevederile Codului administrativ și ale Codului
de procedură civilă.”
Art. 193 alin. (3) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ
și cererile de recurs în complete din 3 judecători.”
Art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența
Curții Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
18
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o
încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care
conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică
pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.
Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că,
potrivit extrasului din poșta electronică Zimbra, cu adresa de e-mail
„ionela.zubulica@justice.md”, copia dispozitivului hotărârii din 06
octombrie 2025 a Curții de Apel Centru a fost notificată în mod electronic
recurentului și reprezentanților aceștia, avocaților Doina-Ioana Străisteanu și
Ion Cobîșenco, la 06 octombrie 2025, ora 16:57 (f.d. 160), iar copia hotărârii
motivate la 08 octombrie 2025, ora 13:53 (f.d. 167). Astfel, recurentul a
respectat termenul legal prevăzut de art. 245 din Codul administrativ
coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul electoral, deoarece recursul motivat
a fost depus electronic la 08 octombrie 2025, ora 14:32 (f.d. 172) și a fost
completat prin cererea din 10 octombrie 2025.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui
control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
Completul reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să
conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate
mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele
19
expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în
vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Partidul Politic „Democrația Acasă”, în susținerea recursului a
indicat temeiul de admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1) lit. b) și d) din
Codul administrativ.
Articolul 2451 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ se referă la
schimbarea sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin
admiterea recursului. Aplicarea acestui temei de recurs ține de discreția
Curții Supreme de a-și extinde, uniformiza sau schimba jurisprudența.
Pentru ca acest argument să fie invocat în mod temeinic, recursul trebuie să
confirme lipsa jurisprudenței Curții Supreme cu privire la problemele de
drept invocate în recurs, existența unei jurisprudențe contradictorii a Curții
Supreme de Justiție cu privire la acestea, fie modificarea circumstanțelor
sociale sau juridice care să justifice schimbarea practicii uniforme a Curții
Supreme de Justiție. Niciuna dintre aceste situații nu este invocată în recurs.
Instanța de recurs evidențiază, că mecanismul consolidării
jurisprudenței, instituit la nivelul Curții Supreme de Justiție, are drept scop
principal asigurarea uniformității aplicării legii de către instanțele naționale,
prevenind sau corectând eventualele abateri de la interpretarea unitară a
normelor legale în vederea garantării unui proces echitabil și a unei justiții
previzibile.
Referitor la al doilea temei menționat, cel prevăzut de art. 245¹
alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, el se referă la caracterul arbitrar al
hotărârii, sau fundamentarea ei în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota
informativă a Legii nr. 246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci
când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între
faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei
erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De
asemenea, în această categorie intră hotărârile pronunțate cu bună știință
contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă
judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare
evidentă și gravă a legalității, nu o simplă eroare. În astfel de cazuri,
hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea
procedurii.
20
Sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”
presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident
nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru
soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea
recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu
poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹
alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă
hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și
caracterul ei determinant asupra soluției.
În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată
a fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se
bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor,
recursul nu poate fi admis.
Completul menționează că recursul depus de Partidul
Politic „Democrația Acasă”, reprezentat de avocata Doina-Ioana
Străisteanu, conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate
minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod
corespunzător.
Pe latura procesuală a recursului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție învederează că nu poate accepta criticile
reprezentantului recurentului, avocatei Doina-Ioana Străisteanu, precum că
nu a fost citată pentru ședința din 06 octombrie 2025, ora 14:30, iar drept
consecință s-au încălcat garanțiile Partidul Politic „Democrația Acasă” la un
proces echitabil și, în mod special, dreptul la apărare, dreptul de a fi ascultat
și principiul contradictorialității (audierea juridică și dreptul la un proces
echitabil (art. 38), accesul la justiție (art. 39), dreptul la apărare (art.40) și
contradictorialitatea cu egalitatea în drepturi procedurale (art. 43)). Acestea
nu se încadrează în temeiul de recurs prevăzut de art. 245¹ alin. (1) lit. d) din
Codul administrativ.
Instanța totuși menționează că acțiunea a fost depusă în instanța de
judecată la 02 octombrie 2025, ora 19:43 (f.d. 1), iar prin încheierea din 03
octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, inter alia, s-a stabilit părții
reclamante termen până la 06 octombrie 2025, ora 09:00, sub sancțiunea
decăderii, pentru prezentarea tuturor probelor pertinente, formularea tuturor
cererilor și demersurilor examinării complete și soluționării juste a cauzei de
contencios administrativ electoral. Totodată, s-a explicat părților că dacă
convin de comun acord, pot solicita examinarea și soluționarea cererii de
21
chemare în judecată în procedură scrisă printr-o cerere care urmează a fi
depusă până la 06 octombrie 2025, ora 09:00 (f.d. 33).
Din citația pe dosar rezultă că, Curtea de Apel Centru a stabilit
ședința de examinarea a prezentei cauze pentru data de 06 octombrie 2025,
ora 14:30, sala nr. 6, din str. Teilor, 4, mun. Chișinău (f.d. 34). Conform
extrasului din poșta electronică Zimbra, cu adresa
„ionela.zabulica@justice.md”, rezultă că încheierea din 03 octombrie 2025
a Curții de Apel Centru împreună cu citația pentru ședința din 06 octombrie
2025, ora 14:30, a fost comunicată participanților la proces în mod electronic
în data de 03 octombrie 2025, ora 12:50 (f.d. 35, 36). Din extrasul dat rezultă
că citația a fost comunicată Partidul Politic „Democrația Acasă” la adresa de
e-mail furnizată instanței de judecată, precum și reprezentantului acestuia la
acel moment, avocatului Ion Cobîșenco. Aceasta confirmă că Partidul Politic
„Democrația Acasă” a fost legal înștiințat despre ședința de judecată fixată
pentru data de 06 octombrie 2025, ora 14:30, încă din 03 octombrie 2025,
prin urmare era de diligența acestuia să-și informeze toți avocații cu privire
la data și ora ședinței judiciare, despre care a fost informat în mod legal.
La 06 octombrie 2025, ora 08:22, avocata Doina-Ioana Străisteanu
a depus prin intermediul poștei electronice poziția suplimentară a
reclamantului, la care a anexat mandatul de avocat semnat electronic (f.d. 63,
64-72, 134). Din conținutul mandatului de avocat rezultă că acesta a fost
eliberat de avocata Doina-Ioana Străisteanu la 05 octombrie 2025, în baza
contractului de asistență juridică încheiat cu Partidul Politic „Democrația
Acasă” la 05 octombrie 2025 pentru reprezentate în dosarul nr. 3-130/25, cu
privire la contestarea pct. 4 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale
nr. 4135 din 01 octombrie 2025. La momentul încheierii contractului de
asistență juridică din 05 octombrie 2025, Partidul Politic „Democrația
Acasă” avea cunoștință despre data, ora și locul ședinței de judecată și, în
consecință, avea obligația de a informa avocatul nou desemnat, Doina-Ioana
Străisteanu, cu privire la aceste aspecte. Completul notează că potrivit
informației din PIGD ședința pentru 06.10.2025, ora 14,30 a fost salvată (
prin urmare a apărut automat și pe portal) la 03 octombrie 2025, ora 12.38.
Omisiunea clientului Partidul Politic „Democrația Acasă” de a-și
informa avocatul cu privire la data ședinței de judecată nu poate fi imputată
instanței de judecată, întrucât citația fusese comunicată anterior desemnării
noului reprezentant, iar instanța a respectat procedura legală de citare,
transmițând corespondența la adresa electronică furnizată în dosar atît de
către reclamant, cît și reprezentantul său inițial, avocatului Ion Cobîșenco.
22
De asemenea, faptul că avocata Doina-Ioana Străisteanu a
transmis mandatul de avocat la data de 06 octombrie 2025, ora 08:22, în ziua
ședinței de judecată, nu putea genera obligația instanței de a repeta procedura
de citare, întrucât citația fusese deja legal îndeplinită față de parte, iar ședința
fusese fixată anterior angajării noului apărător. Însăși avocata Doina-Ioana
Străisteanu a recunoscut că, în dimineața zilei de 06 octombrie 2025, a purtat
convorbiri telefonice cu grefierul judecătorului-raportor, însă nu s-a interesat
expres de ora la care urma să aibă loc ședința de judecată. Această
împrejurare denotă o lipsă de diligență și de atitudine activă din partea
avocatului. Eventuala neprezentare a avocatului în ședința din 06 octombrie
2025 nu poate fi imputată Curții de Apel Centru. Or, instanța de fond și-a
îndeplinit obligațiile procesuale de citare, iar omisiunea aparține exclusiv
părții reclamante și apărătorului acesteia, care nu au manifestat diligența
necesară pentru a asigura prezența la dezbateri.
În asemenea circumstanțe, nu poate fi reținută o încălcare a
dreptului la apărare, a principiului contradictorialității sau a garanțiilor
procesului echitabil, întrucât instanța de apel a respectat integral procedura
de citare legală a părților, iar absența reclamantului și a reprezentantului
acestuia de la ședința din 06 octombrie 2025 s-a datorat neglijenței și lipsei
de diligență a părții și apărătorului său.
Completul subliniază că, din motivarea hotărârii Comisiei
Electorale Centrale rezultă în mod clar că Partidul Politic „Democrația
Acasă” era criticat de nedeclararea banilor sau a serviciilor prestate gratuit
în legătura cu promovarea pe TikTok în perioada 15-21.09.2025 prin
intermediul celor 17 conturi. Din hotărârea primei instanțe rezultă același
lucru. Și argumentul principal din recurs se rezumă la imposibilitatea
imputării acestui comportament Partidului Politic „Democrația Acasă”.
Având în vedere această poziție, Curtea Supremă de Justiție se va concentra
în principal pe acest aspect.
Completul nu poate reține ca pertinente criticile recurentului
potrivit cărora hotărârea Comisiei Electorale Centrale s-ar fi fundamentat
doar pe un raport întocmit de „Expert Forum”, organizație neguvernamentală
din străinătate, că în speță nu s-a solicitat de la TikTok vreo notă-informativă
asupra acestor pretinse conturi false și dacă confirmă vreo coordonare în
favoarea Partidului Politic „Democrația Acasă”, precum și că cifrele
headline (17 conturi nucleu, 993 de conturi „soldați”, 1 milion de vizualizări
pe #vasilecostiuc într-o săptămână) sunt afirmații verificabile dacă se oferă
dataset-ul și codul. Fără acestea, rămân la nivelul unor constatări
23
neauditabile, iar legătura cu un anumit concurent electoral este sugerată prin
co-apariție tematică și nu demonstrată ca orchestrare.
Din conținutul hotărârii contestate rezultă în afara oricărui dubiu
că Comisia Electorală Centrală a efectuat și o cercetare proprie și
independentă, raportându-se la ansamblul probelor și circumstanțelor
obiective constatate în perioada electorală. Raportul menționat a avut cel
mult un rol informativ, auxiliar, fără a constitui baza unică sau determinantă
a concluziilor Comisiei.
Comisia, în virtutea competenței sale conferite de Codul electoral,
a examinat nemijlocit comportamentul mediatic în privința concurentului
electoral Partidul Politic „Democrația Acasă”, prin coroborarea mai multor
elemente de fapt: activitatea concertată a unui număr semnificativ de conturi
pe platforma TikTok care difuzau conținut politic favorabil Partidului Politic
„Democrația Acasă”, coincidența temporală și tematică a acestor materiale
cu mesajele oficiale de campanie ale formațiunii, precum și vizibilitatea
mediatică disproporționată de care aceasta a beneficiat, în lipsa unei raportări
financiare corespunzătoare.
Din analiza materialelor difuzate pe rețelele de socializare s-a
constatat că materialele video erau însoțite de hashtag-ul #vasilecostiuc, ceea
ce demonstrează o asociere directă și explicită cu liderul Partidului Politic
„Democrația Acasă” și, implicit, cu mesajul electoral promovat de
formațiune. Imaginea lui Vasile Costiuc este puternic asociată cu Partidului
Politic „Democrația Acasă”, alți membri ai partidului fiind mult mai puțin
vizibili în această campanie. Utilizarea repetată și sistematică a aceluiași
hashtag, în corelație cu simbolurile, sloganurile și temele de campanie ale
partidului, relevă existența unei campanii coordonate de promovare online,
având ca scop amplificarea vizibilității candidatului și a formațiunii politice
în mediul virtual. Prezența constantă a hashtag-ului #vasilecostiuc constituie
un indicator obiectiv al caracterului concertat și direcționat al campaniei
mediatice, confirmând legătura directă dintre activitatea de promovare
online și concurentul electoral vizat.
Această corelare semantică și vizuală între conținutul difuzat și
identitatea concurentului electoral a permis Comisiei să deducă, în mod
rezonabil, că activitatea respectivă nu reprezintă o manifestare spontană a
utilizatorilor independenți, ci o formă de sprijin mediatic organizat,
susceptibilă de a fi evaluată din perspectiva art. 57 alin. (1) lit. b) și art. 58
alin. (2) din Codul electoral, întrucât implică prestarea de servicii gratuite
24
(crearea, editarea și distribuirea materialelor video) care au generat un
avantaj electoral concret și cuantificabil.
Completul este de opinia că numărul clipurilor produse într-o
perioadă scurtă de timp, coroborat cu numărul etichetărilor pe rețeaua
TikTok în aceeași perioadă de timp în ajunul alegerilor, precum și etichetarea
identică de un număr anormal de mare de utilizatori TikTok nu poate fi
explicată prin serviciile gratuite prestate de susținătorii partidului fără
coordonarea cu Partidului Politic „Democrația Acasă”, ci printr-o strategie
planificată de care conducerea partidului nu putea să nu cunoască și care
inevitabil a implicat resurse financiare. Completul nu a putut constata
disocierea partidului de această campanie și raportarea de către partid a
acestui comportament la CEC. Din contra, Partidul Politic „Democrația
Acasă” putea fi unicul beneficiar al acestei campanii, prin urmare, în lipsa
unei disocieri, un partid poate fi somat să explice acest comportament de pe
rețelele sociale. În lipsa unor explicații plauzibile din partea partidului, este
rațional ca partidul să poarte răspundere pentru el.
Comisia a constatat, în mod rezonabil, că menținerea și
funcționarea constantă a unei rețele coordonate de 17 conturi active
presupune un suport financiar și logistic evident, care, potrivit art. 57 alin.
(1) lit. b) din Codul electoral, reprezintă o formă de donație sub formă de
servicii gratuite sau în condiții mai avantajoase decât valoarea de piață. În
consecință, aceste activități trebuiau evaluate la prețul mediu de piață și
raportate financiar, conform art. 58 alin. (2) din același cod, care impune
reflectarea obligatorie a tuturor serviciilor prestate gratuit în perioada
electorală. Neincluderea acestor servicii și acțiuni de susținere mediatică în
raportul financiar al concurentului electoral constituie o abatere clară de la
cerințele cadrului normativ, întrucât contravine dispozițiilor art. 57 alin. (1)
lit. b) și art. 58 alin. (2) din Codul electoral, care impun obligația expresă a
concurenților electorali de a evalua și reflecta în rapoartele financiare toate
bunurile, serviciile și lucrările primite cu titlu gratuit sau în condiții mai
avantajoase decât cele de piață. Prin prisma art. 102 din Codul electoral,
nereflectarea cheltuielilor aferente campaniei mediatice constituie o formă
de eludare a regulilor privind transparența și controlul finanțării electorale.
Comisia Electorală Centrală era nu doar îndreptățită, ci și obligată să
intervină, aplicând sancțiunea corespunzătoare pentru faptele constatate.
Curtea de apel a subscris argumentelor Comisiei Electorale
Centrale. Având în vedere cele constatate mai sus cu privire la nedeclararea
de către Partidul Politic „Democrația Acasă” a efortului investit în
25
promovarea sa în perioada 15-21.09.2025 prin cele 17 conturi, hotărârea
primei instanțe nu se bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.
Recurentul susține că pe TikTok nu poate fi plătită publicitatea
politică, fapt ce confirmă lipsa cheltuielilor partidului pentru clipurile postate
pe TikTok. Instanța subliniază că recurentul a fost criticat pentru
nedeclararea serviciilor gratuite sau a cheltuielilor pentru crearea clipurilor
distribuite și, eventual, pentru viralizarea lor pe TikTok. În situații obișnuite,
asemenea cheltuieli ar fi făcute pentru activitățile de promovare invocate de
Comisia Electorală Centrală, chiar dacă acestea nu ar fi fost plătite direct la
TikTok de către partid.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției
legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în
asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de
contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie
motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece
filtrul de admisibilitate și a avea succes.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2)
lit. h) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Partidul Politic „Democrația
Acasă”, reprezentat de avocata Doina-Ioana Străisteanu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
26