3ra-643/25 — privind contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

La data de 30 august 2025, Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” a depus acțiunea în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale solicitând: - anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3874 din 29 august 20252025 „privind cererea de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 și a simbolului electoral” și confirmarea persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”; - obligarea Comisiei Electorale Centrale să adopte o hotărâre de înregistrare a listei de candidați înaintată de Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”, conform cererii și actelor depuse la 18 august 2025.

Din conținutul cererii de chemare în judecată rezultă că în susținerea solicitărilor privind ilegalitatea actului administrativ reclamantul, a indicat că la 14 iulie 2025, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3651, a fost aprobată lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, la pct. 12 din anexă a fost inclus Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”.

În data de 18 august 2025, Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” a înaintat la Comisia Electorală Centrală cerere cu privire la înregistrarea candidaților la funcția de deputat pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Prin demersul nr. CEC-8/8514 din 20 august 2025, urmare a examinării documentelor prezentate, Comisia Electorală Centrală a solicitat clarificarea anumitor aspecte și înlăturarea neconformităților identificate în procesul de verificare a documentelor însoțitoare prezentate Comisiei.

În data de 22 august 2025, Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”, prin răspunsul înregistrat la Comisie sub nr. CEC-7/22061 a prezentat documentele solicitate.

Ulterior, la 25 august 2025, președintele Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”, Boris Foca, a depus o cerere privind efectuarea modificărilor în lista de candidați, care a fost înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/22112.

Astfel, a subliniat că, examinând documentele prezentate, s-a elaborat proiectul de hotărâre prezentat la ședința Comisiei Electorale Centrale din 25 1 august 2025, începutul ședinței ora 16:00 (link către ședință: https ://www.youtube. com/watch?v:3V3 AzXc QFTk de la minutul 7:35)

Reclamantul a subliniat că, potrivit proiectului de hotărâre prezentat în cadrul ședinței Comisiei Electorale Centrale din 25 august 2025, se conchide caracterul favorabil al acestuia, prin constatările expuse că cei 91 candidați întrunesc cerințele prevăzute de Codul electoral și de Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1204/2023. Inclusiv după modificarea listei de candidați este respectată cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe.

În cadrul ședinței s-a menționat despre o scrisoare a Agenției Servicii Publice, înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/22136 din 25 august 2025, prin care se comunică despre reexaminarea datelor și informațiilor din registrul membrilor partidului.

Totodată, membrul raportor a menționat că decizia Agenției Servicii Publice din 31 iulie 2025 privind înregistrarea modificărilor în actele de constituire înscrise în Registrul de stat privind partidele politice ce vizează Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” nu a fost abrogată, astfel rezultând faptul că acestuia nu i-a fost retras dreptul de a participa la alegeri. Fiind supus votului proiectul hotărârii de înregistrare a candidaților, din cei 8 membri prezenți, 3 au votat pro, 4 împotrivă și un membru s-a abținut, astfel încât s-a decis amânarea ședinței, deși termenul legal prevăzut la alin. (5) art. 68 Cod electoral a expirat.

Reclamantul a menționat că după expirarea termenului de examinare a subiectului, Comisia Electorală Centrală a fixat o nouă ședință, pentru examinarea demersului privind înregistrarea PDMM ca concurent electoral, pentru data de 29 august 2025, ora 15:00.

Reclamantul a evidențiat că, în data de 29 august 2025, ora 14:30, studiind materialele cauzei administrative, a identificat o nouă scrisoare a Agenției Servicii Publice către Comisia Electorală Centrală prin care organul electoral era anunțat despre retragerea Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” din lista partidelor care au dreptul de a participa la alegeri, în special pentru migrarea unor persoane afiliate lui Șor către Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” conform informațiilor de la Serviciul de Informații și Securitate

În cadrul ședinței Comisiei Electorale Centrale de la ora 15:00, Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” a înaintat un demers privind anexarea la materialele cauzei a deciziei partidului de excludere a persoanelor vizate supra din lista de candidați.

A comunicat reclamantul că, Comisia Electorală Centrală, Agenția Servicii Publice sau Serviciul de Informații și Securitate nu au făcut nicio adresare către Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” privind existența unor persoane afiliate lui Șor în lista de candidați. Informațiile cu privire la aceste persoane s-au aflat din presă și s-a acționat imediat. 2

În acest sens Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” a accentuat că, nu are acces la registrele de stat și nu poate cunoaște despre situația juridică a unor persoane individuale decât pe baza bunei-credințe a acelor persoane.

De altfel, de asemenea date nu a dispus nici Comisia Electorală Centrală la etapa inițială de verificare a listei de candidați în cadrul comunicării instituționale cu alte organe ale statului. Cu toate acestea, Comisia Electorală Centrală nu a acționat în sensul informării imediate a Serviciului de Informații și Securitate și Agenției Servicii Publice cu privire la retragerea persoanelor din lista de candidați a Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” despre care se presupune că ar fi afiliate lui Șor, dar a decis abuziv și ilegal să modifice hotărârea CEC din 14.07.2025 prin a exclude Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” din lista partidelor cu drept de a participa în cadrul alegerilor parlamentare din 28.09.2025 și de a respinge demersul de înregistrare în calitate de concurent electoral.

Astfel, având în vedere că termenul legal pentru examinarea demersului privind înregistrarea Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” ca concurent electoral a expirat, iar solicitantul s-a conformat tuturor rigorilor legale și solicitărilor Agenției Servicii Publice, reclamantul consideră că nu au existat impedimente legale care să justifice întârzierea examinării cererii de înregistrare a Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” în calitate de concurent electoral.

Reclamantul a evidențiat că, cadrul juridic relevant nu atribuie Agenției Servicii Publice competențe legale pentru a retrage „temporar” sau „permanent” dreptul de participare în alegeri a unui partid, iar actele legislative și administrative care confirmă dreptul Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” de a participa în alegeri, sunt valabile.

Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” a solicitat audiență la Agenția Servicii Publice pentru clarificări, dar, i s-a refuzat audiența. Totodată, Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” a solicitat Comisia Electorală Centrală să convoace o ședință cu Agenția Servicii Publice, Serviciul de Informații și Securitate și Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” pentru clarificarea situației. Demersul respectiv a rămas însă, fără răspuns.

În acest context reclamantul a menționat că, în registrul membrilor Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” nu este nicio persoană asociată lui Șor și nici în lista de candidați nu este nicio persoană care ar fi împiedicată să participe în cadrul alegerilor parlamentare.

Totodată, reclamantul a menționat că este abuzivă intervenția Comisiei Electorale Centrale de a nu admite Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” în alegeri, din cauza a două persoane despre care se pretinde că ar fi asociate lui Șor, mai ales în condițiile în care partidul le-a exclus din lista de candidați chiar până la pronunțarea hotărârii Comisie Electorale Centrale pentru a evita orice interpretări și speculații. 3

În opinia reprezentantului partidului este arbitrară trimiterea la o scrisoare a Agenției Servicii Publice fără a se ține cont de prevederile art. 11 alin. (7) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice în conformitate cu care, în termen de 24 de ore de la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, Agenția Servicii Publice prezintă acesteia lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri. Partidele politice care, până la începerea perioadei electorale, nu au prezentat Agenției Servicii Publice toate informațiile prevăzute la alin. (5) lit. b) nu au dreptul de a participa la alegeri.

În acest sens Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” a accentuat că, orice alte intervenții ale Agenției Servicii Publice pot fi făcute doar în condițiile generale de reorganizare sau încetare a activității partidului conform legii.

Conform actelor dosarului administrativ, nu există nicio probă că până la începerea perioadei electorale, Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” nu a prezentat Agenției Servicii Publice toate informațiile prevăzute la alin. (5) lit. b) din Legea partidelor politice și nu are dreptul de a participa la alegeri. Astfel, scrisoarea abuzivă a Agenției Servicii Publice nu poate justifica soluția contestată.

Trimiterea Comisiei Electorale Centrale la pct. 36 din decizia nr. 120/2025 a Curții Constituționale pentru a justifica emiterea unui act abuziv de revocare a Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” din lista partidelor care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 august 2025 este inadmisibilă, Or, Curtea Constituțională, doar a stabilit că chestiunea privind actualizarea listei partidelor care au dreptul de a participa la alegeri nu face obiectul normei art. 27 lit. g) din Codul electoral. Înalta Curte însă nu s-a expus asupra procedurii de urmat pentru actualizarea listei partidelor conform Legii partidelor. Iar la acest subiect, reiterează faptul că ASP nu a emis nici un act administrativ, ci o scrisoare lipsită de efecte juridice, deoarece contravine Legii partidelor politice.

Mai mult, competențele Agenției Servicii Publice sunt prescrise exact la art. 11 alin. (7) din Legea partidelor politice.

La rândul său, Comisia Electorală Centrală, a emis un act abuziv de revocare a Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” din lista partidelor cu drept de a candida la alegerile din 28 septembrie 2025. Astfel, prin hotărârea nr. 3874 din 29 august 2025, Comisia Electorală Centrală a hotărât: „ 1. Se revocă Partidul Politic Partidul Democrat Modern de la poziția 12 din anexa la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3651/2025 „Cu privire la lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025”, modificată prin hotărârea nr. 3742/2025. 2. Se respinge cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, înaintată de Partidul Politic Partidul Democrat Modern.”

Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” nu este de acord cu hotărârea Comisiei Electorale Centrale a fost exclus din lista partidelor care au dreptul să participe la alegeri și i s-a refuzat înregistrarea listei de candidați la 4 funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

În opinia reprezentantului partidului adoptarea actului contestat autoritatea pârâtă a sfidat grav prevederile legii, a ignorat circumstanțele de fapt, a încălcat procedurile de adoptare și a emis un act individual defavorabil neîntemeiat și ilegal.

Cu referire la procedura administrativă aplicată, reclamantul a indicat că, procedura excluderii din lista partidelor care au dreptul de a participa la alegeri atinge direct un interes legitim și un drept fundamental - la alegeri libere și dreptul de a fi ales, garantat de art. 38 din Constituție. În pofida acestui fapt, reclamantul nu a avut posibilitate să prezinte explicații și să se apere.

Reclamantul a evidențiat că, o gravă încălcare a procedurii administrative menționate, este adoptarea deciziei cu consecințe extrem de grave și anume, restrângerea unui drept fundamental, fără audierea persoanelor interesate, fără acordarea dreptului la apărare și a unui proces echitabil.

Prin urmare, a fost încălcate prevederile art. 44 alin. (3) și art. 94 din Codul administrativ, din motiv că neatragerea în procedura administrativă a reclamantului, constituie o încălcare gravă a tuturor garanțiilor acestuia, oferite de Codul administrativ pentru protejarea intereselor legitime.

Unul din principiile generale ale activității autorității publice este principiul legalității, conform căruia autoritățile publice trebuie să acționeze în conformitate cu legea (art. 21 Cod administrativ). Autoritățile publice trebuie să aplice tratament egal, să fie imparțiali și să dea dovadă de bună credință (art. 23-25 Cod administrativ).

Astfel, consideră că autoritatea pârâtă, în procesul adoptării actului administrativ individual defavorabil, a omis unele principii ale examinării oricărei proceduri în fața unei autorități cu drept de decizie, producătoare de efecte juridice - principiul disponibilității și principiul egalității armelor, fiind elemente esențiale al dreptului la un proces echitabil. Or, adoptarea unei decizii, fără a se lua în calcul care sunt argumentele părți vizate, a plasat reclamantul într-o situație net dezavantajoasă în raport cu adversarii săi, și reprezintă un tratament discriminatoriu, inechitabil.

Referitor la motivele formale care au stat la baza emiterii actului administrativ defavorabil reclamantul a menționat că prin actul administrativ contestat este prejudiciat grav, îi sunt încălcate drepturile fundamentale la alegeri libere, este restrâns dreptul fundamental de a fi ales, este restrâns grav dreptul la libera exprimare, este discriminat în raport cu alți potențiali concurenți electorali, nu i se asigură condiții echitabile la o campanie electorală în conformitate cu principiile constituționale și Codul electoral.

A subliniat reclamantul că, deși documentele depuse de Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” au fost complete și conforme, în ședința din 29 august 2025, în loc să formuleze un proiect de hotărâre de înregistrare, Comisia Electorală Centrală fără a invoca vreun motiv legal și fără a avea la bază vreun act administrativ al Agenției Servicii Publice de retragere a partidului din lista celor cu drept de participare, a emis o decizie prin care revocă dreptul 5 Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” de a participa în alegeri și drept consecință refuză înregistrarea listei de candidați.

În opinia reclamantului, în lipsa unor motive reale și legale sau a unor neconformități și-a motivat hotărârea prin adresa Agenției Servicii Publice privind unele modificări operate la lista partidelor cu drept de a participa în alegeri.

Astfel, reclamantul se află în fața unui grav abuz și a unei acțiuni discreționare din partea autorității publice care nu a emis un act administrativ în acest sens și s-a folosit de această adresă pentru a justifica imposibilitatea înregistrării, deși situația juridică nu este stabilită, transformând astfel o măsură incertă într-un impediment definitiv.

Prin urmare, Comisia Electorală Centrală era obligată să asigure un echilibru între două drepturi prevăzute la art. 38 și 41 care trebuie să predomine asupra procedurii formale de înregistrare a unor modificări în Registrul de stat al persoanelor juridice. Mai ales în condițiile în care decizia nu este irevocabilă și poate fi răsturnată de instanța de judecată.

Reclamantul a mai invocat încălcarea principiilor legale prevăzute de Codul electoral și Codul administrativ, deoarece Comisia Electorală Centrală are misiunea creării de condiții optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte. Totodată potrivit art. 19 alin. (1) Comisia Electorală Centrală este obligată să se conducă de principiul imparțialității și neutralității politice.

La caz, Comisia Electorală Centrală a încălcat toate principiile legale menționate la art. 16 alin. (2), art. 21, art. 22 alin. (2), art. 23 alin. (1), art. 24 alin.(1) și art. 25 din Codul administrativ, deoarece în procesul adoptării actului administrativ individual defavorabil contestat, a omis unele principii ale examinării oricărei proceduri în fața unei autorități cu drept de decizie, producătoare de efecte juridice - principiul disponibilității și principiul egalității armelor, fiind elemente esențiale al dreptului la un proces echitabil. Or, adoptarea unei hotărâri, fără a se lua în calcul argumentele prezentate în explicațiile reclamantului, reprezintă un tratament discriminatoriu, inechitabil.

În altă ordine de idei, reclamantul a menționat că prin excluderea din lista partidelor care pot participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, este limitat în drepturile fundamentale prevăzute de art. 38 din Constituția Republicii Moldova.

De asemenea, dreptul la alegeri libere este garantat și de art. 3 protocolul I al Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a liberaților fundamentale.

Curtea de Apel Centru, reținând prevederile art. 18, art. 27, art. 112 alin. (1- 2) din Codul electoral, art. 1, art. 11 alin. (4-7) din Legea nr. 294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice raportate la circumstanțele speței a concluzionat că cererea de chemare în judecată nu este întemeiată.

În acest sens instanța de fond a stabilit că, Agenția Servicii Publice, prin scrisoarea înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/22357 din 29 august 2025, făcând trimitere la exercitarea atribuției sale legală exclusivă de a decide privind participarea partidelor politice la alegeri și de a prezenta Comisiei Electorale Centrale informații în acest sens (inclusiv informații actualizate), precum și în continuarea corespondenței realizate prin scrisoarea nr.01/10893 din 25.08.2025, a înștiințat Comisia Electorală Centrală că din lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri (transmisă anterior către CEC prin scrisoarea nr.01/9133 din 14.07.2025) este retras Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”, temei a servit scrisoarea cu nr. IE/9010 a Serviciului de Informații și Securitate prin care se denotă indicatori de migrare de la un partid declarat neconstituțional către Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”.

Curtea de Apel Centru, reieșind din prevederile art. 21 din Codul administrativ, a reținut că în speță Comisia Electorală Centrală în baza art. 27 lit. g) din Codul electoral, ținând cont de faptul că Agenția Servicii Publice a retras Partidul Politic Partidul Democrat Modern din Moldova din lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri, nu a avut o altă marjă de discreție legală decât să dispună revocarea acestuia de la poziția 12 din anexa la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3651/2025, modificată prin hotărârea nr. 3742/2025 și întemeiat a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, înaintată de Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”.

Instanța de fond a evidențiat că actul/acțiunea Agenției Servicii Publice prin care s-a dispus retragerea Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” din lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri nu a fost anulat, iar Comisia Electorală Centrală în baza datelor prezentate de Agenția Servicii Publice, publică lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri.

Totodată, a remarcat rolul exclusiv al Agenției Servicii Publice în evidența partidelor politice, care derivă din prevederile art. 11 alin. (4)–(7) din Legea nr. 294/2007. Astfel, Agenția Servicii Publice este responsabilă de publicarea și furnizarea informațiilor privind înregistrarea, modificările și dreptul partidelor de a participa la alegeri. În special, alin. (7) prevede expres că Agenția Servicii Publice prezintă Comisiei Electorale Centrale, în termen de 24h, lista partidelor care au dreptul de a participa la alegeri. Tot acest alineat stabilește și sancțiunea: „partidele politice care, până la începerea perioadei electorale, nu au prezentat Agenției 7 Servicii Publice toate informațiile prevăzute la alin. (5) lit. b) nu au dreptul de a participa la alegeri”. Deci, Agenția Servicii Publice are competența exclusivă de a confirma sau retrage un partid din lista celor în drept de participare la scrutin.

Instanța de fond a reținut că, la 29 august 2025, Agenția Servicii Publice a informat Comisia Electorală Centrală, prin adresa nr. CEC-7/22357, că Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” a fost retras din lista partidelor cu drept de participare, ca urmare a unor indicii de migrare de la un partid declarat neconstituțional. Iar conform art. 27 lit. g) Cod electoral și art. 11 alin. (7) din Legea 294/2007, Comisia Electorală Centrală este obligată să se conformeze acestei comunicări oficiale.

Respectiv, din moment ce Agenția Servicii Publice a retras Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” din lista oficială a partidelor eligibile, Comisia Electorală Centrală nu mai putea menține partidul în lista publicată anterior (hotărârea nr. 3651/2025) și decide în privința acestuia ca potențial concurent electoral, or, în baza art. 21 din Codul administrativ era obligată să acționeze strict în baza și în limitele legii. În lipsa dreptului de participare confirmat de Agenția Servicii Publice, înregistrarea listei de candidați ar fi fost contrară legii.

În motivarea recursului recurentul a reiterat circumstanțele de fapt și de drept invocate în cererea de chemare în judecată, totodată a indicat că Curtea de Apel Centru a respins contestația, acceptând necondiționat poziția intimatului și aplicând eronat prevederile imperative ale legii.

În acest sens a indicat că instanța de apel a ignorat împrejurarea că scrisorile Agenției Servicii Publice nu au natura unor acte administrative și a acceptat fără verificare ipoteze neprobate, ceea ce intră sub incidența literei d) a aceluiași articol. Mai mult, instanța de fond a refuzat să examineze legalitatea înscrisurilor emise de Agenția Servicii Publice, contrar practicii uniforme, adoptând o hotărâre arbitrară care nu rezistă exigențelor legale.

Totodată a indicat că instanța a refuzat efectiv să analizeze argumentele recurentului și motivația detaliată din contestație, limitându-se a le da o apreciere critică și formalistă.

A indicat că Curtea de Apel Centru a refuzând să supună controlului judecătoresc legalitatea actului contestat în raport cu acțiunile/scrisorile Agenției Servicii Publice, a admis interpretarea legii contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiției, expusă în decizia nr. 3ra-633/25 din 02 septembrie 2025, ceea 8 ce constituie temei pentru admiterea recursului conform art. 2451 lit. a) Cod administrativ.

La fel a menționat că, hotărârea Curții de Apel Centru din 02 septembrie 2025 este arbitrară și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Astfel instanța efectiv nu și-a motivat hotărârea, nu a dat apreciere probelor anexate la caz, a ignorat argumentele de fapt și de drept ale recurentului, nici nu a încercat să examineze cazul în esența sa, în spiritul standardelor internaționale în materie de alegeri libere și neafectarea dreptului de a fi ales.

Recurentul a susținut că instanța nu a administrat vreo probă suplimentară pentru a stabili dacă formațiunea politică a prezentat informațiile solicitate Agenției Servicii Publice, dacă membrii săi erau asociați cu un alt partid sau dacă scrisorile Agenției Servicii Publice reflectă situația reală și sunt legale sau emise conform competențelor legale. Prin preluarea necriticată a unor acuzații neprobate, instanța a transformat simple ipoteze în certitudini, ceea ce contravine standardelor europene și art. 119 alin. (1) Cod administrativ privind cerința de certitudine a actelor administrative.

Au mai menționat că, reieșind din textul proiectul de hotărâre al Comisiei Electorale Centrale din 25 august 2025, se atestă lipsa oricăror pretenții cu privire la calitatea listei de candidați a Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”. De altfel, nici din scrisorile Agenție Servicii Publice nu se atestă că s- ar fi identificat persoane pe lista formațiunii politice care ar cădea sub incidența art. 16 din Codul electoral și ar fi incompatibile cu statutul de candidat.

Mai mult, Curtea de Apel nu a analizat legalitatea actelor emise de Agenția Servicii Publice și nici competența acestei instituții de a retrage temporar sau definitiv dreptul unui partid de a participa la alegerile parlamentare. Deși reclamantul a invocat faptul că scrisorile Agenției Servicii Publice nu constituie acte administrative și că Legea partidelor politice nu permite Agenției să retragă, după începerea perioadei electorale, dreptul unui partid de a participa la alegerile parlamentare, instanța a omis să se pronunțe pe aceste argumente.

Dar această operațiune a ASP este parte a procedurii administrative inițiate de Comisia Electorală Centrală și finalizată cu emiterea hotărârii definitive a CEC din 14.07.2025, revizuită contrar principiului certitudinii juridice prin actul administrativ contestat - Hotărârea CEC din 29 august 2025.

Circumstanțele descrise, în opinia recurentului echivalează cu o apreciere vădit nerezonabilă, arbitrară a probelor și a argumentelor de drept prezentate de recurent, ceea ce este contrar art. 2451 alin. (1) lit. d) Cod administrativ și standardelor CEDO.

A mai menționat că instanța de judecată a ignorat în totalitate jurisprudența Curții Constituționale ale RM, jurisprudența CEDO și standardele internaționale cu privire la limitarea dreptului la asociere politică și la participare la alegeri.

În opinia recurentului instanța de fond a examinat formal cauza, nu a cercetat pe deplin starea de fapt a speței și nu a dat un răspuns explicit tuturor problemelor de drept ridicate de către participanții la proces în fața instanței. Curții de Apel 9 Centru, ca instanță de fond îi revenea o deosebită obligație de a exercita controlul judiciar complet al actului administrativ contestat, în fapt și în drept.

Astfel, hotărârea contestată este nu doar contrară legii și jurisprudenței naționale și europene, ci și profund arbitrară, fiind adoptată cu o apreciere evident nerezonabilă a probelor. Singura soluție compatibilă cu statul de drept este casarea acesteia, anularea actului emis de Comisia Electorală Centrală și restabilirea recurentului în drepturile sale electorale.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral: „În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral: „În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art. (3) din Codul administrativ: 10 „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

Art. 2451 din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al 11 recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”, în susținerea recursului a indicat temeiul de admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1), lit. a) și lit. d) din Codul administrativ.

Cu referire la argumentul recurentului precum că interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, instanța de recurs, menționează, că art. 2451, alin. (1), lit. a) din Codul administrativ se referă la faptul că un recurs este admisibil dacă interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție și anume jurisprudența reținută în decizia Curții Supreme de Justiție nr. 3ra- 633/25 din 2 septembrie 2025.

În context, instanța de recurs reține că cauza care este invocată de către Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” și anume nr. 3ra-633/25 din 2 septembrie 2025, este distinctă de prezenta cauză, problemele ridicate în aceste spețe sunt diferite, prin urmare hotărârea nu este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Referitor la temeiul menționat, de către Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” și anume art. 245¹ alin. (1), lit. d) din Codul administrativ, completul de judecată relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă 12 eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis.

Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de către Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”, conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.

Criticile recurentului, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia.

Completul reține că în condițiile în care ulterior includerii de către Comisia Electorală Centrală a Partidului Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” în lista partidelor admise pentru participarea la alegerile parlamentare, Agenția Servicii Publice a retras partidul din această listă informând în acest sens Comisia Electorală Centrală.

Respectiv nu a mai fost în drept să mențină Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” în lista partidelor, or, conform art. 27, lit. g) din Codul electoral în coroborare cu art. 11 din Legea privind partidele politice nr.294/2007, Comisia Electorală Centrală admite în alegeri doar partidele care sunt incluse în lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri, prezentată de Agenția Servicii Publice.

La rândul să Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova” nu a contestat acțiunile Agenției Servicii Publice de excludere a sa din lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri.

Aspectele ce țin de acțiunile Agenției Servicii Publice nu pot constitui obiectul acestei proceduri, or, la caz nu se pune în discuție legalitatea acțiunilor acestei autorități.

Pe latura procesuală a recursului, completul mai reține că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse. 13

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care 14 implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Partidul Politic „Partidul Democrat Modern din Moldova”. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 15