3ra-691/25 — anularea actului administrativ

La 22 septembrie 2025, Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” a depus acțiune în contencios administrativ (contestație în materie electorală) împotriva Comisiei Electorale Centrale, solicitând anularea punctului 11 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4025 din 19 septembrie 2025 „Cu privire la supravegherea finanțării campaniei electorale a concurenților electorali pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, la situația din 8 septembrie 2025”.

În susținerea acțiunii, Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” a invocat că la 19 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărârea nr.4025 „Cu privire la supravegherea finanțării campaniei electorale a concurenților electorali pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, la situația din 8 septembrie 2025”.

La punctul 11 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4025 din 19 septembrie 2025, Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” a fost sancționat cu avertisment pentru nerespectarea prevederilor art.54 alin.(5) lit.b) și g) din Codul electoral.

Potrivit celor constatate în subpunctul 7.11 din partea motivată a hotărârii nr.4025 din 19 septembrie 2025, sancțiunea a fost aplicată pentru o presupusă sponsorizare a Partidului Politic „Mișcarea Respect Moldova”, prin intermediul platformei „Google”, Comisia de pe contul de publicitate „Google” din Ucraina al persoanei înregistrate pe platforma de publicitate „Google” în calitate de cetățean al Ucrainei, Захарченко Олексiй și al persoanei juridice cu sediul în Ucraina „Сучаснi рекламнi рiшения”, care în perioada 29 august - 7 septembrie 2025, au promovat imaginea Partidului Politic „Mișcarea Respect Moldova”, prin difuzarea a 16 reclame.

Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4025/2025 a fost notificată Partidului Politic „Mișcarea Respect Moldova”, prin e-mail, la 20 septembrie 2025.

Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” consideră că punctul 11 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4025 din 19 septembrie 2025 „Cu privire la supravegherea finanțării campaniei electorale a concurenților electorali pentru alegerile parlamentare din 28 1 septembrie 2025, la situația din 8 septembrie 2025”, este ilegal și urmează a fi anulat, din motivele ce succed.

În viziunea reclamantului, concluziile Comisiei Electorale Centrale referitor la presupusa sponsorizare a Partidului Politic „Mișcarea Respect Moldova”, prin intermediul platformei „Google”, Comisia de pe contul de publicitate „Google” din Ucraina al persoanei înregistrate pe platforma de publicitate „Google” în calitate de cetățean al Ucrainei, Захарченко Олексiй și al persoanei juridice cu sediul în Ucraina „Сучаснi рекламнi рiшения”, care în perioada 29 august - 7 septembrie 2025, au promovat imaginea Partidului Politic „Mișcarea Respect Moldova”, prin difuzarea a 16 reclame, sunt eronate și nu corespund realității.

Reclamantul susține că nu a încredințat cetățeanului Ucrainei, Захарченко Олексiй și persoanei juridice cu sediul în Ucraina „Сучаснi рекламнi рiшения” să difuzeze publicitate electorală pentru Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”. De asemenea, partidul nu a încheiat cu aceste persoane niciun contract privind plasarea/difuzarea de publicitate electorală în favoarea partidului.

În viziunea reclamantului, Comisia Electorală Centrală practic nu a investigat starea de fapt (art.85, 87 din Codul administrativ).

În opinia Partidului Politic „Mișcarea Respect Moldova” nu a încălcat prevederile art.54 alin.(5) lit.b) și g) din Codul electoral, prin care este interzisă finanțarea ori susținerea materială sub orice formă a campaniilor electorale de către persoanele fizice care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova și persoanele juridice din străinătate, inclusiv cele cu capital străin sau mixt.

A menționat că anterior aplicării sancțiunii sub formă de avertisment, Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” (parte a procedurii administrative inițiate de către Comisia Electorală Centrală) nu a fost informat în scris despre inițierea procedurii administrative din oficiu, nu a fost audiat despre faptele imputate (presupusa sponsorizare), fiind încălcat dreptul său la apărare (art.40 din Codul administrativ).

Consideră că actul administrativ, în partea contestată, se bazează pe circumstanțe care nu corespunde realității, respectiv motivarea în fapt și în drept sunt ilegale, iar avertismentul aplicat prin pct.11 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4025 din 19 septembrie 2025, urmează a fi anulat.

Pe lângă acestea, prin aplicarea ilegală a sancțiunii este afectată imaginea partidului în calitate de concurent electoral pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, precum și dreptul partidului/concurent electoral de participare la alegeri libere și corecte. POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE: 2

Prin hotărârea din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”.

Prima instanță cu trimitere la prevederile art.18, 26 alin.(1) lit.c) și d), art.59, art.32 alin.(1), art.58 alin.(3) din Codul electoral, a motivat soluția de respingere a acțiunii, constatând că pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, termenele de depunere a rapoartelor sunt prevăzute la pct.73 din Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, aprobat prin hotărârea Comisiei nr.3601/2025, după cum urmează: săptămânal, după deschiderea contului cu mențiunea „Fond electoral”, în zilele de luni – 01.09, 08.09, 15.09, 22.09, 29.09, până la ora 23:59:59, pentru întreaga săptămână de raportare precedentă.

Potrivit pct.35 din Programul calendaristic, perioada pentru depunerea documentelor în vederea înregistrării în calitate de concurenți electorali a fost cuprinsă între 20 iulie și 19 august 2025, Comisia având la dispoziție un termen de 7 zile de la data primirii documentelor, după cum statuează prevederile art.68 alin.(5) din Codul electoral, pentru emiterea hotărârii de efectuare sau refuzare a înregistrării candidaților desemnați în alegeri.

În contextul enunțat, prima instanță a dedus că concurenții electorali au avut obligația de a informa Comisia despre deschiderea/nedeschiderea conturilor bancare cu mențiunea „Fond electoral” și/sau de a depune rapoartele privind finanțarea campaniei electorale toți concurenții electorali înregistrați până la 7 septembrie 2025.

De asemenea, prima instanță a menționat că potrivit pct.30 din Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei nr.1185/2023, restricțiile privind finanțarea, prestarea unor servicii cu titlu gratuit ori susținerea materială sub orice formă, directă și/sau indirectă, a grupurilor de inițiativă, concurenților electorali și participanților la referendum sunt stabilite la art.54 alin.(5) din Codul electoral nr.325/2022, potrivit cărora se interzice finanțarea ori susținerea materială sub orice formă a grupurilor de inițiativă, a campaniilor electorale de către: persoanele fizice care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova; persoanele juridice din străinătate, inclusiv cele cu capital străin sau mixt.

Din cele reținute, instanța de fond a rezumat că finanțarea unui partid politic în campania electorală presupune acumularea și utilizarea de mijloace financiare și alte resurse materiale de către partid, cu scopul de a susține activitățile electorale (promovarea candidaților, organizarea evenimentelor, publicitate, logistică etc.) în perioada legală a campaniei electorale. Totodată, legislația Republicii Moldova, în materie electorală 3 presupune anumite restricții și limite la capitolul finanțării unui partid politic în campania electorală.

Instanța de fond a subliniat că art.1 din Codul electoral cert definește noțiunea de finanțare a partidelor politice ca fiind finanțare directă și/sau indirectă, adică oferire, alocare sau transmitere în beneficiul partidelor politice a mijloacelor financiare, materiale sau de alt tip, inclusiv acțiuni de voluntariat și serviciile prestate gratuit partidelor politice de către persoane fizice și/sau juridice, precum și acordare a mijloacelor financiare sub formă de alocații de la bugetul de stat.

La acest aspect, prima instanță a notat că potrivit suportului probator administrat la caz, la 19 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărârea nr.4025 „Cu privire la supravegherea finanțării campaniei electorale a concurenților electorali pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, la situația din 8 septembrie 2025”. Potrivit punctului 11 al hotărârii nominalizate, Partidul Politic ”Mișcarea Respect Moldova” a fost sancționat cu avertisment, pentru nerespectarea art.54 alin.(5) lit.b) și g) din Codul electoral. La rândul său, Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” și-a exprimat dezacordul cu punctul 11 al hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4025 din 19 septembrie 2025.

Întru derularea evenimentelor, prima instanță a constatat că la 11 august 2025, președintele Partidului Politic „Mișcarea Respect Moldova”, Marian Lupu, a depus la Comisia Electorală Centrală cerere privind înregistrarea listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Mișcarea Respect Moldova” pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, a simbolului electoral, confirmarea reprezentantului în Comisia Electorală Centrală și a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul).

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3818 din 18 august 2025 au fost înregistrați 101 candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Partidului Politic „Mișcarea Respect Moldova” pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, conform anexei. S-a înregistrat simbolul electoral al Partidului Politic „Mișcarea Respect Moldova” pentru participare la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, descris de domnul Marian Lupu în cadrul ședinței Comisiei Electorale Centrale în modul următor: „Simbolul electoral al Partidului Politic Mișcarea Respect Moldova este compus din numele „MARIAN LUPU”, scris cu majuscule, pe două rânduri, cu litere de tipar îngroșate, de culoare neagră, pe un fundal alb. Simbolul reprezintă o expresie grafică identității politice a partidului, fiind asociat direct și asumat cu liderul formațiunii, Marian Lupu.” S-a confirmat domnul Ghenciu Nicolae în calitate de reprezentant al Partidului Politic „Mișcarea Respect Moldova” în Comisia Electorală Centrală pentru perioada electorală a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. S-a confirmat doamna Scutaru Alina 4 în calitate de persoană responsabilă de finanțe (trezorier) pentru perioada campaniei electorale la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

La 19 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a examinat chestiunea cu privire la supravegherea finanțării campaniei electorale a concurenților electorali pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, la situația din 8 septembrie 2025.

Potrivit Raportului prezentat de către concurentul electoral, Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” conține date despre venituri în sumă de 1 105 000,00 lei, din mijloace financiare provenite din donații de la persoane fizice membri de partid în mărime de 360 000,00 lei, din mijloace financiare primite din partea altor persoane fizice cu venituri din țară în mărime de 510 000,00 lei, din mijloace financiare primite din partea altor persoane cu statut special, în sensul Legii nr.133/2016 în mărime de 235 000,00 lei. Declarațiile privind mijloacele bănești în mărime de 1 105 000,00 lei depuse în contul „Fond electoral” pe 1 septembrie 2025, 2 septembrie 2025, 3 septembrie 2025, 4 septembrie 2025 și 6 septembrie 2025 au fost prezentate Comisiei în termen. De asemenea, în raport sunt reflectate venituri și cheltuieli din donații de la persoane fizice sub formă de proprietăți, bunuri, mărfuri, obiecte, lucrări sau servicii gratuite ori în condiții mai avantajoase decât valoarea comercială sau de piață evaluate la 12 825,58 lei. Cheltuieli s-au efectuat în sumă de 819 030,47 lei, dintre care pentru materiale promoționale, pentru producția și difuzarea de spoturi publicitare, cheltuieli de protocol, birotică și comision bancar și alte cheltuieli. Cheltuieli de mijloace financiare eventual suportate pentru publicitate pe rețele sociale (Facebook, Instagram, Twitter, Tik-Tok etc.) în rapoartele prezentate de concurentul electoral- Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”, pentru prima săptămână de raportare (29-31.08.2025) și săptămâna a doua de raportare (01-07.09.2025), nu sunt arătate. În biblioteca de reclame „Meta”, date despre publicitate în numele și pentru concurentul electoral - Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”, pentru prima săptămână (29- 31.08.2025) și săptămâna a doua (01-07.09.2025), nu au fost identificate.

Prima instanță a reținut că concurentul electoral - Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”, pentru săptămâna a doua de raportare, a indicat servicii gratuite sub formă de publicitate pe rețeaua socială Facebook din partea domnului Marian Lupu pentru concurentul electoral, Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”, evaluate la 9 341,95 lei, dar și din partea domnului Victor Micu, evaluate la 483,63 lei. De asemenea, concurentul electoral, Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”, în raportul prezentat pentru săptămâna a doua, a arătat cheltuieli în mărime de 25 564,16 lei pentru publicitatea plasată pe platforma Google. Iar, în biblioteca de reclame „Meta”, pentru publicitatea difuzată în numele disclaimerului Marian Lupu pentru concurentul electoral, Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”, pentru perioada de referință, este indicată 5 suma de 440 euro, echivalentul a 8 572,96 lei la cursul oficial al BNM pentru 7 septembrie 2025.

Instanța de fond a remarcat că pe platforma „Google”, Comisia Electorală Centrală a identificat publicitate executată de pe contul de publicitate „Google” din Ucraina al persoanei înregistrate și confirmate pe platforma de publicitate „Google” în calitate de cetățean al Ucrainei, Захарченко Олексiй și a persoanei juridice cu sediul în Ucraina „Сучаснi рекламнi piшення”, care în perioada 29 august - 7 septembrie 2025, au promovat imaginea Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” prin difuzarea a 16 reclame, acestea fiind sponsorizate de către ultimii.

În circumstanțele stabilite, prima instanță a conchis că contrar prevederilor art.54 alin.(5) lit.b) și g) din Codul electoral, Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” nu a respectat cerințele legale, or, potrivit normei date de drept, este interzisă finanțarea ori susținerea materială sub orice formă a campaniilor electorale de către persoanele fizice care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova și persoanele juridice din străinătate, inclusiv cele cu capital străin sau mixt.

Prima instanță a considerat neîntemeiate argumentele reclamantului precum că concluziile Comisiei Electorale Centrale privind presupusa sponsorizare a Partidului Politic „Mișcarea Respect Moldova”, prin intermediul platformei „Google”, de pe contul de publicitate Google din Ucraina al persoanei înregistrate pe platforma de publicitate Google în calitate de cetățean al Ucrainei, Захарченко Олексiй și al persoanei juridice cu sediul în Ucraina „Сучаснi рекламнi рiшения”, care în perioada 29 august - 7 septembrie 2025, au promovat imaginea Partidului Politic „Mișcarea Respect Moldova” prin difuzarea a 16 reclame, sunt eronate și nu corespund realității.

La acest subiect, prima instanță a reținut că la ședința Comisiei Electorale Centrale din 18 august 2025, când a fost înregistrat în calitate de concurent electoral - Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”, reprezentanții partidului au fost atenționați asupra neadmiterii acceptării finanțării prin promovarea imaginii de către o entitate nerezidentă.

Potrivit procesului-verbal al ședinței Comisiei Electorale Centrale din 18 august 2025, membrul Comisiei, Pavel Postica s-a adresat participantului Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” cu un semnal de atenție, menționând că pe rețelele sociale este mai multă publicitate care nu este marcată, dar care aparent este a Partidului Politic „Mișcarea Respect Moldova”. În acest context, a anunțat că la 26 august 2025, Comisia Electorală Centrală, împreuna cu reprezentanții platformelor „Google” și „YouTube”, organizează un seminar pentru toți competitorii electorali pentru a explica regulile de finanțare, difuzare a publicității pe rețelele sociale și, respectiv, cum acestea urmează a fi marcate. 6

Aici, prima instanță a accentuat că circumstanțele nominalizate se confirmă prin suportul probator anexat la dosar prin care cert se constată faptul că Comisia Electorală Centrală, la 26 august 2025 a desfășurat o sesiune de instruire specializată dedicată publicității politice și electorale în mediul online. Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu experți din partea Google și YouTube, și a reunit reprezentanți ai partidelor politice, concurenților electorali înscriși în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 și alți actori electorali. Scopul instruirii a fost de a sprijini partidele politice și concurenții electorali în înțelegerea și aplicarea corectă a politicilor platformelor digitale referitoare la publicitatea politică și electorală, precum și în asumarea responsabilităților care le revin în calitate de participanți la competiția electorală. Pe parcursul atelierului de lucru, experții Google și YouTube au prezentat informații despre politicile platformelor privind publicitatea politică și electorală, cerințele de transparență și de etichetare a conținutului sponsorizat, recomandări și bune practici pentru desfășurarea unei campanii online conforme cu legislația națională și regulile platformelor.

Instanța de fond a menționat că deși concurentul electoral- Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” infirmă că a încredințat cetățeanului Ucrainei, Захарченко Олексiй și persoanei juridice cu sediul în Ucraina „Сучаснi рекламнi рiшения”, să difuzeze publicitate electorală pentru Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”, totuși nu a prezentat probe incontestabile pertinente și concludente care să susțină cele invocate. Or, prezentarea în instanța de judecată a scrisorii nr.182 din 22 septembrie 2025, expediată în adresa cetățeanului Захарченко Олексiй, poartă un caracter formal și nicidecum nu probează faptul că nu a cunoscut și nu a încredințat atât persoanei fizice, cât și persoanei juridice din Ucraina să promoveze imaginea partidului, prin difuzarea a 16 reclame.

În acest context, prima instanță a conchis că Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”, având calitatea de concurent electoral, ținând cont și de aportul Comisiei Electorale Centrale în instruirea partidelor politice și concurenților electorali, în vederea aplicării corecte a politicilor platformelor digitale referitoare la publicitatea politică și electorală, urma să cunoască toate consecințele negative privind riscurile susținerii materiale sub formă de publicitate pe platformele on-line în campania electorală de către o persoană fizică care nu este cetățean al Republicii Moldova și de către o persoană juridică din străinătate.

Prima instanță nu a reținut alegațiile reclamantului precum că Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” nu a încredințat cetățeanului Ucrainei, Захарченко Олексiй și persoanei juridice cu sediul în Ucraina „Сучаснi рекламнi рiшения” să difuzeze publicitate electorală în favoarea sa, deoarece acestea sunt doar declarative, nefiind susținute de niciun mijloc de probă administrat în cauză. Or, simpla enunțare a unor fapte, fără a le 7 dovedi în mod concret, nu poate produce efecte juridice și nu poate fundamenta admiterea cererii.

Referitor la obiecțiile reclamantului pe marginea aplicării sancțiunii, prima instanță a concluzionat că în condițiile în care s-a dovedit cu certitudine încălcarea prevederilor art.54 alin.(5) lit.b) și g) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală corect a sancționat Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”, prin aplicarea avertismentului, ca cea mai blândă formă de sancțiune.

Cu trimitere la prevederile art.102 alin.(1) și (2) lit.a) din Codul electoral, prima instanță a notat că pentru încălcarea actelor normative în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală sau, după caz, Consiliul electoral de circumscripție, din oficiu sau în temeiul cererii formulate de o altă autoritate competentă ori la cererea contestatarilor, poate aplica sau solicita aplicarea următoarelor sancțiuni de bază sau complementare: avertismentul.

Astfel, prima instanță a considerat că la aplicarea sancțiunii în privința Partidului politic „Mișcarea Respect Moldova”, Comisia Electorală Centrală a ținut cont de caracterul grav al încălcării și comportamentul continuu neglijent față de condițiile de finanțare reglementate de cod.

Referitor la obiecțiile reclamantului privitor la faptul că Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” nu a fost informat în scris despre inițierea procedurii administrative din oficiu și nu a fost audiat despre faptele imputate (presupusa sponsorizare), fiindu-i încălcat dreptul la apărare, prima instanță le-a considerat neîntemeiate.

La acest capitol, cu trimitere la prevederile pct.1, 66, 78, 79 din Regulamentul de activitate a Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Hotărârea nr.1098/2023 a CEC și art.31 alin.(3) din Codul electoral, instanța de fond a remarcat că potrivit probelor din dosarul administrativ cert se atestă că ordinea de zi pe marginea examinării chestiunii cu privire la supravegherea finanțării campaniei electorale a concurenților electorali pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, la situația din 8 septembrie 2025, a fost plasată pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale. Totodată, reprezentantul Comisiei Electorale Centrale în ședința de judecată a confirmat faptul că partidele politice, inclusiv Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”, au fost înștiințate despre examinarea la 19 septembrie 2025 a rapoartelor prezentate de către concurenții electorali.

În contextul stabilit, prima instanță a dedus că neprezentarea la ședința Comisiei Electorale Centrale nr.4025 din 19 septembrie 2025 a reprezentantului desemnat de Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”, în vederea apărării intereselor sale la Comisia Electorală Centrală, nu indică asupra încălcării dreptului la apărare și de a fi audiat în cadrul procedurii administrative. 8

Pe final, prima instanță a conchis că actul administrativ, în partea contestată de reclamant, a fost emis cu respectarea cerințelor enunțate, iar eventualele lipsuri formale inițiale au fost remediate în mod expres și în timp util, prin explicațiile ulterioare date de reclamant atât în cadrul dezbaterilor judiciare. Chiar dacă s-ar admite ipotetic existența unor deficiențe referitor la audierea și prezentarea explicațiilor de către concurentul electoral în momentul emiterii actului contestat, acestea nu pot conduce la nulitatea hotărârii în partea contestată, întrucât au fost acoperite în limitele permise de lege.

Instanța de fond a apreciat susținerile reclamantului ca fiind lipsite de fundament probator, formulate la nivel declarativ, fără a îndeplini cerințele legale privind sarcina probei.

În circumstanțele enunțate, prima instanță a considerat că pretenția reclamantului cu privire la anularea punctului 11 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4025 din 19 septembrie 2025, este lipsită substanță juridică obiectivă, motiv din care a fost respinsă. Or, de către autoritatea publică pârâtă a fost respectată procedura de emitere a actului administrativ, actul a fost emis de către un organ competent și în corespundere cu normele legii materiale aplicabile speței. Instanța de judecată în speța dedusă judecății nu a stabilit abateri de lege la emiterea actului administrativ, legalitatea acestuia nefiind pusă la îndoială, iar contrariul nu a fost demonstrat în cadrul procesului de judecată organizat cu respectarea principiilor contradictorialității și al egalității de tratament - ceea ce denotă că temei de admitere a acțiunii reclamantului, nu există. EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:

La 27 septembrie 2025, Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” a depus recurs împotriva hotărârii din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârea instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind anularea ca fiind ilegal pct.11 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4025 din 19 septembrie 2025 cu privire la supravegherea finanțării campaniei electorale a concurenților electorali pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, la situația din 8 septembrie 2025. ARGUMENTELE RECURSULUI:

În susținerea recursului, Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” a invocat că hotărârea Curții de Apel Centru din 25 septembrie 2025 este neîntemeiată, ilegală și pasibilă de a fi casată, deoarece concluziile instanței sunt arbitrare și nu se sprijină pe o examinare temeinică a realității faptic-juridice. La fel a indicat că hotărârea instanței de apel a fost pronunțată 9 cu încălcarea unor norme imperative, iar soluția instanței se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

Consideră că hotărârea instanței de fond nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată, fiind rezultatul unei erori de fapt și de drept, pronunțată cu bună știință contrar legii și reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

Curtea de Apel Centru nu a ținut cont de faptul că considerentele Comisiei Electorale Centrale privind presupusa publicitate executată de pe contul de publicitate „Google” din Ucraina al persoanei înregistrate și confirmate pe platforma de publicitate „Google” în calitate de cetățean al Ucrainei, Захарченко Олекiй și al persoanei juridice cu sediul în Ucraina „Сучаснi рекламнi рiшения”, care în perioada 29 august - 7 septembrie 2025 au promovat imaginea Partidului Politic „Mișcarea Respect Moldova”, prin difuzarea a 16 reclame, acestea fiind sponsorizate de către ultimii” sunt eronate și nu corespund realității.

Instanța de fond a neglijat faptul că Partidului Politic „Mișcarea Respect Moldova” nu a încredințat cetățeanului Ucrainei, Захарченко Олекiй și persoanei juridice cu sediul în Ucraina „Сучаснi рекламнi рiшения”, să difuzeze publicitate electorală pentru partidul respectiv, precum și faptul că cu aceste persoane partidul nu a încheiat niciun contract privind plasarea/difuzarea de publicitate electorală în favoarea partidului. Presupusa publicitate a fost plasată de către Захарченко Олекiй fără consultarea sau coordonarea prealabilă cu Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”, iar postările de pe contul de publicitate „Google” din Ucraina nu pot fi imputate recurentului.

Curtea de Apel Centru urma să țină cont de faptul că administrarea contului de publicitate din Ucraina nu revine partidului, iar pentru a putea trage la răspundere partidul ar fi necesară existența unor probe pertinente că anume partidul a dispus/solicitat sau încredințat cetățeanului Ucrainei, Захарченко Олекiй și persoanei juridice cu sediul în Ucraina „Сучаснi рекламнi рiшения”, să difuzeze publicitate electorală pentru Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”. Responsabilitatea pentru plasarea pe platforma de publicitate „Google” revine exclusiv doar administratorului acesteia și nicidecum partidului, care nu a fost implicat în nici un fel în activitatea acestora.

De altfel, prima instanță a favorizat Comisia Electorală Centrală, care nu a prezentat nicio probă concludentă, care să ateste că anume partidul a dispus/solicitat sau încredințat cetățeanului Ucrainei, Захарченко Олекiй și persoanei juridice cu sediul în Ucraina „Сучаснi рекламнi рiшения”, să difuzeze publicitate electorală pentru Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”. 10

Cele 38 de imagini/reclame anexate de către Comisia Electorală Centrală la dosarul administrativ, nicidecum nu probează că acestea au fost difuzate la indicația, solicitarea sau acordul recurentului.

Recurentul susține că nu a beneficiat de nicio sponsorizare din străinătate. Activitatea de sponsorizare se efectuează în bază acordului părților, cu știrea ambelor părți (sponsor și beneficiarul sponsorizării). Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” nu a beneficiat de niciun fel de sponsorizare din partea cetățeanului Ucrainei, Захарченко Олекiй și persoanei juridice cu sediul în Ucraina „Сучаснi рекламнi рiшения”.

Instanța de fond nu a ținut cont de faptul că Comisia Electorală Centrală nu a notificat în scris Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” despre inițierea procedurii administrative, nu a audiat partidul în legături cu faptele imputate prin ce a încălcat în mod evident dreptul la apărare al partidului.

Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” a evidențiat că Comisia Electorală Centrală nu a investigat starea de fapt, iar acest fapt a fost ignorat de către instanța de judecată. Comisia Electorală Centrală, în absența unor probe pertinente a atribuit automat răspunderea Partidului Politic „Mișcarea Respect Moldova” pentru acțiunile unor terți, ceea ce contravine principiului răspunderii personale.

În opinia recurentului actul administrativ defavorabil contestat se bazează pe considerente care nu corespund realității, respectiv motivarea în fapt și în drept sunt ilegale, iar avertismentul aplicat prin pct.11 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4025 din 19 septembrie 2025, este ilegal și urma a fi anulat de către Curtea de Apel Centru.

În drept, Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” și-a întemeiat recursul pe prevederile art.2451 alin.(1) lit.d) din Codul administrativ, potrivit cărora Recursul este admis dacă: d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. ASPECTE DE PROCEDURĂ:

La 28 septembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Comisia Electorală Centrală copia recursului depus de Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței în termenul stabilit, sub sancțiunea decăderii din acest drept. POZIȚIA INTIMATULUI:

La 28 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a depus referință, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul depus de Partidul 11 Politic „Mișcarea Respect Moldova”, întrucât recursul nu se încadrează în temeiurile de drept prevăzute la art.2451 din Codul administrativ. Or, obiecțiile de fapt și de drept pe care le conține recursul sunt similare celor formulate în acțiunea inițială, care au fost analizate minuțios de Curtea de Apel Centru, reieșind din suportul probator și în conformitate cu cadrul legal aplicabil speței. LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

Articolul 191 alin.(3) și (5) lit.b) din Codul administrativ prevede că: „(3) Curtea de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral. (5) Curtea Supremă de Justiție soluționează: b) cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Articolul 244 alin.(1) din Codul administrativ statuează că: „(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Articolul 245 din Codul administrativ prevede că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Articolul 98 alin.(1) pct.4), alin.(2) și (3) din Codul electoral stipulează că: „(1) În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: 4) Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale. (2) Acțiunea în contencios administrativ înaintată la instanța de judecată competentă se examinează în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Codului administrativ. (3) În perioada electorală, programul instanțelor de judecată se organizează în așa fel încât contestațiile să poată fi depuse și examinate fără întârziere.”

Articolul 100 alin.(1) din Codul electoral indică că: „(1) În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Articolul 101 alin.(6) din Codul electoral prevede că: „(6) Instanțele judecătorești adoptă și pronunță hotărâri și decizii, precum și emit încheieri în conformitate cu prevederile Codului administrativ și ale Codului de procedură civilă.”

Articolul 193 alin.(3) din Codul administrativ reglementează că: „(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

Articolul 2451 alin.(1) din Codul administrativ stipulează că: „(1) Recursul este admis dacă: 12 a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Articolul 246 alin.(1) și (2) lit.h) din Codul administrativ indică că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.” MOTIVAREA INSTANȚEI:

Cu referire la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constatat că Curtea de Apel Centru a pronunțat hotărârea, în ședință publică, la 25 septembrie 2025.

La 25 septembrie 2025, Curtea de Apel Centru a notificat la poșta electronică a participanților la proces, inclusiv Partidului Politic „Mișcarea Respect Moldova” (e-mail: contact@respect.md), copia dispozitivului hotărârii din 25.09.2025, iar la 27 septembrie 2025, ora 15:30, hotărârea motivată (integrală), fapt ce se confirmă prin scrisorile anexate la dosar (f.d.76, 78).

În condițiile enunțate, recursul declarat la 27 septembrie 2025 de către Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”, a fost depus în interiorul termenului legal prevăzut la art.100 alin.(1) din Codul electoral coroborat cu art.245 din Codul administrativ.

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural 13 și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” în susținerea recursului a indicat temeiul de admisibilitate prevăzut la art.245¹ alin.(1) lit.d) din Codul administrativ.

Referitor la temeiul invocat de recurent de la art.245¹ alin.(1) lit.d) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr. 246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite- o. De asemenea, în această categorie intră hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art.245¹ alin.(1) lit.d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției. 14

În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis.

Așadar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.

Criticile recurentului, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art.2451 din Codul administrativ și prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia. Deci, recursul depus de către Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova” nu susține filtrul admisibilității.

Pe latura procesuală a recursului, Completul de judecată mai reține că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art.2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art.6§1 din Convenție.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat de Curtea de apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de 15 judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile 16CtEDO Golder c. Regatului Unit, 1975, § 38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §§ 31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art.230 și art.246 alin.(2) lit.h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI: Declară inadmisibil recursul depus de Partidul Politic „Mișcarea Respect Moldova”. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 16