3ra-712/25 — contestarea actului administrativ

3ra-712/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Partidul Politic „Partidul

Acțiune și Solidaritate” și Dorin Recean, Prim-ministrul Republicii

Moldova, reprezentați de avocatul Marin Baltă,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Dorin

Recean, Prim ministrul Republicii Moldova, împotriva Comisiei Electorale

Centrale, terț Blocul Electoral „Alternativa” cu privire la anularea hotărârii

nr. 4117 din 26 septembrie 2025,

împotriva hotărârii din 02 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 3ra-712/25

NR. PIGD 2-25138824-01-3ra-06102025)

Contestație în materie electorală. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h)

Cod administrativ. Dezacordul recurenților cu hotărârea instanței ierarhic inferioare nu

constituie temei de casare a acesteia.

Curtea de Apel Centru, jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval,

08 octombrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Dorin Recean,

Prim-ministrul Republicii Moldova, reprezentați de avocatul Marin

Baltă,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

(f.d.3), Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Dorin Recean,

Prim-ministrul Republicii Moldova, au înaintat acțiune împotriva Comisiei

Electorale Centrale, terț Blocul Electoral „Alternativa”, cu privire la anularea

hotărârii CEC nr. 4117 din 26 septembrie 2025, prin care s-a aplicat

candidatului de pe lista Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”,

Dorin Recean, sancțiunea avertisment pentru încălcarea art. 70 alin. (6) din

Codul electoral.

Blocul Electoral „Alternativa” a depus o contestație la Comisia Electorală

Centrală, prin care a sesizat despre presupusele acțiuni ilegale ale

candidatului de pe lista Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”,

Dorin Recean. Contestația depusă viza utilizarea resurselor administrative în

campanie electorală de către Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin

Recean.

ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, candidat la funcția de deputat

la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 de pe lista Partidului Politic

„Partidul Acțiune și Solidaritate” a susținut o conferință de presă în sediul

Guvernului Republicii Moldova, în care a lansat acuzații la adresa

concurenților electorali, insinuând asocierea unor lideri ai Blocului Electoral

„Alternativa” cu grupări criminale, incriminându-le și acțiuni ilegale precum

cumpărarea voturilor și aflarea sub influența Kremlinului. În același discurs

cu tentă de agitație electorală, Prim-ministrul aflat în campanie electorală, a

insinuat că liderii Blocului Electoral „Alternativa” pregătesc formula de

corupere electorală numită „carusel” și explică cum ar funcționa această

schemă. Apelul primului-ministru nu a fost unul general, în care să fi chemat

toți cetățenii sau concurenții electorali să respecte legislația electorală, însă

în mod deliberat a fost vizat Blocul Electoral „Alternativa”, fiind asimilat de

către Primul-ministru cu grupări criminale, cu autoritățile din Federația

Rusă. Astfel, s-a invocat faptul că, discursul ar fi contrar prevederilor art. l

1

și 70 alin. (6) din Codul electoral, reprezentând agitație electorală și ar

presupune utilizarea ilegală a resurselor administrative.

2025, s-a aplicat domnului Dorin Recean, candidat pe lista Partidului Politic

„Partidul Acțiune și Solidaritate”, sancțiunea-avertismentul, pentru

încălcarea art. 70 alin. (6) din Codul electoral. La fel, s-a sesizat IGP în

vederea examinării faptelor relatate în prezenta hotărâre prin prisma

elementelor constitutive ale faptei prevăzute de art. 481 alin. (7) din Codul

contravențional.

reclamantului Dorin Recean, care este ilegal și neîntemeiat, fiind emis

contrar legii și în lipsa unei motivări obiective. Or, declarațiile sale nu se

încadrează în definiția legală a agitației electorale și prin urmare, nu pot fi

considerate ca afectând principiul echității procesului electoral. Mai mult, nu

au avut un caracter de promovare a unei candidaturi și nici nu au constituit

un demers, prin care s-ar fi favorizat un concurent electoral în detrimentul

altuia.

neîntemeiat, nu conține nicio motivare certă că dl Dorin Recean ar fi utilizat

resurse administrative în scop electoral. Or, motivarea actului administrativ

este un principiu fundamental al procedurii administrative, expres stabilită la

art. 30 din Codul administrativ. Iar din analiza actului enunțat nu rezultă

motivele care au stat la baza aplicării avertismentului. Autoritatea

administrativă s-a limitat la o formalitate excesivă, indicând prevederile art.

102 din Codul electoral, formalism ce contravine art. 118 din Codul

administrativ. La fel, actul administrativ contravine art. 29 din Codul

administrativ.

de legislația electorală și anume prevenirea utilizării efective și ilicite a

resurselor administrative. CEC însăși a admis că nu s-a stabilit o utilizare

efectivă a resurselor administrative, ci doar „aparența utilizării” acestora.

Astfel, nu se poate aplica o sancțiune doar pentru o suspiciune sau percepție

subiectivă, fără o probă concretă.

măsurii aplicate, or în contextul în care declarațiile reclamantului nu au

promovat propria candidatură și nu au utilizat mijloace materiale, financiare

sau umane din sectorul public, sancțiunea nu era necesară pentru atingerea

scopului urmărit de Codul Electoral. În opinia reclamanților, pârâtul nu a

motivat caracterul rezonabil al măsurii aplicate. Or, ingerința produsă prin

sancțiunea de avertisment este disproporționată în raport cu scopul urmărit.

Aceasta afectează reputația și dreptul reclamantului la participare în condiții

egale în procesul electoral, inducând percepția publică de vinovăție, deși nu

s-a probat nicio încălcare efectivă. Măsura creează un prejudiciu de imagine

2

și o limitare a libertății de exprimare, fără ca autoritatea să fi demonstrat un

pericol real pentru echitatea alegerilor. Autoritatea administrativă a omis să

analizeze și să răspundă în mod concret argumentelor prezentate de

reclamanți în cadrul ședinței. Or, aceasta este obligată să examineze toate

susținerile și probele părților și să indice în hotărârea sa motivele pentru care

le admite sau le respinge.

pe portalul guvernamental și redistribuit ulterior de mass-media, nu

reprezintă agitație electorală și nu conține elemente care să se încadreze în

definiția art. 1 din Codul electoral. Mesajul acestuia a avut un scop

eminamente instituțional, orientat spre informarea opiniei publice asupra

pericolelor de imixtiune ale Federației Ruse în procesul electoral și a fost

rostit în calitatea sa exclusivă de prim-ministru, nu de concurent electoral.

nicio referință la votarea pentru partidul din care acesta face parte. Din

contra, premierul a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor cu tentă

electorală, subliniind constant că se adresează ca Prim-ministru, nu ca și

candidat. Declarațiile premierului nu fac referință la activitatea Blocului

Electoral „Alternativa”. Discursul s-a axat pe riscurile generale privind

sabotarea alegerilor: implicarea grupărilor criminale în pregătirea

dezordinilor în masă, atacurile cibernetice, intoxicarea informațională,

precum și metodele de corupere electorală puse în aplicare de rețeaua

criminală „Șor”. Menționarea „partidelor finanțate de Federația Rusă” a fost

generică și nu a vizat în mod expres Blocul Electoral „Alternativa”. Mai

mult, solicitarea adresată membrilor birourilor electorale și observatorilor a

fost una neutră - de a veghea la respectarea procedurilor și de a combate

fraudele, fără a direcționa electoratul spre un anumit candidat.

prevăzut de art. 40 alin. (3) din Codul electoral, CEC, prin actul administrativ

contestat, nu a prezentat o motivare suficientă și completă, lipsind expunerea

unor considerente obiective, pertinente și conforme cu dispozițiile legale

aplicabile. Deși prin natura sa dreptul discreționar conferă prerogativa de a

opta între mai multe soluții legale pentru atingerea scopului legii, această

libertate de apreciere nu este absolută și nelimitată, făcând referire la

prevederile art. 137 din Codul administrativ. Însă CEC nu a respectat aceste

exigențe.

POZIȚIA CURȚII DE APEL CENTRU

respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă de

președintele Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, Igor Grosu

și Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean împotriva Comisiei

Electorale Centrale, terț Blocul Electoral „Alternativa”, cu privire la anularea

hotărârii nr. 4117 din 26 septembrie 2025.

3

224 alin. (1) lit. f), art. 225 alin. (1) și (2), art. 219 alin. (1), art. 93 alin. (1)

din Codul administrativ, art. 27 lit. a), i), s), art.32 alin.(1), art.18 din Codul

electoral.

Comisia Electorală Centrală, Blocul Electoral „Alternativa” a sesizat

acțiunile prim-ministrului și membru al Partidului Politic „Partidul Acțiune

și Solidaritate”, Dorin Recean, care, în cadrul unei conferințe de presă

desfășurate în sediul Guvernului, a făcut acuzații directe și insinuări

împotriva Blocului, încălcând astfel prevederile Codului electoral privind

agitația electorală și utilizarea resurselor administrative în campania

electorală.

(1)-(3) din Codul electoral.

Electorală Centrală a hotărât: „-Se admite contestația nr. CEC-10AP/77 din

25 septembrie 2025 formulată de Blocul Electoral „Alternativa”; -e aplică

candidatului pe lista Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”-

Recean Dorin, sancțiunea avertismentului pentru încălcarea art. 70 alin. (6)

Cod electoral; -Se sesizează Inspectoratul General al Poliției în vederea

examinării faptelor relatate în prezenta hotărâre prin prisma elementelor

constitutive ale faptei prevăzute de art. 481 alin. (7) Cod contravențional

(utilizarea ilegală a resurselor administrative).”

din 26 septembrie 2025, Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, au remarcat că actul

administrativ contestat a fost emis contrar legii și fără o motivare obiectivă,

încălcând atât prevederile Codului administrativ, cât și cele ale Codului

electoral.

Centrale conține un șir de elemente importante pentru soluționarea

contestației, sesizate atât de Blocul Electoral „Alternativa” pe de o parte, cât

și de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” pe alta, reflectând o

motivare suficientă evenimentelor reclamate.

urmărește o caracterizare critică asupra aspectului de agitație electorală,

promovare a candidaturii personale și favorizarea unui concurent electoral,

insinuată de către Blocul Electoral „Alternativa”, instanța de judecată a

remarcat faptul că deținând simultan funcția publică de Prim-ministru și

membru al partidului implicat în cursa electorală, Dorin Recean trebuia în

mod imperativ să respecte principiul separării clare între atribuțiile exercitate

în calitatea oficială și activitățile desfășurate în cadrul campaniei electorale.

4

Astfel, în cadrul comunicărilor oficiale și exprimărilor publice, acesta în

calitatea sa de Prim-ministru, trebuie să respecte standardele de neutralitate

și imparțialitate, or, formularea de opinii politice defavorabile altor

concurenți electorali, în timpul utilizării funcției publice, inerent poate

influența electoratul.

reprezintă apeluri, declarații, precum și acțiuni de difuzare a informației care

au scopul de a-i determina pe alegători să-și dea votul pentru unii sau pentru

alți concurenți electorali.

ministrului a avut caracter eminamente instituțional, vizând informarea

publicului cu privire la riscurile de imixtiune externă și sabotaj electoral, fără

a îndemna la vot sau a favoriza un partid, instanța de judecată a remarcat

faptul că menționarea unui contracandidat într-un context negativ, de pe o

platformă oficială și în exercitarea funcției guvernamentale, generează

confuzii între cele două calități ale autorului declarației și anume cea de

prim-ministru și cea de concurent electoral.

argumentele reclamanților cu referire la presupusa utilizare efectivă a

resurselor administrative, deoarece prin expunerile lui Dorin Recean în

calitate de Prim-ministru pe de o parte și, respectiv, candidat pe lista

concurentului electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”,

care de altfel vizează activitatea politică a altui concurent, subminează

principiul echității procesului electoral și creează aparența utilizării

resurselor administrative și a autorității publice în scop electoral, chiar și în

lipsa unei promovări directe.

electorale, în materialele de agitație electorală, în acțiunile de agitație

electorală și în publicitatea electorală care vizează, într-un fel sau altul,

grupurile de inițiativă, concurenții electorali și participanții la referendum nu

pot fi utilizate imagini ce reprezintă culte religioase sau părți componente ale

acestora, persoane oficiale străine, instituții de stat sau autorități publice de

peste hotare, organizații internaționale, precum și atributele partidelor

politice declarate neconstituționale. Se interzic combinarea de culori și/sau

sunete care evocă simboluri ale altui stat, utilizarea materialelor în care apar

personalități istorice de peste hotare, simbolistica unor state străine sau

organizații internaționale sau imaginea unor persoane oficiale străine, dacă

acestea duc la contestarea și defăimarea statului și a poporului, îndemnul la

război de agresiune, la ură națională, rasială sau religioasă, incitarea la

discriminare, la separatism teritorial, la violență publică, precum și alte

manifestări ce atentează la regimul constituțional. Prin derogare, prevederile

respective nu se aplică în cazurile ce vizează angajamentele asumate de

5

Republica Moldova în baza acordurilor internaționale încheiate cu Uniunea

Europeană.

nu au negat conținutul discursului prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin

Recean, candidat la funcția de deputat la alegerile parlamentare din 28

septembrie 2025 de pe lista Partidului Politic „Partidul Acțiune și

Solidaritate”, din conferința de presă susținută în sediul Guvernului

Republicii Moldova la 24 septembrie 2025, dar totodată l-au caracterizat

drept platformă pentru asigurarea respectării procedurilor și prevenirea

fraudelor.

cu referire la „partide finanțate de Federația Rusă” și chemarea la disociere

cu acestea, inclusiv a liderilor Blocului Electoral „Alternativa”, nu pot fi

apreciate ca generice și neutre, or, discursul Prim-ministrului Dorin Recean,

vizează persoane concrete, candidați electorali, iar drept urmare, acesta

afectează în esență principiul de neutralitate și imparțialitate electorală.

precum că discursul Prim-ministrului a avut caracter eminamente

instituțional, vizând informarea publicului cu privire la riscurile de imixtiune

externă și sabotaj electoral, fără a îndemna la vot sau a favoriza un partid,

întrucât textul discursului vizează persoane politice nemijlocit implicate în

cursa electorală.

nu au demonstrat că Comisia Electorală Centrală a emis un act arbitrar, a

restrâns anumite drepturi fundamentale și a aplicat sancțiuni improprii

acțiunilor sesizate prin contestația Blocului Electoral „Alternativa”. Or, din

circumstanțele relatate supra rezultă că actul contestat este temeinic, legal și

corespunde scopului constituțional de protejare a integrității procesului

electoral, menținând astfel sancțiunea prevăzută pentru nerespectarea

condițiilor de eligibilitate, iar la emiterea acestuia, Comisia a aplicat legea,

în mod obiectiv, în condiții de legalitate și proporționalitate.

potrivirea, cât și necesitatea și rezonabilitatea măsurii se reflectă în soluția

Comisiei Electorale Centrale, astfel: Scopul legitim - Sancțiunea aplicată

urmărește un scop legitim, derivat din art. 1 și art. 70 alin. (6) din Codul

electoral, asigurând respectarea principiului egalității între concurenții

electorali și prevenirea utilizării resurselor administrative în scop electoral,

or, declarațiile Prim-ministrului Dorin Recean, chiar și sub pretext

instituțional, au creat percepția unei implicări a funcției publice în campanie,

fapt confirmă folosirea resurselor administrative.

(3) din Codul administrativ potrivit căruia instanța de judecată nu are dreptul

6

să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată

de textul cererilor formulate de participanții la proces, instanța ierarhic

inferioară a constatat că în cauză nu sunt întrunite temeiurile cu privire la

anularea actului administrativ individual. Prin urmare, la caz nu există

premise pentru anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4117 din

26 septembrie 2025, motiv pentru care acțiunea în contencios administrativ

s-a respins ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

prin intermediul poștei electronice (f.d.53,61, 71), Partidul Politic „Partidul

Acțiune și Solidaritate” și Prim ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean,

reprezentați de avocatul Marin Baltă, au depus recurs împotriva hotărârii din

02 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrala a hotărârii contestate, emiterea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, că hotărârea Curții de Apel Centru

este arbitrară, întrucât au fost ignorate argumentele potrivit cărora Dorin

Recean a fost sancționat pentru o faptă pe care nu a comis-o.

că Dorin Recean a fost sancționat în temeiul art. 70 alin. (6) din Codul

electoral, care interzice candidaților electorali utilizarea resurselor

administrative. Cu toate acestea, nici intimatul Comisia Electorală Centrală

și nici Curtea de Apel Centru nu au constatat în aprecierile și explicațiile

prezentate că Dorin Recean ar fi utilizat resurse administrative. Atât

intimatul în actul administrativ emis, cât și instanța de fond au reținut

explicații precum că: s-au creat „confuzii între cele două calități ale autorului

declarației și anume cea de prim-ministru și cea de concurent electoral”;

„Dorin Recean trebuia să respecte principiul separării clare între atribuțiile

exercitate în calitatea oficială și activitățile desfășurate în cadrul campaniei

electorale”; „s-a creat aparența utilizării resurselor administrative și a

autorității publice în scop electoral”.

prezenta o motivare corespunzătoare, argumentele privind lipsa de utilizare

a resurselor administrative de către Dorin Recean. Curtea Europeană a

explicat că se atestă prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit

nerezonabile atunci când a fost admisă „denegarea justiției”. Aceasta are loc

când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță

rezonabilă nu ar comite-o vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească

nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio legătură între

faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (hot. Bochan v.

Ucraina (nr. 2), 2015, § 62; Balliktaș Bingollu v. Turcia, 2021, § 75).

Utilizarea noțiunii de „hotărâre arbitrară” derivă din practica CtEDO, fiind

7

utilizată pentru a defini situația în care judecătorii nu aduc nicio motivare

pentru deciziile/hotărârile luate, sau când acestea sunt bazate pe greșeli

evidente de fapt sau de drept comise de judecători.

constata utilizarea resurselor administrative. Instanța de judecată a respins,

în mod inexplicabil și fără o motivare corespunzătoare, principalul argument,

și anume că nu a fost constatată nicio utilizare efectivă a resurselor

administrative. În cazul hotărârii arbitrare, carența principală vizează

încălcarea unei norme legale imperative, adică a unei prevederi normative

care nu oferă nicio discreție judecătorului. Lipsa discreției poate rezulta din

claritatea textului prevederii normative, fie din practica uniformă și clară de

aplicare a normei. Această carență nu se poate datora unei simple greșeli, ci

trebuie comisă cu bună-știință sau ca urmare a unei erori nescuzabile.

Asemenea situații sunt prezente atunci când instanța de judecată adoptă o

hotărâre ce contravine unei norme imperative invocate de participanții la

proces sau de instanța judecătorească ierarhic superioară, fără a explica

convingător de ce nu aplică acea normă.

dacă norma interzice utilizarea resurselor administrative, Dorin Recean a fost

sancționat pentru o situație ipotetică, pentru o aparență de încălcare, dar nu

pentru o încălcare certă, adică nu s-a stabilit că acesta a utilizat resursele

administrative. Or, a fost sancționat pentru o pretinsă „confuzie între cele

două calități ale autorului declarației și anume cea de prim-ministru și cea de

concurent electoral”, pentru „aparența utilizării resurselor administrative și

a autorității publice în scop electoral” și pentru „nerespectarea condițiilor de

eligibilitate”. Aceste pretinse fapte nu se regăsesc în norma imperativă de la

art. 70 alin. (6) din Codul electoral. În opinia recurenților, instanța de fond a

încercat să identifice anumite fapte pretins admise sau comise, însă a

menținut un act administrativ de sancționare pentru cu totul altă faptă, care,

în realitate, nu a fost comisă de dl Dorin Recean. În mod similar a procedat

și Comisia Electorală Centrală. Dacă intimatul a considerat că au fost admise

anumite încălcări, aceasta era obligat să identifice în mod expres fapta

concretă care constituie încălcarea, să indice norma din Codul Electoral care

o interzice și să aplice sancțiunea corespunzătoare în raport cu gravitatea

acelei încălcări. La caz, CEC a sancționat mai degrabă modul în care Prim-

ministrul s-a exprimat în cadrul conferinței de presă, fără a constata o faptă

interzisă de Codul Electoral. În consecință, s-a încercat calificarea arbitrară

a acestei conduite ca reprezentând „utilizarea unei resurse administrative”.

Iar prin hotărârea sa, instanța de judecată pare la rândul ei, să fi adoptat o

poziție favorabilă intimatului, utilizând formulări vagi și nefundamentate

juridic, precum „se creează aparența utilizării resursei administrative”,

„confuzie între cele două calități ale lui Dorin Recean” sau „nerespectarea

condițiilor de eligibilitate”, fără a indica expres care ar fi fost acea condiție

pretins a fi încălcată.

8

(art. 1 alin.(3) din Constituția RM), precum și previzibilității legii (art. 23

alin. (2) din Constituția RM). Nicio autoritate administrativă nu poate aplica

sancțiuni în afara cadrului legal expres prevăzut. Conform prevederilor art.

27 lit. d) din Codul electoral, în perioada electorală, Comisia Electorală

Centrală are următoarele atribuții: „s) examinează cererile și contestațiile in

condițiile prezentului cod și ale Codului administrativ, adoptă hotărâri

executorii pe marginea lor”. Principiul previzibilității legii este un principiu

consacrat atât în legislația și jurisprudența națională cât și internațională. În

cauza Rotaru contra României, la para. 55, CtEDO reamintește că o normă

este „previzibilă” numai atunci când este redactată cu suficientă precizie,

astfel încât să permită oricărei persoane, care, la nevoie, poate apela la

consultanța de specialitate să îți corecteze conduita. La caz, instanța de fond

a eșuat să depisteze aceste încălcări admise de către autoritatea

administrativă, și mai mult, prin hotărârea sa, a legitimizat această încălcare

admisă de către intimat.

pentru aparența comiterii unei acțiuni sau pentru acțiuni neprevăzute de lege.

Atât în domeniul electoral, cât și în alte ramuri de drept este aplicabilă

instituția răspunderii juridice, care consacră principiul răspunderii personale

- fiecare persoană este responsabilă pentru propriile fapte ilicite. În context,

recurenții au menționat art. 102 alin. (1) din Codul electoral și Hotărârea

Curții Constituționale nr. 27 din 30 octombrie 2018, care impune standarde

procedurale împotriva arbitrariului. Curtea reiterează că măsurile (inclusiv

sancțiunile) trebuie să fie legale, motivate pe fapte și proporționale, cu

garanții procedurale „împotriva arbitrarului”, redând pct. pct. 72 – 75.

Constatările Curții urmează a fi aplicate prin analogie și sancțiunilor aplicate

în domeniul electoral, or prin prisma principiului constituțional al legalității,

se impune o diferențiere a faptelor ilegale și a pedepselor stabilite pentru

încălcarea legii în toate sferele dreptului, dar nu doar celui penal sau

contravențional.

a încălcat obligația sa de a-și motiva hotărârea adoptată. Obligația de

motivare a hotărârilor judecătorești se regăsește și în jurisprudența constantă

a Curții Europene pentru Drepturile Omului și își are izvorul în dreptul

oricărei părți în cadrul unei proceduri să prezinte judecătorului observațiile

și argumentele sale (CEDO, hotărîrea Werner c. Austria din 24:11,1997),

combinat cu dreptul părților și că aceste observații și argumente să fie

examinate în mod efectiv (CEDO, hotărîrea Van de Hurk c. Olanda din

19.04.1994), iar obligația de motivare a hotărârilor este singurul mijloc prin

care se poate verifica respectarea drepturilor menționate anterior, ca piloni

de bază ai dreptului la un proces echitabil. Art. 6 din CEDO obligă instanțele

judecătorești să-și motiveze hotărârile lor și implică mai ales în sarcina

„instanței” obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor,

9

argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le

aprecia pertinența (Perez c. Franței, Van der Hurk c. Olandei). Instanța de

fond a admis încălcări atât ale legislației naționale, cât și celei internaționale

în materie de motivare a hotărârii judecătorești,

bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Unica probă pertinentă care stă la baza emiterii actului administrativ de

sancționare a recurentului Dorin Recean, precum și la adoptarea hotărârii

judecătorești, este discursul lui Dorin Recean pe care l-a ținut la 24

septembrie 2025 în sediul Guvernului Republicii Moldova, căruia i s-a dat o

apreciere vădit nerezonabilă.

cele trei condiții stabilite de Curtea Supremă de Justiție pentru aplicarea

temeiului de recurs privind aprecierea vădit nerezonabilă a probelor (art.

2451 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ).

a) hotărârea se bazează pe o aprecierea eronată a probelor: 1). Instanța

de judecată a apreciat eronat discursul Prim-ministrului. 2) din conținutul

discursului Prim-ministrului nu poate fi reținută dovada utilizării vreunei

resurse administrative în sensul art. 1 din Codul electoral (resurse umane,

financiare sau materiale) de către domnul Dorin Recean, în calitatea sa de

candidat electoral, în aceste condiții, nu se poate indica despre o încălcare a

prevederilor art. 70 alin. (6) din Codul electoral, deoarece Dorin Recean s-a

adresat publicului în calitatea sa de prim-ministru, întrucât momentul

conferinței de presă a fost anunțat de către purtătorul de cuvânt al Guvernului

Care l-a prezentat pe Dorin Recean în calitate de prim-ministru, iar pe

parcursul discursului său, acesta a precizat în mod repetat că vorbește în

calitate de Prim-ministru. Prin urmare, Dorin Recean a făcut tot ceea ce era

rezonabil posibil, în limitele atribuțiilor sale și ale bunei-credințe, pentru a

transmite clar că se exprimă exclusiv în calitatea de Prim-ministru. Discursul

în cauză a avut un caracter instituțional și informativ, vizând mobilizarea și

responsabilizarea cetățenilor și actorilor politici în contextul riscurilor de

ingerință externă din partea Federației Ruse în procesul electoral, și nu un

caracter electoral propriu-zis. Instanța de fond a apreciat vădit nerezonabil și

a confundat o manifestare a funcției publice cu o activitate electorală,

reținând în mod neîntemeiat existența unei „aparențe de utilizare a resurselor

administrative”. Discursul în cauză reprezintă o manifestare firească a

exercitării atribuțiilor unui Prim-ministru, care a acționat în limitele

competențelor sale funcționale, având ca scop informarea cetățenilor asupra

unui subiect de interes public major și de importanță națională, respectiv

imixtiunea unui stat străin în procesul electoral. Un asemenea mesaj nu putea

fi transmis de către un candidat electoral, ci doar de către un Prim-ministru,

în virtutea responsabilității sale instituționale față de securitatea și buna

desfășurare a proceselor democratice. Informarea cetățenilor asupra unui risc

extern de natură electorală constituie o obligație morală și instituțională, nu

10

o acțiune de promovare electorală. Prin urmare, o astfel de comunicare

publică nu poate fi calificată drept o „aparență” de utilizare a resurselor

administrative în favoarea unui concurent electoral.

Articolul 16 alin. (3) din Codul electoral stabilește expres categoriile de

persoane care sunt obligate să se suspende din funcție pe durata campaniei

electorale, iar Prim-ministrul nu se regăsește printre acestea. Cu toate

acestea, Dorin Recean a acționat cu maximă diligență pentru a separa

atribuțiile de prim-ministru de activitatea sa electorală, evitând orice

interferență între cele două calități. În aceste condiții, eroarea instanței de

judecată în interpretarea și aprecierea discursului este una vădit nerezonabilă

și arbitrară, afectând în mod determinant legalitatea soluției din hotărârea

contestată, hotărârea instanței de fond s-a întemeiat pe o apreciere subiectivă

și disproporționată a conținutului discursului, fără a exista probe concrete

care să confirme utilizarea resurselor administrative. Această interpretare

eronată a probelor și a normelor legale a condus la menținerea eronată în

vigoare a actului administrativ de sancționare a Prim-ministrului.

inferioare s-ar consolida jurisprudența Curții Supreme de Justiție, temei

prevăzut de art. 2451 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ. Perioada

electorală aferentă alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 s-a distins

printr-un număr semnificativ de contestații depuse de concurenții electorali.

Totuși, nu există o practică judiciară unitară și consolidată a Curții Supreme

de Justiție privind examinarea fondului cauzelor electorale, în special a celor

referitoare la legalitatea actelor Comisiei Electorale Centrale privind

sancționarea concurenților pentru utilizarea resurselor administrative.

Potrivit art. 70 alin. (6) din Codul electoral, utilizarea resurselor

administrative - umane, materiale sau financiare, conform definiției din art.

1 al aceluiași cod - este expres interzisă. În prezenta cauză, Comisia

Electorală Centrală a introdus, iar instanța de fond a preluat, sintagma

neprevăzută de lege de „creare a unei aparențe de utilizare a resurselor

administrative”, sancționând Prim-ministrul Republicii Moldova exclusiv

pentru această aparență. O asemenea interpretare contravine principiului

legalității sancțiunii, întrucât nicio persoană nu poate fi trasă la răspundere

pentru o faptă inexistentă, nedovedită și neprevăzută expres de lege. Curtea

Supremă de Justiție urmează să se pronunțe clar asupra acestor aspecte și să

stabilească un standard juridic uniform, confirmând că sancționarea în

materie electorală -asemenea oricărui alt domeniu de drept - trebuie să se

bazeze strict pe principiile legalității și previzibilității legii, vizând fapte

concrete, comise și interzise prin normă, și nu simple aparențe sau percepții

subiective ale autorităților și instanțelor de judecată.

Justiție a expediat intimatului și terțului copiile recursului, creând astfel

participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a

procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării

11

principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea

de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin extrasele din poșta

electronică, anexate la materialele dosarului (f.d.69-70,83-84,86).

(f.d.87), Comisia Electorală Centrală a depus referință la recurs, solicitând

declararea acestuia ca fiind inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„(1) În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată

competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: 4) Curtea

Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale

curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

„(3) Curtea de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios

administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și

acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.

(5) Curtea Supremă de Justiție soluționează: b) cererile de recurs împotriva hotărârilor,

a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

„(3) Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

„(1) În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,

care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a

fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

(8) Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de

atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin.(1).”

„(1) În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen

de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor

de exercitare a căilor de atac.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

12

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1)

lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere

la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la

rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu

au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd: h) recursul este vădit neîntemeiat”.

ASPECTE DE PROCEDURĂ

atestă că, hotărârea motivată a Curții de Apel Centru a fost notificată la 06

octombrie 2025, ora 11:34, iar recursul motivat a fost depus la 06 octombrie

2025, ora 23:23. Astfel, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată cu

respectarea termenului legal prevăzut la art. 245 din Codul administrativ

coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul electoral.

MOTIVAREA INSTANȚEI

admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui

control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

13

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

depus de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” și Dorin Recean,

Prim-ministrul Republicii Moldova, reprezentați de avocatul Marin Baltă, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de Curtea

de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată

a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Prim-ministrul Republicii Moldova, în susținerea recursului au indicat

temeiul de admisibilitate prevăzut la art. 245¹ alin. (1) lit. b), d), din Codul

administrativ.

administrativ, invocat de recurenți, Completul de judecată notează că acesta

se referă la schimbarea sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de

Justiție prin admiterea recursului. Aplicarea acestui temei de recurs ține de

discreția Curții Supreme de a-și extinde, uniformiza sau schimba

jurisprudența. Pentru ca acest argument să fie invocat în mod temeinic,

recursul trebuie să confirme lipsa jurisprudenței Curții Supreme cu privire la

problemele de drept invocate în recurs, existența unei jurisprudențe

contradictorii a Curții Supreme de Justiție cu privire la acestea, fie

modificarea circumstanțelor sociale sau juridice care să justifice schimbarea

practicii uniforme a Curții Supreme de Justiție. Niciuna dintre aceste situații

nu este invocată în recursul depus. În situația din speță completul de judecată

statuează că nu există elemente noi de natură să justifice schimbarea sau

consolidarea jurisprudenței. În plus, CSJ a consolidat deja practica prin

multiple hotărâri în materie electorală, unde a reținut că autoritățile electorale

au o marjă de apreciere în constatarea încălcărilor și aplicarea sancțiunilor

proporționale, iar instanța verifică doar legalitatea formală. Așadar, recursul

nu are rol de consolidare, ci de contestare factologică, inadmisibilă pe calea

recursului.

Codul administrativ, completul de judecată relevă că noțiunea de „hotărâre

arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii

nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio

bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei,

legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de

14

drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în

această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special

în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere.

Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o

simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare

a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare

eronată și evident nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost

decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor

atrage admiterea recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un

profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis

în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca

partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei

asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

recurenților precum că în hotărârea CEC și în hotărârea instanței ierarhic

inferioare nu ar fi fost constatată utilizarea resurselor administrative. Astfel,

instanța de recurs menționează că în hotărârea sa autoritatea pârâtă a stabilit

că în cadrul unei comunicări guvernamentale oficiale, Dorin Recean, în

calitate de Prim-ministru, a făcut referire inclusiv la liderii unui

contracandidat antrenat în cursa electorală, în speță Blocul Electoral

„Alternativa”, asociindu-i cu gruparea criminală, fapt ce influențează

electoratul. Or, respectarea standardelor de neutralitate și imparțialitate la

exprimarea publică în cadrul comunicărilor oficiale, având în vedere

campania electorală în derulare, este unul imperativ. Astfel că, intimatul și

instanța ierarhic inferioară în mod expres au indicat că formularea de opinii

politice, de persoane oficiale, defavorabile față de alți concurenți electorali

contravine art.1 din Codul electoral și ar constitui acțiuni de utilizare a

resurselor administrative.

utilizarea resurselor administrative operează cu noțiunile de: „poate fi

percepută”, „creează confuzii”, „a nu trezi suspiciuni”, Completul de

judecată notează că această este o tehnică de redactare a actului

administrativ, din care clar rezultă concluzia autorității pârâte cu privire la

încălcările electorale constatate.

fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează

în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu

poate fi admis.

menționează că, recursul depus de Partidul Politic „Partidul Acțiune și

Solidaritate” și Dorin Recean, Prim-ministrul Republicii Moldova,

15

reprezentați de avocatul Marin Baltă, conține obiecții de fapt și de drept, care

au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în

mod corespunzător.

niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art.

2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze

admisibilitatea acestuia. Deci, recursul depus de Partidul Politic „Partidul

Acțiune și Solidaritate” și Dorin Recean, Prim-ministrul Republicii

Moldova, reprezentați de avocatul Marin Baltă, nu susține filtrul

admisibilității.

argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără

o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de

art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și

analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al

Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unui asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției

legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în

16

asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de

contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie

motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a

se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c.

Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei,

2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c.

Franței, 1996, §45).

din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor

în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea

CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

h) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Partidul Politic „Partidul Acțiune și

Solidaritate” și Dorin Recean, Prim-ministrul Republicii Moldova,

reprezentați de avocatul Marin Baltă.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

17