3ra-647/25 — Contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-647/25 — Contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Blocul Electoral

Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor,

Inima și Viitorul Moldovei împotriva Comisiei Electorale Centrale, cu

privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului

administrativ favorabil

împotriva hotărârii din 1 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru

(Dosarul nr. 3ra-647/25

NR. PIGD 2-25123010-01-3ra-04092025)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentului cu hotărârea instanței de apel nu constituie un

temei de casare a deciziei contestate.

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval

7 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și

Viitorul Moldovei,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea

parțială a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3851 din 24 august 2025

cu privire la organizarea secțiilor de votare în străinătate și secțiilor de votare

pentru votul prin corespondență în cadrul alegerilor parlamentare din 28

septembrie 2025, și anume pct. 1 privind numărul de secții de votare pentru

alegătorii din localitățile din Federația Rusă, Israel și Ucraina; obligarea

Comisiei Electorale Centrale la emiterea unei noi hotărâri, prin care să

dispună majorarea numărului de secții de votare, astfel, 15 secții de votare

pentru Federația Rusă, conform solicitărilor comuniștilor, și un număr

suficient de secții pentru Israel și Ucraina, pentru asigurarea accesului efectiv

la vot al cetățenilor în aceste state.

Centrale nr. 3851 din 24 august 2025 cu privire la organizarea secțiilor de

votare în străinătate și secțiilor de votare pentru votul prin corespondență în

cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, s-a hotărât:

„1. Se organizează secțiile de votare în străinătate, inclusiv pentru votul

prin corespondență, la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025,

conform anexei.

localurilor secțiilor de votare, conform condițiilor tehnice stabilite în

Instrucțiunea cu privire la asigurarea infrastructurii secției de votare,

aprobată prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1186/2023,

precum și propunerea persoanelor în calitate de președinți și secretari ai

birourilor electorale ale secțiilor de votare.

votare din străinătate nr. 38 va constitui secțiile de votare și birourile

electorale ale acestora în termenele stabilite în Programul calendaristic

pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor

parlamentare din 28 septembrie 2025, aprobat prin hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 3601/2025.”

1

Centrală a înregistrat 104 candidați la funcția de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova pe lista Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei pentru alegerile parlamentare din

28 septembrie 2025.

Inima și Viitorul Moldovei este concurent electoral, iar prin această hotărâre

i se aduc atingere drepturilor legale, în special dreptul de a participa la alegeri

în condiții egale și corecte.

direct rezultatele alegerilor parlamentare, prin restrângerea exercitării egale

și efective a dreptului de vot, afectând astfel echitatea și corectitudinea

procesului electoral.

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei este îndreptățit în mod expres de

lege să conteste în instanța competentă hotărârile, acțiunile sau inacțiunile

Comisiei Electorale Centrale care afectează exercitarea în condiții egale și

legale a dreptului la alegeri libere și corecte.

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei s-a adresat cu o contestație la CEC,

prin care a solicitat modificarea parțială a Hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 3851 din 24 august 2025 cu privire la organizarea secțiilor de

votare în străinătate și secțiilor de votare pentru votul prin corespondență în

cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, și anume a punctului

1, referitor la numărul de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din

Federația Rusă, Israel și Ucraina, precum și emiterea unei noi hotărâri prin

care să se dispună majorarea numărului de secții de votare, astfel, 15 secții

pentru Federația Rusă, conform solicitărilor comuniștilor, cât și un număr

suficient de secții pentru Israel și Ucraina, pentru asigurarea accesului efectiv

la vot al cetățenilor în aceste state.

3851 din 24 august 2025, este neîntemeiată în partea ce ține de numărul

secțiilor de votare conform anexei nr. 1 -pct. 35 la Hotărâre (în Federația

Rusă – 2 secții, în Ucraina – 2 secții și în Israel – 2 secții), precum și

contravine normelor imperative ale Codului electoral.

care se află în străinătate, Comisia Electorală Centrală urma să țină cont de

aspectele prevăzute la art. 39 alin. (1) – (5) Codul electoral.

în care CEC invocă că, datele din aplicația „înregistrarea prealabilă” pentru

alegerile curente arată că cele mai multe înregistrări au fost efectuate pentru

Federația Rusă (13.040). În același timp, statistica înregistrărilor pentru anii

2

2018 – 2023 în această țară indică un număr de 5.891 înregistrări. Această

situație atipică, precum și analiza celorlalte date din aplicație privind

înregistrările pentru Federația Rusă (adresele de e-mail, IP-urile), la fel ca în

scrutinul din anul 2024, ridică suspiciuni rezonabile că majoritatea

înregistrărilor s-ar fi efectuat personal de către alegători și denotă o acțiune

concertată pentru a induce în eroare autoritatea electorală și opinia publică

cu privire la veridicitatea înregistrărilor și numărul real de solicitări pentru

organizarea secțiilor de votare în această țară.

constituirea secțiilor de votare peste hotare se bazează inclusiv pe

înregistrarea prealabilă a alegătorilor. Nici o dispoziție legală nu conferă

Comisiei Electorale Centrale dreptul de a evalua subiectiv aceste înregistrări

ca fiind „suspecte” sau „neautentice”, în lipsa unor probe concrete și

verificabile. Noțiunea de „suspiciune rezonabilă” este una juridică, dar ea

trebuie fundamentată prin date obiective (anchetă, informați, confirmări

oficiale, constatări tehnice), nu doar printr-o presupunere sau printr-o

comparație statistică cu anii precedenți.

faptul că înregistrările au crescut de la 5.891 (2018-2023) la 13.040 în 2025

nu poate fi interpretat automat ca o dovadă de fraudă.

muncitorilor moldoveni spre Federația Rusă în ultimii ani, intensificarea

campaniilor de informare ale diasporei, contextul politic actual și interesul

mai ridicat pentru scrutin. Orice comparație statistică trebuie să fie făcută în

context, nu absolutizată.

invocă aspecte tehnice (adrese de e-mail similare, IP-uri comune), are

obligația de transparență să prezinte raportul tehnic, autorul verificării și

concluziile oficiale.

și nefundamentată. Mai mult, folosirea unor IP-uri comune (de exemplu,

servere de internet partajat, conexiuni prin VPN, Wi-Fi public sau acces

dintr-un dormitor de muncitori) nu constituie dovadă că înregistrările ar fi

fictive.

nu au fost supuși aceluiași standard de „suspiciune”, deși și acolo există

cazuri de multiple înregistrări de pe aceeași rețea sau același IP.

înregistrări, CEC subminează însăși rațiunea Codului electoral. Această

interpretare are ca efect direct reducerea numărului de secții de votare în

Rusia, ceea ce conduce la: cozi interminabile și imposibilitatea exercitării

votului (fenomen dovedit la alegerile din 2024); tratament diferențiat față de

3

alți cetățeni moldoveni din diaspora; încălcarea art. 38 Constituție RM

(dreptul de vot) și art. 3 Protocol nr. 1 CEDO (dreptul la alegeri libere).

înregistrărilor prealabile ale alegătorilor din Federația Rusă pe baza unor

„suspiciuni” neprobate. Orice astfel de abordare constituie o discriminare și

o restrângere nejustificată a dreptului de vot, fiind contrară atât legislației

naționale, cât și standardelor internaționale în materie de alegeri

democratice.

Externe privind numărul de secții de votare pentru unele state, cum ar fi,

Federația Rusă, Ucraina și Israel - raportat la numărul cetățenilor Republicii

Moldova aflați în țările respective, constată o disproporționalitate vădită și o

discriminare evidentă față de alți cetățeni ai Republicii Moldova aflați în alte

state, unde au fost deschise secții de votare într-un număr mult mai mare,

chiar și în condițiile unui număr mai mic de alegători.

Externe referitor la existența unei situații complicate de securitate pentru

cetățenii Republicii Moldova în aceste trei state, consideră că o asemenea

justificare nu poate servi drept temei suficient pentru restrângerea exercitării

unui drept constituțional fundamental – dreptul de vot.

3851 din 24 august 2025, era obligată să țină cont de întregul cadru normativ

aplicabil și, în special, de prevederile articolului 8 alin. (2) Codul electoral.

Această normă a fost instituită tocmai pentru a garanta exercitarea efectivă a

dreptului de vot în situații deosebite, iar aplicarea ei în cazul Federației Ruse,

Ucrainei și Statului Israel ar fi reprezentat o soluție rezonabilă și

proporțională pentru a permite cetățenilor Republicii Moldova aflați în

aceste state să-și exercite nestingherit dreptul constituțional de a alege.

rezultă atât din Codul electoral, cât și din jurisprudența constantă a Curții

Constituționale, este de a asigura și de a garanta condițiile necesare pentru

ca fiecare cetățean al Republicii Moldova să-și poată exercita în mod real și

efectiv drepturile electorale. Neglijarea acestor obligații și limitarea

deschiderii secțiilor de votare în mod disproporționat, sub pretextul unor

riscuri de securitate, constituie nu doar o restrângere nejustificată a

drepturilor electorale, ci și o abatere de la principiile constituționale ale

egalității și nediscriminării.

ignorarea obligației pozitive a autorității electorale de a garanta accesul liber

și egal al tuturor cetățenilor Republicii Moldova la procesul electoral,

indiferent de statul în care aceștia se află.

4

2025 cererea Organizației obștești regionale din Kaluga pentru promovarea

culturii și susținerea popoarelor din Moldova „Casa Mare” privind

constituirea unei secții de votare în or. Kaluga, Federația Rusă.

2025 și nr. CEC-7/21791 din 16 august 2025, Organizația obștească

regională „Autonomia Național-Culturală a moldovenilor „Doina” din

regiunea Moscova” a solicitat organizarea unui număr suficient de secții de

votare în regiunea Moscova în orașele: Odințovo, Podolsk, Balașiha,

Mâtișci, Krasnogorsk, Domodedovo, Cehov, iar Organizația obștească

regională „Autonomia Național-Culturală a moldovenilor „Dacia” din

regiunea Moscova” a solicitat constituirea a 5 secții de votare suplimentare

pe teritoriul orașului Moscova.

august 2025, Organizația publică regională „Pentru dezvoltarea culturii

moldovenești, asistența socială și juridică pentru cetățeni” a solicitat crearea

măcar a unei secții de votare în orașul Sankt- Petersburg.

hotărâre. Deci nu poate spune că nu a fost informat sau că nu au existat

solicitări oficiale din partea comunității moldovenilor din Rusia. Însă, în loc

să analizeze și să dea curs acestor cereri (care sunt numeroase și acoperă mai

multe regiuni cu comunități mari de moldoveni), CEC a ales să constate că

sunt întrunite condițiile doar pentru constituirea unei secții de votare în Terni,

Italia – și pe asta a pus accentul, avizând pozitiv propunerea MAE.

înregistrate în termen, CEC le-a ignorat practic, ceea ce sugerează o diferență

de tratament între diaspora din Rusia și diaspora din Italia sau din alte state

europene, și nu numai.

doar pentru Italia. Conform principiului transparenței și al legalității, o

asemenea hotărâre trebuie să conțină justificări clare, altfel poate fi atacată

ca arbitrară.

administrativ, potrivit cărora se constată discriminarea cetățenilor Republicii

Moldova aflați în diferite țări.

Comisia a încălcat în mod vădit drepturile constituționale ale cetățenilor

Republicii Moldova aflați în anumite state.

Ucraina si Federația Rusă este evident insuficient în raport cu numărul

semnificativ de alegători domiciliați sau aflați temporar în aceste țări. Prin

5

această situație, se generează un dezechilibru vădit și o discriminare indirectă

față de alți cetățeni aflați în state unde au fost constituite mult mai multe

secții de votare, deși numărul alegătorilor este comparabil sau chiar mai

redus.

8 alin. (2) Codul electoral, care consacră obligația autorităților de a asigura

exercitarea liberă, universală și efectivă a dreptului de vot, inclusiv prin

luarea în considerare a realităților demografice și geografice ale diasporei.

Această omisiune constituie o încălcare directă a art. 38 din Constituția

Republicii Moldova, potrivit căruia dreptul de vot este garantat fiecărui

cetățean al Republicii Moldova.

recunoaștere formală a acestuia, ci implică și obligația pozitivă a autorităților

publice de a asigura condiții reale și efective pentru exercitarea acestuia,

inclusiv prin deschiderea unui număr rezonabil de secții de votare în raport

cu numărul cetățenilor aflați peste hotare În lipsa unei asemenea garanții

efective, dreptul de vot rămâne iluzoriu și pur declarativ, fiind golit de

conținut.

cu o restrângere nejustificată și disproporționată a dreptului de vot al

cetățenilor moldoveni din Israel, Ucraina și Federația Rusă, ceea ce

contravine principiilor constituționale de proporționalitate, egalitate și

nediscriminare, precum și standardelor democratice asumate de Republica

Moldova prin tratatele internaționale la care este parte.

Centrale în care a fost adoptată hotărârea contestată s-a desfășurat în regim

online. Mai mult, unii membri ai Comisiei și-au exprimat opinii separate,

semnalând în mod explicit caracterul discriminatoriu al deciziei și lipsa unei

justificări obiective și rezonabile pentru distribuirea inegală a secțiilor de

votare în străinătate.

existat rezerve serioase privind conformitatea hotărârii cu principiile de

legalitate, proporționalitate și egalitate de tratament.

Filipov expusă în conformitate cu prevederile art. 32 alin. (6) din Codul

electoral, pct. 57 lit. j) și pct. 110 din Regulamentul de activitate al Comisiei

Electorale Centrale.

Moldova din Federația Rusă, Ucraina și Statul Israel au fost dezavantajați în

raport cu cetățenii aflați în alte state. Numărul redus de secții de votare

deschise în aceste țări nu reflectă realitățile demografice și nu permite

6

exercitarea efectivă a dreptului constituțional de vot, garantat de art. 38 din

Constituție.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

în contencios administrativ electoral înaintată de Blocul Electoral Patriotic

al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei împotriva

Comisiei Electorale Centrale, cu privire la contestarea actului administrativ

și obligarea emiterii actului administrativ favorabil, s-a respins ca

neîntemeiată.

electoral și pct. 2, 10, 11, 13, 14, 15 și 16 al Regulamentului privind

constituirea secțiilor de votare peste hotare, aprobat prin hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 2542 din 28 mai 2024.

străinătate pot vota la oricare secție de votare constituită peste hotare,

indiferent de statutul aflării lor pe teritoriul țării gazdă. Constituirea secțiilor

de votare din străinătate se stabilește de către Comisia Electorală Centrală,

cu avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe privind îndeplinirea

condiției ce vizează obținerea acordului autorităților competente ale țării

respective și posibilitatea asigurării din punct de vedere tehnic și logistic a

procesului de votare.

secțiilor de votare în străinătate, inclusiv pentru votul prin corespondență, în

Federația Rusă, Ucraina și Israel prin deschiderea în aceste state a câte 2

secții de votare pe motive de imposibilitatea asigurării securității cetățenilor

în aceste state în afara acestor secții de votare, reieșind din faptul că acestea

la etapa actuală persistă conflicte militare.

Moldova prin scrisoarea nr. CEC-7/20801 din 17 iulie 2025, a informat

Comisia Electorală Centrală despre oportunitatea constituirii în Federația

Rusă, Ucraina și Israel a câte 2 secții de votare în contextul imposibilității

asigurării securității în afara misiunilor diplomatice.

implicarea statelor menționate în conflicte militare, fapt ce generează situații

tensionate și riscuri sporite de securitate pentru viața și sănătatea cetățenilor

Republicii Moldova aflați pe teritoriul statelor beligerante. Mai mult ca atât,

dinamica evoluției în aceste state atestă că în raport cu situația din 2024,

aceasta nu a suferit careva modificări semnificative întrucât la această etapă

acțiunile ostile în statele respective sunt în derulare.

de către autoritatea electorală a unei discriminări în raport cu cetățenii

7

Republicii Moldova din statele respective în raport cu alegătorii aflați pe

teritoriul altor state, și a evidențiat că în statele la care fac referire reclamanții

nu se desfășoară careva operațiuni militare.

alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și

Referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024, cu toate că

au fost constituite 5 secții de votare în Federația Rusă, în pofida avizului

Ministerului Afacerilor Externe referitor la 2 secții de votare, Comisia a fost

pusă în situația când nu a putut constitui birourile electorale ale acelor secții

de votare din motive de securitate.

faptul că mai multe asociații obștești s-au adresat cu cereri cu privire la

constituirea secțiilor de votare în alte regiuni ale Federației Ruse. Astfel,

instanța nu a pus la îndoială voința alegătorilor de a-și exprima opțiunea de

vot în cadrul mai multor secții de votare, însă a accentuat că procesul

electoral urmează a fi realizat în condiții de securitate, iar în contextul în care

statul este implicat într-un conflict armat, Republica Moldova nu poate oferi

suficiente garanții de securitate pentru propriii cetățeni pe teritoriul unui stat

străin, în afara misiunilor diplomatice.

de a organiza doar două secții de votare pe teritoriul misiunilor diplomatice

pe teritoriul Federației Ruse, Ucrainei și Israelului.

luat decizia de constitui a câte 2 secții de votare în Federația Rusă, Ucraina

și Israel, reieșind din motive de securitate și pericolul iminent asupra vieții

și sănătății cetățenilor Republicii Moldova.

Electorale Centrale, în partea contestată, având în vedere avizele

Ministerului Afacerilor Externe, Comisia Electorală Centrală a organizat

câte 2 secții de votare în Federația Rusă, Ucraina și Israel. Aceste locații

prezintă un risc redus pentru securitatea vieții și sănătății alegătorilor și a

personalului electoral. Decizia a fost luată ținând cont de aspectele logistice

esențiale pentru securizarea procesului electoral și integritatea documentelor

electorale, inclusiv buletinele de vot, listele electorale și hotărârile organelor

electorale.

39 alin. (4) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală, emițând actul

administrativ în partea contestată, l-a motivat suficient de exhaustiv, fiind

expuse toate considerentele și punctele de vedere care au stat la baza emiterii

acestuia și justificată soluția aleasă, în limitele stabilite de lege.

privire la organizarea secțiilor de votare în străinătate și secțiilor de votare

8

pentru votul prin corespondență în cadrul alegerilor parlamentare din 28

septembrie 2025”, Comisia Electorală Centrală a respectat prevederile

legale, în speță nefiind stabilit faptul încălcării prevederilor art. 39 din Codul

Electoral de către Comisia Electorală Centrală.

al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, cu referire la

restrângerea exercitării egale și efectivă al dreptului de vot, fiind afectată

echitatea și corectitudinea procesului electoral nu și-au găsit confirmare.

premise cu privire la anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3851

din 24 august 2025.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a depus cerere de recurs împotriva

hotărârii din 1 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a hotărârii și adoptarea unei noi decizii de

obligare a Comisiei Electorale Centrale la emiterea unei noi hotărâri prin

care să dispună majorarea numărului de secții de votare, astfel: 15 secții de

votare pentru Federația Rusă, conform solicitărilor comunităților, și un

număr suficient de secții pentru Israel și Ucraina, pentru asigurarea accesului

efectiv la vot al cetățenilor în aceste state.

ARGUMENTELE RECURSULUI

și suplimentar a indicat că, analizând conținutul hotărârii contestate, constată

că aceasta cade sub incidența art. 2451 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, fiind

emisă cu încălcarea principiilor legalității și imparțialității. Hotărârea se

bazează exclusiv pe argumentele expuse anterior în actul Comisiei Electorale

Centrale, fără o motivare proprie și individualizată.

instanța nu a supus unei analize efective și obiective argumentele invocate

de către reclamant, limitându-se la argumentele CEC, fără a examina fondul

criticilor formulate. Această omisiune echivalează cu o încălcare a obligației

instanței de a oferi un raționament juridic clar și convingător, conform

jurisprudenței constante a Curții Constituționale și a Curții Europene a

Drepturilor Omului

2025 este bazată în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor care sunt în dosarul administrativ și contravine normelor imperative

ale Codului electoral.

9

POZIȚIA INTIMATULUI

Electorală Centrală a solicitat declararea recursului drept inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,

care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”

„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de

atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen

de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor

de exercitare a căilor de atac.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

10

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a

fost notificată recurentului la 4 septembrie 2025, prin intermediul poștei

electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la

dosar (f. d. 57).

respectarea termenului legal prevăzut de art. 245 din Codul administrativ,

coroborat cu art. 95 alin. (8) din Codul electoral.

admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui

control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

depus de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și

Viitorul Moldovei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a

legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că

11

aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei rezultă, că recurentul

a invocat prevederile art. 2451 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ.

de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii

nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio

bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei,

legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori

de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră

în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în

special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de

apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a

legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea

reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea

procedurii.

probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident

nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru

soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea

recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu

poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 2451

alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă

hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și

caracterul ei determinant asupra soluției.

fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează

în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu

poate fi admis.

menționează că, recursul depus de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, conține obiecții de fapt și de drept,

care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate

în mod corespunzător.

niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art.

2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze

admisibilitatea acestuia.

argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără

12

o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de

art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și

analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției

legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în

asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de

contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie

motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se

vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c.

Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei,

2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

13

pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c.

Franței, 1996, §45)

CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor

în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

12 sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La

fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni

de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea

CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Blocul Electoral Patriotic al

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

14