3r-273/25 — contestarea actului administrativ

La 03 octombrie 2025, prin intermediul poștei electronice, copreședintele Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima a și Viitorul Moldovei, Dodon Igor, a depus acțiune împotriva Comisiei Electorale Centrale, solicitând anularea scrisorii nr.CEC-8/9264 din 01 octombrie 2025, emisă de vicepreședintele CEC, Postică Pavel; obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze sesizările nr.CEC7/23728, CEC-7/23743 și CEC7/23744, depuse de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, cu obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită un comunicat oficial și/sau scrisoare-circulară în adresa organelor electorale ierarhic inferioare, prin care se va atenționa despre dreptul cetățenilor din localitățile din stânga Nistrului care au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară în localitățile aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova să voteze la oricare secție din Republica Moldova, în condițiile art.78 alin.(3) lit.f) din Codul electoral, sau constatarea netemeiniciei inacțiunii Comisiei Electorale Centrale cu privire la neemiterea unui comunicat oficial și/sau scrisoare-circulară în adresa organelor electorale ierarhic inferioare, prin care se va atenționa despre dreptul cetățenilor din localitățile din stânga Nistrului care au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară în localitățile aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova să voteze la oricare secție din Republica Moldova, în condițiile art.78 alin.(3) lit.f) din Codul electoral.

În susținerea acțiunii s-a indicat că la 28 septembrie 2025 de către Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei au fost depuse sesizări înregistrate cu numărul CEC- 7/23728, CEC-7/23743 și CEC7/23744, cu privire la numărul redus de buletine de vot și epuizarea buletinelor de vot, la unele secții de votare (BESV nr. 37/5 Copanca, r-nul Căușeni și BESV nr. 37/2 Gura Bâcului, r- nul Anenii Noi), destinate cetățenilor cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, prin care s-a solicitat: 1) dispunerea măsurilor ce se impun în vederea facilitării procesului de vot, în condițiile obstrucționării votării; 1 2) emiterea unui comunicat oficial prin care se va atenționa dreptul cetățenilor cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului care au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară în localitățile aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova să voteze la oricare secție din Republica Moldova, în condițiile art.78 alin.(3) lit.f) din Codul electoral, precum și emiterea unei circulare în acest sens în adresa BESV din Republica Moldova; 3) comunicarea în mod de urgență a BESV din raza CECE Anenii Noi, Căușeni, Rezina, Florești despre dreptul cetățenilor din localitățile din stânga Nistrului care au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară în localitățile aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova să voteze la oricare secție din Republica Moldova, în condițiile art.78 alin.(3) lit.f) din Codul electoral.

La 01 octombrie 2025, vicepreședintele CEC, Postică Pavel, a emis scrisoarea nr.CEC-8/9264, cu privire la sesizările depuse.

Reclamantul consideră că solicitarea esențială de a întreprinde acțiuni pozitive în vederea informării alegătorilor și BESV din regiuni pertinente în vederea admiterii cetățenilor cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului să voteze la orice secție de votare, în condițiile art.78 alin.(3) lit.f) Cod electoral, a fost trecută cu vederea.

În viziunea reclamantului la caz se constată lipsa acțiunii autorității publice, în modul în care a fost solicitat.

Suplimentar, reclamantul a menționat că în conformitate cu art.18 din Codul electoral, misiunea Comisiei Electorale Centrale este crearea condițiilor optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

Cu trimitere la prevederile art.27 alin.(1) lit.a), c), d), e) și q) din Codul electoral, reclamantul a rezumat că solicitările formulate la 28 septembrie 2025, rezultă strict din competențele Comisie Electorale Centrale, adică nu sunt improprii autorității publice, prin urmare nu există niciun impediment de a acționa în modul solicitat.

La rândul său, conceptul specificat în Codul electoral, la art.78 alin. (3) lit. f) prevede că, efectuarea votării în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și al referendumurilor republicane, în lista electorală suplimentară se înscriu și: cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului care au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară în localitățile aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova, confirmată prin informația respectivă din Registrul de stat al alegătorilor. 2

În sprijinul acestei concluzii, reclamantul a subliniat că în decizia nr.48 din 14 mai 2024, Curtea Constituțională a reținut că: „17. Referitor la art.40 alin.(1) Cod electoral, Curtea observă că dreptul la vot al alegătorilor din stânga Nistrului pe teritoriul controlat de autoritățile din Republica Moldova nu este afectat în vreun fel, dată fiind posibilitatea lor efectivă de a se înscrie în listele electorale suplimentare ale biroului electoral al oricărei secții de votare de pe teritoriul controlat de autoritățile Republicii Moldova și de a vota la alegerile parlamentare, la alegerile prezidențiale și la referendumurile republicane. Articolul 78 alin.(3) lit.f) Cod electoral, elimină riscul oricărei pretinse atitudini discreționare a Comisiei Electorale Centrale la organizarea secțiilor de vot speciale pentru alegătorii din stânga Nistrului. Prin urmare, art. 40 alin. (1) Cod electoral nu afectează dreptul la vot, garantat de art. 38 din Constituție.”

Reclamantul a notat că la temelia deciziei Curții Constituționale nr.48 se află sesizarea nr.22a/2023 a unor deputați din Parlamentul Republicii Moldova, prin care s-a invocat „Articolul 40 din Cod prevede dreptul (discreția) Comisiei Electorale Centrale, de a organiza pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului secții de votare. În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și al referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală, cu cel puțin 35 de zile înainte de data alegerilor, poate organiza pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului secții de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicția constituțională a autorităților administrației publice centrale. În sensul acestei norme, este compromis dreptul constituțional al cetățenilor de a alege, consfințit în art. 38 din Constituție. Or, în redacția propusă, deschiderea secțiilor de vot în stânga Nistrului rămâne la discreția Comisiei Electorale Centrale. Codul nu instituie „filtre” prompte pentru a „aprecia” când merită și când nu merită stânga Nistrului să aibă deschise secții de votare. De altfel, în hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 09 noiembrie 2010 a subliniat că legiuitorul are obligația de a crea condiții adecvate pentru realizarea voinței suverane a poporului pe calea exercitării drepturilor electorale de către cetățeni și, respectiv, a formării unor organe autonome și independente ale puterii publice, menite să transpună în viață interesele poporului și să garanteze drepturile și libertățile omului și cetățeanului Republicii Moldova. În aspect comparat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat multitudinea de situații prevăzute în constituțiile și legislațiile electorale ale statelor membre ale Consiliului Europei, care variază în funcție de factorii istorici și politici proprii fiecărui stat și demonstrează diversitatea soluțiilor posibile în această materie. Potrivit Codului bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept la cea de-a 52-a sesiune plenară din 18-19 octombrie 2002, egalitatea șanselor trebuie garantată tuturor 3 partidelor și candidaților și trebuie să stimuleze Statul să adopte o atitudine imparțială față de ei și să aplice aceeași legislație în mod echitabil tuturor”.

În final, Curtea Constituțională a conchis că art.78 alin.(3) lit.f) Cod electoral, elimină riscul oricărei pretinse atitudini discreționare a Comisiei Electorale Centrale la organizarea secțiilor de vot speciale pentru alegătorii din stânga Nistrului. Prin urmare, art.40 alin.(1) din Codul electoral nu afectează dreptul la vot garantat de art.38 din Constituție.

La caz, reclamatul consideră că Comisia Electorală Centrală a ignorat atât prevederile Codului electoral, cât și concluziile înaltei Curți, care sunt obligatorii și produc efecte juridice. În acest sens a menționat că Curtea Constituțională a reținut că, în orice situație, respectarea efectului general obligatoriu al hotărârilor Curții Constituționale nu înseamnă doar a da eficiență dispozitivului acestora, ci și în egală măsură, considerentelor, or, hotărârea este un întreg, o unitate a considerentelor și dispozitivului (HCC nr.33 din 10 octombrie 2013, §41; HCC nr.26 din 11 noiembrie 2014, §71; HCC nr.8 din 11 martie 2024, §25).

Mai mult, textul hotărârilor Curții Constituționale din art.140 alin. (2) din Constituție nu distinge nici în funcție de tipurile actelor pe care Curtea le pronunță (hotărâre, decizie, aviz), nici în funcție de conținutul acestora, ceea ce conduce la concluzia că toate actele Curții pronunțate în exercitarea competențelor sale constituționale sunt definitive. Noțiunea de „hotărâre” este una generală și cuprinde toate tipurile de acte ale Curții: hotărâre, decizie, aviz. Indiferent de denumirea lor, actele respective sunt definitive și nu pot fi atacate. Astfel, textul „hotărârile Curții Constituționale” din art.140 alin. (2) din Constituție, în accepțiunea de acte adoptate de Curte are în vedere hotărârile, deciziile și avizele pronunțate de Curte în exercitarea competențelor sale constituționale (HCC nr. 20 din 9 iulie 2020, § 34; HCC nr. 8 din 11 martie 2024, § 25).

În opinia reclamantului decizia Curții Constituționale nr.48/2024 are caracter obligatoriu pentru toți. Cu toate acestea, autoritatea publică, cu rea-credință, nu a întreprins acțiuni pozitive în vederea neîngrădirii dreptului de vot a cetățenilor Republici Moldova.

Prin urmare, odată ce autoritatea publică nu a acționat, se impune obligarea la întreprinderea acțiunii solicitate.

Totodată, deoarece se constată inaplicabilitatea practică a obligației impuse, cu toate că impunerea autorității publice să acționeze (să emită circulară) poate avea aplicabilitatea practică pe viitor în diferite ipoteze, se impune constatarea netemeiniciei inacțiunii autorității publice în vederea neemiterii circularii în sensul art.78 alin.(3) lit.f) Cod electoral în maniera expusă în prezenta acțiune. Constatarea respectivă, are importanță practică, or, anume astfel de hotărâre judecătorească poate fi prezentată Curții Constituționale la etapa validării alegerilor parlamentare, care și se va expune asupra inacțiunii Comisiei Electorale Centrale. 4 POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:

Prin încheierea din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, în temeiul art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei.

Prima instanță a motivat soluția prin faptul că reclamantul nu a justificat existența unui drept propriu vătămat în sensul art.17 și art.39 alin.(2) din Codul administrativ. EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:

La 09 octombrie 2025 și ulterior la 10 octombrie 2025, prin intermediul poștei electronice, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, prin intermediul copreședintelui blocului electoral, Igor Dodon, a depus recurs împotriva încheierii din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, anularea încheierii contestate, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Centru pentru examinarea acțiunii în fond. ARGUMENTELE RECURSULUI:

În susținerea recursului Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a invocat că dreptul său vătămat lezat derivă din prevederile art.1 alin.(1) și (2) din Legea privind partidele politice nr.294 din 21.12.2007, potrivit cărora partidele politice sunt asociații benevole, cu statut de persoană juridică, ale cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot, care, prin activități comune și în baza principiului liberei participări, contribuie la conceperea, exprimarea și realizarea voinței lor politice. Partidele politice, fiind institute democratice ale statului de drept, promovează valorile democratice și pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă, prin înaintarea și susținerea candidaților, la alegeri și la constituirea autorităților publice, stimulează participarea cetățenilor la alegeri, participă, prin reprezentanții lor, la exercitarea în mod legal a puterii în stat, desfășoară alte activități în conformitate cu legea.

Unui număr impunător de cetățeni care locuiesc în localitățile din stânga Nistrului, prin inacțiunea Comisiei Electorale Centrale, le-au fost îngrădit neîntemeiat dreptul inclusiv a membrilor PSRM, de a participa la vot.

Prin urmare, ținând cont de rolul și drepturile partidelor politice în procesul organizării alegerilor, pe de o parte, stimularea cetățenilor să 5 participe la alegeri, pe de altă parte, legitimă speranță precum că membrii săi vor participa la realizarea voinței politice - informarea corectă și amplă a alegătorilor (inclusiv simpatizanților concurentului electoral/recurentului), reprezintă o ingerință în drepturile contestatarului. Cu atât mai mult că, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei deține calitatea de concurent electoral în cadrul alegerilor parlamentare.

Recurentul consideră eronată concluzia primei instanțe precum că precum obiectul acțiunii este „epuizat” odată cu organizarea deja a scrutinului și sugestia precum recurentul urma să acționeze în ziua alegerilor, este cel puțin neinspirată, or, Blocul s-a adresat cu sesizarea către autoritatea pârâtă chiar în ziua votării, faptul că de către ultima a fost mimantă buna- credință și au fost întreprinse acțiuni care nici nu au fost solicitate, nu sunt imputabile recurentului.

Subsidiar, recurentul a mai invocat că alegerile parlamentare încă nu au fost validate, prin urmare instanța nu avea cum să se expună asupra inoportunității acțiunii solicitate față de Comisia Electorală Centrală.

De asemenea, de către instanța de fond au fost ignorate prevederile art.78 alin.(3) lit.f) din Codul electoral și constatările Curții Constituționale expuse în decizia nr.48 din 14.05.2024, or, la etapa examinării sesizării privind validarea scrutinului poartă caracter actual pentru contestatar. ASPECTE DE PROCEDURĂ:

La 10 octombrie 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Comisiei Electorale Centrale copia recursului depus de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței în termenul stabilit, sub sancțiunea decăderii din acest drept, cu toate acestea intimata nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință (f.d.56). LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

Articolul 241 alin.(1) din Codul administrativ prevede că: „(1) Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Articolul 242 din Codul administrativ învederează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.” 6

Articolul 95 alin.(1) și (8) din Codul electoral indică că: „(1) În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea. (8) Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin.(1).”

Articolul 191 alin.(5) lit.b) din Codul administrativ prevede că: (5) Curtea Supremă de Justiție soluționează: b) cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Articolul 243 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Codul administrativ reglementează că: „(1) Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul. (2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Articolul 17 din Codul administrativ prevede că: „Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.”

Articolul 20 din Codul administrativ stipulează că: „Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

Articolul 39 alin.(2) din Codul administrativ statuează că: „(2) Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.”

Articolul 189 alin.(1)-(3) din Codul administrativ indică că: „(1) Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. (2) O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere. (3) În cazurile prevăzute de lege, precum și în scopul revendicării drepturilor ce reies dintr-un contract administrativ, acțiunea în contencios administrativ poate fi înaintată și de autoritatea publică.”

Articolul 206 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ prevede că: „(1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: c) impunerea la acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare).”

Articolul 225 alin.(1) din Codul administrativ statuează că: „(1) Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act administrativ.”

Articolul 207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ menționează că: „(2) Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.” 7 MOTIVAREA INSTANȚEI:

Cu referire la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constatat că Curtea de Apel Centru a pronunțat încheierea, în ședință publică, la 06 octombrie 2025.

La 09 octombrie 2025, ora 16:08, Curtea de Apel Centru a notificat la poșta electronică a recurentului Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldove (e-mail: psrm.alegeri.2023@gmail.com), copia încheierii integrale (motivată) din 06.10.2025, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la dosar (f.d.38).

În condițiile enunțate, recursul declarat la Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldove, prin intermediul copreședintelui blocului electoral, Igor Dodon, a fost depus în termenul prevăzut de lege.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins și menținută încheierea contestată, din motivele ce succed.

La 28 septembrie 2025, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei s-a adresat Comisiei Electorale Centrale cu sesizările nr.CEC-7-23728, CEC-7-23743 și CEC-7- 23744, cu privire la împiedicarea exercitării dreptului de vot al cetățenilor domiciliați în localitățile din stânga Nistrului și epuizarea buletinelor de vot la secțiile de votare BESV nr.37/2 Gura Bâcului și la BESV nr.35/5 Copanca.

La 01 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a emis scrisoarea nr.CEC-8/9264, prin care a soluționat sesizările nr.CEC7/23728, CEC-7/23743 și CEC7/23744, depuse de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei „Cu privire la numărul redus de buletine de vot și epuizarea buletinelor de vot, la unele secții de votare, destinate cetățenilor cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului”, prin care a informat Blocul electoral că Comisia în cadrul briefingului de presă a comunicat că a fost sesizată de către Inspectoratul General al Poliției despre reamplasarea în regim de urgență a secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului în localitățile de rezervă pentru asigurarea securității tuturor cetățenilor din zona respectivă. Polițiștii Secției tehnico-explozive au intervenit în teren și au efectuat verificările de rigoare. Ca urmare, s-a decis ca toate secțiile de votare să-și reia activitatea și alegătorii să voteze în continuare. Referitor la epuizarea buletinelor de vot la secțiile de votare BESV nr.37/2 Gura Bâcului și la BESV nr.35/5 Copanca, Comisia a informat că au fost redirecționați de către funcționarii electorali la alte secții apropiate, cu sediul în Anenii Noi și Căușeni. Comisia a notat că potrivit informației IGP structurile de forță au fost alertate despre posibile bombe în zona de securitate, inclusiv pe podul Râbnița Rezina. Forțele de ordine și pompierii au intervenit imediat, asigurând perimetrul și evacuând 8 vehiculele, dar verificările au arătat că informațiile au fost false. Subsidiar, CEC a transmis atașat blocului punctele de vedere ale IGP și Consiliului electoral al circumscripției electorale pentru localitățile din stânga Nistrului cu privire la cele invocate în sesizări.

Considerând actul administrativ menționat ca fiind emis ilegal, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima a și Viitorul Moldovei, prin intermediul copreședintelui blocului electoral, Igor Dodon, șa 03 octombrie 2025, a înaintat prezenta acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale.

Completul de judecată reține că sub aspect procesual, accesul liber la justiție se materializează în prerogativele pe care le implică dreptul la acțiune, ca aptitudine legală ce este recunoscută de ordinea juridică oricărei persoane fizice sau juridice care pretinde un drept împotriva unei alte persoane ori are un interes pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept.

Potrivit normelor procesuale, pentru a pune în mișcare o acțiune, este necesară îndeplinirea cumulativă a unor condiții de formă și conținut, precum ar fi: respectarea competenței jurisdicționale, existența capacității procesuale, achitarea taxei de stat etc. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că accesul la justiție poate fi limitat, în special prin instituirea condițiilor de admisibilitate, domeniu în care statul se bucură de o anumită marjă de apreciere. Aceste limitări trebuie să urmărească un scop legitim, asigurându-se o proporționalitate între interesul persoanei și scopul legitim urmărit (Guérin contra Franței, 29 iulie 1998, § 37).

Cu toate acestea, limitările nu trebuie să reducă la zero esența acestui drept. Regulile de procedură au scopul de a asigura o bună administrare a justiției și, în special, a asigura securitatea raporturilor juridice, iar cei implicați în proceduri trebuie să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (Miragall Escolano ș. a. contra Spaniei, 25 ianuarie 2000, § 33).

Reieșind din prevederile art.207 alin.(1) din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contencios administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs, iar conform alin.(2) lit.e) din norma citată, acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

Completul de judecată remarcă că prin instituirea admisibilității acțiunilor deferite judecății nu s-a urmărit restrângerea accesului liber la justiție, de care, în mod evident, cel interesat beneficiază în condițiile legii, ci exclusiv instaurarea unui climat de ordine juridică, indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituțional statuat de art.20 din Constituția 9 Republicii Moldova, prevenindu-se, astfel, abuzurile și asigurându-se protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți.

În această ordine de idei, Completul de judecată subliniază că potrivit art.17 din Codul administrativ, prin drept vătămat se înțelege orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Coroborând prevederile art.207 alin.(2) lit.e) cu art.39 alin.(2), art.17 și art.189 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, Completul de judecată atestă că sesizarea instanței de judecată, de către orice persoană care în opinia sa revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice, fie prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere, implică existența obligatorie a două condiții, și anume: 1) existența vătămării unui drept subiectiv recunoscut de lege a reclamantului și 2) vătămarea dreptului său să fie cauzat printr-un act administrativ, fie prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul legal o cerere.

Instanța de recurs accentuează că revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate prin acțiunea înaintată în judecată, în conținutul căreia urmează a fi arătată vătămarea dreptului personal, deoarece expresiile utilizate în textul art.17, 39 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse așa numitele drepturi prin ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populiste.

Cu referire la elementele sesizărilor asupra cărora Comisia Electorală Centrală s-a expus prin scrisoarea nr.CEC-8/9264, instanța de recurs reține că, în cadrul briefingului de presă și comunicatului difuzat pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale, autoritatea a comunicat că a fost sesizată de către Inspectoratul General al Poliției despre reamplasarea în regim de urgență a secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului în locațiile de rezervă, pentru asigurarea securității tuturor cetățenilor din zona respectivă, din cauza că structurile de forță au fost alertate despre posibile bombe în zona de securitate, inclusiv pe podul Râbnița Rezina.

Ba mai mult ca atât, potrivit protocoalelor stabilite, polițiștii secției tehnico-explozive au intervenit în teren și au efectuat verificări de rigoare, iar în urma finalizării operațiunilor, s-a decis ca toate secțiile de votare să-și reia activitatea și alegătorii să voteze în continuare.

Afară de aceasta, în urma epuizării buletinelor de vot la BESV nr.37/2 Gura Bâcului și BESV nr.37/5 Copanca, alegătorii au fost redirecționați de către funcționarii electorali la alte secții apropiate, cu sediul în Anenii Noi și Căușeni.

În contextul enunțat, Completul de judecată consideră justă soluția primei instanțe de a declara acțiunea Blocul Electoral Patriotic al 10 Socialiștilor, Comuniștilor, Inima a și Viitorul Moldovei drept inadmisibil în temeiul art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, în situația în care faptele și circumstanțele reflectate în acțiune sunt deja consumate la momentul depunerii acesteia, prin urmare, recurentul/reclamant efectiv nu poate revendica niciun drept lezat.

Cu atât mai mult, Comisia Electorală Centrală în cadrul briefingului de presă susținut în regim live a comunicat că a fost sesizată de către Inspectoratul General al Poliției despre reamplasarea în regim de urgență a secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului în locațiile de rezervă pentru asigurarea securității tuturor cetățenilor din zona respectivă. Conform protocoalelor stabilite, în cazul în care, în termen de cel mult 2 ore, localul secției de votare nu poate fi readus în starea corespunzătoare, se va identifica un alt local, despre care alegatorii vor fi informați. Astfel, polițiștii Secției tehnico-explozive au intervenit în teren și au efectuat verificări de rigoare. Drept urmare, s-a decis ca toate secțiile de votare să-și reia activitatea și alegătorii să voteze în continuare.

Din cele constatate, se atestă că difuzarea comunicatului pe pagina web oficială (https://a.cec.md/ro/cec-informeaza-date-actualizate- catre-ora-1900-despre2781_115422.html) a Comisiei Electorale Centrale cu privire la pretinsele abateri invocate în sesizările nr.CEC-7-23728, CEC-7- 23743 și CEC-7-23744 privind împiedicarea exercitării dreptului de vot al cetățenilor domiciliați în localitățile din stânga Nistrului și referitor la epuizarea buletinelor de vot, a avut loc.

Mai mult ca atât, reieșind din prevederile art.225 alin.(1) din Codul administrativ, instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității activității administrative. Iar, potrivit art.17 și art.39 alin.(2) din Codul administrativ, drept vătămat este considerat doar acel drept sau libertate prevăzut(ă) de lege, care a fost afectat(ă) nemijlocit printr-o activitate administrativă, întrucât Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei nu a justificat existența unui drept propriu vătămat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind justă soluția Curții de Apel Centru de a declara acțiunea ultimei în temeiul art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, ca fiind inadmisibilă.

Același raționament rezidă și din prevederile art.93 alin.(2) lit.e) din Codul electoral, care expres statuează că se declară inadmisibilă contestația în special când contestatorul nu poate revendica un drept propriu lezat, cu excepția celor depuse în condițiile art.91 alin.(1) lit.d) și alin.(6).

Nu pot fi reținute argumentele invocate de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, prin intermediul copreședintelui blocului, Igor Dodon, precum că dreptul vătămat al blocului derivă din prevederile art.1 alin.(1) și (2) din Legea privind partidele politice nr.294 din 21.12.2007, or, legea imperativ impune că 11 revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate prin acțiunea înaintată în judecată în conținutul căreia urmează a fi arătată vătămarea dreptului personal (propriu), deoarece expresiile utilizate în textul art.17, 39 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse drepturi iluzorii, virtuale, precum și acțiunile populiste.

Alegația recurentului precum că unui număr impunător de cetățeni care locuiesc în localitățile din stânga Nistrului, prin inacțiunea Comisiei Electorale Centrale, le-au fost îngrădit neîntemeiat dreptul inclusiv și a membrilor PSRM, de a participa la vot, este una generală fără a arata direct care drept al său propriu a fost lezat prin activitatea administrativă a Comisiei Electorale Centrale, în situația în care chiar în ziua alegerilor (28.09.2025), pe marginea problemei abordate în sesizările nominalizate supra, CEC a susținut în regim de urgență, în regim live, un briefing de presă pentru a informa alegătorii din stânga Nistrului despre secțiile de votare de rezervă pentru asigurarea securității tuturor cetățenilor din zona respectivă, iar referitor la epuizare buletinelor de vot la BESV nr.37/2 Gura Bâcului și la BESV br.37/5 Copanca, au fost redirecționați de către funcționarii electorali, la alte secții de votare apropiate cu sediul Anenii Noi și Căușeni, respectiv problema abordată în sesizări a fost epuizată.

Prin urmare, soluția instanței de fond privind declararea acțiunii Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima a și Viitorul Moldovei, ca fiind inadmisibilă este întemeiată și legală, nefiind probată încălcarea dreptului legitim revendicat de recurentul/reclamant.

Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.

Alte argumente invocate de recurent sunt irelevante în măsura în care nu justifică existența unui drept propriu vătămat în sensul art.17 și art.39 alin.(2) din Codul administrativ, prin presupusa inacțiune a Comisiei Electorale Centrale cu privire la neemiterea unui comunicat oficial și/sau scrisoare circulară în adresa organelor electorale ierarhic inferioare, prin care se va atenționa despre dreptul cetățenilor din localitățile din stânga Nistrului, care au înregistrare la domiciliul sau la reședința temporară în localitățile aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituțional ale Republicii Moldova să voteze la oricare secție din Republica Moldova, în condițiile art.78 alin.(3) lit.f) din Codul electoral.

La acest aspect, Completul de judecată remarcă că instanța nu este obligată să răspundă distinct fiecărui capăt sau fiecărui argument formulat de părți, atât timp cât în ansamblu soluția reflectă o analiză rezonabilă și corectă a cauzei și oferă o motivare coerentă, clară și suficientă asupra aspectelor esențiale, oferind astfel o soluție legală și întemeiată. 12

Drept urmare, ținând cont de normele legale notate, Completul de judecată consideră că instanța de fond corect a stabilit că în speță nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate a acțiunii.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art.193, art.241, art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI: Respinge recursul declarat de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, prin intermediul copreședintelui blocului electoral, Igor Dodon, împotriva încheierii din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 13