3r-273/25 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- declararea actiunii în contencios administrativ inadmisibilă în temeiul art.207 alin.2 lit.e din Codul administrativ, reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17 din Codul administrativ
3r-273/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Blocul Electoral Patriotic
al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, prin intermediul
copreședintelui blocului electoral, Igor Dodon,
în cauza de contencios administrativ electoral, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor,
Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei împotriva Comisiei Electorale
Centrale cu privire la anularea actului administrativ,
împotriva încheierii din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 3r-273/25
NR. PIGD 2-25141130-01-3r-10102025)
Declararea acțiunii în contencios administrativ inadmisibilă în temeiul art.207
alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, reclamantul nu poate revendica
încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17 din
Codul administrativ.
Curtea de Apel Centru – V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval
12 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, recursul depus de Blocul Electoral
Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, prin
intermediul copreședintelui blocului electoral, Igor Dodon,
Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT:
La 03 octombrie 2025, prin intermediul poștei electronice,
copreședintele Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor,
Inima a și Viitorul Moldovei, Dodon Igor, a depus acțiune împotriva
Comisiei Electorale Centrale, solicitând anularea scrisorii nr.CEC-8/9264
din 01 octombrie 2025, emisă de vicepreședintele CEC, Postică Pavel;
obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze sesizările
nr.CEC7/23728, CEC-7/23743 și CEC7/23744, depuse de Blocul Electoral
Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, cu
obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită un comunicat oficial și/sau
scrisoare-circulară în adresa organelor electorale ierarhic inferioare, prin
care se va atenționa despre dreptul cetățenilor din localitățile din stânga
Nistrului care au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară în
localitățile aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților
constituționale ale Republicii Moldova să voteze la oricare secție din
Republica Moldova, în condițiile art.78 alin.(3) lit.f) din Codul electoral, sau
constatarea netemeiniciei inacțiunii Comisiei Electorale Centrale cu privire
la neemiterea unui comunicat oficial și/sau scrisoare-circulară în adresa
organelor electorale ierarhic inferioare, prin care se va atenționa despre
dreptul cetățenilor din localitățile din stânga Nistrului care au înregistrare la
domiciliu sau la reședința temporară în localitățile aflate provizoriu în afara
controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova să
voteze la oricare secție din Republica Moldova, în condițiile art.78 alin.(3)
lit.f) din Codul electoral.
În susținerea acțiunii s-a indicat că la 28 septembrie 2025 de
către Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și
Viitorul Moldovei au fost depuse sesizări înregistrate cu numărul CEC-
7/23728, CEC-7/23743 și CEC7/23744, cu privire la numărul redus de
buletine de vot și epuizarea buletinelor de vot, la unele secții de votare
(BESV nr. 37/5 Copanca, r-nul Căușeni și BESV nr. 37/2 Gura Bâcului, r-
nul Anenii Noi), destinate cetățenilor cu drept de vot din localitățile din
stânga Nistrului, prin care s-a solicitat: 1) dispunerea măsurilor ce se impun
în vederea facilitării procesului de vot, în condițiile obstrucționării votării;
1
2) emiterea unui comunicat oficial prin care se va atenționa dreptul
cetățenilor cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului care au
înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară în localitățile aflate
provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale
Republicii Moldova să voteze la oricare secție din Republica Moldova, în
condițiile art.78 alin.(3) lit.f) din Codul electoral, precum și emiterea unei
circulare în acest sens în adresa BESV din Republica Moldova; 3)
comunicarea în mod de urgență a BESV din raza CECE Anenii Noi, Căușeni,
Rezina, Florești despre dreptul cetățenilor din localitățile din stânga Nistrului
care au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară în localitățile
aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale
ale Republicii Moldova să voteze la oricare secție din Republica Moldova,
în condițiile art.78 alin.(3) lit.f) din Codul electoral.
La 01 octombrie 2025, vicepreședintele CEC, Postică Pavel, a
emis scrisoarea nr.CEC-8/9264, cu privire la sesizările depuse.
Reclamantul consideră că solicitarea esențială de a întreprinde
acțiuni pozitive în vederea informării alegătorilor și BESV din regiuni
pertinente în vederea admiterii cetățenilor cu drept de vot din localitățile din
stânga Nistrului să voteze la orice secție de votare, în condițiile art.78 alin.(3)
lit.f) Cod electoral, a fost trecută cu vederea.
În viziunea reclamantului la caz se constată lipsa acțiunii
autorității publice, în modul în care a fost solicitat.
Suplimentar, reclamantul a menționat că în conformitate cu
art.18 din Codul electoral, misiunea Comisiei Electorale Centrale este
crearea condițiilor optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii
Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în
cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării
legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor
electorale.
Cu trimitere la prevederile art.27 alin.(1) lit.a), c), d), e) și q) din
Codul electoral, reclamantul a rezumat că solicitările formulate la 28
septembrie 2025, rezultă strict din competențele Comisie Electorale
Centrale, adică nu sunt improprii autorității publice, prin urmare nu există
niciun impediment de a acționa în modul solicitat.
La rândul său, conceptul specificat în Codul electoral, la art.78
alin. (3) lit. f) prevede că, efectuarea votării în cazul alegerilor parlamentare,
prezidențiale și al referendumurilor republicane, în lista electorală
suplimentară se înscriu și: cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga
Nistrului care au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară în
localitățile aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților
constituționale ale Republicii Moldova, confirmată prin informația
respectivă din Registrul de stat al alegătorilor.
2
În sprijinul acestei concluzii, reclamantul a subliniat că în
decizia nr.48 din 14 mai 2024, Curtea Constituțională a reținut că: „17.
Referitor la art.40 alin.(1) Cod electoral, Curtea observă că dreptul la vot
al alegătorilor din stânga Nistrului pe teritoriul controlat de autoritățile din
Republica Moldova nu este afectat în vreun fel, dată fiind posibilitatea lor
efectivă de a se înscrie în listele electorale suplimentare ale biroului
electoral al oricărei secții de votare de pe teritoriul controlat de autoritățile
Republicii Moldova și de a vota la alegerile parlamentare, la alegerile
prezidențiale și la referendumurile republicane. Articolul 78 alin.(3) lit.f)
Cod electoral, elimină riscul oricărei pretinse atitudini discreționare a
Comisiei Electorale Centrale la organizarea secțiilor de vot speciale pentru
alegătorii din stânga Nistrului. Prin urmare, art. 40 alin. (1) Cod electoral
nu afectează dreptul la vot, garantat de art. 38 din Constituție.”
Reclamantul a notat că la temelia deciziei Curții Constituționale
nr.48 se află sesizarea nr.22a/2023 a unor deputați din Parlamentul
Republicii Moldova, prin care s-a invocat „Articolul 40 din Cod prevede
dreptul (discreția) Comisiei Electorale Centrale, de a organiza pentru
alegătorii din localitățile din stânga Nistrului secții de votare. În cazul
alegerilor parlamentare, prezidențiale și al referendumurilor republicane,
Comisia Electorală Centrală, cu cel puțin 35 de zile înainte de data
alegerilor, poate organiza pentru alegătorii din localitățile din stânga
Nistrului secții de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub
jurisdicția constituțională a autorităților administrației publice centrale. În
sensul acestei norme, este compromis dreptul constituțional al cetățenilor de
a alege, consfințit în art. 38 din Constituție. Or, în redacția propusă,
deschiderea secțiilor de vot în stânga Nistrului rămâne la discreția Comisiei
Electorale Centrale. Codul nu instituie „filtre” prompte pentru a „aprecia”
când merită și când nu merită stânga Nistrului să aibă deschise secții de
votare. De altfel, în hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 09 noiembrie
2010 a subliniat că legiuitorul are obligația de a crea condiții adecvate
pentru realizarea voinței suverane a poporului pe calea exercitării
drepturilor electorale de către cetățeni și, respectiv, a formării unor organe
autonome și independente ale puterii publice, menite să transpună în viață
interesele poporului și să garanteze drepturile și libertățile omului și
cetățeanului Republicii Moldova. În aspect comparat, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului a observat multitudinea de situații prevăzute în
constituțiile și legislațiile electorale ale statelor membre ale Consiliului
Europei, care variază în funcție de factorii istorici și politici proprii fiecărui
stat și demonstrează diversitatea soluțiilor posibile în această materie.
Potrivit Codului bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia
Europeană pentru Democrație prin Drept la cea de-a 52-a sesiune plenară
din 18-19 octombrie 2002, egalitatea șanselor trebuie garantată tuturor
3
partidelor și candidaților și trebuie să stimuleze Statul să adopte o atitudine
imparțială față de ei și să aplice aceeași legislație în mod echitabil tuturor”.
În final, Curtea Constituțională a conchis că art.78 alin.(3) lit.f)
Cod electoral, elimină riscul oricărei pretinse atitudini discreționare a
Comisiei Electorale Centrale la organizarea secțiilor de vot speciale pentru
alegătorii din stânga Nistrului. Prin urmare, art.40 alin.(1) din Codul
electoral nu afectează dreptul la vot garantat de art.38 din Constituție.
La caz, reclamatul consideră că Comisia Electorală Centrală a
ignorat atât prevederile Codului electoral, cât și concluziile înaltei Curți, care
sunt obligatorii și produc efecte juridice. În acest sens a menționat că Curtea
Constituțională a reținut că, în orice situație, respectarea efectului general
obligatoriu al hotărârilor Curții Constituționale nu înseamnă doar a da
eficiență dispozitivului acestora, ci și în egală măsură, considerentelor, or,
hotărârea este un întreg, o unitate a considerentelor și dispozitivului (HCC
nr.33 din 10 octombrie 2013, §41; HCC nr.26 din 11 noiembrie 2014, §71;
HCC nr.8 din 11 martie 2024, §25).
Mai mult, textul hotărârilor Curții Constituționale din art.140
alin. (2) din Constituție nu distinge nici în funcție de tipurile actelor pe care
Curtea le pronunță (hotărâre, decizie, aviz), nici în funcție de conținutul
acestora, ceea ce conduce la concluzia că toate actele Curții pronunțate în
exercitarea competențelor sale constituționale sunt definitive. Noțiunea de
„hotărâre” este una generală și cuprinde toate tipurile de acte ale Curții:
hotărâre, decizie, aviz. Indiferent de denumirea lor, actele respective sunt
definitive și nu pot fi atacate. Astfel, textul „hotărârile Curții
Constituționale” din art.140 alin. (2) din Constituție, în accepțiunea de acte
adoptate de Curte are în vedere hotărârile, deciziile și avizele pronunțate de
Curte în exercitarea competențelor sale constituționale (HCC nr. 20 din 9
iulie 2020, § 34; HCC nr. 8 din 11 martie 2024, § 25).
În opinia reclamantului decizia Curții Constituționale
nr.48/2024 are caracter obligatoriu pentru toți. Cu toate acestea, autoritatea
publică, cu rea-credință, nu a întreprins acțiuni pozitive în vederea
neîngrădirii dreptului de vot a cetățenilor Republici Moldova.
Prin urmare, odată ce autoritatea publică nu a acționat, se
impune obligarea la întreprinderea acțiunii solicitate.
Totodată, deoarece se constată inaplicabilitatea practică a
obligației impuse, cu toate că impunerea autorității publice să acționeze (să
emită circulară) poate avea aplicabilitatea practică pe viitor în diferite
ipoteze, se impune constatarea netemeiniciei inacțiunii autorității publice în
vederea neemiterii circularii în sensul art.78 alin.(3) lit.f) Cod electoral în
maniera expusă în prezenta acțiune. Constatarea respectivă, are importanță
practică, or, anume astfel de hotărâre judecătorească poate fi prezentată
Curții Constituționale la etapa validării alegerilor parlamentare, care și se va
expune asupra inacțiunii Comisiei Electorale Centrale.
4
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:
Prin încheierea din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru,
în temeiul art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, s-a declarat
inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă de Blocul Electoral
Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei.
Prima instanță a motivat soluția prin faptul că reclamantul nu a
justificat existența unui drept propriu vătămat în sensul art.17 și art.39
alin.(2) din Codul administrativ.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:
La 09 octombrie 2025 și ulterior la 10 octombrie 2025, prin
intermediul poștei electronice, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor,
Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, prin intermediul copreședintelui
blocului electoral, Igor Dodon, a depus recurs împotriva încheierii din 06
octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului,
anularea încheierii contestate, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea
de Apel Centru pentru examinarea acțiunii în fond.
ARGUMENTELE RECURSULUI:
În susținerea recursului Blocul Electoral Patriotic al
Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a invocat că dreptul
său vătămat lezat derivă din prevederile art.1 alin.(1) și (2) din Legea privind
partidele politice nr.294 din 21.12.2007, potrivit cărora partidele politice
sunt asociații benevole, cu statut de persoană juridică, ale cetățenilor
Republicii Moldova cu drept de vot, care, prin activități comune și în baza
principiului liberei participări, contribuie la conceperea, exprimarea și
realizarea voinței lor politice. Partidele politice, fiind institute democratice
ale statului de drept, promovează valorile democratice și pluralismul politic,
contribuie la formarea opiniei publice, participă, prin înaintarea și susținerea
candidaților, la alegeri și la constituirea autorităților publice, stimulează
participarea cetățenilor la alegeri, participă, prin reprezentanții lor, la
exercitarea în mod legal a puterii în stat, desfășoară alte activități în
conformitate cu legea.
Unui număr impunător de cetățeni care locuiesc în localitățile
din stânga Nistrului, prin inacțiunea Comisiei Electorale Centrale, le-au fost
îngrădit neîntemeiat dreptul inclusiv a membrilor PSRM, de a participa la
vot.
Prin urmare, ținând cont de rolul și drepturile partidelor politice
în procesul organizării alegerilor, pe de o parte, stimularea cetățenilor să
5
participe la alegeri, pe de altă parte, legitimă speranță precum că membrii săi
vor participa la realizarea voinței politice - informarea corectă și amplă a
alegătorilor (inclusiv simpatizanților concurentului electoral/recurentului),
reprezintă o ingerință în drepturile contestatarului. Cu atât mai mult că,
Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul
Moldovei deține calitatea de concurent electoral în cadrul alegerilor
parlamentare.
Recurentul consideră eronată concluzia primei instanțe precum
că precum obiectul acțiunii este „epuizat” odată cu organizarea deja a
scrutinului și sugestia precum recurentul urma să acționeze în ziua alegerilor,
este cel puțin neinspirată, or, Blocul s-a adresat cu sesizarea către autoritatea
pârâtă chiar în ziua votării, faptul că de către ultima a fost mimantă buna-
credință și au fost întreprinse acțiuni care nici nu au fost solicitate, nu sunt
imputabile recurentului.
Subsidiar, recurentul a mai invocat că alegerile parlamentare
încă nu au fost validate, prin urmare instanța nu avea cum să se expună
asupra inoportunității acțiunii solicitate față de Comisia Electorală Centrală.
De asemenea, de către instanța de fond au fost ignorate
prevederile art.78 alin.(3) lit.f) din Codul electoral și constatările Curții
Constituționale expuse în decizia nr.48 din 14.05.2024, or, la etapa
examinării sesizării privind validarea scrutinului poartă caracter actual
pentru contestatar.
ASPECTE DE PROCEDURĂ:
La 10 octombrie 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat în
adresa Comisiei Electorale Centrale copia recursului depus de Blocul
Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei,
cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței în
termenul stabilit, sub sancțiunea decăderii din acest drept, cu toate acestea
intimata nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință
(f.d.56).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:
Articolul 241 alin.(1) din Codul administrativ prevede că:
„(1) Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs,
separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Articolul 242 din Codul administrativ învederează că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis
încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești
împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”
6
Articolul 95 alin.(1) și (8) din Codul electoral indică că:
„(1) În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3
zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea,
a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.
(8) Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de
atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin.(1).”
Articolul 191 alin.(5) lit.b) din Codul administrativ prevede că:
(5) Curtea Supremă de Justiție soluționează: b) cererile de recurs împotriva
hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Articolul 243 alin.(1) lit.b) și alin.(2) din Codul administrativ
reglementează că:
„(1) Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: b) respinge recursul.
(2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești
fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita
participanții la proces.”
Articolul 17 din Codul administrativ prevede că:
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i
se aduce atingere prin activitate administrativă.”
Articolul 20 din Codul administrativ stipulează că:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios
administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”
Articolul 39 alin.(2) din Codul administrativ statuează că:
„(2) Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în
sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa
instanței de judecată competente.”
Articolul 189 alin.(1)-(3) din Codul administrativ indică că:
„(1) Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.
(2) O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea
publică nu a soluționat în termen legal o cerere.
(3) În cazurile prevăzute de lege, precum și în scopul revendicării drepturilor ce
reies dintr-un contract administrativ, acțiunea în contencios administrativ poate fi
înaintată și de autoritatea publică.”
Articolul 206 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ prevede că:
„(1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: c) impunerea la
acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare).”
Articolul 225 alin.(1) din Codul administrativ statuează că:
„(1) Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui
act administrativ.”
Articolul 207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ menționează
că:
„(2) Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când:
e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept
în sensul art.17.”
7
MOTIVAREA INSTANȚEI:
Cu referire la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție constatat că Curtea de Apel Centru a
pronunțat încheierea, în ședință publică, la 06 octombrie 2025.
La 09 octombrie 2025, ora 16:08, Curtea de Apel Centru a
notificat la poșta electronică a recurentului Blocul Electoral Patriotic al
Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldove (e-mail:
psrm.alegeri.2023@gmail.com), copia încheierii integrale (motivată) din
06.10.2025, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la dosar (f.d.38).
În condițiile enunțate, recursul declarat la Blocul Electoral
Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldove, prin
intermediul copreședintelui blocului electoral, Igor Dodon, a fost depus în
termenul prevăzut de lege.
Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins și menținută
încheierea contestată, din motivele ce succed.
La 28 septembrie 2025, Blocul Electoral Patriotic al
Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei s-a adresat Comisiei
Electorale Centrale cu sesizările nr.CEC-7-23728, CEC-7-23743 și CEC-7-
23744, cu privire la împiedicarea exercitării dreptului de vot al cetățenilor
domiciliați în localitățile din stânga Nistrului și epuizarea buletinelor de vot
la secțiile de votare BESV nr.37/2 Gura Bâcului și la BESV nr.35/5 Copanca.
La 01 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a emis
scrisoarea nr.CEC-8/9264, prin care a soluționat sesizările nr.CEC7/23728,
CEC-7/23743 și CEC7/23744, depuse de Blocul Electoral Patriotic al
Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei „Cu privire la
numărul redus de buletine de vot și epuizarea buletinelor de vot, la unele
secții de votare, destinate cetățenilor cu drept de vot din localitățile din
stânga Nistrului”, prin care a informat Blocul electoral că Comisia în cadrul
briefingului de presă a comunicat că a fost sesizată de către Inspectoratul
General al Poliției despre reamplasarea în regim de urgență a secțiilor de
votare pentru alegătorii din stânga Nistrului în localitățile de rezervă pentru
asigurarea securității tuturor cetățenilor din zona respectivă. Polițiștii Secției
tehnico-explozive au intervenit în teren și au efectuat verificările de rigoare.
Ca urmare, s-a decis ca toate secțiile de votare să-și reia activitatea și
alegătorii să voteze în continuare. Referitor la epuizarea buletinelor de vot la
secțiile de votare BESV nr.37/2 Gura Bâcului și la BESV nr.35/5 Copanca,
Comisia a informat că au fost redirecționați de către funcționarii electorali la
alte secții apropiate, cu sediul în Anenii Noi și Căușeni. Comisia a notat că
potrivit informației IGP structurile de forță au fost alertate despre posibile
bombe în zona de securitate, inclusiv pe podul Râbnița Rezina. Forțele de
ordine și pompierii au intervenit imediat, asigurând perimetrul și evacuând
8
vehiculele, dar verificările au arătat că informațiile au fost false. Subsidiar,
CEC a transmis atașat blocului punctele de vedere ale IGP și Consiliului
electoral al circumscripției electorale pentru localitățile din stânga Nistrului
cu privire la cele invocate în sesizări.
Considerând actul administrativ menționat ca fiind emis ilegal,
Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima a și Viitorul
Moldovei, prin intermediul copreședintelui blocului electoral, Igor Dodon,
șa 03 octombrie 2025, a înaintat prezenta acțiune în contencios administrativ
împotriva Comisiei Electorale Centrale.
Completul de judecată reține că sub aspect procesual, accesul
liber la justiție se materializează în prerogativele pe care le implică dreptul
la acțiune, ca aptitudine legală ce este recunoscută de ordinea juridică
oricărei persoane fizice sau juridice care pretinde un drept împotriva unei
alte persoane ori are un interes pentru constatarea existenței sau inexistenței
unui drept.
Potrivit normelor procesuale, pentru a pune în mișcare o
acțiune, este necesară îndeplinirea cumulativă a unor condiții de formă și
conținut, precum ar fi: respectarea competenței jurisdicționale, existența
capacității procesuale, achitarea taxei de stat etc. Totodată, Curtea Europeană
a Drepturilor Omului a menționat că accesul la justiție poate fi limitat, în
special prin instituirea condițiilor de admisibilitate, domeniu în care statul se
bucură de o anumită marjă de apreciere. Aceste limitări trebuie să
urmărească un scop legitim, asigurându-se o proporționalitate între interesul
persoanei și scopul legitim urmărit (Guérin contra Franței, 29 iulie 1998, §
37).
Cu toate acestea, limitările nu trebuie să reducă la zero esența
acestui drept. Regulile de procedură au scopul de a asigura o bună
administrare a justiției și, în special, a asigura securitatea raporturilor
juridice, iar cei implicați în proceduri trebuie să se aștepte ca aceste reguli să
fie aplicate (Miragall Escolano ș. a. contra Spaniei, 25 ianuarie 2000, § 33).
Reieșind din prevederile art.207 alin.(1) din Codul
administrativ, instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru
admisibilitatea unei acțiuni în contencios administrativ. Dacă este
inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin
încheiere judecătorească susceptibilă de recurs, iar conform alin.(2) lit.e) din
norma citată, acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în
special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea
administrativă, a unui drept în sensul art.17.
Completul de judecată remarcă că prin instituirea admisibilității
acțiunilor deferite judecății nu s-a urmărit restrângerea accesului liber la
justiție, de care, în mod evident, cel interesat beneficiază în condițiile legii,
ci exclusiv instaurarea unui climat de ordine juridică, indispensabil, în
vederea exercitării dreptului constituțional statuat de art.20 din Constituția
9
Republicii Moldova, prevenindu-se, astfel, abuzurile și asigurându-se
protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți.
În această ordine de idei, Completul de judecată subliniază că
potrivit art.17 din Codul administrativ, prin drept vătămat se înțelege orice
drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere
prin activitate administrativă.
Coroborând prevederile art.207 alin.(2) lit.e) cu art.39 alin.(2),
art.17 și art.189 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, Completul de judecată
atestă că sesizarea instanței de judecată, de către orice persoană care în opinia
sa revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei
autorități publice, fie prin refuzul autorității administrative de a soluționa în
termenul legal o cerere, implică existența obligatorie a două condiții, și
anume: 1) existența vătămării unui drept subiectiv recunoscut de lege a
reclamantului și 2) vătămarea dreptului său să fie cauzat printr-un act
administrativ, fie prin refuzul autorității administrative de a soluționa în
termenul legal o cerere.
Instanța de recurs accentuează că revendicarea dreptului trebuie
să se deducă din susținerile formulate prin acțiunea înaintată în judecată, în
conținutul căreia urmează a fi arătată vătămarea dreptului personal,
deoarece expresiile utilizate în textul art.17, 39 și 189 din Codul
administrativ de „drept vătămat” și de „încălcarea unui drept al său” se
referă la drepturi subiective concrete, fiind excluse așa numitele drepturi prin
ricoșeu, ipotetice, iluzorii sau virtuale, precum și acțiunile populiste.
Cu referire la elementele sesizărilor asupra cărora Comisia
Electorală Centrală s-a expus prin scrisoarea nr.CEC-8/9264, instanța de
recurs reține că, în cadrul briefingului de presă și comunicatului difuzat pe
pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale, autoritatea a comunicat
că a fost sesizată de către Inspectoratul General al Poliției despre
reamplasarea în regim de urgență a secțiilor de votare pentru alegătorii din
stânga Nistrului în locațiile de rezervă, pentru asigurarea securității tuturor
cetățenilor din zona respectivă, din cauza că structurile de forță au fost
alertate despre posibile bombe în zona de securitate, inclusiv pe podul
Râbnița Rezina.
Ba mai mult ca atât, potrivit protocoalelor stabilite, polițiștii
secției tehnico-explozive au intervenit în teren și au efectuat verificări de
rigoare, iar în urma finalizării operațiunilor, s-a decis ca toate secțiile de
votare să-și reia activitatea și alegătorii să voteze în continuare.
Afară de aceasta, în urma epuizării buletinelor de vot la BESV
nr.37/2 Gura Bâcului și BESV nr.37/5 Copanca, alegătorii au fost
redirecționați de către funcționarii electorali la alte secții apropiate, cu sediul
în Anenii Noi și Căușeni.
În contextul enunțat, Completul de judecată consideră justă
soluția primei instanțe de a declara acțiunea Blocul Electoral Patriotic al
10
Socialiștilor, Comuniștilor, Inima a și Viitorul Moldovei drept inadmisibil în
temeiul art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, în situația în care
faptele și circumstanțele reflectate în acțiune sunt deja consumate la
momentul depunerii acesteia, prin urmare, recurentul/reclamant efectiv nu
poate revendica niciun drept lezat.
Cu atât mai mult, Comisia Electorală Centrală în cadrul
briefingului de presă susținut în regim live a comunicat că a fost sesizată de
către Inspectoratul General al Poliției despre reamplasarea în regim de
urgență a secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului în locațiile
de rezervă pentru asigurarea securității tuturor cetățenilor din zona
respectivă. Conform protocoalelor stabilite, în cazul în care, în termen de cel
mult 2 ore, localul secției de votare nu poate fi readus în starea
corespunzătoare, se va identifica un alt local, despre care alegatorii vor fi
informați. Astfel, polițiștii Secției tehnico-explozive au intervenit în teren și
au efectuat verificări de rigoare. Drept urmare, s-a decis ca toate secțiile de
votare să-și reia activitatea și alegătorii să voteze în continuare.
Din cele constatate, se atestă că difuzarea comunicatului pe
pagina web oficială (https://a.cec.md/ro/cec-informeaza-date-actualizate-
catre-ora-1900-despre2781_115422.html) a Comisiei Electorale Centrale cu
privire la pretinsele abateri invocate în sesizările nr.CEC-7-23728, CEC-7-
23743 și CEC-7-23744 privind împiedicarea exercitării dreptului de vot al
cetățenilor domiciliați în localitățile din stânga Nistrului și referitor la
epuizarea buletinelor de vot, a avut loc.
Mai mult ca atât, reieșind din prevederile art.225 alin.(1) din
Codul administrativ, instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe
asupra oportunității activității administrative. Iar, potrivit art.17 și art.39
alin.(2) din Codul administrativ, drept vătămat este considerat doar acel drept
sau libertate prevăzut(ă) de lege, care a fost afectat(ă) nemijlocit printr-o
activitate administrativă, întrucât Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor,
Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei nu a justificat existența unui drept
propriu vătămat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
apreciază ca fiind justă soluția Curții de Apel Centru de a declara acțiunea
ultimei în temeiul art.207 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, ca fiind
inadmisibilă.
Același raționament rezidă și din prevederile art.93 alin.(2) lit.e)
din Codul electoral, care expres statuează că se declară inadmisibilă
contestația în special când contestatorul nu poate revendica un drept propriu
lezat, cu excepția celor depuse în condițiile art.91 alin.(1) lit.d) și alin.(6).
Nu pot fi reținute argumentele invocate de Blocul Electoral
Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, prin
intermediul copreședintelui blocului, Igor Dodon, precum că dreptul vătămat
al blocului derivă din prevederile art.1 alin.(1) și (2) din Legea privind
partidele politice nr.294 din 21.12.2007, or, legea imperativ impune că
11
revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susținerile formulate prin
acțiunea înaintată în judecată în conținutul căreia urmează a fi arătată
vătămarea dreptului personal (propriu), deoarece expresiile utilizate în
textul art.17, 39 și 189 din Codul administrativ de „drept vătămat” și de
„încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi subiective concrete, fiind
excluse drepturi iluzorii, virtuale, precum și acțiunile populiste.
Alegația recurentului precum că unui număr impunător de
cetățeni care locuiesc în localitățile din stânga Nistrului, prin inacțiunea
Comisiei Electorale Centrale, le-au fost îngrădit neîntemeiat dreptul inclusiv
și a membrilor PSRM, de a participa la vot, este una generală fără a arata
direct care drept al său propriu a fost lezat prin activitatea administrativă a
Comisiei Electorale Centrale, în situația în care chiar în ziua alegerilor
(28.09.2025), pe marginea problemei abordate în sesizările nominalizate
supra, CEC a susținut în regim de urgență, în regim live, un briefing de presă
pentru a informa alegătorii din stânga Nistrului despre secțiile de votare de
rezervă pentru asigurarea securității tuturor cetățenilor din zona respectivă,
iar referitor la epuizare buletinelor de vot la BESV nr.37/2 Gura Bâcului și
la BESV br.37/5 Copanca, au fost redirecționați de către funcționarii
electorali, la alte secții de votare apropiate cu sediul Anenii Noi și Căușeni,
respectiv problema abordată în sesizări a fost epuizată.
Prin urmare, soluția instanței de fond privind declararea acțiunii
Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima a și Viitorul
Moldovei, ca fiind inadmisibilă este întemeiată și legală, nefiind probată
încălcarea dreptului legitim revendicat de recurentul/reclamant.
Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt
neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este
compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6
din CEDO.
Alte argumente invocate de recurent sunt irelevante în măsura
în care nu justifică existența unui drept propriu vătămat în sensul art.17 și
art.39 alin.(2) din Codul administrativ, prin presupusa inacțiune a Comisiei
Electorale Centrale cu privire la neemiterea unui comunicat oficial și/sau
scrisoare circulară în adresa organelor electorale ierarhic inferioare, prin care
se va atenționa despre dreptul cetățenilor din localitățile din stânga Nistrului,
care au înregistrare la domiciliul sau la reședința temporară în localitățile
aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituțional
ale Republicii Moldova să voteze la oricare secție din Republica Moldova,
în condițiile art.78 alin.(3) lit.f) din Codul electoral.
La acest aspect, Completul de judecată remarcă că instanța nu
este obligată să răspundă distinct fiecărui capăt sau fiecărui argument
formulat de părți, atât timp cât în ansamblu soluția reflectă o analiză
rezonabilă și corectă a cauzei și oferă o motivare coerentă, clară și suficientă
asupra aspectelor esențiale, oferind astfel o soluție legală și întemeiată.
12
Drept urmare, ținând cont de normele legale notate, Completul
de judecată consideră că instanța de fond corect a stabilit că în speță nu sunt
întrunite condițiile de admisibilitate a acțiunii.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că
încheierea din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru a fost emisă în
concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în
recurs sunt lipsite de substanță, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră necesar de a respinge recursul și a menține încheierea
contestată.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art.193, art.241,
art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI:
Respinge recursul declarat de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor,
Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, prin intermediul copreședintelui
blocului electoral, Igor Dodon, împotriva încheierii din 06 octombrie 2025 a
Curții de Apel Centru.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
13