3ra-670/25 — contestarea actului administrativ

3ra-670/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Comisia Electorală

Centrală,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de candidatul la funcția de deputat în Parlamentul Republicii

Moldova din partea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Vlah Irina și cererea de alăturare

la cererea reclamantei depusă de terțul Blocul Electoral Patriotic al

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei împotriva Comisiei

Electorale Centrale, cu privire la contestarea actului administrativ și

obligarea emiterii actului administrativ,

împotriva hotărârii din 16 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 3ra-670/25

PIGD2-25131288-01-3ra-17092025)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia primei instanțe nu constituie un temei de casare a ei.

Curtea de Apel Centru – jud. V. Sîrbu, A. Cașcaval, L. Bagrin

21 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Comisia Electorală Centrală,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului Electoral

Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a depus

acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale,

terț Agenția Servicii Publice, solicitând, anularea actului administrativ nr.

CEC-8/8861 din 10.09.2025, cu obligarea Comisiei Electorale Centrale să

examineze în fond contestația Irinei Vlah, candidat la funcția de deputat în

Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului Electoral Patriotic al

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei și să emită un act

administrativ individual favorabil, prin care să constate implicarea Prim-

ministrului și candidatului PAS, Dorin Recean, în utilizarea resurselor

administrative și a funcției sale de demnitate publică în scop electoral cu

aplicarea sancțiunilor prevăzute de Codul electoral.

solicitărilor privind ilegalitatea actului administrativ reclamantul, a indicat

că la 08 septembrie 2025, Vlah Irina, în calitate de candidat la funcția de

deputat din partea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor,

Inima și Viitorul Moldovei a depus la Comisia Electorală Centrală

contestația privind implicarea resurselor administrative a Prim-ministrului,

Dorin Recean, în procesul electoral.

Interinstituțional de Supervizare a adoptat Decizia nr. 31 privind alinierea la

unele măsuri restrictive internaționale ale Canadei instituite împotriva

activităților maligne de interferență ale Rusiei în Republica Moldova

înaintea următoarelor alegeri parlamentare și Decizia nr. 32 privind punerea

în aplicare a măsurilor restrictive internaționale ale Canadei instituite

împotriva activităților maligne de interferență ale Rusiei în Republica

Moldova înaintea următoarelor alegeri parlamentare. Deciziile au fost

1

publicate în Monitorul Oficial nr. 471-773 (9981-9983) din 06 septembrie

2025.

decis: blocarea fondurilor și a resurselor economice care aparțin, se află în

proprietatea, sunt deținute sau controlate de către persoanele fizice și juridice

prevăzute în anexă. Sub nr. 3 în anexă figurează numele – Irina Vlah.

ministru în exercițiu și candidat PAS, a participat la ședința Consiliului

Interinstituțional de Supervizare și a semnat decizia prin care s-a decis

blocarea conturilor sale bancare, candidat la funcția de deputat din partea

Blocului Electoral Patriotic.

directă a unui candidat electoral aflat în funcția de Prim-ministru, are

consecințe directe asupra posibilității sale de a participa în mod liber și în

condiții de egalitate la scrutinul parlamentar din 28 septembrie 2025.

publice cu caracter electoral la adresa sa, afirmând: „Nu vom tolera ca

securitatea națională să fie călcată în picioare și transformată în jucăria unor

portavoce ale Kremlinului.” Or, declarația a fost făcută de Prim-ministrul și

candidatul la parlamentare Dorin Recean, ceea ce demonstrează folosirea

funcției publice pentru a justifica o măsură ce afectează direct un

contracandidat electoral.

funcția sa de demnitate publică și resursele administrative pentru a crea un

avantaj nejustificat în favoarea partidului din care face parte și în detrimentul

său, candidat din partea opoziției.

durata campaniei electorale, acest fapt nu-i conferă dreptul de a utiliza

atribuțiile oficiale și platforma guvernamentală în scop electoral.

Neutralitatea autorităților statului, mai ales a celor de rang înalt, este o

condiție fundamentală a procesului electoral liber și echitabil.

dreptul cetățenilor de a fi aleși în condiții egale și fără discriminare.

umane, financiare și materiale de care dispun în egală măsură persoanele cu

funcții de demnitate publică, persoanele cu funcții de răspundere și

funcționarii publici și care derivă din controlul acestor persoane asupra

personalului, a resurselor financiare și a alocațiilor din bugetul public

2

național, din accesul la facilitățile publice sau din administrarea de către

aceste persoane a bunurilor mobile și imobile ce fac parte din domeniul

public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale.

candidaților să utilizeze resursele administrative.

ministrului Dorin Recean în adoptarea unei măsuri restrictive împotriva unui

contracandidat constituie:

- un abuz de resurse administrative;

- o încălcare a principiului egalității de șanse între concurenți;

- o restrângere nejustificată a drepturilor sale electorale prevăzute de

lege;

- o ingerință nepermisă a Guvernului în procesul electoral în persoana

Prim-ministrului Recean Dorin, ceea ce afectează grav credibilitatea și

corectitudinea scrutinului parlamentar.

Recean, în utilizarea resurselor administrative și a funcției sale de

demnitate publică în scop electoral;

sancționarea încălcării principiilor de neutralitate și egalitate între

concurenți;

electoral în condiții egale și nediscriminatorii.

la data de 11 septembrie 2025 Comisia Electorală Centrală a declarat

contestația inadmisibilă.

de control a deciziilor luate de către Consiliul Interinstituțional de

Supervizare, și nu poate interveni în activitatea sa.

din partea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima

și Viitorul Moldovei, contestă scrisoarea nr. CEC-8/8861 din 10 septembrie

2025, prin care Comisia Electorală Centrală a declarat inadmisibilă

contestația din 08 septembrie 2025.

vătămat, a enunțat reclamanta că, declarațiile și acțiunile domnului Dorin

3

Recean, făcute din poziția sa oficială de Prim - ministru în exercițiu, au avut

un efect direct și disproporționat asupra candidaturii sale și asupra Blocului

Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei,

din care face parte. Mesajul public, prin care a fost etichetată drept

„portavoce ale Kremlinului”, nu a fost un simplu act de exprimare, ci o

declarație politică cu caracter de agitație electorală, rostită cu autoritatea

funcției guvernamentale.

38 din Constituția Republicii Moldova, de a participa la alegeri în condiții

de egalitate și de a desfășura campania electorală în mod liber și echitabil. În

mod particular, prejudiciul este evident deoarece Blocul Electoral „Patriotic”

este principalul concurent al PAS, iar utilizarea resurselor administrative

pentru a discredita opoziția alterează încrederea electoratului și reduce

șansele reale de acumulare a voturilor.

ministru pentru a transmite un mesaj electoral denigrator, Dorin Recean a

creat un dezechilibru între competitori, afectând șansele sale reale de a

concura în mod egal și de a beneficia de încrederea alegătorilor. Această

ingerință constituie o vătămare directă și gravă a intereselor sale legitime ca

și candidat, precum și a dreptului alegătorilor din întreaga țară de a face o

alegere liberă și neinfluențată de autoritatea guvernamentală.

amplificată de modul de soluționare a contestației sale de către Comisia

Electorală Centrală, care a declarat contestația inadmisibilă fără examinarea

fondului cauzei. Prin această decizie, Comisia Electorală Centrală a încălcat

dreptul la apărare și dreptul de a beneficia de o procedură efectivă de

verificare a plângerii, consolidând efectul negativ al declarațiilor Prim-

ministrului și împiedicând restabilirea egalității între concurenți în perioada

electorală.

septembrie 2025 nu a vizat contestarea deciziilor Consiliului

Interinstituțional de Supervizare și nici examinarea conținutului acestora.

Obiectul cererii a fost strict delimitat de constatarea implicării Prim-

ministrului Dorin Recean, aflat concomitent în calitate de candidat electoral,

în utilizarea resurselor administrative și a funcției sale oficiale în detrimentul

unui contracandidat direct. Conținutul deciziilor a fost expus doar pentru a

oferi context și claritate contestației.

eronat solicitările sale, autoritatea din oficiu, calificând contestația ca și cum

4

ar fi invocat o pretinsă defăimare și a reținut aplicabilitatea Legii nr. 64/2010

cu privire la libertatea de exprimare, or Vlah Irina, nu a invocat această lege,

nu a solicitat constatarea defăimării și nu a cerut dezmințiri sau scuze

publice. Contestația sa nu a avut ca obiect apărarea onoarei și demnității, ci

exclusiv constatarea unei încălcări electorale prin utilizarea resurselor

administrative.

a competenței legale, prin schimbarea obiectului contestației și încadrarea ei

formală într-un temei juridic neinvocat de reclamantă, fapt ce constituie o

încălcare a dreptului de a formula liber obiectul cererii și a dreptului la

apărare, garantat de Codul electoral.

prin prisma dispozițiilor Codului electoral, în special art. 70 alin. (6) privind

interzicerea utilizării resurselor administrative de către candidați și de a

constata dacă implicarea Prim-ministrului Dorin Recean, în calitate de

candidat, a afectat principiile de egalitate și neutralitate a procesului

electoral.

Comisia Electorală Centrală s-a eschivat de la exercitarea atribuțiilor sale

legale și a lipsit reclamanta de protecția efectivă a drepturilor electorale

fundamentale.

electorală, Comisia Electorală Centrală a, reținut că mesajul publicat de

candidatul Dorin Recean pe pagina personală de Facebook nu întrunește

caracteristicile noțiunii de „agitație electorală” prevăzute de art. 1 din Codul

electoral nr. 325/2022. Această apreciere este vădit eronată, or potrivit art. 1

Cod electoral, „agitație electorală reprezintă apeluri, declarații, precum și

acțiuni de difuzare a informației care au scopul de a-i determina pe alegători

să își dea votul pentru unii sau pentru alți concurenți electorali sau pentru

una dintre opțiunile la referendum.

portavocele Kremlinului”, cade în mod direct sub incidența acestei definiții,

fiind o declarație de natură electorală ce are ca scop să creeze o percepție

negativă despre contracandidații săi și să mobilizeze electoratul în favoarea

partidului din care face parte – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei,

în cadrul căruia își desfășoară activitatea ca și candidat, întrucât prin

5

etichetarea opoziției drept „portavoce a Kremlinului” se transmite un mesaj

public menit să stigmatizeze și să discrediteze candidații Blocului,

afectându-le șansele reale de a se manifesta în condiții de egalitate în

campania electorală.

reclamanta, ca și concurent electoral din opoziție, ceea ce dovedește că

mesajul său constituie o formă de agitație electorală negativă împotriva

Blocului Electoral „Patriotic” și a candidaților acestuia, fiind difuzat de către

o persoană care deține concomitent funcția de Prim-ministru și calitatea de

candidat electoral.

administrative, invocarea calității oficiale de Prim-ministru în timpul

campaniei electorale, concomitent cu poziționarea publică în favoarea

partidului de guvernământ (Partidul Acțiune și Solidaritate) și împotriva

contracandidaților, reprezintă o utilizare a resurselor administrative interzisă

de Codul electoral.

Prim-ministru pe perioada campaniei electorale, însă această derogare nu

conferă titularului funcției libertatea de a folosi poziția oficială pentru a

influența procesul electoral. Lipsa suspendării nu înseamnă lipsa obligației

de neutralitate și echitate. Or, prin declarația publică din 05 septembrie 2025,

Dorin Recean a folosit statutul său de Prim- ministru pentru a face agitație

electorală în favoarea Partidului Acțiune și Solidaritate și împotriva altor

candidați, ceea ce constituie o încălcare a art. 70 alin. (6) Cod electoral și a

principiului neutralității funcțiilor publice în procesul electoral.

constant că demnitarii publici și funcționarii de rang înalt trebuie să

manifeste neutralitate absolută în campania electorală. Au fost mai multe

cazuri în care Comisia Electorală Centrală a constatat încălcări atunci când

primari, președinți de raioane sau chiar miniștri au folosit platforma funcției

lor oficiale pentru a transmite mesaje cu tentă politică sau electorală.

contează dacă mesajul este difuzat printr-un canal oficial al instituției publice

sau prin rețelele personale de socializare - atât timp cât demnitarul se află în

exercițiul funcției și are statut de candidat, declarațiile sale trebuie analizate

prin prisma interdicției de utilizare a resurselor administrative – art. 70 alin.

(6) Cod electoral.

6

septembrie 2025 a Partidului Politic Partidul Acțiune și Solidaritate nr. 3942

din 08 septembrie 2025, s-a constatat că ,,utilizarea abuzivă a resurselor

administrative se produce inclusiv în preajma alegerilor și prin intermediul

difuzării informației avantajoase ce ar putea influența preferințele

alegătorilor utilizând resurse publice în acest sens, la care nu au acces alți

potențiali concurenți electorali, ceea ce, îi pune pe candidați în condiții de

inegalitate, contrar principiului de egalitate de șanse sau al tratamentului egal

în procesul electoral stabilit de art. 50 lit. b) din Codul electoral nr. 325/2022.

tratament inegal din partea Comisiei Electorale Centrale în cazul contestației

depuse de Partidul Politic Partidul Acțiune și Solidaritate împotriva

candidatului Ion Ceban, Comisia Electorală Centrală, examinând fondul

sesizării, a constatat utilizarea resurselor administrative, a aplicat măsuri

conform Codului electoral și a sesizat IGP pentru sancționarea

contravențională, pe când în cazul contestației sale, în mod abuziv și contrar

art. 91 alin. (5) Cod electoral, Comisia Electorală Centrală a emis o scrisoare

de respingere, fără examinarea fondului și fără analiza circumstanțelor și

probelor depuse.

Comisia Electorală Centrală că: simpla folosire a autorității conferite de

funcția publică pentru a transmite un mesaj politic constituie o formă de

utilizare a resurselor administrative. Stigmatizarea adversarilor politici prin

intermediul funcției publice contravine principiului egalității de șanse.

simultan în funcție și pe lista electorală a PAS - a transmis un mesaj cu

caracter electoral, nu poate fi tratată diferit față de practica stabilită de

Comisia Electorală Centrală.

declarațiile Prim-ministrului Dorin Recean (contracandidatul său),

subsemnata, este etichetată ca „portavoce ale Kremlinului” – constituie o

ingerință directă a autorităților statului în procesul electoral, afectând nu doar

dreptul său de a fi ales, dar și dreptul cetățenilor de a-și exprima votul liber.

fost făcută într-un cadru privat sau strict în calitatea sa de candidat, ci în mod

explicit din poziția oficială de Prim-ministru în exercițiu. Această

circumstanță schimbă fundamental analiza juridică, întrucât mesajul

electoral a fost rostit în contextul exercitării funcției de demnitate publică,

7

ceea ce echivalează cu o utilizare directă a resurselor administrative și a

autorității guvernamentale în scop electoral.

un Prim-ministru aflat în exercițiu este decisivă, în timp ce un candidat poate

emite declarații politice în nume propriu, un Prim-ministru, prin natura

funcției sale, transmite mesaje instituționale care sunt percepute de public ca

având girul întregului aparat guvernamental.

declararea contestației inadmisibilă, a lipsit reclamanta de posibilitatea de a

beneficia de un remediu efectiv împotriva încălcării comise de Prim-

ministrul Dorin Recean. Această conduită constituie o încălcare a art. 17 Cod

administrativ privind dreptul vătămat, a art. 20 din Constituția Republicii

Moldova (dreptul la satisfacerea în mod efectiv a drepturilor și libertăților)

și a art. 13 CEDO (dreptul la un recurs efectiv).

Protocolul nr. 1 la CEDO, care garantează dreptul la alegeri libere și impune

statului obligația pozitivă de a asigura un proces electoral echitabil. Prin

această omisiune, CEC nu doar că a afectat drepturile sale de candidat, dar a

viciat și drepturile alegătorilor de a beneficia de un scrutin corect, bazat pe

egalitatea șanselor între concurenți.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

admis parțial acțiunea înaintată de candidatul la funcția de deputat în

Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului Electoral Patriotic al

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Vlah Irina și cererea

de alăturare la cererea reclamantei depusă de terțul Blocul Electoral Patriotic

al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei împotriva

Comisiei Electorale Centrale. S-a anulat răspunsul Comisiei Electorale

Centrale nr. CEC-8/8861 din 10 septembrie 2025 și s-a obligat Comisia

Electorală Centrală să reexamineze contestația nr. CEC-10AP/22 din

08.09.2025, ținând cont de raționamentele expuse în hotărâre. În rest, cererea

de chemare în judecată, s-a respins ca neîntemeiată

de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului Electoral

Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Vlah

Irina este admisibilă și parțial întemeiată.

8

răspunsul nr. CEC-8/8861 din 10 septembrie 2025, la contestația nr. CEC-

10AP/22 din 08 septembrie 2025 a candidatului la funcția de deputat în

Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului Electoral Patriotic al

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Vlah Irina, a declarat

contestația drept una inadmisibilă prin prisma prevederilor 93 alin. (2) lit. h)

Codul electoral, motivând soluția: „Cu referire la contestația

dumneavoastră, înregistrată la Comisie sub nr. CEC-1OAP/22 din 8

septembrie 2025, prin care invocați că prim-ministrul și candidatul la

funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului

Politic Partidul Acțiune și Solidaritate, domnul Dorin Recean, a utilizat

resursele administrative și funcția sa de demnitate publică în scop electoral,

vă comunicăm următoarele.

Referitor la deciziile luate de către Consiliul Interinstituțional de

Supervizare, Comisia Electorală Centrală nu deține competența de control

al acestuia și nu poate interveni în activitatea sa.

În ceea ce privește aspectele sesizate ca fiind acțiuni de defăimare,

având în vedere natura acestora, menționăm că, potrivit art. 14 alin. (1) din

Legea nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare, cauzele cu privire

la defăimare se examinează în procedura contencioasă conform

prevederilor prezentului capitol și ale Codului de procedură civilă, iar art.

15 alin. (1) din aceeași lege stabilește că persoana care se consideră

defăimată poate solicita, prin cerere, autorului informației și/sau persoanei

juridice care a răspândit-o rectificarea sau dezmințirea informației

defăimătoare, acordarea dreptului la replică sau exprimarea scuzelor și

compensarea prejudiciului cauzat.

Comisia reține, în context, art. 98 alin. (4) din Codul electoral nr.

325/2022, conform căruia „Acțiunile ce țin de garantarea exercitării

dreptului la libera exprimare, precum și a unui echilibru între asigurarea

dreptului la libera exprimare, apărarea onoarei și demnității, reputației

profesionale și vieții private și de familie, înaintate în perioada electorală se

examinează de instanța de drept comun conform Legii nr. 64/2010 cu privire

la libertatea de exprimare, în termenele prevăzute la art. 100.”

Totodată, conținutul mesajului domnului Dorin Recean de pe pagina de

Facebook în lumina art. 1 din Codul electoral nr. 325/2022 nu întrunește

caracteristicile noțiunii de agitație electorală.

Astfel, având în vedere normele legale mai sus citate, în circumstanțele

menționate examinarea contestației ține de competența instanței de judecată

în conformitate cu art.98 alin.(4) din Codul electoral nr. 325/2022, situația

9

în care, potrivit art. 93 alin. (2) lit. h) din Codul electoral nr. 325/2022,

contestația se declară inadmisibilă. Conform art. 93 alin. (1 ) din Codul

electoral nr. 325/2022, „organele electorale verifică din oficiu dacă sunt

întrunite condițiile pentru admisibilitatea contestației. Inadmisibilitatea se

comunică părții vizate fără examinarea contestației în fond, conform

procedurii stabilite de Comisia Electorală Centrală, prin act administrativ

emis de președintele organului electoral.”

administrativ și art. 1, art. 18, art. 27 alin. (1) lit. s), art. 54 alin. (6) lit. e),

art. 70 alin. (6) și art. 93 din Codul electoral, a reținut că, autoritatea pârâtă

la etapa emiterii răspunsului nr. CEC-8/8861 din 10 septembrie 2025 într-o

manieră formală a apreciat caracterul inadmisibil al contestației Irinei Vlah,

candidat electoral la alegerile în Parlamentul Republicii Moldova, tratând

faptele reclamate ca fiind incidente Legii nr. 64/2010 cu privire la libertatea

de exprimare, întrucât ultima potrivit contestației nu invocă primordial

caracterul denigrator al informațiilor răspândite de către Prim-ministrul

Republicii Moldova – Recean Dorin, ci anume folosirea resurselor

administrative de către acesta, în calitatea sa de contracandidat – în ipostaza

de șef al Guvernului, ce urmărește un scop electoral.

deciziile Consiliului Interinstituțional de Supervizare, nu cad sub incidența

controlului Comisiei Electorale Centrale, care nu deține atribuții de

supraveghere al acestuia și nu poate interveni în activitatea sa, însă în acest

sens Comisia Electorală Centrală, fiind autoritatea responsabilă de

contracararea abuzurilor în perioada electorală nu a oferit o motivație

coerentă răspunsului nr. CEC-8/8861 din 10 septembrie 2025 care să denote

o analiză în modul corespunzător al conținutului mesajului răspândit de către

Prim-ministrul Republicii Moldova sub aspectul de noțiune de agitație

electorală și folosire al resurselor administrative.

autoritatea emitentă nu a formulat o concluzie clară, întrucât răspunsul nr.

CEC-8/8861 din 10 septembrie 2025 nu este motivat, iar autoritatea

electorală nu a raportat faptele reclamate în contestație la cadrul legal

aplicabil speței, deviind în mod esențial de la substanța acesteia, analizând-

o prin prisma Legii nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare, ceea ce

în mod semnificativ contravine cadrului legal aplicabil, dat fiind faptul că

contestația de fapt are drept obiect raportarea unei pretinse încălcări

electorale prin utilizarea resurselor administrative de către un concurent al

scrutinului, însă la acest aspect Comisia Electorală Centrală a evitat să

10

argumenteze actul administrativ, or, în cazul în care autoritatea publică omite

să își motiveze soluția, faptul respectiv poate trezi suspiciuni asupra realizării

unei proceduri administrative arbitrare, dat fiind că după cum a fost

specificat supra lipsa motivării complete condiționează legalitatea actului

administrativ în temeiul dispozițiilor art. 118 Codul administrativ.

contestații în care se raportează o încălcare electorală nu se poate rezuma la

aprecierea formală a subiectului abordat și devierea considerabilă de la

esența faptelor reclamate, or la caz Comisia Electorală Centrală a stabilit că

prin cererea adresată candidatul la funcția de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova, Vlah Irina pretinde apărarea imaginii și reputației

profesionale, însă fără a se expune asupra celorlalte argumente ale acesteia.

contestației se pretinde că mesajul difuzat vizează un concurent electoral –

Vlah Irina, un actor politic vizibil, participant la alegerile parlamentare din

28 septembrie 2025, iar autorul mesajului transmis fiind Prim-ministrul

Republicii Moldova, Recean Dorin – candidat electoral în cadrul scrutinului

din 28 septembrie 2025, iar autoritatea electorală a ignorat acest argument al

contestatorului și nu a oferit un răspuns adecvat asupra pretențiilor

respective, prin care se pretinde anume caracterul electoral al mesajului

răspândit, reieșind din impactul electoral sporit al Prim-ministrului, în

virtutea statutului ultimului.

fost reclamată folosirea resurselor administrative în scop electoral prin

contestația nr. CEC-10AP/22 din 08.09.2025, aceste argumente nici nu au

fost supuse verificării, deși ține anume de competența Comisiei Electorale

Centrale examinarea acestora și oferirea răspunsurilor asupra tuturor

pretențiilor contestatorului, fapt ce nu a fost respectat.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII

INSTANȚEI DE FOND

recurs nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, iar în data de 18

septembrie 2025 a prezent motivarea recursului, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea hotărârii Curții de Apel Centru din 16

septembrie 2025 și pronunțarea unei decizii prin care acțiunea înaintată de

Partidului Politic „Partidul Liberal Democrat din Moldova”, să fie respinsă

ca neîntemeiată.

11

Curtea de Apel Centru a menționat faptul că Comisia Electorală Centrală a

aplicat eronat normele de drept, în particular cele ce vizează competența

autorității electorale și nu s-a expus practic asupra substanței contestației,

fapt ce a generat în principiu depunerea prezentei acțiuni în contencios

administrativ, ceea ce demonstrează că răspunsul Comisiei Electorale

Centrale nr. CEC- 8/8861 din 10.09.2025 este neîntemeiat juridic și lipsit de

fundamentare, având un caracter formal, deoarece, instanța de apel nu a

reținut faptul că reprezentantul Comisiei Electorale Centrale, avocatul Elic

Dlujanschi, în ședința de judecată s-a pronunțat asupra substanței

contestației.

invocat faptul că, la ședința Consiliului Interinstituțional de Supervizare,

prim-ministrul Dorin Recean era obligat să participe în executarea

obligațiunilor funcției de demnitate publică. Declarația completă a domnului

Dorin Recean este una în explicarea deciziilor luate de către Consiliul

Interinstituțional de Supervizare, fiind decizii colegiale. Or, declarațiile

complete ale prim-ministrului Dorin Recean și participarea sa la ședința

Consiliului Interinstituțional de Supervizare nu pot fi calificate drept agitație

electorală și, mai mult, exclud presupunerea că ar fi fost utilizate resurse

administrative de către Prim-ministrul Dorin Recean în procesul electoral.

ulterior de către autoritatea publică în cadrul examinării cauzei.

accentuează că nici la etapa judecării cauzei, autoritatea pârâtă nu a acoperit

viciul motivării actului administrativ, întrucât nu a răspuns la întrebarea de

bază din contestație cu privire la pretinsa utilizare a resurselor administrative

și o agitație electorală indirectă de către un concurent electoral, fapt ce duce

inevitabil la anularea actului administrativ contestat - răspunsul Comisiei

Electorale Centrale nr. CEC-8/8861 din 10 septembrie 2025.

emiterea unei hotărâri arbitrare, ce se bazează în mod determinat pe

aprecierea vădit nerezonabilă a circumstanțelor cauzei.

ASPECTE DE PROCEDURĂ

electronic intimatului candidatul la funcția de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova din partea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor,

12

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Vlah Irina, copia recursului depus

de Comisia Electorală Centrală împotriva hotărârii din 16 septembrie 2025 a

Curții de Apel Centru, explicându-le dreptul de a depune referință în care să-

și expună poziția procesuală pe marginea argumentelor recursului, până la

19 septembrie 2025, ora 16:00.

intermediul poștei electronice, candidatul la funcția de deputat în

Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului Electoral Patriotic al

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Vlah Irina, a solicitat

declararea recursului Comisiei Electorale Centrale inadmisibil, ca fiind vădit

neîntemeiat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în

contencios administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a

Moldovei, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în

competența sa prin Codul electoral.

Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva hotărârilor,

a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt

termen.”

„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată

competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:

Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor

judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în

termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La

examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen,

inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

13

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la

alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza

după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost

trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost

restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată

contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o

încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care

conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe

pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

judecată constată că decizia motivată a fost comunicată recurentei prin

intermediul poștei electronice la data de 17 septembrie 2025. Recursul

motivat a fost depus la data de 18 septembrie 2025, cu respectarea termenului

legal prevăzut de art. 245 din Codul administrativ, coroborat cu art. 100

alin. (1) din Codul electoral.

MOTIVAREA INSTANȚEI

admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui

14

control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Comisia Electorală Centrală, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei

cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii

recurate.

temeiul de admisibilitate prevăzute la art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ.

2451 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ se referă la emiterea unei

hotărârii sau decizii arbitrare sau care se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului

și la explicațiile din nota informativă a Legii nr.246/2023. O hotărâre este

considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern,

nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată

sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță

rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie hotărârile

15

pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor

imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea

presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare

de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și

afectează fundamental echitatea procedurii.

probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident

nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru

soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea

recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu

poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹

alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă

hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și

caracterul ei determinant asupra soluției.

fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează

în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu

poate fi admis.

menționează că, recursul depus de Comisia Electorală Centrală, conține

obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de

Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.

niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art.

2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze

admisibilitatea acestuia.

de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute

limitativ de art. 2451 din Codul administrativ.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

16

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției

legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în

asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de

contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie

motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a

se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c.

Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei,

2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c.

Franței, 1996, §45).

din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor

în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

17

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea

CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

lit. h) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Comisia Electorală Centrală.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

18