3ra-670/25 — Contestarea actului administrativ

În data de 12 septembrie 2025, Vlah Irina, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Agenția Servicii Publice, solicitând, anularea actului administrativ nr. CEC-8/8861 din 10.09.2025, cu obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze în fond contestația Irinei Vlah, candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei și să emită un act administrativ individual favorabil, prin care să constate implicarea Prim- ministrului și candidatului PAS, Dorin Recean, în utilizarea resurselor administrative și a funcției sale de demnitate publică în scop electoral cu aplicarea sancțiunilor prevăzute de Codul electoral.

Din conținutul cererii de chemare în judecată rezultă că în susținerea solicitărilor privind ilegalitatea actului administrativ reclamantul, a indicat că la 08 septembrie 2025, Vlah Irina, în calitate de candidat la funcția de deputat din partea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a depus la Comisia Electorală Centrală contestația privind implicarea resurselor administrative a Prim-ministrului, Dorin Recean, în procesul electoral.

Reclamanta a indicat că, la data de 05 septembrie 2025 Consiliul Interinstituțional de Supervizare a adoptat Decizia nr. 31 privind alinierea la unele măsuri restrictive internaționale ale Canadei instituite împotriva activităților maligne de interferență ale Rusiei în Republica Moldova înaintea următoarelor alegeri parlamentare și Decizia nr. 32 privind punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaționale ale Canadei instituite împotriva activităților maligne de interferență ale Rusiei în Republica Moldova înaintea următoarelor alegeri parlamentare. Deciziile au fost 1 publicate în Monitorul Oficial nr. 471-773 (9981-9983) din 06 septembrie 2025.

Prin Decizia nr. 32 a Consiliului Interinstituțional de Supervizare s-a decis: blocarea fondurilor și a resurselor economice care aparțin, se află în proprietatea, sunt deținute sau controlate de către persoanele fizice și juridice prevăzute în anexă. Sub nr. 3 în anexă figurează numele – Irina Vlah.

Reclamanta a subliniat că, Dorin Recean, în calitatea sa de Prim- ministru în exercițiu și candidat PAS, a participat la ședința Consiliului Interinstituțional de Supervizare și a semnat decizia prin care s-a decis blocarea conturilor sale bancare, candidat la funcția de deputat din partea Blocului Electoral Patriotic.

Consideră reclamanta că această măsură, adoptată cu implicarea directă a unui candidat electoral aflat în funcția de Prim-ministru, are consecințe directe asupra posibilității sale de a participa în mod liber și în condiții de egalitate la scrutinul parlamentar din 28 septembrie 2025.

Totodată, reclamanta a notat că, dl Dorin Recean a făcut declarații publice cu caracter electoral la adresa sa, afirmând: „Nu vom tolera ca securitatea națională să fie călcată în picioare și transformată în jucăria unor portavoce ale Kremlinului.” Or, declarația a fost făcută de Prim-ministrul și candidatul la parlamentare Dorin Recean, ceea ce demonstrează folosirea funcției publice pentru a justifica o măsură ce afectează direct un contracandidat electoral.

Prin aceste acțiuni, reclamanta consideră că, dl Dorin Recean a folosit funcția sa de demnitate publică și resursele administrative pentru a crea un avantaj nejustificat în favoarea partidului din care face parte și în detrimentul său, candidat din partea opoziției.

Deși legea nu prevede suspendarea din funcție a Prim-ministrului pe durata campaniei electorale, acest fapt nu-i conferă dreptul de a utiliza atribuțiile oficiale și platforma guvernamentală în scop electoral. Neutralitatea autorităților statului, mai ales a celor de rang înalt, este o condiție fundamentală a procesului electoral liber și echitabil.

Acțiunile descrise contravin art. 38 din Constituție, care garantează dreptul cetățenilor de a fi aleși în condiții egale și fără discriminare.

Potrivit art. 1 din Codul electoral, resurse administrative – resurse umane, financiare și materiale de care dispun în egală măsură persoanele cu funcții de demnitate publică, persoanele cu funcții de răspundere și funcționarii publici și care derivă din controlul acestor persoane asupra personalului, a resurselor financiare și a alocațiilor din bugetul public 2 național, din accesul la facilitățile publice sau din administrarea de către aceste persoane a bunurilor mobile și imobile ce fac parte din domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale.

Iar art. 70 alin. (6) Codul electoral în mod expres interzice candidaților să utilizeze resursele administrative.

În opinia, Irinei Vlah, declarațiile și implicarea directă a Prim- ministrului Dorin Recean în adoptarea unei măsuri restrictive împotriva unui contracandidat constituie: - un abuz de resurse administrative; - o încălcare a principiului egalității de șanse între concurenți; - o restrângere nejustificată a drepturilor sale electorale prevăzute de lege; - o ingerință nepermisă a Guvernului în procesul electoral în persoana Prim-ministrului Recean Dorin, ceea ce afectează grav credibilitatea și corectitudinea scrutinului parlamentar.

Reclamanta a indicat că a solicitat de la Comisia Electorală Centrală: 1. Să constate implicarea Prim-ministrului și candidatului PAS, Dorin Recean, în utilizarea resurselor administrative și a funcției sale de demnitate publică în scop electoral; 2. Să dispună măsurile prevăzute de legislația electorală pentru sancționarea încălcării principiilor de neutralitate și egalitate între concurenți; 3. Să garanteze respectarea dreptului său de a participa la procesul electoral în condiții egale și nediscriminatorii.

Prin scrisoarea nr. CEC-8/8861 din 10 septembrie 2025, recepționată la data de 11 septembrie 2025 Comisia Electorală Centrală a declarat contestația inadmisibilă.

Comisia Electorală Centrală i-a comunicat că, nu deține competența de control a deciziilor luate de către Consiliul Interinstituțional de Supervizare, și nu poate interveni în activitatea sa.

Reclamanta a susținut că, în calitate de candidat la funcția de deputat din partea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, contestă scrisoarea nr. CEC-8/8861 din 10 septembrie 2025, prin care Comisia Electorală Centrală a declarat inadmisibilă contestația din 08 septembrie 2025.

În sensul art. 17 din Codul administrativ, cu referire la dreptul vătămat, a enunțat reclamanta că, declarațiile și acțiunile domnului Dorin 3 Recean, făcute din poziția sa oficială de Prim - ministru în exercițiu, au avut un efect direct și disproporționat asupra candidaturii sale și asupra Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, din care face parte. Mesajul public, prin care a fost etichetată drept „portavoce ale Kremlinului”, nu a fost un simplu act de exprimare, ci o declarație politică cu caracter de agitație electorală, rostită cu autoritatea funcției guvernamentale.

Prin acest fapt, s-a afectat în mod direct dreptul său, garantat de art. 38 din Constituția Republicii Moldova, de a participa la alegeri în condiții de egalitate și de a desfășura campania electorală în mod liber și echitabil. În mod particular, prejudiciul este evident deoarece Blocul Electoral „Patriotic” este principalul concurent al PAS, iar utilizarea resurselor administrative pentru a discredita opoziția alterează încrederea electoratului și reduce șansele reale de acumulare a voturilor.

Astfel, prin implicarea sa activă și utilizarea statutului de Prim- ministru pentru a transmite un mesaj electoral denigrator, Dorin Recean a creat un dezechilibru între competitori, afectând șansele sale reale de a concura în mod egal și de a beneficia de încrederea alegătorilor. Această ingerință constituie o vătămare directă și gravă a intereselor sale legitime ca și candidat, precum și a dreptului alegătorilor din întreaga țară de a face o alegere liberă și neinfluențată de autoritatea guvernamentală.

În opinia reclamantei, această vătămare a dreptului său a fost amplificată de modul de soluționare a contestației sale de către Comisia Electorală Centrală, care a declarat contestația inadmisibilă fără examinarea fondului cauzei. Prin această decizie, Comisia Electorală Centrală a încălcat dreptul la apărare și dreptul de a beneficia de o procedură efectivă de verificare a plângerii, consolidând efectul negativ al declarațiilor Prim- ministrului și împiedicând restabilirea egalității între concurenți în perioada electorală.

A menționat reclamanta că, contestația depusă la data de 08 septembrie 2025 nu a vizat contestarea deciziilor Consiliului Interinstituțional de Supervizare și nici examinarea conținutului acestora. Obiectul cererii a fost strict delimitat de constatarea implicării Prim- ministrului Dorin Recean, aflat concomitent în calitate de candidat electoral, în utilizarea resurselor administrative și a funcției sale oficiale în detrimentul unui contracandidat direct. Conținutul deciziilor a fost expus doar pentru a oferi context și claritate contestației.

Consideră reclamanta că, Comisia Electorală Centrală a interpretat eronat solicitările sale, autoritatea din oficiu, calificând contestația ca și cum 4 ar fi invocat o pretinsă defăimare și a reținut aplicabilitatea Legii nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare, or Vlah Irina, nu a invocat această lege, nu a solicitat constatarea defăimării și nu a cerut dezmințiri sau scuze publice. Contestația sa nu a avut ca obiect apărarea onoarei și demnității, ci exclusiv constatarea unei încălcări electorale prin utilizarea resurselor administrative.

Această interpretare a Comisiei Electorale Centrale denotă o depășire a competenței legale, prin schimbarea obiectului contestației și încadrarea ei formală într-un temei juridic neinvocat de reclamantă, fapt ce constituie o încălcare a dreptului de a formula liber obiectul cererii și a dreptului la apărare, garantat de Codul electoral.

Comisia Electorală Centrală avea obligația de a examina contestația prin prisma dispozițiilor Codului electoral, în special art. 70 alin. (6) privind interzicerea utilizării resurselor administrative de către candidați și de a constata dacă implicarea Prim-ministrului Dorin Recean, în calitate de candidat, a afectat principiile de egalitate și neutralitate a procesului electoral.

Prin refuzul formal și prin interpretarea arbitrară a contestației, Comisia Electorală Centrală s-a eschivat de la exercitarea atribuțiilor sale legale și a lipsit reclamanta de protecția efectivă a drepturilor electorale fundamentale.

Cu privire la calificarea eronată a mesajului drept non-agitație electorală, Comisia Electorală Centrală a, reținut că mesajul publicat de candidatul Dorin Recean pe pagina personală de Facebook nu întrunește caracteristicile noțiunii de „agitație electorală” prevăzute de art. 1 din Codul electoral nr. 325/2022. Această apreciere este vădit eronată, or potrivit art. 1 Cod electoral, „agitație electorală reprezintă apeluri, declarații, precum și acțiuni de difuzare a informației care au scopul de a-i determina pe alegători să își dea votul pentru unii sau pentru alți concurenți electorali sau pentru una dintre opțiunile la referendum.

Mesajul postat de Dorin Recean, în care afirmă că „luptă cu portavocele Kremlinului”, cade în mod direct sub incidența acestei definiții, fiind o declarație de natură electorală ce are ca scop să creeze o percepție negativă despre contracandidații săi și să mobilizeze electoratul în favoarea partidului din care face parte – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).

De asemenea, conținutul mesajului vizează în mod direct Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, în cadrul căruia își desfășoară activitatea ca și candidat, întrucât prin 5 etichetarea opoziției drept „portavoce a Kremlinului” se transmite un mesaj public menit să stigmatizeze și să discrediteze candidații Blocului, afectându-le șansele reale de a se manifesta în condiții de egalitate în campania electorală.

Astfel, atacul electoral al lui Dorin Recean, are o țintă concretă - reclamanta, ca și concurent electoral din opoziție, ceea ce dovedește că mesajul său constituie o formă de agitație electorală negativă împotriva Blocului Electoral „Patriotic” și a candidaților acestuia, fiind difuzat de către o persoană care deține concomitent funcția de Prim-ministru și calitatea de candidat electoral.

Cu privire la utilizarea funcției de demnitate publică și a resurselor administrative, invocarea calității oficiale de Prim-ministru în timpul campaniei electorale, concomitent cu poziționarea publică în favoarea partidului de guvernământ (Partidul Acțiune și Solidaritate) și împotriva contracandidaților, reprezintă o utilizare a resurselor administrative interzisă de Codul electoral.

Este adevărat că legea nu prevede suspendarea de drept a funcției de Prim-ministru pe perioada campaniei electorale, însă această derogare nu conferă titularului funcției libertatea de a folosi poziția oficială pentru a influența procesul electoral. Lipsa suspendării nu înseamnă lipsa obligației de neutralitate și echitate. Or, prin declarația publică din 05 septembrie 2025, Dorin Recean a folosit statutul său de Prim- ministru pentru a face agitație electorală în favoarea Partidului Acțiune și Solidaritate și împotriva altor candidați, ceea ce constituie o încălcare a art. 70 alin. (6) Cod electoral și a principiului neutralității funcțiilor publice în procesul electoral.

Comisia Electorală Centrală, în jurisprudența sa anterioară, a reținut constant că demnitarii publici și funcționarii de rang înalt trebuie să manifeste neutralitate absolută în campania electorală. Au fost mai multe cazuri în care Comisia Electorală Centrală a constatat încălcări atunci când primari, președinți de raioane sau chiar miniștri au folosit platforma funcției lor oficiale pentru a transmite mesaje cu tentă politică sau electorală.

Comisia Electorală Centrală a subliniat în repetate rânduri că nu contează dacă mesajul este difuzat printr-un canal oficial al instituției publice sau prin rețelele personale de socializare - atât timp cât demnitarul se află în exercițiul funcției și are statut de candidat, declarațiile sale trebuie analizate prin prisma interdicției de utilizare a resurselor administrative – art. 70 alin. (6) Cod electoral. 6

Prin hotărârea cu privire la contestația nr. CEC-10AP/11 din 4 septembrie 2025 a Partidului Politic Partidul Acțiune și Solidaritate nr. 3942 din 08 septembrie 2025, s-a constatat că ,,utilizarea abuzivă a resurselor administrative se produce inclusiv în preajma alegerilor și prin intermediul difuzării informației avantajoase ce ar putea influența preferințele alegătorilor utilizând resurse publice în acest sens, la care nu au acces alți potențiali concurenți electorali, ceea ce, îi pune pe candidați în condiții de inegalitate, contrar principiului de egalitate de șanse sau al tratamentului egal în procesul electoral stabilit de art. 50 lit. b) din Codul electoral nr. 325/2022.

Prin urmare, în opinia reclamantei rezultă o vădită contradicție de tratament inegal din partea Comisiei Electorale Centrale în cazul contestației depuse de Partidul Politic Partidul Acțiune și Solidaritate împotriva candidatului Ion Ceban, Comisia Electorală Centrală, examinând fondul sesizării, a constatat utilizarea resurselor administrative, a aplicat măsuri conform Codului electoral și a sesizat IGP pentru sancționarea contravențională, pe când în cazul contestației sale, în mod abuziv și contrar art. 91 alin. (5) Cod electoral, Comisia Electorală Centrală a emis o scrisoare de respingere, fără examinarea fondului și fără analiza circumstanțelor și probelor depuse.

A subliniat reclamanta că, există deja precedentul recunoscut de Comisia Electorală Centrală că: simpla folosire a autorității conferite de funcția publică pentru a transmite un mesaj politic constituie o formă de utilizare a resurselor administrative. Stigmatizarea adversarilor politici prin intermediul funcției publice contravine principiului egalității de șanse.

Astfel, situația actuală, în care Prim-ministrul Dorin Recean - aflat simultan în funcție și pe lista electorală a PAS - a transmis un mesaj cu caracter electoral, nu poate fi tratată diferit față de practica stabilită de Comisia Electorală Centrală.

În acest sens reclamanta a invocat că, potrivit jurisprudenței CEDO, declarațiile Prim-ministrului Dorin Recean (contracandidatul său), subsemnata, este etichetată ca „portavoce ale Kremlinului” – constituie o ingerință directă a autorităților statului în procesul electoral, afectând nu doar dreptul său de a fi ales, dar și dreptul cetățenilor de a-și exprima votul liber.

A menționat reclamanta că declarația domnului Dorin Recean nu a fost făcută într-un cadru privat sau strict în calitatea sa de candidat, ci în mod explicit din poziția oficială de Prim-ministru în exercițiu. Această circumstanță schimbă fundamental analiza juridică, întrucât mesajul electoral a fost rostit în contextul exercitării funcției de demnitate publică, 7 ceea ce echivalează cu o utilizare directă a resurselor administrative și a autorității guvernamentale în scop electoral.

Într-o societate democratică, diferența dintre un simplu candidat și un Prim-ministru aflat în exercițiu este decisivă, în timp ce un candidat poate emite declarații politice în nume propriu, un Prim-ministru, prin natura funcției sale, transmite mesaje instituționale care sunt percepute de public ca având girul întregului aparat guvernamental.

Astfel, reclamanta a susținut că, Comisia Electorală Centrală, prin declararea contestației inadmisibilă, a lipsit reclamanta de posibilitatea de a beneficia de un remediu efectiv împotriva încălcării comise de Prim- ministrul Dorin Recean. Această conduită constituie o încălcare a art. 17 Cod administrativ privind dreptul vătămat, a art. 20 din Constituția Republicii Moldova (dreptul la satisfacerea în mod efectiv a drepturilor și libertăților) și a art. 13 CEDO (dreptul la un recurs efectiv).

Mai mult, neexaminarea contestației în fond contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 la CEDO, care garantează dreptul la alegeri libere și impune statului obligația pozitivă de a asigura un proces electoral echitabil. Prin această omisiune, CEC nu doar că a afectat drepturile sale de candidat, dar a viciat și drepturile alegătorilor de a beneficia de un scrutin corect, bazat pe egalitatea șanselor între concurenți.

Instanța de fond a reținut că acțiunea înaintată de candidatul la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Vlah Irina este admisibilă și parțial întemeiată. 8

Curtea de Apel Centru a reținut că, Comisia Electorală Centrală prin răspunsul nr. CEC-8/8861 din 10 septembrie 2025, la contestația nr. CEC- 10AP/22 din 08 septembrie 2025 a candidatului la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Vlah Irina, a declarat contestația drept una inadmisibilă prin prisma prevederilor 93 alin. (2) lit. h) Codul electoral, motivând soluția: „Cu referire la contestația dumneavoastră, înregistrată la Comisie sub nr. CEC-1OAP/22 din 8 septembrie 2025, prin care invocați că prim-ministrul și candidatul la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic Partidul Acțiune și Solidaritate, domnul Dorin Recean, a utilizat resursele administrative și funcția sa de demnitate publică în scop electoral, vă comunicăm următoarele. Referitor la deciziile luate de către Consiliul Interinstituțional de Supervizare, Comisia Electorală Centrală nu deține competența de control al acestuia și nu poate interveni în activitatea sa. În ceea ce privește aspectele sesizate ca fiind acțiuni de defăimare, având în vedere natura acestora, menționăm că, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare, cauzele cu privire la defăimare se examinează în procedura contencioasă conform prevederilor prezentului capitol și ale Codului de procedură civilă, iar art. 15 alin. (1) din aceeași lege stabilește că persoana care se consideră defăimată poate solicita, prin cerere, autorului informației și/sau persoanei juridice care a răspândit-o rectificarea sau dezmințirea informației defăimătoare, acordarea dreptului la replică sau exprimarea scuzelor și compensarea prejudiciului cauzat. Comisia reține, în context, art. 98 alin. (4) din Codul electoral nr. 325/2022, conform căruia „Acțiunile ce țin de garantarea exercitării dreptului la libera exprimare, precum și a unui echilibru între asigurarea dreptului la libera exprimare, apărarea onoarei și demnității, reputației profesionale și vieții private și de familie, înaintate în perioada electorală se examinează de instanța de drept comun conform Legii nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare, în termenele prevăzute la art. 100.” Totodată, conținutul mesajului domnului Dorin Recean de pe pagina de Facebook în lumina art. 1 din Codul electoral nr. 325/2022 nu întrunește caracteristicile noțiunii de agitație electorală. Astfel, având în vedere normele legale mai sus citate, în circumstanțele menționate examinarea contestației ține de competența instanței de judecată în conformitate cu art.98 alin.(4) din Codul electoral nr. 325/2022, situația 9 în care, potrivit art. 93 alin. (2) lit. h) din Codul electoral nr. 325/2022, contestația se declară inadmisibilă. Conform art. 93 alin. (1 ) din Codul electoral nr. 325/2022, „organele electorale verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea contestației. Inadmisibilitatea se comunică părții vizate fără examinarea contestației în fond, conform procedurii stabilite de Comisia Electorală Centrală, prin act administrativ emis de președintele organului electoral.”

Curtea de Apel Centru, prin prisma prevederilor art. 118 din Codul administrativ și art. 1, art. 18, art. 27 alin. (1) lit. s), art. 54 alin. (6) lit. e), art. 70 alin. (6) și art. 93 din Codul electoral, a reținut că, autoritatea pârâtă la etapa emiterii răspunsului nr. CEC-8/8861 din 10 septembrie 2025 într-o manieră formală a apreciat caracterul inadmisibil al contestației Irinei Vlah, candidat electoral la alegerile în Parlamentul Republicii Moldova, tratând faptele reclamate ca fiind incidente Legii nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare, întrucât ultima potrivit contestației nu invocă primordial caracterul denigrator al informațiilor răspândite de către Prim-ministrul Republicii Moldova – Recean Dorin, ci anume folosirea resurselor administrative de către acesta, în calitatea sa de contracandidat – în ipostaza de șef al Guvernului, ce urmărește un scop electoral.

Curtea de Apel Centru a indicat că, este indubitabil faptul că deciziile Consiliului Interinstituțional de Supervizare, nu cad sub incidența controlului Comisiei Electorale Centrale, care nu deține atribuții de supraveghere al acestuia și nu poate interveni în activitatea sa, însă în acest sens Comisia Electorală Centrală, fiind autoritatea responsabilă de contracararea abuzurilor în perioada electorală nu a oferit o motivație coerentă răspunsului nr. CEC-8/8861 din 10 septembrie 2025 care să denote o analiză în modul corespunzător al conținutului mesajului răspândit de către Prim-ministrul Republicii Moldova sub aspectul de noțiune de agitație electorală și folosire al resurselor administrative.

Totodată, instanța de fond, a reiterat că, în răspunsul contestat, autoritatea emitentă nu a formulat o concluzie clară, întrucât răspunsul nr. CEC-8/8861 din 10 septembrie 2025 nu este motivat, iar autoritatea electorală nu a raportat faptele reclamate în contestație la cadrul legal aplicabil speței, deviind în mod esențial de la substanța acesteia, analizând- o prin prisma Legii nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare, ceea ce în mod semnificativ contravine cadrului legal aplicabil, dat fiind faptul că contestația de fapt are drept obiect raportarea unei pretinse încălcări electorale prin utilizarea resurselor administrative de către un concurent al scrutinului, însă la acest aspect Comisia Electorală Centrală a evitat să 10 argumenteze actul administrativ, or, în cazul în care autoritatea publică omite să își motiveze soluția, faptul respectiv poate trezi suspiciuni asupra realizării unei proceduri administrative arbitrare, dat fiind că după cum a fost specificat supra lipsa motivării complete condiționează legalitatea actului administrativ în temeiul dispozițiilor art. 118 Codul administrativ.

Respectiv, motivarea actului administrativ emis asupra unei contestații în care se raportează o încălcare electorală nu se poate rezuma la aprecierea formală a subiectului abordat și devierea considerabilă de la esența faptelor reclamate, or la caz Comisia Electorală Centrală a stabilit că prin cererea adresată candidatul la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Vlah Irina pretinde apărarea imaginii și reputației profesionale, însă fără a se expune asupra celorlalte argumente ale acesteia.

Completul judiciar a concluzionat că, la caz este cert că, potrivit contestației se pretinde că mesajul difuzat vizează un concurent electoral – Vlah Irina, un actor politic vizibil, participant la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, iar autorul mesajului transmis fiind Prim-ministrul Republicii Moldova, Recean Dorin – candidat electoral în cadrul scrutinului din 28 septembrie 2025, iar autoritatea electorală a ignorat acest argument al contestatorului și nu a oferit un răspuns adecvat asupra pretențiilor respective, prin care se pretinde anume caracterul electoral al mesajului răspândit, reieșind din impactul electoral sporit al Prim-ministrului, în virtutea statutului ultimului.

Curtea de Apel Centru a concluzionat că la caz, în situația în care a fost reclamată folosirea resurselor administrative în scop electoral prin contestația nr. CEC-10AP/22 din 08.09.2025, aceste argumente nici nu au fost supuse verificării, deși ține anume de competența Comisiei Electorale Centrale examinarea acestora și oferirea răspunsurilor asupra tuturor pretențiilor contestatorului, fapt ce nu a fost respectat.

În motivarea recursului Comisia Electorală Centrală a susținut că Curtea de Apel Centru a menționat faptul că Comisia Electorală Centrală a aplicat eronat normele de drept, în particular cele ce vizează competența autorității electorale și nu s-a expus practic asupra substanței contestației, fapt ce a generat în principiu depunerea prezentei acțiuni în contencios administrativ, ceea ce demonstrează că răspunsul Comisiei Electorale Centrale nr. CEC- 8/8861 din 10.09.2025 este neîntemeiat juridic și lipsit de fundamentare, având un caracter formal, deoarece, instanța de apel nu a reținut faptul că reprezentantul Comisiei Electorale Centrale, avocatul Elic Dlujanschi, în ședința de judecată s-a pronunțat asupra substanței contestației.

Mai mult, reprezentantul Comisiei Electorale Centrale în ședință a invocat faptul că, la ședința Consiliului Interinstituțional de Supervizare, prim-ministrul Dorin Recean era obligat să participe în executarea obligațiunilor funcției de demnitate publică. Declarația completă a domnului Dorin Recean este una în explicarea deciziilor luate de către Consiliul Interinstituțional de Supervizare, fiind decizii colegiale. Or, declarațiile complete ale prim-ministrului Dorin Recean și participarea sa la ședința Consiliului Interinstituțional de Supervizare nu pot fi calificate drept agitație electorală și, mai mult, exclud presupunerea că ar fi fost utilizate resurse administrative de către Prim-ministrul Dorin Recean în procesul electoral.

Respectiv, motivarea necesară, dacă ar fi fost omisă, a fost recuperată ulterior de către autoritatea publică în cadrul examinării cauzei.

Comisia Electorală Centrală a evidențiat că concluzia instanței accentuează că nici la etapa judecării cauzei, autoritatea pârâtă nu a acoperit viciul motivării actului administrativ, întrucât nu a răspuns la întrebarea de bază din contestație cu privire la pretinsa utilizare a resurselor administrative și o agitație electorală indirectă de către un concurent electoral, fapt ce duce inevitabil la anularea actului administrativ contestat - răspunsul Comisiei Electorale Centrale nr. CEC-8/8861 din 10 septembrie 2025.

În opinia autorității publice recurente, concluzia formulată a dus la emiterea unei hotărâri arbitrare, ce se bazează în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a circumstanțelor cauzei.

Prin referința depusă în data de 19 septembrie 2025, ora 14:18, prin intermediul poștei electronice, candidatul la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Vlah Irina, a solicitat declararea recursului Comisiei Electorale Centrale inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral: „În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral: „În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.” 66. 74. Art. 193 alin. (3) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători.” 13

Art. 2451 din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Comisia Electorală Centrală, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Comisia Electorală Centrală, în susținerea recursului a indicat temeiul de admisibilitate prevăzute la art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ.

Referitor la temeiul indicat, Completul de judecată reține că, articolul 2451 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ se referă la emiterea unei hotărârii sau decizii arbitrare sau care se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie hotărârile 15 pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis.

Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de Comisia Electorală Centrală, conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.

Criticile recurentei, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia. 80. Or, argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul administrativ. 81. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. 16

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de 17 fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Comisia Electorală Centrală. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 18