3ra-646/25 — contestarea actului administrativ

În data de 27 august 2025, ora 17:01, prin intermediul poștei electronice, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a depus la Curtea de Apel Centru, acțiune împotriva Comisiei Electorale Centrale, solicitând: -anularea parțială a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3852 din 24 august 2025, și anume a punctului 1 referitor la numărul de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului; -obligarea Comisiei Electorale Centrale de a emite o nouă hotărâre prin care să dispună constituirea unui număr de 30 de secții de votare, în vederea asigurării accesului efectiv la vot al alegătorilor din localitățile respective, în cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.

Din conținutul cererii de chemare în judecată rezultă că în susținerea solicitărilor privind ilegalitatea actului administrativ reclamantul, a indicat că, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3852 din 24 august 2025 cu privire la organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului în cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, s-a hotărât: „1. Se organizează secțiile de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, conform anexei. 2. Consiliul electoral al circumscripției electorale pentru localitățile din stânga Nistrului nr. 37 va constitui secțiile de votare și birourile electorale ale acestora conform termenelor prevăzute în Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3601/2025.

Ministerul Afacerilor Interne, în baza atribuțiilor ce îi revin conform prevederilor Codului electoral nr. 325/2022, va întreprinde măsurile necesare pentru menținerea ordinii publice în localitățile unde își au sediul secțiile de votare prevăzute în anexă.

În scopul asigurării securității procesului de votare în secțiile de votare din localitățile aflate în Zona de Securitate, Comisia Electorală Centrală face apel către observatorii naționali, observatorii internaționali și Delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control în vederea monitorizării desfășurării pașnice a procesului electoral la aceste secții de votare”. 1 3. Reclamantul a menționat că prin hotărârea nr. 3819/2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 104 candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. 4. Astfel, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei este îndreptățit în mod expres de lege să conteste în instanța competentă hotărârile, acțiunile sau inacțiunile Comisiei Electorale Centrale care afectează exercitarea în condiții egale și legale a dreptului la alegeri libere și corecte.

Reclamantul a comunicat că la 27 august 2025, a depus o contestație la Comisia Electorală Centrală cu privire la modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3852 din 24 august 2025, la punctul 1, referitor la numărul de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, prin emiterea unei noi hotărâri care să dispună constituirea unui număr de 30 de secții de votare, în vederea asigurării accesului efectiv la vot al alegătorilor din aceste localități, în cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.

Consideră reclamantul că hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3852 din 24 august 2025 este neîntemeiată, în partea ce ține de numărul secțiilor de votare conform anexei nr. 1 la hotărâre, și contravine normelor imperative ale Codului electoral.

Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei invocă că Comisia Electorală Centrală a interpretat arbitrar prevederile art. 40 alin. (2) Cod electoral, pentru că norma stipulează expres că la constituirea secțiilor de votare se iau în considerare datele din Registrul de stat al alegătorilor raportate la dinamica participării la ultimele 3 scrutine.

Astfel, reclamantul a notat că Comisia Electorală Centrală nu are o marjă discreționară absolută de a alege între mai multe „scenarii” (turul I sau turul II), ci este obligată să aplice criteriul legal unic: dinamica participării reale și obiective.

În viziunea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a crea două scenarii artificiale și a selecta „varianta pozitivă” încalcă principiul interpretării restrictive a normelor ce limitează drepturi electorale (dreptul de vot fiind un drept fundamental). Confuzia între turul I și turul II de scrutin - prevederea legală imperativă nu distinge între tururi, ci se referă la „ultimele 3 scrutine” ca un tot întreg. Introducerea unei separări artificiale între turul I și turul II constituie o adăugare la lege.

Reclamantul a învederat că jurisprudența Curții Constituționale a Republicii Moldova (hotărârea nr. 29 din 2019) stabilește că organele electorale nu pot 2 modifica sau substitui prin interpretare conținutul normei legale. Alegătorii și concurenții electorali trebuie să știe din timp criteriile obiective după care se constituie secțiile de votare.

Astfel, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei consideră că Comisia Electorală Centrală, prin inventarea a două „scenarii” și prin selectarea arbitrară a unuia, creează incertitudine juridică și lipsă de previzibilitate. Aceasta contravine art. 1 alin. (3) din Constituție (statul de drept, securitatea juridică).

A precizat că reducerea artificială a numărului de secții la 12 (din calculul lor) nu reprezintă o aplicare în favoarea alegătorilor, ci o restrângere față de necesitatea reală demonstrată de datele din Registru.

În continuare, partea reclamantă a afirmat că Comisia Electorală Centrală a utilizat un raport strict matematic (278777/23264 sau 278777/28954), dar nu există o bază legală expresă pentru această formulă. Codul electoral nu prevede împărțirea numărului total de alegători la „prezența medie” ca metodă obligatorie de calcul. Metoda este una inventată de Comisia Electorală Centrală și, prin urmare, depășește misiunea conferită de art. 18 Cod electoral.

Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a remarcat că creșterea participării nu poate fi interpretată ca indiciu de fraudă în sine: datele statistice arătate de Comisia Electorală Centrală (creștere de 39% sau 54% în anumite secții) pot fi explicate prin factori socio-politici (mobilizare mai mare, competiția electorală intensă, context geopolitic sensibil), iar nu automat prin corupere.

În viziunea reclamantului, în lipsa unor hotărâri judecătorești definitive care să constate fraude masive, Comisia Electorală Centrală nu poate limita exercitarea dreptului de vot prin reducerea artificială a secțiilor.

La fel, partea reclamantă arată că alegătorii din stânga Nistrului au beneficiat, la scrutinul precedent, de 30 de secții de votare. O reducere drastică (la 10-12 secții) în absența unei justificări obiective și legale, produce incertitudine și restrângere disproporționată a accesului la vot, ceea ce contravine art. 38 Constituție și art. 3 din Protocolul nr. 1 CEDO.

Totodată, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a susținut că Comisia Electorală Centrală a depășit cadrul legal al art. 40 alin. (2) Cod electoral, substituind criteriile obiective (statistice) cu evaluări subiective privind riscuri de fraudă, care nu pot fi luate în calcul la etapa constituirii secțiilor. Astfel, la etapa constituirii secțiilor de votare, nu poate fi aplicată preventiv ca temei legal pentru limitarea numărului secțiilor, întrucât nu există hotărâri definitive privind fraude în viitor, iar invocarea riscurilor presupuse 3 este arbitrară. În lipsa unor fraude constatate înainte de scrutin, aplicarea măsurilor restrictive este nelegală și disproporționată.

În aceiași ordine de idei, partea reclamantă a evidențiat că invocarea măsurilor pozitive din 2024 și refuzul aplicării lor în 2025 este arbitrară, or Legea nr. 121/2012 din 25 mai 2012, cu privire la asigurarea egalității, prevede că măsurile speciale provizorii se adoptă pentru a preveni sau compensa dezavantajele legate de criterii protejate, inclusiv accesul la vot.

Prin urmare, a apreciat că refuzul de aplicare a acestor măsuri, pe motivul prevenirii fraudelor electorale, nu are suport legal direct, deoarece prevenirea fraudei trebuie realizată prin mecanisme specifice (control, observatori, monitorizare), nu prin reducerea dreptului la vot al alegătorilor.

Sprijinul opiniilor entităților de securitate nu pot înlocui normele legale. Art. 27, art. 32, art. 40 și art. 108 Cod electoral stabilesc criteriile obiective pentru constituirea secțiilor: numărul alegătorilor, fluxul, accesul fizic și condițiile tehnice. Opiniile entităților de securitate pot fi luate în considerare, dar nu pot substitui sau modifica criteriile legale, iar restrângerea dreptului la vot nu poate fi fundamentată doar pe aprecieri discreționare.

În opinia părții reclamante, chiar luând în considerare preocupările de securitate, numărul propus de 12 secții nu respectă normele legale și nu asigură accesul efectiv la vot. Astfel, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3852 din 24 august 2025 o consideră neîntemeiată în pct. 1 în parte ce ține de stabilirea numărului de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, deoarece refuzul aplicării măsurilor pozitive prevăzute de Legea nr. 121/2012 limitează accesul la vot al alegătorilor din localitățile din stânga Nistrului, contrar principiului constituțional al alegerilor libere și corecte.

Limitarea numărului de secții de votare nu respectă principiul proporționalității și nu constituie o măsură adecvată de prevenire a fraudei electorale, existând alternative legale și procedurale pentru a asigura corectitudinea scrutinului.

Dreptul alegătorilor la exercitarea votului în condiții egale și accesibile este afectat, ceea ce conferă Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei calitatea de a contesta hotărârea.

Instanța de fond a reținut că acțiunea înaintată de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, este admisibilă dar neîntemeiată, deoarece Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a contestat activitatea administrativă a Comisiei Electorale Centrale și anume punctul 1 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3852 din 24 august 2025 prin care: „s-au organizat secțiile de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, conform anexei”.

Referitor la fondul acțiunii, Curtea de Apel Centru, a reținut în temeiul art. 28 alin. (1), art. 34, art. 40 din Codul electoral și Regulamentul privind constituirea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2544/2024, că acțiunea înaintată de către Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei este neîntemeiată.

În acest sens a constatat că, prin adresarea nr. CEC-8/7648 din 7 mai 2025, Comisia Electorală Centrală a solicitat Serviciului de Informații și Securitate, Biroului politici de reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat, Inspectoratului General al Poliției, Ministerului Afacerilor Interne și Consiliului Suprem de Securitate să desemneze câte un reprezentant din partea instituției pentru a fi inclus în grupul de lucru interinstituțional creat pentru coordonarea și realizarea acțiunilor necesare organizării secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

La 26 mai 2025, a fost constituit Grupul de lucru interinstituțional pentru asigurarea desfășurării alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 în secțiile de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului și a fost aprobat Planul de acțiuni în vederea realizării activităților de organizare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului.

Prima ședință a grupului de lucru a avut loc în data de 24 iulie 2025, în cadrul căreia: a fost constatată o dinamică în scădere a participării alegătorilor în secțiile de votare distincte la ultimele trei scrutine naționale.

Prin demersul nr. CEC-8/8172 din 26 iulie 2025, Comisia Electorală Centrală a solicitat autorităților publice locale din cele 20 de localități vizate să își prezinte punctul de vedere asupra aspectelor formulate de grupul de lucru.

Prin demersul nr. CEC-8/8179 din 27 iulie 2025, Comisia Electorală Centrală s-a adresat președinților celor 10 raioane limitrofe râului Nistru (raioanele 5 Soroca, Florești, Șoldănești, Rezina, Orhei, Criuleni, Dubăsari, Anenii Noi, Căușeni și Ștefan Vodă), solicitându-le să informeze Comisia dacă de la ultima informație prezentată pentru alegerile prezidențiale din 2024 au intervenit schimbări în ceea ce privește căile de acces și comunicare între ambele maluri ale Nistrului.

La 1 august 2025, Comisia Electorală Centrală a sistematizat informația privind numărul de alegători din Registrul de stat al alegătorilor. Conform acestor date, numărul de alegători din localitățile din stânga Nistrului constituie 278 777.

Prin demersul nr. CEC-8/8250 din 5 august 2025, Comisia Electorală Centrală a solicitat Biroului politici de reintegrare și Inspectoratului General al Poliției prezentarea propunerilor privind organizarea pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului a secțiilor de votare distincte, cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicția constituțională a autorităților administrației publice centrale.

Conform răspunsurilor la demersul nr. CEC-8/8250 din 5 august 2025, înregistrate la Comisie sub nr. CEC-7/21512 și nr. CEC-7/21522 din 8 august 2025, Biroul politici de reintegrare a informat și a recomandat următoarele: 1) în procesul de stabilire a listei preliminare a secțiilor de votare, inclusiv în ceea ce privește locația și numărul acestora, este oportun să fie luată drept punct de reper practica organizării și desfășurării alegerilor prezidențiale din data de 20 octombrie 2024; 2) secțiile de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului urmează a fi organizate în localitățile aflate sub controlul autorităților Republicii Moldova, din considerentul posibilității asigurării măsurilor necesare de securitate și de menținere a ordinii publice; 3) identificarea și agrearea căilor de acces spre secțiile de votare urmează a fi precizată cu autoritățile administrației publice locale, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul de Informații și Securitate; 4) în perimetrul Zonei de Securitate activitățile urmează a fi consultate și coordonate și cu delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control, responsabilă de acest segment.

Potrivit răspunsului înregistrat la Comisie sub nr. CEC-7/21523 din 8 august 2025, Inspectoratul General al Poliției a propus constituirea secțiilor de votare doar în localitățile amplasate în perimetrul Zonei de Securitate și aflate sub controlul statului, ceea ce va oferi posibilitatea asigurării măsurilor de ordine publică în procesul electoral. Locația acestor secții de votare urmează să se stabilească prin coordonare cu autoritățile publice locale.

Prin demersul nr. CEC-8/8371 din 13 august 2025, în urma informațiilor prezentate de autoritățile publice locale din localitățile vizate, Comisia Electorală Centrală a trimis pentru coordonare Biroului politici de reintegrare, Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției și Serviciului de Informații și 6 Securitate lista prealabilă cu localitățile în care Comisia Electorală Centrală intenționează să organizeze 19 secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, cu solicitarea să prezinte propunerile ce vizează numărul și localitățile preliminare ale secțiilor de votare.

Prin răspunsul la demersul nr. CEC-8/8371 din 13 august 2025, înregistrat la Comisia Electorală Centrală, nr. CEC-7/21753 din 15 august 2025, Biroul politici de reintegrare a menționat că, având în vedere involuțiile din Zona de Securitate și regiunea transnistreană, dar și încercările tot mai vizibile ale unor factori externi de a utiliza regiunea în scopul destabilizării Republicii Moldova, recomandă să se țină cont de următoarele: 1) să se acorde o atenție mult mai mare decât în trecut asupra riscurilor de securitate, ordine publică și destabilizare, inclusiv în ziua exprimării voturilor; 2) acțiunile din scrutinele precedente pe teritoriul regiunii transnistrene au demonstrat faptul existenței riscurilor majore cauzate de imposibilitatea combaterii tentativelor de corupere electorală și de transport organizat al alegătorilor; 3) au fost semnalate cazuri cu elemente de influențare a deciziei în favoarea unui anumit concurent electoral; 4) numărul secțiilor de votare trebuie să fie determinat de analiza riscurilor realizată de instituțiile responsabile și capacitatea lor de a asigura integritatea și securitatea votului, dar și ordinea publică în ziua votului, în mod special.

Prin răspunsul la demersul nr. CEC-8/8371 din 13 august 2025, înregistrat la Comisie sub nr. CEC-7/21870 din 18 august 2025, Inspectoratul General al Poliției în urma analizelor recente a propus organizarea a 9 secții pentru alegătorii din stânga Nistrului și a informat Comisia despre riscurile legate de procesul electoral.

Totodată, instanța de fond a reținut că, în corespundere cu prevederile art. 40 alin. (2) din Codul electoral, la constituirea secțiilor pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului secții de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicția constituțională a autorităților administrației publice centrale, Comisia Electorală Centrală a luat în considerare următoarele aspecte: datele din Registrul de stat al alegătorilor raportate la dinamica participării alegătorilor în ultimele 3 scrutine, informațiile și propunerile entităților responsabile de realizarea politicii de reintegrare și securitate, care, au ținut cont de organizarea administrativ- teritorială, de specificul căilor de acces și comunicare, de asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral și la organele electorale respective.

Astfel, Curtea de Apel Centru a respins ca nefondat argumentul reclamantului, precum că Comisia Electorală Centrală a utilizat un raport strict matematic (278777/23264 sau 278777/28954), însă nu există o bază legală expresă pentru această formulă, or, la emiterea hotărârii contestate, Comisia Electorală Centrală a respectat exigențele impuse de art. 40 din Codul electoral. 7

Din hotărârea contestată rezultă că, Comisia Electorală Centrală a analizat prezența medie maximă la ultimele trei alegeri, care a fost de 28 954 de alegători (o cifră comparabilă cu prezența la vot de la alegerile parlamentare din 2021, când au participat 28 791 de alegători). Această cifră a fost raportată la cifra maximă de 3000 de alegători pentru care se deschide o secție de votare, constatând că această cifră de alegători poate fi deservită de 10 secții de votare, cu atât mai mult acest flux poate fi gestionat de 12 secții de votare propus a fi constituite.

Având în vedere mecanismul legal de organizare și constituire a secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, opiniile entităților publice responsabile de domeniile de reintegrare, securitate și ordine publică, în temeiul art. 27, art. 32, art. 40 alin. (1) și (2) și art. 108 din Codul electoral și în conformitate cu Regulamentul privind constituirea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2544/2024, pct. 13 din Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3601/2025, Comisia Electorală Centrală, a dispus: organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, conform anexei-12 secții de votare.

În aceste circumstanțe instanța de fond a constatat temeinicia hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3852 din 24 august 2025 cu privire la organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului în cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, și anume a punctului 1 referitor la numărul de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, având în vedere că Comisia Electorală Centrală a respectat prevederile art. 40 din Codul Electoral, nefiind stabilite careva încălcării legale.

Instanța de fond a menționat că, la caz nu pot fi reținute ca întemeiate argumentele reclamantului cu privire la anularea parțială a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3852 din 24 august 2025, și anume a punctului 1 referitor la numărul de secții de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, deoarece sunt lipsite de substanță juridică obiectivă.

Curtea de Apel Centru a evidențiat că, de către autoritatea publică pârâtă a fost respectată procedura de emitere a actului administrativ, actul este emis de către un organ competent și în corespundere cu normele legii materiale aplicabile speței. Instanța nu a constatat admiterea a cărorva abateri de lege la emiterea actului administrativ, legalitatea acestuia nefiind pusă la îndoială de către instanța de judecată. 8

În motivarea recursului, recurentul, a reiterat circumstanțele de fapt și de drept invocate în cererea de chemare în judecată, totodată a indicat că Curtea de Apel a respins contestația, acceptând necondiționat poziția intimatului, fără a aprecia probele care sunt în dosarul administrativ și fără a examina criticile formulate, ceea ce echivalează cu o încălcare a obligației de a oferi un raționament juridic clar și convingător, conform jurisprudenței constante a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, și aplicând eronat prevederile imperative ale legii.

Totodată a indicat că, conform proiectului de hotărâre anexat la dosarul administrativ (f.d. 56),este prevăzută constituirea a 19 secții de votare. Cu toate acestea, Comisia Electorală Centrală, fără a prezenta o motivare explicită sau temei juridic corespunzător, redus numărul secțiilor de votare la doar 12.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: 9 „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral: „În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral: „În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art. 176 din Codul electoral: „Alegerile sunt declarate nule dacă în cadrul operațiunilor electorale au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influențat rezultatele votării și atribuirea mandatelor. Hotărârea cu privire la declararea alegerilor nule se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza hotărârilor consiliilor electorale de circumscripție respective.”

Art. 193 alin. (3) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

Art. 2451 din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea 10 recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe 11 care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, în susținerea recursului a indicat temeiul de admisibilitate prevăzute la art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ.

Referitor la temeiul menționat, Completul de judecată relevă că noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis.

Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima 12 și Viitorul Moldovei, conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.

Criticile recurentului, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia.

Or, argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în 13 concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârea CtEDO Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 14