3ra-725/25 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

La data de 2 octombrie 2025, Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” a depus cerere de chemare în judecată (contestație în materie electorală) împotriva Comisiei Electorale Centrale, solicitând: ⎯ anularea scrisorii nr. CEC-8/9258 din 1 octombrie 2025, emisă de președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman; ⎯ obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze, în ședință, contestațiile nr. CEC-7/23741 și CEC-7/23745 din 28 septembrie 2025, depuse de același bloc electoral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, la 28 septembrie 2025, Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” a înaintat două sesizări și contestații (nr. CEC-7/23741 și CEC- 7/23745) referitoare la presupuse încălcări ale legislației electorale comise de către Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și de către concurentul electoral Dorin Recean. Potrivit reclamantului, aceste acțiuni ar constitui forme de agitație electorală interzisă în ziua scrutinului, precum și utilizare a resurselor administrative în campania electorală.

Prin scrisoarea contestată, Comisia Electorală Centrală a dispus remiterea sesizărilor și contestațiilor către Inspectoratul General al Poliției pentru verificarea eventualelor elemente constitutive ale unei contravenții, întemeindu-se exclusiv pe dispozițiile art. 52 alin. (1) din Codul administrativ, fără a proceda la examinarea fondului acuzațiilor privind încălcarea Codului electoral și a competențelor proprii ale Comisiei.

Contestatarul susține că prin emiterea scrisorii nr. CEC-8/9258 a fost încălcată competența legală a Comisiei Electorale Centrale, cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 27 din Codul electoral. Potrivit acestor prevederi, Comisia Electorală Centrală are atribuții exclusive de a supraveghea respectarea legislației electorale, precum și de a examina cererile 1 și contestațiile în materie electorală, prin adoptarea unor hotărâri executorii asupra acestora.

De asemenea, contestatarul subliniază că sesizările depuse vizau nu doar aplicarea sancțiunilor contravenționale, ci și constatarea caracterului de agitație electorală al unor acțiuni și discursuri publice, aspecte care intră în mod expres în sfera de competență a Comisiei Electorale Centrale.

În drept, contestatarul face trimitere la art. 224 și art. 225 din Codul administrativ, care delimitează competența instanței de judecată în materia contenciosului administrativ, stabilind că instanța verifică legalitatea actelor administrative și modul de exercitare a dreptului discreționar al autorităților publice, fără a se putea pronunța asupra oportunității acestora.

Totodată, se invocă lipsa unei motivări adecvate a scrisorii nr. CEC- 8/9258, întrucât actul contestat nu conține considerentele de fapt și de drept care să justifice refuzul examinării în fond a contestațiilor. Această omisiune contravine cerințelor prevăzute de art. 118 din Codul administrativ, care impune obligația autorității publice de a motiva complet actul administrativ individual, cu indicarea temeiurilor juridice și a raționamentului care a stat la baza emiterii acestuia.

În motivarea recursului Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” a menționat că Comisia Electorală Centrală avea obligația legală să examineze pe fond sesizările/contestațiile (art. 18 și art. 27 din Codul electoral), inclusiv să constate dacă faptele semnalate constituie agitație electorală, nu doar să le retransmită către Inspectoratul General al Poliției.

Obiectul demersurilor nu a vizat sancționarea contravențională, ci constatarea caracterului agitațional al unor acțiuni și discursuri publice, prin urmare, competența primară aparține Comisiei Electorale Centrale ca autoritate specializată, care trebuie să se pronunțe prin hotărâre executorie.

Instanța de fond a aplicat eronat regimul general al petițiilor (art. 57 și art. 74 din Codul administrativ) și a validat greșit remiterea automată la Inspectoratul General al Poliției, fără a verifica dacă Comisia Electorală Centrală și-a exercitat atribuțiile electorale proprii (examinare în ședință și constatare pe fond).

În opinia recurentului hotărârea primei instanțe este „arbitrară” în sensul art. 2451 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, deoarece se bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor și a conținutului contestațiilor (calificate exclusiv prin prisma contravențională).

Comisia Electorală Centrală a exercitat discreționar atribuțiile în mod neuniform și selectiv: o contestație analogă (nr. CEC-10AP/91) a fost examinată în fond și a generat Hotărârea CEC nr. 4140 din 3 octombrie 2025, în timp ce contestațiile recurentei au fost doar redirecționate — ceea ce relevă un tratament diferențiat contrar principiului egalității și interdicției arbitrarului (art. 6 din Codul administrativ – limitele dreptului discreționar).

A fost încălcat dreptul la un proces echitabil sub aspectul motivării: instanța nu a răspuns efectiv argumentelor decisive ale reclamantului, contrar exigențelor CEDO privind motivarea hotărârilor și dreptul de a fi auzit (jurisprudența citată în recurs).

Remiterea către IGP în temeiul art. 52 alin. (1) din Codul administrativ, fără examinare în ședință și fără analiză pe fond a normelor electorale, încalcă competența exclusivă a Comisiei Electorale Centrale de a verifica respectarea legislației electorale și de a adopta hotărâri executorii asupra contestațiilor.

Comisia Electorală Centrală a indicat că motivele invocate de recurent nu se încadrează în temeiurile limitative din art. 2451 alin. (1) lit. a)–f) din Codul administrativ, astfel încât operează art. 246 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ, recursul exprimă doar dezacordul cu soluția, fără a indica interpretări contrare ale legii, erori de drept material/procesual, arbitrar ori apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

Art. 245 Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral: „În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral: „În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art. 2451 din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la 4 alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 193 alin. (3) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

Art. 247 din Codul administrativ: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

Art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ: „În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia.

Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ: „În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.”

Art. 57 din Codul administrativ: „Activitatea administrativă se realizează numai de autoritatea publică competentă și în limitele competenței legale. În cazul în care există riscul de amînare a efectuării unui act/operațiuni urgente, orice autoritate publică este competentă să ia măsurile urgente dacă evenimentul care impune măsura s-a produs în aria sa de competență teritorială, chiar dacă acea autoritate publică nu are competența materială. Autoritatea publică competentă material este informată în cel mult 3 zile, dată de la care competența de urgență încetează de drept.”

Art. 74 din Codul administrativ: „Dacă petiția ține de competența altei autorități publice, originalul petiției se expediază autorității publice competente în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării petiției, fapt despre care petiționarul este informat.”

Art. 18 din Codul electoral: „Misiunea Comisiei Electorale Centrale este crearea condițiilor optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.”

Art. 27 din Codul electoral: „În perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuții: 5 a) supraveghează executarea prevederilor prezentului cod și ale altor acte normative care conțin dispoziții referitoare la desfășurarea alegerilor; b) aprobă programul calendaristic al acțiunilor electorale și supraveghează executarea în termenele stabilite a măsurilor și a acțiunilor prevăzute de acesta; c) coordonează activitatea tuturor organelor electorale în vederea organizării și desfășurării alegerilor în condițiile prezentului cod; d) constituie circumscripțiile electorale și consiliile electorale de circumscripție, supraveghează activitatea organelor electorale ierarhic inferioare; e) emite hotărâri privind activitatea organelor electorale, procedurile electorale, modul de organizare și desfășurare a alegerilor și aspectele tehnico- administrative; f) decide degrevarea și/sau convocarea membrilor consiliilor electorale, aprobă statele de personal și determină numărul funcționarilor electorali ai consiliilor și birourilor electorale care pot fi degrevați/convocați, inclusiv termenul pentru care sunt degrevați/convocați; g) în baza datelor prezentate de Agenția Servicii Publice, publică lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri; h) aduce la cunoștința publică numărul de consilieri, în funcție de numărul de locuitori ai unității administrativ-teritoriale la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, conform datelor din Registrul de stat al populației prezentate de Agenția Servicii Publice; i) asigură întocmirea și verificarea listelor electorale, colaborând în acest scop cu autoritățile administrației publice centrale și locale, cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, cu misiunile diplomatice și oficiile consulare; j) distribuie mijloacele financiare prevăzute pentru desfășurarea alegerilor și coordonează procesul de asigurare tehnico-materială a alegerilor; k) stabilește tirajul și modelul buletinelor de vot, al documentelor, al formularelor și al altor acte ce țin de desfășurarea alegerilor, precum și modelul ștampilelor utilizate de organele electorale, inclusiv parametrii tehnici și/sau standardele aferente echipamentului electoral; l) elaborează documente privind optimizarea și uniformizarea aplicării procedurilor electorale ce țin de organizarea, amenajarea și dotarea localurilor secțiilor de votare cu echipamente și utilaje necesare desfășurării în bune condiții a procesului de votare; m) examinează comunicările autorităților publice în probleme ce țin de organizarea și desfășurarea alegerilor; n) soluționează chestiuni privind modul de participare la alegeri a cetățenilor care în ziua votării se află în afara țării; o) monitorizează respectarea principiului egalității de gen în cadrul procesului electoral; p) conlucrează cu mass-media și asociațiile obștești în vederea organizării evenimentelor de educație electorală și civică a alegătorilor și de informare privind desfășurarea procesului electoral; q) oferă alegătorilor informații electorale prin intermediul instituțiilor mass-media și oricând la cerere; r) organizează consultări prealabile cu partidele politice, blocurile electorale, precum și cu reprezentanții instituțiilor mass-media și asigură semnarea de către aceștia, până la începerea campaniei electorale, a Codului de conduită; s) examinează cererile și contestațiile în condițiile prezentului cod și ale Codului administrativ, adoptă hotărâri executorii pe marginea lor; t) asigură efectuarea celui de-al doilea tur de scrutin, a votării repetate, a alegerilor anticipate, noi și parțiale, în condițiile prezentului cod; 6 u) sistematizează informațiile privind prezentarea alegătorilor la votare, face totalurile preliminare ale alegerilor și aduce la cunoștința publică rezultatele finale; v) face bilanțul alegerilor pe țară și, după caz, prezintă Curții Constituționale raportul cu privire la rezultatele alegerilor.”

Art. 93 din Codul electoral: „Organele electorale verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea contestației. Inadmisibilitatea se comunică părții vizate fără examinarea contestației în fond, conform procedurii stabilite de Comisia Electorală Centrală, prin act administrativ emis de președintele organului electoral.”

Art. 52 alin. (1) din Codul contravențional: „Efectuarea agitației electorale în ziua votării sau în ziua precedentă zilei votării, precum și în perioada electorală, până la începerea campaniei electorale, se sancționează cu amendă de la 40 la 60 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 la 150 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.”

Art. 385 alin. (1) și (2) din Codul contravențional: „Agentul constatator este reprezentantul autorității publice care soluționează, în limitele competenței sale, cauza contravențională în modul prevăzut de prezentul cod. Este desemnat ca agent constatator funcționarul din autoritățile indicate la art. 400–42312, împuternicit cu atribuții de constatare a contravenției și/sau de sancționare.”

Art. 400 alin. (1) și (2) din Codul contravențional: „Contravențiile prevăzute la […] art. 52 […] se constată și se examinează de către politie. Sunt în drept să examineze cauze contravenționale și să aplice sancțiuni în limitele competenței funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care exercită atribuțiile poliției și sunt împuterniciți cu asemenea atribuții conform fișei postului. Nomenclatorul funcțiilor și al competențelor de examinare a cauzelor contravenționale și de aplicare a sancțiunilor se aprobă prin ordinul ministrului afacerilor interne.”

Prin sesizarea CEC-7/23741, Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” a solicitat: - constatarea caracterului agitațional al postării publicate de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, menționate în prezenta sesizare; - constatarea efectuării agitației electorale în ziua alegerilor, din 28 septembrie 2025, de către Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în favoarea concurentului electoral Partidul Acțiune și Solidaritate.

Prin contestația CEC-7/23745 s-a solicitat: - constatarea caracterului agitațional al postării publicate de Prim-ministrul, Dorin Recean, menționate în prezenta sesizare; - constatarea efectuării agitației electorale în ziua alegerilor, din 28 septembrie 2025, de către Prim-ministrul, Dorin Recean, în favoarea concurentului electoral Partidul Acțiune și Solidaritate; - constatarea utilizării de către concurentul electoral PAS și a candidatului la funcția de deputat, Dorin Recean, a resurselor administrative, în maniera expusă în prezenta contestație.

La 1 octombrie 2025, Președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman a emis scrisoarea nr. CEC-8/9258, prin care a informat autorul sesizărilor că acestea au fost transmise pentru examinare Inspectoratului General al Poliției prin prisma art. 52 alin. (1) din Codul contravențional nr. 218/2008.

La 2 octombrie 2025, Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” a depus cerere de chemare în judecată (contestație în materie electorală) împotriva Comisiei Electorale Centrale, solicitând: ▪ anularea scrisorii nr. CEC-8/9258 din 1 octombrie 2025, emisă de președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman; ▪ obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze, în ședință, contestațiile nr. CEC-7/23741 și CEC-7/23745 din 28 septembrie 2025, depuse de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei.

Soluționând cauza în primă instanță, Curtea de Apel Centru a respins acțiunea formulată de Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” ca neîntemeiată.

Examinând cauza în recurs, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că soluția pronunțată de instanța de fond, referitoare la actul emis de Comisia Electorală Centrală, este legală și temeinică. În esență, 8 Comisia Electorală Centrală a acționat în limitele competenței stabilite de lege, iar raționamentul primei instanțe corespunde cadrului normativ aplicabil. Totuși, pentru acuratețe și deplina clarificare a raportului juridic, unele considerente din hotărârea primei instanțe urmează a fi valorificate și completate prin argumentele detaliate în prezenta decizie.

Din contestațiile CEC-7/23741 și CEC-7/23745 rezultă că autorul a solicitat ca CEC să constate caracterul agitațional al unor postări/declarații publice ale Președintelui Republicii Moldova și ale Prim-ministrului și să constate efectuarea agitației electorale în ziua alegerilor din 28 septembrie 2025. Sub aspect juridic, obiectul demersului vizează stabilirea unei conduite cu potențială natură contravențională (art. 52 din Codul contravențional), nu o simplă chestiune organizatoric-electorală. Prin urmare, analiza competenței materiale trebuie realizată prin coroborarea art. 27 din Codul electoral (atribuțiile CEC) cu art. 385 și art. 400 alin. (1) din Codul contravențional (competența poliției).

Potrivit art. 27 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală nu deține atribuții materiale de constatare a contravențiilor privind agitația electorală și nu poate aplica sancțiuni contravenționale. Competența de constatare și examinare primară a faptelor ce pot întruni elementele contravenției de la art.52 din Codul contravențional aparține poliției (art. 385, art. 400 alin. (1) din Codul contravențional). În consecință, Comisia Electorală Centrală nu poate substitui organul constatator în evaluarea faptelor și administrarea probatoriului – rolul său rămâne unul de supraveghere/coordonare a procesului electoral (art. 18 și art. 27 din Codul electoral), în limitele competenței (art. 57 din Codul administrativ).

În aceste condiții, delimitarea competenței materiale între Comisia Electorală Centrală și organele de constatare contravențională devine decisivă pentru soluționarea cauzei, întrucât determină natura juridică a actului contestat și limitele de intervenție ale Comisiei Electorale Centrale în astfel de situații.

În consecință, referirea recurentului la art. 27 alin. (1) lit. a) și s) din Codul electoral este neîntemeiată. Aceste texte consacră atribuții generale – supraveghere a respectării Codului electoral și examinarea cererilor/contestațiilor „în condițiile prezentului cod și ale Codului administrativ” – fără a conferi Comisiei Electorale Centrale prerogativa constatării unei contravenții concrete sau a stabili „caracterul agitațional” al unei acțiuni individualizate. Așadar, examinarea administrativă a contestațiilor (art. 27 lit. s) din Codul electoral, art. 93 din Codul electoral) nu 9 se confundă cu procedura contravențională, reglementată distinct și atribuită altor organe.

Susținerea recurentului că ar fi solicitat în mod legitim de la Comisia Electorală Centrală „constatarea” faptelor reclamate este lipsită de fundament juridic, întrucât art. 400 alin. (1) din Codul contravențional prevede expres că contravențiile de la art. 52 (inclusiv agitația electorală în ziua votării) „se constată și se examinează de către poliție”. A pretinde ca Comisia Electorală Centrală să își aroge atribuțiile poliției încalcă principiul legalității competenței (art. 57 din Codul administrativ). Un participant la procesul electoral nu poate impune unei autorități exercitarea unei puteri neatribuite de lege.

În condițiile legii, Comisia Electorală Centrală este competentă să asigure aplicarea uniformă a normelor electorale și buna desfășurare a procesului electoral (art. 18, art. 27 din Codul electoral), însă nu să substituie organele de constatare a contravențiilor. De aceea, transmiterea sesizărilor către Inspectoratul General al Poliției pentru verificarea elementelor contravenționale este o măsură legală și rezonabilă, aliniată art. 27 din Codul electoral și art. 385, art. 400 alin. (1) din Codul contravențional, precum și art.74 din Codul administrativ.

Completul reține că, în mod corect, președinta Comisiei Electorale Centrale a analizat sub aspectul competenței contestațiile și, prin scrisoarea nr. CEC-8/9258 din 1 octombrie 2025, a dispus transmiterea acestora către IGP pentru constatare/examinare potrivit Codului contravențional. Conduita descrie aplicarea fidelă a mecanismului legal de cooperare instituțională, evitând atât depășirea competenței Comisiei Electorale Centrale, cât și eventuale conflicte de competență.

Sub aspectul naturii juridice, actul contestat este un act procedural- administrativ de transmitere către autoritatea competentă, care nu tranșează fondul contestațiilor electorale și nu echivalează cu un refuz de examinare. Comisia Electorală Centrală nu a emis o hotărâre de inadmisibilitate (art. 93 din Codul electoral) și nu a respins contestațiile pe fond, ci a direcționat demersul către faza contravențională necesară oricărei eventuale valorificări ulterioare a prerogativelor sale administrative.

Trimiterea către Inspectoratul General al Poliției este conformă cu art.57 și 74 din Codul administrativ: atunci când o petiție ține de competența altei autorități, originalul se expediază acesteia, cu informarea petiționarului. În cauză, acuzațiile priveau fapte susceptibile de calificare contravențională, deci verificarea primară revine poliției. Comisia Electorală Centrală a acționat în limitele legii, fără a-și declina competența privind eventualele aspecte 10 electorale ce ar putea fi analizate după stabilirea situației contravenționale de către organul abilitat. De altfel, conduita Comisiei Electorale Centrale se aliniază și principiului bunei administrări (art. 10 din Codul administrativ), întrucât prin transmiterea sesizării către organul competent a asigurat soluționarea eficientă și legală a petiției, evitând paralelisme instituționale și asigurând cooperarea loială între autorități.

Faptul că petentul a cerut și „constatarea caracterului agitațional” nu obligă Comisia Electorală Centrală să se pronunțe imediat pe fond, în lipsa unei verificări factuale minime realizate de organul de constatare. Dimpotrivă, cooperarea instituțională cu poliția este etapa firească ce pregătește eventuala valorificare de către Comisia Electorală Centrală a atribuțiilor prevăzute la art. 27 lit. s) din Codul electoral (adoptarea de hotărâri executorii), dacă și în măsura în care probatoriul rezultat o impune.

Sub aspect temporal, sesizările au fost depuse la 28 septembrie 2025, iar la 1 octombrie 2025 Comisia Electorală Centrală a informat petentul despre remiterea lor pentru verificare. Raportat la art. 100 alin. (1) din Codul electoral (termene accelerate în perioada electorală), conduita Comisiei Electorale Centrale demonstrează promptitudine și respectarea exigențelor de celeritate. Nu s-a probat tergiversarea examinării sau vreo omisiune imputabilă Comisiei Electorale Centrale.

Cu privire la motivare (art. 118 din Codul administrativ), Completul de judecată reține că actele administrativ-procedurale de redirecționare nu presupun o motivare amplă, ci indicarea temeiului juridic și a autorității competente. În speță, scrisoarea Comisiei Electorale Centrale a îndeplinit această exigență minimală, neputând fi calificată drept „refuz nemotivat” de examinare, câtă vreme nu s-a pronunțat o hotărâre privind inadmisibilitatea sau respingerea pe fond a contestațiilor.

Trimiterea la cauza nr. CEC-10AP/91 nu dovedește un tratament diferențiat. Recurentul nu a furnizat elemente de comparabilitate relevante (identitate de situații de fapt, context probator, etapă procedurală, urgență) care să impună o soluție identică. În lipsa acestor dovezi, nu se poate reține încălcarea principiului egalității sau un exces de putere în sensul art. 6 din Codul administrativ. Jurisprudența constantă a Curții Supreme de Justiție a statuat că principiul egalității nu impune o uniformitate absolută de soluții, ci doar tratament juridic identic în situații de fapt și de drept identice.

Criticile recurentului tind să determine o reevaluare a oportunității măsurilor procedurale ale Comisiei Electorale Centrale și o substituire a aprecierii autorității în limitele legii. 11

În lipsa unor argumente de fapt sau de drept care să justifice reexaminarea soluției instanței de fond, completul de judecată constată că hotărârea atacată este legală, temeinică și corespunde principiilor de competență, legalitate și proporționalitate prevăzute de Codul administrativ.

Prin urmare, având în vedere circumstanțele evidențiate de instanța de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține caracterul neîntemeiat al recursului declarat de Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”. În consecință, urmează a fi respins recursul și menținută hotărârea din 6 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” și menține hotărârea din 6 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 12