3ra-725/25 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-725/25 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursului depus de Blocul Electoral „Patriotic

al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor,

Inima și Viitorul Moldovei” către Comisia Electorală Centrală privind

contestarea actului administrativ – scrisoarea nr. CEC-8/9258 din 1 octombrie

2025 și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva hotărârii din 6 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 3ra-725/25

PIGD 2-25140619-01-3ra-09102025)

Sesizările formulate de concurentul electoral, care vizează constatarea efectuării agitației

electorale în ziua alegerilor și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare, nu intră în

competența Comisiei Electorale Centrale, ci în competența agentului constatator din cadrul

organelor de poliție.

Curtea de Apel Centru – jud. Gh. Mîra, N. Ghedrovici, A. Bostan

11 octombrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Blocul Electoral „Patriotic

al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” a depus cerere de chemare în

judecată (contestație în materie electorală) împotriva Comisiei Electorale

Centrale, solicitând:

⎯ anularea scrisorii nr. CEC-8/9258 din 1 octombrie 2025, emisă de președinta

Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman;

⎯ obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze, în ședință, contestațiile

nr. CEC-7/23741 și CEC-7/23745 din 28 septembrie 2025, depuse de același

bloc electoral.

Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul

Moldovei” a înaintat două sesizări și contestații (nr. CEC-7/23741 și CEC-

7/23745) referitoare la presupuse încălcări ale legislației electorale comise de

către Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și de către concurentul

electoral Dorin Recean. Potrivit reclamantului, aceste acțiuni ar constitui

forme de agitație electorală interzisă în ziua scrutinului, precum și utilizare a

resurselor administrative în campania electorală.

remiterea sesizărilor și contestațiilor către Inspectoratul General al Poliției

pentru verificarea eventualelor elemente constitutive ale unei contravenții,

întemeindu-se exclusiv pe dispozițiile art. 52 alin. (1) din Codul administrativ,

fără a proceda la examinarea fondului acuzațiilor privind încălcarea Codului

electoral și a competențelor proprii ale Comisiei.

încălcată competența legală a Comisiei Electorale Centrale, cu încălcarea

dispozițiilor imperative ale art. 27 din Codul electoral. Potrivit acestor

prevederi, Comisia Electorală Centrală are atribuții exclusive de a

supraveghea respectarea legislației electorale, precum și de a examina cererile

1

și contestațiile în materie electorală, prin adoptarea unor hotărâri executorii

asupra acestora.

doar aplicarea sancțiunilor contravenționale, ci și constatarea caracterului de

agitație electorală al unor acțiuni și discursuri publice, aspecte care intră în

mod expres în sfera de competență a Comisiei Electorale Centrale.

administrativ, care delimitează competența instanței de judecată în materia

contenciosului administrativ, stabilind că instanța verifică legalitatea actelor

administrative și modul de exercitare a dreptului discreționar al autorităților

publice, fără a se putea pronunța asupra oportunității acestora.

8/9258, întrucât actul contestat nu conține considerentele de fapt și de drept

care să justifice refuzul examinării în fond a contestațiilor. Această omisiune

contravine cerințelor prevăzute de art. 118 din Codul administrativ, care

impune obligația autorității publice de a motiva complet actul administrativ

individual, cu indicarea temeiurilor juridice și a raționamentului care a stat la

baza emiterii acestuia.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ în materie electorală

înaintată de Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și

Viitorul Moldovei” către Comisia Electorală Centrală privind contestarea

actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

electronice, Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și

Viitorul Moldovei” a declarat recurs nemotivat împotriva hotărârii primei

instanțe. Ulterior, la 9 octombrie 2025, orar 15:18, prin intermediul poștei

electronice recurentul a prezentat motivarea recursului, prin care a solicitat:

▪ admiterea recursului,

▪ casarea hotărârii Curții de Apel Centru din 6 octombrie 2025,

▪ anularea scrisorii Comisiei Electorale Centrale nr. CEC-8/9258 din 1 octombrie

2025;

▪ obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze în ședință contestațiile

nr.CEC-7/23741 și CEC-7/23745 din 28 septembrie 2025.

2

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” a menționat că Comisia Electorală

Centrală avea obligația legală să examineze pe fond sesizările/contestațiile

(art. 18 și art. 27 din Codul electoral), inclusiv să constate dacă faptele

semnalate constituie agitație electorală, nu doar să le retransmită către

Inspectoratul General al Poliției.

constatarea caracterului agitațional al unor acțiuni și discursuri publice, prin

urmare, competența primară aparține Comisiei Electorale Centrale ca

autoritate specializată, care trebuie să se pronunțe prin hotărâre executorie.

art. 74 din Codul administrativ) și a validat greșit remiterea automată la

Inspectoratul General al Poliției, fără a verifica dacă Comisia Electorală

Centrală și-a exercitat atribuțiile electorale proprii (examinare în ședință și

constatare pe fond).

sensul art. 2451 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, deoarece se bazează

pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor și a conținutului contestațiilor

(calificate exclusiv prin prisma contravențională).

neuniform și selectiv: o contestație analogă (nr. CEC-10AP/91) a fost

examinată în fond și a generat Hotărârea CEC nr. 4140 din 3 octombrie 2025,

în timp ce contestațiile recurentei au fost doar redirecționate — ceea ce relevă

un tratament diferențiat contrar principiului egalității și interdicției arbitrarului

(art. 6 din Codul administrativ – limitele dreptului discreționar).

instanța nu a răspuns efectiv argumentelor decisive ale reclamantului, contrar

exigențelor CEDO privind motivarea hotărârilor și dreptul de a fi auzit

(jurisprudența citată în recurs).

administrativ, fără examinare în ședință și fără analiză pe fond a normelor

electorale, încalcă competența exclusivă a Comisiei Electorale Centrale de a

verifica respectarea legislației electorale și de a adopta hotărâri executorii

asupra contestațiilor.

POZIȚIA INTIMATULUI

poștei electronice, Comisia Electorală Centrală a solicitat declararea

3

recursului ca inadmisibil în temeiul art. 246 alin. (2) lit. a) din Codul

administrativ.

nu se încadrează în temeiurile limitative din art. 2451 alin. (1) lit. a)–f) din

Codul administrativ, astfel încât operează art. 246 alin. (2) lit. a) din Codul

administrativ, recursul exprimă doar dezacordul cu soluția, fără a indica

interpretări contrare ale legii, erori de drept material/procesual, arbitrar ori

apreciere vădit nerezonabilă a probelor.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt

termen.”

„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată

competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:

Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor

judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen

de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea

litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în

cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la

4

alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza

după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost

trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost

restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar

prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.

2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea

participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat

admisibil.”

„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia.

„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării

corecte a dreptului material.”

„Activitatea administrativă se realizează numai de autoritatea publică competentă

și în limitele competenței legale.

În cazul în care există riscul de amînare a efectuării unui act/operațiuni urgente,

orice autoritate publică este competentă să ia măsurile urgente dacă evenimentul

care impune măsura s-a produs în aria sa de competență teritorială, chiar dacă acea

autoritate publică nu are competența materială. Autoritatea publică competentă

material este informată în cel mult 3 zile, dată de la care competența de urgență

încetează de drept.”

„Dacă petiția ține de competența altei autorități publice, originalul petiției se

expediază autorității publice competente în termen de 5 zile lucrătoare de la data

înregistrării petiției, fapt despre care petiționarul este informat.”

„Misiunea Comisiei Electorale Centrale este crearea condițiilor optime pentru

exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului

constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte,

inclusiv prin asigurarea respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor

politice și a campaniilor electorale.”

„În perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuții:

5

a) supraveghează executarea prevederilor prezentului cod și ale altor acte

normative care conțin dispoziții referitoare la desfășurarea alegerilor;

b) aprobă programul calendaristic al acțiunilor electorale și supraveghează

executarea în termenele stabilite a măsurilor și a acțiunilor prevăzute de acesta;

c) coordonează activitatea tuturor organelor electorale în vederea organizării și

desfășurării alegerilor în condițiile prezentului cod;

d) constituie circumscripțiile electorale și consiliile electorale de circumscripție,

supraveghează activitatea organelor electorale ierarhic inferioare;

e) emite hotărâri privind activitatea organelor electorale, procedurile electorale,

modul de organizare și desfășurare a alegerilor și aspectele tehnico-

administrative;

f) decide degrevarea și/sau convocarea membrilor consiliilor electorale, aprobă

statele de personal și determină numărul funcționarilor electorali ai consiliilor și

birourilor electorale care pot fi degrevați/convocați, inclusiv termenul pentru care

sunt degrevați/convocați;

g) în baza datelor prezentate de Agenția Servicii Publice, publică lista partidelor

politice care au dreptul de a participa la alegeri;

h) aduce la cunoștința publică numărul de consilieri, în funcție de numărul de

locuitori ai unității administrativ-teritoriale la data de 1 ianuarie a anului în care

au loc alegerile, conform datelor din Registrul de stat al populației prezentate de

Agenția Servicii Publice;

i) asigură întocmirea și verificarea listelor electorale, colaborând în acest scop cu

autoritățile administrației publice centrale și locale, cu Ministerul Afacerilor

Externe și Integrării Europene, cu misiunile diplomatice și oficiile consulare;

j) distribuie mijloacele financiare prevăzute pentru desfășurarea alegerilor și

coordonează procesul de asigurare tehnico-materială a alegerilor;

k) stabilește tirajul și modelul buletinelor de vot, al documentelor, al formularelor

și al altor acte ce țin de desfășurarea alegerilor, precum și modelul ștampilelor

utilizate de organele electorale, inclusiv parametrii tehnici și/sau standardele

aferente echipamentului electoral;

l) elaborează documente privind optimizarea și uniformizarea aplicării

procedurilor electorale ce țin de organizarea, amenajarea și dotarea localurilor

secțiilor de votare cu echipamente și utilaje necesare desfășurării în bune condiții

a procesului de votare;

m) examinează comunicările autorităților publice în probleme ce țin de

organizarea și desfășurarea alegerilor;

n) soluționează chestiuni privind modul de participare la alegeri a cetățenilor care

în ziua votării se află în afara țării;

o) monitorizează respectarea principiului egalității de gen în cadrul procesului

electoral;

p) conlucrează cu mass-media și asociațiile obștești în vederea organizării

evenimentelor de educație electorală și civică a alegătorilor și de informare

privind desfășurarea procesului electoral;

q) oferă alegătorilor informații electorale prin intermediul instituțiilor mass-media

și oricând la cerere;

r) organizează consultări prealabile cu partidele politice, blocurile electorale,

precum și cu reprezentanții instituțiilor mass-media și asigură semnarea de către

aceștia, până la începerea campaniei electorale, a Codului de conduită;

s) examinează cererile și contestațiile în condițiile prezentului cod și ale Codului

administrativ, adoptă hotărâri executorii pe marginea lor;

t) asigură efectuarea celui de-al doilea tur de scrutin, a votării repetate, a alegerilor

anticipate, noi și parțiale, în condițiile prezentului cod;

6

u) sistematizează informațiile privind prezentarea alegătorilor la votare, face

totalurile preliminare ale alegerilor și aduce la cunoștința publică rezultatele

finale;

v) face bilanțul alegerilor pe țară și, după caz, prezintă Curții Constituționale

raportul cu privire la rezultatele alegerilor.”

„Organele electorale verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru

admisibilitatea contestației. Inadmisibilitatea se comunică părții vizate fără

examinarea contestației în fond, conform procedurii stabilite de Comisia

Electorală Centrală, prin act administrativ emis de președintele organului

electoral.”

„Efectuarea agitației electorale în ziua votării sau în ziua precedentă zilei votării,

precum și în perioada electorală, până la începerea campaniei electorale,

se sancționează cu amendă de la 40 la 60 de unități convenționale aplicată

persoanei fizice, cu amendă de la 100 la 150 de unități convenționale aplicată

persoanei juridice.”

„Agentul constatator este reprezentantul autorității publice care soluționează, în

limitele competenței sale, cauza contravențională în modul prevăzut de prezentul

cod.

Este desemnat ca agent constatator funcționarul din autoritățile indicate la

art. 400–42312, împuternicit cu atribuții de constatare a contravenției și/sau de

sancționare.”

„Contravențiile prevăzute la […] art. 52 […] se constată și se examinează de

către politie.

Sunt în drept să examineze cauze contravenționale și să aplice sancțiuni în

limitele competenței funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, care exercită atribuțiile poliției și sunt împuterniciți cu

asemenea atribuții conform fișei postului. Nomenclatorul funcțiilor și al

competențelor de examinare a cauzelor contravenționale și de aplicare a

sancțiunilor se aprobă prin ordinul ministrului afacerilor interne.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

constată că decizia motivată a fost comunicată recurentului Blocului Electoral

„Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” prin

intermediul poștei electronice la data de 8 octombrie 2025. Recursul a fost

depus la data de 9 octombrie 2025, cu respectarea termenului legal prevăzut

de art. 245 din Codul administrativ coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul

electoral.

7

MOTIVAREA INSTANȚEI

de Justiție reține următoarele circumstanțe esențiale ale speței.

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” a solicitat:

- constatarea caracterului agitațional al postării publicate de Președintele

Republicii Moldova, Maia Sandu, menționate în prezenta sesizare;

- constatarea efectuării agitației electorale în ziua alegerilor, din 28 septembrie

2025, de către Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în favoarea

concurentului electoral Partidul Acțiune și Solidaritate.

- constatarea caracterului agitațional al postării publicate de Prim-ministrul,

Dorin Recean, menționate în prezenta sesizare;

- constatarea efectuării agitației electorale în ziua alegerilor, din 28 septembrie

2025, de către Prim-ministrul, Dorin Recean, în favoarea concurentului

electoral Partidul Acțiune și Solidaritate;

- constatarea utilizării de către concurentul electoral PAS și a candidatului la

funcția de deputat, Dorin Recean, a resurselor administrative, în maniera

expusă în prezenta contestație.

Angelica Caraman a emis scrisoarea nr. CEC-8/9258, prin care a informat

autorul sesizărilor că acestea au fost transmise pentru examinare

Inspectoratului General al Poliției prin prisma art. 52 alin. (1) din Codul

contravențional nr. 218/2008.

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” a depus cerere de chemare în

judecată (contestație în materie electorală) împotriva Comisiei Electorale

Centrale, solicitând:

▪ anularea scrisorii nr. CEC-8/9258 din 1 octombrie 2025, emisă de

președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman;

▪ obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze, în ședință,

contestațiile nr. CEC-7/23741 și CEC-7/23745 din 28 septembrie

2025, depuse de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei.

acțiunea formulată de Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” ca neîntemeiată.

de Justiție reține că soluția pronunțată de instanța de fond, referitoare la actul

emis de Comisia Electorală Centrală, este legală și temeinică. În esență,

8

Comisia Electorală Centrală a acționat în limitele competenței stabilite de

lege, iar raționamentul primei instanțe corespunde cadrului normativ aplicabil.

Totuși, pentru acuratețe și deplina clarificare a raportului juridic, unele

considerente din hotărârea primei instanțe urmează a fi valorificate și

completate prin argumentele detaliate în prezenta decizie.

solicitat ca CEC să constate caracterul agitațional al unor postări/declarații

publice ale Președintelui Republicii Moldova și ale Prim-ministrului și să

constate efectuarea agitației electorale în ziua alegerilor din 28 septembrie

cu potențială natură contravențională (art. 52 din Codul contravențional), nu

o simplă chestiune organizatoric-electorală. Prin urmare, analiza competenței

materiale trebuie realizată prin coroborarea art. 27 din Codul electoral

(atribuțiile CEC) cu art. 385 și art. 400 alin. (1) din Codul contravențional

(competența poliției).

deține atribuții materiale de constatare a contravențiilor privind agitația

electorală și nu poate aplica sancțiuni contravenționale. Competența de

constatare și examinare primară a faptelor ce pot întruni elementele

contravenției de la art.52 din Codul contravențional aparține poliției (art. 385,

art. 400 alin. (1) din Codul contravențional). În consecință, Comisia Electorală

Centrală nu poate substitui organul constatator în evaluarea faptelor și

administrarea probatoriului – rolul său rămâne unul de

supraveghere/coordonare a procesului electoral (art. 18 și art. 27 din Codul

electoral), în limitele competenței (art. 57 din Codul administrativ).

Electorală Centrală și organele de constatare contravențională devine decisivă

pentru soluționarea cauzei, întrucât determină natura juridică a actului

contestat și limitele de intervenție ale Comisiei Electorale Centrale în astfel

de situații.

Codul electoral este neîntemeiată. Aceste texte consacră atribuții generale –

supraveghere a respectării Codului electoral și examinarea

cererilor/contestațiilor „în condițiile prezentului cod și ale Codului

administrativ” – fără a conferi Comisiei Electorale Centrale prerogativa

constatării unei contravenții concrete sau a stabili „caracterul agitațional” al

unei acțiuni individualizate. Așadar, examinarea administrativă a

contestațiilor (art. 27 lit. s) din Codul electoral, art. 93 din Codul electoral) nu

9

se confundă cu procedura contravențională, reglementată distinct și atribuită

altor organe.

Electorală Centrală „constatarea” faptelor reclamate este lipsită de fundament

juridic, întrucât art. 400 alin. (1) din Codul contravențional prevede expres că

contravențiile de la art. 52 (inclusiv agitația electorală în ziua votării) „se

constată și se examinează de către poliție”. A pretinde ca Comisia Electorală

Centrală să își aroge atribuțiile poliției încalcă principiul legalității

competenței (art. 57 din Codul administrativ). Un participant la procesul

electoral nu poate impune unei autorități exercitarea unei puteri neatribuite de

lege.

asigure aplicarea uniformă a normelor electorale și buna desfășurare a

procesului electoral (art. 18, art. 27 din Codul electoral), însă nu să substituie

organele de constatare a contravențiilor. De aceea, transmiterea sesizărilor

către Inspectoratul General al Poliției pentru verificarea elementelor

contravenționale este o măsură legală și rezonabilă, aliniată art. 27 din Codul

electoral și art. 385, art. 400 alin. (1) din Codul contravențional, precum și

art.74 din Codul administrativ.

Centrale a analizat sub aspectul competenței contestațiile și, prin scrisoarea

nr. CEC-8/9258 din 1 octombrie 2025, a dispus transmiterea acestora către

IGP pentru constatare/examinare potrivit Codului contravențional. Conduita

descrie aplicarea fidelă a mecanismului legal de cooperare instituțională,

evitând atât depășirea competenței Comisiei Electorale Centrale, cât și

eventuale conflicte de competență.

administrativ de transmitere către autoritatea competentă, care nu tranșează

fondul contestațiilor electorale și nu echivalează cu un refuz de examinare.

Comisia Electorală Centrală nu a emis o hotărâre de inadmisibilitate (art. 93

din Codul electoral) și nu a respins contestațiile pe fond, ci a direcționat

demersul către faza contravențională necesară oricărei eventuale valorificări

ulterioare a prerogativelor sale administrative.

art.57 și 74 din Codul administrativ: atunci când o petiție ține de competența

altei autorități, originalul se expediază acesteia, cu informarea petiționarului.

În cauză, acuzațiile priveau fapte susceptibile de calificare contravențională,

deci verificarea primară revine poliției. Comisia Electorală Centrală a acționat

în limitele legii, fără a-și declina competența privind eventualele aspecte

10

electorale ce ar putea fi analizate după stabilirea situației contravenționale de

către organul abilitat. De altfel, conduita Comisiei Electorale Centrale se

aliniază și principiului bunei administrări (art. 10 din Codul administrativ),

întrucât prin transmiterea sesizării către organul competent a asigurat

soluționarea eficientă și legală a petiției, evitând paralelisme instituționale și

asigurând cooperarea loială între autorități.

obligă Comisia Electorală Centrală să se pronunțe imediat pe fond, în lipsa

unei verificări factuale minime realizate de organul de constatare. Dimpotrivă,

cooperarea instituțională cu poliția este etapa firească ce pregătește eventuala

valorificare de către Comisia Electorală Centrală a atribuțiilor prevăzute la art.

27 lit. s) din Codul electoral (adoptarea de hotărâri executorii), dacă și în

măsura în care probatoriul rezultat o impune.

iar la 1 octombrie 2025 Comisia Electorală Centrală a informat petentul

despre remiterea lor pentru verificare. Raportat la art. 100 alin. (1) din Codul

electoral (termene accelerate în perioada electorală), conduita Comisiei

Electorale Centrale demonstrează promptitudine și respectarea exigențelor de

celeritate. Nu s-a probat tergiversarea examinării sau vreo omisiune

imputabilă Comisiei Electorale Centrale.

de judecată reține că actele administrativ-procedurale de redirecționare nu

presupun o motivare amplă, ci indicarea temeiului juridic și a autorității

competente. În speță, scrisoarea Comisiei Electorale Centrale a îndeplinit

această exigență minimală, neputând fi calificată drept „refuz nemotivat” de

examinare, câtă vreme nu s-a pronunțat o hotărâre privind inadmisibilitatea

sau respingerea pe fond a contestațiilor.

diferențiat. Recurentul nu a furnizat elemente de comparabilitate relevante

(identitate de situații de fapt, context probator, etapă procedurală, urgență)

care să impună o soluție identică. În lipsa acestor dovezi, nu se poate reține

încălcarea principiului egalității sau un exces de putere în sensul art. 6 din

Codul administrativ. Jurisprudența constantă a Curții Supreme de Justiție a

statuat că principiul egalității nu impune o uniformitate absolută de soluții, ci

doar tratament juridic identic în situații de fapt și de drept identice.

măsurilor procedurale ale Comisiei Electorale Centrale și o substituire a

aprecierii autorității în limitele legii.

11

reexaminarea soluției instanței de fond, completul de judecată constată că

hotărârea atacată este legală, temeinică și corespunde principiilor de

competență, legalitate și proporționalitate prevăzute de Codul administrativ.

recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține caracterul

neîntemeiat al recursului declarat de Blocul Electoral „Patriotic al

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”. În consecință,

urmează a fi respins recursul și menținută hotărârea din 6 octombrie 2025 a

Curții de Apel Centru.

administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursul declarat de Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” și menține hotărârea din 6

octombrie 2025 a Curții de Apel Centru.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

12