3ra-726/25 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- sesizările concurentului electoral, prin care se solicită constatarea efectuării agitatiei electorale în ziua alegerilor si aplicarea sanctiunilor pentru aceasta nu tin de competenta Comisiei Electorale Centrale, dar a agentului constatator al organelor politiei
3ra-726/25 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de copreședintele Blocului Electoral
Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Igor Dodon,
în cauza de contencios administrativ electoral intentată la cererea de chemare
în judecată depusă de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima
și Viitorul Moldovei împotriva Comisiei Electorale Centrală cu privire la contestarea
actului administrativ individual defavorabil,
împotriva hotărârii din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 3ra-726/25
nr. PIGD 2-25140630-01-3ra-09102025)
Sesizările concurentului electoral, prin care se solicită constatarea efectuării agitației electorale în
ziua alegerilor și aplicarea sancțiunilor pentru aceasta nu țin de competența Comisiei Electorale
Centrale, dar a agentului constatator al organelor poliției.
Curtea de Apel Centru – jud. Gh. Mîra, N. Ghedrovici, A. Bostan
11 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de copreședintele Blocului
Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei,
Igor Dodon,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 02 octombrie 2025, ora 17:04, copreședintele Blocului Electoral
Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Igor Dodon, a
depus cerere de chemare în judecată în contencios administrativ electoral împotriva
Comisiei Electorale Centrală, solicitând anularea scrisorii nr. CEC-8/9225 din 28
septembrie 2025, emisă de președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica
Caraman și obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze, în ședință,
contestațiile nr. CEC-7/23712, nr. CEC-7/23722, nr. CEC-7/23723 și nr. CEC-
7/23729 din 28 septembrie 2025, depuse de Blocul Electoral Patriotic al
Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, precum și, după caz,
repunerea în termenul de contestare.
În motivarea acțiunii a invocat că, la 28 septembrie 2025, Blocul Electoral
Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a depus o sesizare
și patru contestații, înregistrate la Comisia Electorală Centrală sub numerele CEC-
7/23712, CEC-7/23722, CEC-7/23723 și CEC-7/23729.
Prin aceste contestații, Blocul Electoral a solicitat constatarea faptului că
Președintele Republicii Moldova, Prim-ministrul și Președintele Parlamentului au
desfășurat acțiuni de agitație electorală în ziua alegerilor din 28 septembrie 2025, în
favoarea concurentului electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.
În aceeași zi, președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman,
a emis scrisoarea nr. CEC-8/9225, prin care a informat că toate materialele au fost
remise după competență, Inspectoratului General al Poliției al Ministerului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova, spre examinare sub aspectul identificării
elementelor constitutive ale contravenției prevăzute de art. 52 alin. (1) din Codul
contravențional.
În opinia reclamantului, autoritatea publică nu și-a exercitat rolul activ de
supraveghere a desfășurării alegerilor și de constatare a agitației electorale interzise
în ziua scrutinului, iar decizia de redirecționare a contestațiilor către Inspectoratul
1
General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova este
neîntemeiată, ilegală și emisă cu încălcarea competenței prevăzute de lege, deoarece
această atribuție intră în aria activității Comisiei Electorale Centrale.
Or, prin prisma art. 27 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală are
obligația legală de a supraveghea executarea prevederilor Codului electoral; de a
examina contestațiile și sesizările, și de a adopta hotărâri executorii. Iar, art. 18 din
Codul electoral stipulează că misiunea Comisiei Electorale Centrale este de a asigura
desfășurarea unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării
legislației privind agitația electorală.
În sensul art. 1 din Codul electoral, agitație electorală constituie acțiunile
de natură să influențeze alegătorii în favoarea unui anumit concurent, iar art. 70
alin. (12) interzice expres agitația electorală în ziua alegerilor, permițând-o doar
până în vinerea anterioară votului.
În această ordine de idei, reclamantul a conchis că, atribuția de constatare a
caracterului agitațional al unor declarații, postări sau acțiuni desfășurate în ziua
alegerilor este a Comisiei Electorale Centrale și nu poate fi eludată prin simpla
trimitere a documentației către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului
Afacerilor Interne al Republicii Moldova.
Cu privire la conținutul contestațiilor, reclamantul a menționat că nu a
solicitat doar atragerea la răspundere contravențională, ci constatarea de către
Comisia Electorală Centrală a unor fapte ce contravin legislației electorale.
Respectiv, redirecționarea acestor contestații către Inspectoratul General al Poliției
al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a avut drept consecință
eludarea examinării în fond a aspectelor ce țin de competența organului electoral.
În opinia reclamantului, conduita administrativă a Comisiei Electorale
Centrale reprezintă un refuz nejustificat de a acționa în limitele competenței legale,
fapt care atrage anularea actului administrativ.
La fel, reclamantul a considerat că autoritatea publică a aplicat prevederile
legale într-un mod selectiv, tratând în mod diferențiat contestații similare, depuse de
alți concurenți electorali.
La aspectul dat, Blocul Electoral a invocat existența unui precedent similar,
contestația Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” din 28 septembrie
2025, înregistrată sub nr. CEC-10AP/91, care a fost admisă spre examinare în fond,
iar părții contestate i s-a solicitat un punct de vedere.
Această diferență de tratament demonstrează o aplicare arbitrară a
competenței administrative și a procedurii de soluționare a contestațiilor, deși în
2
corespundere cu art. 16 din Codul administrativ, exercitarea dreptului discreționar
nu trebuie să conducă la practici arbitrare sau discriminatorii.
Reclamantul a indicat că, în sensul art. 118 din Codul administrativ,
motivarea este o condiție obligatorie de legalitate a oricărui act administrativ
individual. Aceasta trebuie să includă motivele de drept și de fapt, analiza completă
a probelor și menționarea opiniilor contrare, dacă există.
În speță, scrisoarea contestată nu cuprinde o astfel de motivare, ci se
limitează la o mențiune generică privind remiterea documentelor către Inspectoratul
General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, fără
examinarea în fond a contestațiilor și fără analizarea cererilor formulate explicit de
contestatar.
Cu privire la respectarea termenului de contestare, reclamantul a menționat
că, scrisoarea contestată a fost emisă în data de 28 septembrie 2025, dar i-a fost
comunicată în ziua următoare, 29 septembrie 2025. Astfel, a considerat că a respectat
termenul de 3 zile pentru formularea contestației reglementat de art. 209 alin. (1) din
Codul administrativ, coroborat cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral. Iar, în ipoteza
în care acțiunea ar fi apreciată ca tardivă, Blocul Electoral a solicitat repunerea în
termen, motivând că nu a avut cunoștință despre existența actului administrativ până
la momentul comunicării acestuia.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru s-a respins
acțiunea în contencios administrativ electoral depusă de Blocul Electoral Patriotic al
Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei împotriva Comisiei
Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii
actului administrativ individual favorabil, ca neîntemeiată (f.d. 33, 34-43).
În consolidarea soluției, Curtea de Apel Centru a apreciat că autoritatea
publică pârâtă – Comisia Electorală Centrală, în persoana președintelui Angelica
Caraman, a acționat cu respectarea legislației în vigoare și nu există temeiuri legale
pentru anularea răspunsului contestat.
Curtea de Apel Centru a considerat neîntemeiat argumentul reclamantului
precum că sesizările urmau a fi examinate în componența deplină a Comisiei
Electorale Centrale, dar nu unipersonal de președintele instituției. Or, competența de
constatare a acțiunilor de agitație electorală nu intră în sfera de activitate a Comisiei
Electorale Centrale, ci a agentului constatator, la caz, al organelor de poliție, în
adresa căreia, în mod întemeiat, sesizările Blocului Electoral au fost direcționate.
3
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 07 octombrie 2025, ora 11:12, copreședintele Blocului Electoral
Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Igor Dodon, a
depus prin intermediul poștei electronice cerere de recurs nemotivată (f.d. 56, 57
recto-verso), iar la 09 octombrie 2025, ora 15:41, a prezentat motivarea recursului,
solicitând în temeiul art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, casarea
hotărârii din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru și adoptarea unei decizii
noi, de admitere a acțiunii în sensul formulat în cererea de chemare în judecată
(f.d. 60, 61-63 recto-verso).
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, copreședintele Blocului Electoral Patriotic al
Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Igor Dodon, a reiterat
temeiurile de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare
în judecată.
Suplimentar, recurentul a invoca că, prima instanță în mod eronat a ajuns
la concluzia că sesizările și contestațiile sale țin de competența Inspectoratul General
al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.
Astfel, prin prisma art. 18 și a art. 27 alin. (1) lit. a) și s) din Codul electoral,
Comisia Electorală Centrală deține competențe să examineze sesizarea/contestația
depusă și să constate caracterul agitațional al postărilor publicate de către persoanele
vizate și să constate că prin acele acțiuni a fost admisă agitație electorală. Anume,
Comisia este autoritatea specializată în acest domeniu și poate oferi o calificare dacă
o acțiune reprezintă agitație sau nu, fără a examina aceste fapte prin prisma Codului
contravențional. Cu atât mai mult că nici nu s-a solicitat sancționarea persoanelor
pentru constatările efectuate.
Deopotrivă, recurentul a indicat că, instanța de fond nu s-a expus asupra
argumentelor sale privind activitatea arbitrară a autorității publice pârâte, iar prin
aceasta nu a asigurat respectarea dreptului reclamantului „de fi auzit”.
În acest sens, recurentul a reiterat că, în cererea de chemare în judecată a
făcut referire la o speță similară, și anume că organul electoral a examinat pe fond
contestația concurentului electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”,
depusă în ziua alegerilor și înregistrată sub nr. CEC-10AP/91, în care s-a ridicat
problema că „George Simion a îndemnat cetățenii să voteze pentru partidul lui
Vasile Coștiui.”, iar drept consecință a fost emisă hotărârea CEC nr. 4140 din 03
octombrie 2025.
4
Recurentul a notat că, deși hotărârea CEC nr. 4140 din 03 octombrie 2025
s-a referit la aspecte de finanțare a campaniei electorale a unui concurent electoral,
în fond, acestea constatări au avut anume efectuarea agitației electorale și
neraportarea cheltuielilor în acest sens.
Astfel, în opinia recurentului, autoritatea publică a acționat arbitrar,
deoarece în unele cazuri contestația a fost examinată în fond, iar în alte cazuri, în
care au fost semnalate abateri similare, contestația s-a remis spre examinare unei alte
autorități. Cu toate acestea, instanța de fond a ignorat argumentele date și nu s-a
pronunțat asupra lor.
POZIȚIE INTIMATEI
Prin referința depusă electronic la 10 octombrie 2025, ora 09:37, Comisia
Electorală Centrală a solicitat declararea recursului depus de copreședintele Blocului
Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Igor
Dodon, ca fiind inadmisibil, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul
administrativ.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 191 alin. (3) și (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în contencios
administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și
acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.
Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs.”
Art. 245 Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 98 alin. (1) pct. 4), alin. (2) și (3) din Codul electoral nr. 325/2022:
„(1) În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată
competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:
4) Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor
judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.
(2) Acțiunea în contencios administrativ înaintată la instanța de judecată competentă se
examinează în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Codului administrativ.
(3) În perioada electorală, programul instanțelor de judecată se organizează în așa fel
încât contestațiile să poată fi depuse și examinate fără întârziere.”
5
Art. 100 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022:
„(1) În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen
de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor
electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor
de exercitare a căilor de atac.”
Art. 101 alin. (6) din Codul electoral nr. 325/2022:
„Instanțele judecătorești adoptă și pronunță hotărâri și decizii, precum și emit încheieri
în conformitate cu prevederile Codului administrativ și ale Codului de procedură civilă.”
Art. 193 alin. (3) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile
de recurs în complete din 3 judecători.”
Art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.”
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților
la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin. (1) lit. b) și
d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a
se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ:
„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: a) respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia.”
Art. 93 din Codul electoral:
„(1) Organele electorale verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru
admisibilitatea contestației. Inadmisibilitatea se comunică părții vizate fără examinarea
contestației în fond, conform procedurii stabilite de Comisia Electorală Centrală, prin
act administrativ emis de președintele organului electoral.
(2) Contestația se declară inadmisibilă, în special, când:
a) a fost depusă de un alt subiect decât cel stabilit la art. 94 alin. (1) și (2) sau de o
persoană fără împuterniciri în acest sens;
b) nu a fost respectată procedura de examinare a cererii prealabile;
c) a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de prezentul cod;
d) nu corespunde cerințelor de formă și conținut, iar contestatarul nu a înlăturat
neajunsurile în termenul stabilit de organul electoral;
6
e) contestatarul nu poate revendica un drept propriu lezat, cu excepția contestațiilor
depuse în condițiile art. 91 alin. (1) lit. d) și alin. (6);
f) există o hotărâre cu privire la un litigiu electoral între aceleași părți, cu același obiect
și pe aceleași temeiuri de drept;
g) a fost depusă concomitent la un alt organ electoral, o altă autoritate competentă sau
în instanța de judecată, în condițiile art. 99;
h) examinarea ține de competența instanței de judecată în conformitate cu art. 98
alin. (4).”
Art. 18 din Codul electoral:
„Misiunea Comisiei Electorale Centrale este crearea condițiilor optime pentru
exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional
de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea
respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor
electorale.”
Art. 27 lit. a) și s) din Codul electoral:
„În perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuții:
a) supraveghează executarea prevederilor prezentului cod și ale altor acte normative
care conțin dispoziții referitoare la desfășurarea alegerilor;
b) aprobă programul calendaristic al acțiunilor electorale și supraveghează executarea
în termenele stabilite a măsurilor și a acțiunilor prevăzute de acesta;
c) coordonează activitatea tuturor organelor electorale în vederea organizării și
desfășurării alegerilor în condițiile prezentului cod;
d) constituie circumscripțiile electorale și consiliile electorale de circumscripție,
supraveghează activitatea organelor electorale ierarhic inferioare;
e) emite hotărâri privind activitatea organelor electorale, procedurile electorale, modul
de organizare și desfășurare a alegerilor și aspectele tehnico-administrative;
f) decide degrevarea și/sau convocarea membrilor consiliilor electorale, aprobă statele
de personal și determină numărul funcționarilor electorali ai consiliilor și birourilor
electorale care pot fi degrevați/convocați, inclusiv termenul pentru care sunt
degrevați/convocați;
g) în baza datelor prezentate de Agenția Servicii Publice, publică lista partidelor politice
care au dreptul de a participa la alegeri;
h) aduce la cunoștința publică numărul de consilieri, în funcție de numărul de locuitori
ai unității administrativ-teritoriale la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile,
conform datelor din Registrul de stat al populației prezentate de Agenția Servicii
Publice;
i) asigură întocmirea și verificarea listelor electorale, colaborând în acest scop cu
autoritățile administrației publice centrale și locale, cu Ministerul Afacerilor Externe și
Integrării Europene, cu misiunile diplomatice și oficiile consulare;
j) distribuie mijloacele financiare prevăzute pentru desfășurarea alegerilor și
coordonează procesul de asigurare tehnico-materială a alegerilor;
k) stabilește tirajul și modelul buletinelor de vot, al documentelor, al formularelor și al
altor acte ce țin de desfășurarea alegerilor, precum și modelul ștampilelor utilizate de
organele electorale, inclusiv parametrii tehnici și/sau standardele aferente
echipamentului electoral;
7
l) elaborează documente privind optimizarea și uniformizarea aplicării procedurilor
electorale ce țin de organizarea, amenajarea și dotarea localurilor secțiilor de votare cu
echipamente și utilaje necesare desfășurării în bune condiții a procesului de votare;
m) examinează comunicările autorităților publice în probleme ce țin de organizarea și
desfășurarea alegerilor;
n) soluționează chestiuni privind modul de participare la alegeri a cetățenilor care în
ziua votării se află în afara țării;
o) monitorizează respectarea principiului egalității de gen în cadrul procesului electoral;
p) conlucrează cu mass-media și asociațiile obștești în vederea organizării
evenimentelor de educație electorală și civică a alegătorilor și de informare privind
desfășurarea procesului electoral;
q) oferă alegătorilor informații electorale prin intermediul instituțiilor mass-media și
oricând la cerere;
r) organizează consultări prealabile cu partidele politice, blocurile electorale, precum și
cu reprezentanții instituțiilor mass-media și asigură semnarea de către aceștia, până la
începerea campaniei electorale, a Codului de conduită;
s) examinează cererile și contestațiile în condițiile prezentului cod și ale Codului
administrativ, adoptă hotărâri executorii pe marginea lor;
t) asigură efectuarea celui de-al doilea tur de scrutin, a votării repetate, a alegerilor
anticipate, noi și parțiale, în condițiile prezentului cod;
u) sistematizează informațiile privind prezentarea alegătorilor la votare, face totalurile
preliminare ale alegerilor și aduce la cunoștința publică rezultatele finale;
v) face bilanțul alegerilor pe țară și, după caz, prezintă Curții Constituționale raportul
cu privire la rezultatele alegerilor.”
Art. 52 alin. (1) din Codul contravențional:
„Efectuarea agitației electorale în ziua votării sau în ziua precedentă zilei votării, precum
și în perioada electorală, până la începerea campaniei electorale, se sancționează cu
amendă de la 40 la 60 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de
la 100 la 150 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.”
Art. 385 alin. (1) și (2) din Codul contravențional:
„(1) Agentul constatator este reprezentantul autorității publice care soluționează, în
limitele competenței sale, cauza contravențională în modul prevăzut de prezentul cod.
(2) Este desemnat ca agent constatator funcționarul din autoritățile indicate la art. 400–
42312, împuternicit cu atribuții de constatare a contravenției și/sau de sancționare.”
Art. 400 alin. (1) și (2) din Codul contravențional:
„(1) Contravențiile prevăzute la […] art. 52 […] se constată și se examinează de către
politie.
(2) Sunt în drept să examineze cauze contravenționale și să aplice sancțiuni în limitele
competenței funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne, care exercită atribuțiile poliției și sunt împuterniciți cu asemenea atribuții
conform fișei postului. Nomenclatorul funcțiilor și al competențelor de examinare a
cauzelor contravenționale și de aplicare a sancțiunilor se aprobă prin ordinul ministrului
afacerilor interne.”
8
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție constată că, potrivit extrasului din poșta electronică
Zimbra, cu adresa de e-mail „ionela.zabulica@justice.md”, copia dispozitivului
hotărârii din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru a fost notificat în mod
electronic recurentului în data de 06 octombrie 2025, ora 17:01 (f.d. 44), iar
hotărârea motivată la 08 octombrie 2025, ora 16:04 (f.d. 55). Astfel, în speță, se
consideră că recurentul a respectat termenul legal prevăzut de art. 245 din Codul
administrativ coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul electoral, deoarece recursul
nemotivat a fost depus la 07 octombrie 2025, ora 11:12 (f.d. 46, 47, 56, 57 recto-
verso), iar motivarea recursului la 09 octombrie 2025, ora 15:41 (f.d. 60, 61-67 recto-
verso).
Cercetând starea de fapt, în baza materialelor dosarului judiciar și al
dosarului administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
următoarele circumstanțe esențiale ale speței.
La 28 septembrie 2025, în ziua votării pentru alegerile parlamentare, Blocul
Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a depus
la Comisia Electorală Centrală sesizarea înregistrată sub nr. CEC-7/23712 și
contestațiile nr. CEC-7/23712, nr. CEC-7/23722, nr. CEC-7/23723 și nr. CEC-
7/23729.
Prin sesizarea nr. CEC-7/23712, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor,
Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a solicitat:
- constatarea caracterului agitațional al postării plasate de Președintele
Republicii Moldova, Maia Sandu, menționate în prezenta sesizare;
- constatarea efectuării agitației electorale în ziua alegerilor, din 28
septembrie 2025, de către Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu,
în favoarea concurentului electoral Partidul Acțiune și Solidaritate.”
(f.d.a. 1-3).
Prin contestația nr. CEC-7/23722 Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor,
Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a solicitat:
- constatarea caracterului agitațional al postării plasate de Prim-ministrul,
Dorin Recean, menționate în prezenta sesizare;
- constatarea efectuării agitației electorale în ziua alegerilor, din 28
septembrie 2025, de către Prim-ministrul, Dorin Recean, în favoarea
concurentului electoral Partidul Acțiune și Solidaritate.” (f.d.a. 4-6).
Prin contestația nr. CEC-7/23723 Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor,
Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a solicitat:
9
- constatarea caracterului agitațional al postării plasate de Președintele
Parlamentului, Igor Grosu, menționate în prezenta sesizare;
- - constatarea efectuării agitației electorale în ziua alegerilor, din 28
septembrie 2025, de către Președintele Parlamentului, Igor Grosu, în
favoarea concurentului electoral Partidul Acțiune și Solidaritate.”
(f.d.a. 9-11).
Prin contestația nr. CEC-7/23729, Blocul Electoral Patriotic al
Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a solicitat:
- constatarea caracterului agitațional al postării plasate de Președintele
Republicii Moldova, Maia Sandu, menționate în prezenta sesizare;
- constatarea efectuării agitației electorale în ziua alegerilor, din 28
septembrie 2025, de către Republicii Moldova, Maia Sandu, în favoarea
concurentului electoral Partidul Acțiune și Solidaritate.” (f.d.a. 14-16).
La 28 septembrie 2025, Președintele Comisiei Electorale Centrale,
Angelica Caraman, a emis scrisoarea nr. CEC-8/9225, prin care a informat Blocul
Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei precum
că sesizările și contestațiile nr. CEC-7/23712, CEC-7/23722, CEC-7/23723 și CEC-
7/23729 din 28 septembrie 2025 au fost transmise pentru examinare Inspectoratului
General al Poliției, prin prisma art. 52 alin. (1) din Codul contravențional (f.d.a. 17).
Manifestându-și dezacordul cu scrisoarea Președintelui Comisiei Electorale
Centrale, Angelica Caraman, nr. CEC-8/9225 din 28 septembrie 2025,
copreședintele Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și
Viitorul Moldovei, Igor Dodon, l-a contestat în instanța de judecată în ordinea
contenciosul administrativ electoral, solicitând anularea scrisorii și obligarea
Comisiei Electorale Centrale să examineze, în ședință, contestațiile nr. CEC-
7/23712, nr. CEC-7/23722, nr. CEC-7/23723 și nr. CEC-7/23729 din 28 septembrie
2025.
Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Curtea de Apel Centru, prin
hotărârea din 06 octombrie 2025, a respins acțiunea Blocului Electoral Patriotic al
Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, ca neîntemeiată (f.d. 33, 34-
43).
Efectuând controlul judiciar al hotărârii din 06 octombrie 2025 a Curții de
Apel Centru, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța
de fond a identificat corect raportul juridico-public ce formează obiectul controlului
judecătoresc, a stabilit și interpretat corect normele de drept material incidente speței
și, în consecință, a dat o apreciere justă argumentelor din acțiune.
10
În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
oportun de a reiterat că, în esență, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor,
Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a susținut că, prin răspunsul Comisiei
Electorale Centrale nr. CEC-8/9225 din 28.09.2025, semnat de președinta acesteia,
s-ar fi refuzat în mod nejustificat examinarea în ședință publică a sesizărilor nr. CEC-
7/23712, CEC-7/23722, CEC-7/23723 și CEC-7/23729 din aceeași dată, prin care
se reclama constatarea efectuării agitației electorale în ziua alegerilor, din 28
septembrie 2025, de către Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, Prim-
ministrul, Dorin Recean și Președintele Parlamentului, Igor Grosu, în favoarea
concurentului electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.
Instanța de recurs consideră că instanța de fond a examinat în mod complet
circumstanțele cauzei și, printr-o apreciere corectă a probelor, a reținut că Comisia
Electorală Centrală a acționat în limitele competenței sale legale, iar refuzul de a
examina în ședință sesizările respective nu contravine dispozițiilor legislației
electorale.
Or, în sensul art. 27 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală
exercită atribuții de organizare, coordonare și control asupra desfășurării procesului
electoral, în limitele prevăzute de lege, având competența de a asigura respectarea
legislației electorale, de a examina sesizările privind încălcarea normelor electorale
și de a aplica măsuri de ordin administrativ atunci când asemenea atribuții îi sunt
conferite expres.
În condițiile speței, este relevant că, prin sesizările/contestațiile nr. CEC-
7/23712, nr. CEC-7/23722, nr. CEC-7/23723 și nr. CEC-7/23729, Blocul Electoral
Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a semnalat și
solicitat constatarea efectuării agitației electorale în ziua alegerilor de către
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, Prim-ministrul, Dorin Recean și
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, în favoarea concurentului electoral Partidul
Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.
Din conținutul art. 52 alin. (1) din Codul contravențional, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție observă că legiuitorul a calificat efectuarea
agitației electorale în ziua alegerilor, în ziua precedentă zilei votării sau înainte de
începerea campaniei electorale drept faptă de natură contravențională. Norma
menționată prevede că asemenea acțiuni, săvârșite de un concurent electoral, pot
constitui elemente constitutive ale contravenției prevăzute de lege, atrăgând
răspunderea contravențională a persoanelor vinovate.
Astfel, pretinsul caracterul juridic al faptelor semnalate în sesizările
Blocului Electoral, presupusa agitație electorală în ziua alegerilor, nu este unul
11
administrativ-electoral, ci contravențional, fiind reglementat în mod expres de Codul
contravențional.
Prin urmare, competența de a examina, constata și, eventual, sancționa
asemenea fapte revine autorităților abilitate de Codul contravențional. În acest sens,
art. 400 alin. (1) și (2) din Codul contravențional stipulează expres că „contravențiile
prevăzute la inter alia art. 52 se constată și se examinează de către poliție”.
Așadar, organul competent să investigheze, să constate și să adopte o
soluție pe asemenea fapte este poliția, dar nicidecum nu Comisia Electorală Centrală.
Competența materială a organelor de poliție în materie contravențională are caracter
exclusiv și derivă direct din lege, neputând fi preluată sau substituită de alte autorități
publice.
La capitul dat, instanța de recurs notează că, prin transmiterea sesizărilor
către Inspectoratul General al Poliției, președintele Comisiei Electorale Centrale nu
a refuzat examinarea fondului pretinselor problemele sesizate de Blocul Electoral,
ci a aplicat corect principiul legalității competenței, declinând cauza către autoritatea
competentă prin prisma Codului contravențional.
În aceste condiții, nu pot fi reținute argumentele recurentului privind
necesitatea examinării contestațiilor în plenul Comisiei Electorale Centrale, întrucât
legea nu impune o asemenea procedură pentru cereri care nu țin de competența
Comisiei. Examinarea în ședință publică este prevăzută doar pentru contestațiile
electorale propriu-zise, care intră în sfera atribuțiilor Comisiei, dar nu și pentru
sesizările privind posibile contravenții prevăzute la art. 400 alin. (1) și (2) din Codul
contravențional. Mai mult decât atât, atribuțiile Comisiei Electorale Centrale, fiind
expres determinate de lege, nu pot fi extinse prin interpretare.
Completul de judecată notează că, reieșind din principiul legalității
activității autorităților publice, acestea pot acționa doar în limitele competențelor
conferite prin lege. Respectiv, în lipsa unei atribuții legale de examinare și constatare
a pretinselor fapte de efectuare a agitației electorale în ziua votării, Comisia
Electorală Centrală nu poate substitui poliția în exercitarea acestei competențe.
Instanța de recurs nu poate reține ca viabile argumentele recurentului,
precum instanța de fond ar fi apreciat greșit competența materială a autorităților,
întrucât sesizările sale nu ar fi vizat constatarea caracterului contravențional al
faptelor semnalate, ci doar examinarea acestora prin prisma normelor Codului
electoral, fără solicitarea atragerii la răspundere a vreunei persoane.
Or, determinarea competenței unei autorități de a examina anumite
chestiuni nu depinde de denumirea formală sau intenția subiectivă a autorului
12
sesizării, ci de natura juridică a faptelor invocate și de cadrul normativ care le
reglementează.
În speță rezultă cert că, prin conținutul sesizărilor depuse, Blocul Electoral
a semnalat acțiunile pretins ilicite de agitație electorală în ziua alegerilor, iar faptele
descrise corespund elementelor constitutive ale contravenției prevăzute de art. 52
alin. (1) din Codul contravențional.
Prin urmare, chiar dacă contestatarul a invocat formal dispoziții din Codul
electoral, esența juridică a pretinselor încălcări vizează fapte ce intră sub incidența
Codului contravențional, și anume efectuarea agitației electorale în ziua alegerilor.
În aceste condiții, competența de a examina și constata asemenea fapte
aparține exclusiv poliției, conform art. 400 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 52
alin. (1) din Codul contravențional, care prevăd expres că „contravențiile prevăzute
la art. 52 […] se constată și se examinează de către poliție.”
Prin urmare, Comisia Electorală Centrală nu poate substitui organele de
poliție în exercitarea competențelor de constatare a contravențiilor și nu poate
examina asemenea sesizări pe fond, întrucât acest lucru ar reprezenta o depășire a
atribuțiilor stabilite prin art. 27 din Codul electoral.
În consecință, instanța de fond a apreciat în mod corect că, indiferent de
calificarea formală a cererii, faptele invocate de Blocul Electoral cad sub incidența
normelor contravenționale, iar transmiterea sesizărilor către Inspectoratul General al
Poliției a fost o măsură legală și conformă principiului competenței materiale.
Deopotrivă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate
reține ca pertinent nici argumentul recurentului privind pretinsa tratare diferențiată
din partea Comisiei Electorale Centrale, care, în opinia sa, ar rezulta din hotărârea
CEC nr. 4140 din 03 octombrie 2025. Or, hotărârea nr. 4140 din 03 octombrie 2025
a vizat aspecte privind finanțarea ori susținerea materială sub orice formă a
campaniei electorale a unui candidat electoral de către persoanele fizice care nu sunt
cetățeni ai Republicii Moldova.
Prin urmare, obiectul și temeiul juridic al hotărârii menționate nu sunt
comparabile cu cele ale prezentei cauze, întrucât în speță sesizările Blocului
Electoral priveau acțiuni de agitație electorală în ziua alegerilor, adică fapte de
natură contravențională, iar nu aspecte legate de finanțarea ori susținerea materială
a campaniei de către persoanele fizice care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova.
De altfel, recurentul însuși a recunoscut că hotărârea nr. 4140 din 03
octombrie 2025 invocată s-a referit la chestiuni de finanțare, dar nu la agitație
electorală. Astfel, nu poate fi reținută existența unei discriminări sau tratări
13
diferențiate între concurenți, deoarece cele două situații privesc domenii de
reglementare distincte și intră sub incidența unor norme legale diferite.
În consecință, acest argument al recurentului este nefondat și irelevant
pentru soluționarea prezentei cauze, nefiind de natură să răstoarne concluziile
instanței de fond privind competența Comisiei Electorale Centrale la examinarea
contestațiilor depuse de Blocul Electoral.
În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție conchide că nu sunt temeiuri de a anula scrisoarea nr. CEC-8/9225 din 28
septembrie 2025, emisă de președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica
Caraman și a obliga Comisia Electorală Centrală să examineze, în ședință,
contestațiile nr. CEC-7/23712, nr. CEC-7/23722, nr. CEC-7/23723 și nr. CEC-
7/23729 din 28 septembrie 2025, depuse de Blocul Electoral Patriotic al
Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. Iar, din acest considerent,
hotărârea Curții de Apel Centru este întemeiată și urmează a fi menținută.
Ținând cont de considerentele elucidate supra, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de
copreședintele Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și
Viitorul Moldovei, Igor Dodon și a menține hotărârea din 06 octombrie 2025 a Curții
de Apel Centru.
În conformitate cu art. 98 alin. (1) pct. 4), art. 98 alin. (2), art. 101 alin. (6)
din Codul electoral și art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de copreședintele Blocului Electoral Patriotic al
Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Igor Dodon.
Menține hotărârea din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, adoptată în
cauza de contencios administrativ electoral intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și
Viitorul Moldovei împotriva Comisiei Electorale Centrală cu privire la contestarea
actului administrativ individual defavorabil.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
14