3ra-726/25 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

În data de 02 octombrie 2025, ora 17:04, copreședintele Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Igor Dodon, a depus cerere de chemare în judecată în contencios administrativ electoral împotriva Comisiei Electorale Centrală, solicitând anularea scrisorii nr. CEC-8/9225 din 28 septembrie 2025, emisă de președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman și obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze, în ședință, contestațiile nr. CEC-7/23712, nr. CEC-7/23722, nr. CEC-7/23723 și nr. CEC- 7/23729 din 28 septembrie 2025, depuse de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, precum și, după caz, repunerea în termenul de contestare.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 28 septembrie 2025, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a depus o sesizare și patru contestații, înregistrate la Comisia Electorală Centrală sub numerele CEC- 7/23712, CEC-7/23722, CEC-7/23723 și CEC-7/23729.

Prin aceste contestații, Blocul Electoral a solicitat constatarea faptului că Președintele Republicii Moldova, Prim-ministrul și Președintele Parlamentului au desfășurat acțiuni de agitație electorală în ziua alegerilor din 28 septembrie 2025, în favoarea concurentului electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

În aceeași zi, președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a emis scrisoarea nr. CEC-8/9225, prin care a informat că toate materialele au fost remise după competență, Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, spre examinare sub aspectul identificării elementelor constitutive ale contravenției prevăzute de art. 52 alin. (1) din Codul contravențional.

În opinia reclamantului, autoritatea publică nu și-a exercitat rolul activ de supraveghere a desfășurării alegerilor și de constatare a agitației electorale interzise în ziua scrutinului, iar decizia de redirecționare a contestațiilor către Inspectoratul 1 General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova este neîntemeiată, ilegală și emisă cu încălcarea competenței prevăzute de lege, deoarece această atribuție intră în aria activității Comisiei Electorale Centrale.

Or, prin prisma art. 27 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală are obligația legală de a supraveghea executarea prevederilor Codului electoral; de a examina contestațiile și sesizările, și de a adopta hotărâri executorii. Iar, art. 18 din Codul electoral stipulează că misiunea Comisiei Electorale Centrale este de a asigura desfășurarea unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislației privind agitația electorală.

În sensul art. 1 din Codul electoral, agitație electorală constituie acțiunile de natură să influențeze alegătorii în favoarea unui anumit concurent, iar art. 70 alin. (12) interzice expres agitația electorală în ziua alegerilor, permițând-o doar până în vinerea anterioară votului.

În această ordine de idei, reclamantul a conchis că, atribuția de constatare a caracterului agitațional al unor declarații, postări sau acțiuni desfășurate în ziua alegerilor este a Comisiei Electorale Centrale și nu poate fi eludată prin simpla trimitere a documentației către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Cu privire la conținutul contestațiilor, reclamantul a menționat că nu a solicitat doar atragerea la răspundere contravențională, ci constatarea de către Comisia Electorală Centrală a unor fapte ce contravin legislației electorale. Respectiv, redirecționarea acestor contestații către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a avut drept consecință eludarea examinării în fond a aspectelor ce țin de competența organului electoral.

În opinia reclamantului, conduita administrativă a Comisiei Electorale Centrale reprezintă un refuz nejustificat de a acționa în limitele competenței legale, fapt care atrage anularea actului administrativ.

La fel, reclamantul a considerat că autoritatea publică a aplicat prevederile legale într-un mod selectiv, tratând în mod diferențiat contestații similare, depuse de alți concurenți electorali.

La aspectul dat, Blocul Electoral a invocat existența unui precedent similar, contestația Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” din 28 septembrie 2025, înregistrată sub nr. CEC-10AP/91, care a fost admisă spre examinare în fond, iar părții contestate i s-a solicitat un punct de vedere.

Această diferență de tratament demonstrează o aplicare arbitrară a competenței administrative și a procedurii de soluționare a contestațiilor, deși în 2 corespundere cu art. 16 din Codul administrativ, exercitarea dreptului discreționar nu trebuie să conducă la practici arbitrare sau discriminatorii.

Reclamantul a indicat că, în sensul art. 118 din Codul administrativ, motivarea este o condiție obligatorie de legalitate a oricărui act administrativ individual. Aceasta trebuie să includă motivele de drept și de fapt, analiza completă a probelor și menționarea opiniilor contrare, dacă există.

În speță, scrisoarea contestată nu cuprinde o astfel de motivare, ci se limitează la o mențiune generică privind remiterea documentelor către Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, fără examinarea în fond a contestațiilor și fără analizarea cererilor formulate explicit de contestatar.

Cu privire la respectarea termenului de contestare, reclamantul a menționat că, scrisoarea contestată a fost emisă în data de 28 septembrie 2025, dar i-a fost comunicată în ziua următoare, 29 septembrie 2025. Astfel, a considerat că a respectat termenul de 3 zile pentru formularea contestației reglementat de art. 209 alin. (1) din Codul administrativ, coroborat cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral. Iar, în ipoteza în care acțiunea ar fi apreciată ca tardivă, Blocul Electoral a solicitat repunerea în termen, motivând că nu a avut cunoștință despre existența actului administrativ până la momentul comunicării acestuia.

În consolidarea soluției, Curtea de Apel Centru a apreciat că autoritatea publică pârâtă – Comisia Electorală Centrală, în persoana președintelui Angelica Caraman, a acționat cu respectarea legislației în vigoare și nu există temeiuri legale pentru anularea răspunsului contestat.

Curtea de Apel Centru a considerat neîntemeiat argumentul reclamantului precum că sesizările urmau a fi examinate în componența deplină a Comisiei Electorale Centrale, dar nu unipersonal de președintele instituției. Or, competența de constatare a acțiunilor de agitație electorală nu intră în sfera de activitate a Comisiei Electorale Centrale, ci a agentului constatator, la caz, al organelor de poliție, în adresa căreia, în mod întemeiat, sesizările Blocului Electoral au fost direcționate. 3

Suplimentar, recurentul a invoca că, prima instanță în mod eronat a ajuns la concluzia că sesizările și contestațiile sale țin de competența Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Astfel, prin prisma art. 18 și a art. 27 alin. (1) lit. a) și s) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală deține competențe să examineze sesizarea/contestația depusă și să constate caracterul agitațional al postărilor publicate de către persoanele vizate și să constate că prin acele acțiuni a fost admisă agitație electorală. Anume, Comisia este autoritatea specializată în acest domeniu și poate oferi o calificare dacă o acțiune reprezintă agitație sau nu, fără a examina aceste fapte prin prisma Codului contravențional. Cu atât mai mult că nici nu s-a solicitat sancționarea persoanelor pentru constatările efectuate.

Deopotrivă, recurentul a indicat că, instanța de fond nu s-a expus asupra argumentelor sale privind activitatea arbitrară a autorității publice pârâte, iar prin aceasta nu a asigurat respectarea dreptului reclamantului „de fi auzit”.

În acest sens, recurentul a reiterat că, în cererea de chemare în judecată a făcut referire la o speță similară, și anume că organul electoral a examinat pe fond contestația concurentului electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, depusă în ziua alegerilor și înregistrată sub nr. CEC-10AP/91, în care s-a ridicat problema că „George Simion a îndemnat cetățenii să voteze pentru partidul lui Vasile Coștiui.”, iar drept consecință a fost emisă hotărârea CEC nr. 4140 din 03 octombrie 2025. 4

Recurentul a notat că, deși hotărârea CEC nr. 4140 din 03 octombrie 2025 s-a referit la aspecte de finanțare a campaniei electorale a unui concurent electoral, în fond, acestea constatări au avut anume efectuarea agitației electorale și neraportarea cheltuielilor în acest sens.

Astfel, în opinia recurentului, autoritatea publică a acționat arbitrar, deoarece în unele cazuri contestația a fost examinată în fond, iar în alte cazuri, în care au fost semnalate abateri similare, contestația s-a remis spre examinare unei alte autorități. Cu toate acestea, instanța de fond a ignorat argumentele date și nu s-a pronunțat asupra lor.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4), alin. (2) și (3) din Codul electoral nr. 325/2022: „(1) În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: 4) Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale. (2) Acțiunea în contencios administrativ înaintată la instanța de judecată competentă se examinează în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Codului administrativ. (3) În perioada electorală, programul instanțelor de judecată se organizează în așa fel încât contestațiile să poată fi depuse și examinate fără întârziere.” 5

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022: „(1) În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art. 101 alin. (6) din Codul electoral nr. 325/2022: „Instanțele judecătorești adoptă și pronunță hotărâri și decizii, precum și emit încheieri în conformitate cu prevederile Codului administrativ și ale Codului de procedură civilă.”

Art. 193 alin. (3) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

Art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 247 din Codul administrativ: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin. (1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

Art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ: „În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: a) respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia.”

Art. 93 din Codul electoral: „(1) Organele electorale verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea contestației. Inadmisibilitatea se comunică părții vizate fără examinarea contestației în fond, conform procedurii stabilite de Comisia Electorală Centrală, prin act administrativ emis de președintele organului electoral. (2) Contestația se declară inadmisibilă, în special, când: a) a fost depusă de un alt subiect decât cel stabilit la art. 94 alin. (1) și (2) sau de o persoană fără împuterniciri în acest sens; b) nu a fost respectată procedura de examinare a cererii prealabile; c) a fost depusă după expirarea termenului prevăzut de prezentul cod; d) nu corespunde cerințelor de formă și conținut, iar contestatarul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de organul electoral; 6 e) contestatarul nu poate revendica un drept propriu lezat, cu excepția contestațiilor depuse în condițiile art. 91 alin. (1) lit. d) și alin. (6); f) există o hotărâre cu privire la un litigiu electoral între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept; g) a fost depusă concomitent la un alt organ electoral, o altă autoritate competentă sau în instanța de judecată, în condițiile art. 99; h) examinarea ține de competența instanței de judecată în conformitate cu art. 98 alin. (4).”

Art. 18 din Codul electoral: „Misiunea Comisiei Electorale Centrale este crearea condițiilor optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.”

Art. 27 lit. a) și s) din Codul electoral: „În perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuții: a) supraveghează executarea prevederilor prezentului cod și ale altor acte normative care conțin dispoziții referitoare la desfășurarea alegerilor; b) aprobă programul calendaristic al acțiunilor electorale și supraveghează executarea în termenele stabilite a măsurilor și a acțiunilor prevăzute de acesta; c) coordonează activitatea tuturor organelor electorale în vederea organizării și desfășurării alegerilor în condițiile prezentului cod; d) constituie circumscripțiile electorale și consiliile electorale de circumscripție, supraveghează activitatea organelor electorale ierarhic inferioare; e) emite hotărâri privind activitatea organelor electorale, procedurile electorale, modul de organizare și desfășurare a alegerilor și aspectele tehnico-administrative; f) decide degrevarea și/sau convocarea membrilor consiliilor electorale, aprobă statele de personal și determină numărul funcționarilor electorali ai consiliilor și birourilor electorale care pot fi degrevați/convocați, inclusiv termenul pentru care sunt degrevați/convocați; g) în baza datelor prezentate de Agenția Servicii Publice, publică lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri; h) aduce la cunoștința publică numărul de consilieri, în funcție de numărul de locuitori ai unității administrativ-teritoriale la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, conform datelor din Registrul de stat al populației prezentate de Agenția Servicii Publice; i) asigură întocmirea și verificarea listelor electorale, colaborând în acest scop cu autoritățile administrației publice centrale și locale, cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, cu misiunile diplomatice și oficiile consulare; j) distribuie mijloacele financiare prevăzute pentru desfășurarea alegerilor și coordonează procesul de asigurare tehnico-materială a alegerilor; k) stabilește tirajul și modelul buletinelor de vot, al documentelor, al formularelor și al altor acte ce țin de desfășurarea alegerilor, precum și modelul ștampilelor utilizate de organele electorale, inclusiv parametrii tehnici și/sau standardele aferente echipamentului electoral; 7 l) elaborează documente privind optimizarea și uniformizarea aplicării procedurilor electorale ce țin de organizarea, amenajarea și dotarea localurilor secțiilor de votare cu echipamente și utilaje necesare desfășurării în bune condiții a procesului de votare; m) examinează comunicările autorităților publice în probleme ce țin de organizarea și desfășurarea alegerilor; n) soluționează chestiuni privind modul de participare la alegeri a cetățenilor care în ziua votării se află în afara țării; o) monitorizează respectarea principiului egalității de gen în cadrul procesului electoral; p) conlucrează cu mass-media și asociațiile obștești în vederea organizării evenimentelor de educație electorală și civică a alegătorilor și de informare privind desfășurarea procesului electoral; q) oferă alegătorilor informații electorale prin intermediul instituțiilor mass-media și oricând la cerere; r) organizează consultări prealabile cu partidele politice, blocurile electorale, precum și cu reprezentanții instituțiilor mass-media și asigură semnarea de către aceștia, până la începerea campaniei electorale, a Codului de conduită; s) examinează cererile și contestațiile în condițiile prezentului cod și ale Codului administrativ, adoptă hotărâri executorii pe marginea lor; t) asigură efectuarea celui de-al doilea tur de scrutin, a votării repetate, a alegerilor anticipate, noi și parțiale, în condițiile prezentului cod; u) sistematizează informațiile privind prezentarea alegătorilor la votare, face totalurile preliminare ale alegerilor și aduce la cunoștința publică rezultatele finale; v) face bilanțul alegerilor pe țară și, după caz, prezintă Curții Constituționale raportul cu privire la rezultatele alegerilor.”

Art. 52 alin. (1) din Codul contravențional: „Efectuarea agitației electorale în ziua votării sau în ziua precedentă zilei votării, precum și în perioada electorală, până la începerea campaniei electorale, se sancționează cu amendă de la 40 la 60 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 la 150 de unități convenționale aplicată persoanei juridice.”

Art. 385 alin. (1) și (2) din Codul contravențional: „(1) Agentul constatator este reprezentantul autorității publice care soluționează, în limitele competenței sale, cauza contravențională în modul prevăzut de prezentul cod. (2) Este desemnat ca agent constatator funcționarul din autoritățile indicate la art. 400– 42312, împuternicit cu atribuții de constatare a contravenției și/sau de sancționare.”

Art. 400 alin. (1) și (2) din Codul contravențional: „(1) Contravențiile prevăzute la […] art. 52 […] se constată și se examinează de către politie. (2) Sunt în drept să examineze cauze contravenționale și să aplice sancțiuni în limitele competenței funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care exercită atribuțiile poliției și sunt împuterniciți cu asemenea atribuții conform fișei postului. Nomenclatorul funcțiilor și al competențelor de examinare a cauzelor contravenționale și de aplicare a sancțiunilor se aprobă prin ordinul ministrului afacerilor interne.” 8

Cercetând starea de fapt, în baza materialelor dosarului judiciar și al dosarului administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată următoarele circumstanțe esențiale ale speței.

La 28 septembrie 2025, în ziua votării pentru alegerile parlamentare, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a depus la Comisia Electorală Centrală sesizarea înregistrată sub nr. CEC-7/23712 și contestațiile nr. CEC-7/23712, nr. CEC-7/23722, nr. CEC-7/23723 și nr. CEC- 7/23729.

Prin sesizarea nr. CEC-7/23712, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a solicitat: - constatarea caracterului agitațional al postării plasate de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, menționate în prezenta sesizare; - constatarea efectuării agitației electorale în ziua alegerilor, din 28 septembrie 2025, de către Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în favoarea concurentului electoral Partidul Acțiune și Solidaritate.” (f.d.a. 1-3).

Prin contestația nr. CEC-7/23722 Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a solicitat: - constatarea caracterului agitațional al postării plasate de Prim-ministrul, Dorin Recean, menționate în prezenta sesizare; - constatarea efectuării agitației electorale în ziua alegerilor, din 28 septembrie 2025, de către Prim-ministrul, Dorin Recean, în favoarea concurentului electoral Partidul Acțiune și Solidaritate.” (f.d.a. 4-6).

Prin contestația nr. CEC-7/23723 Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a solicitat: 9 - constatarea caracterului agitațional al postării plasate de Președintele Parlamentului, Igor Grosu, menționate în prezenta sesizare; - - constatarea efectuării agitației electorale în ziua alegerilor, din 28 septembrie 2025, de către Președintele Parlamentului, Igor Grosu, în favoarea concurentului electoral Partidul Acțiune și Solidaritate.” (f.d.a. 9-11).

Prin contestația nr. CEC-7/23729, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a solicitat: - constatarea caracterului agitațional al postării plasate de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, menționate în prezenta sesizare; - constatarea efectuării agitației electorale în ziua alegerilor, din 28 septembrie 2025, de către Republicii Moldova, Maia Sandu, în favoarea concurentului electoral Partidul Acțiune și Solidaritate.” (f.d.a. 14-16).

La 28 septembrie 2025, Președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a emis scrisoarea nr. CEC-8/9225, prin care a informat Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei precum că sesizările și contestațiile nr. CEC-7/23712, CEC-7/23722, CEC-7/23723 și CEC- 7/23729 din 28 septembrie 2025 au fost transmise pentru examinare Inspectoratului General al Poliției, prin prisma art. 52 alin. (1) din Codul contravențional (f.d.a. 17).

Manifestându-și dezacordul cu scrisoarea Președintelui Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, nr. CEC-8/9225 din 28 septembrie 2025, copreședintele Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Igor Dodon, l-a contestat în instanța de judecată în ordinea contenciosul administrativ electoral, solicitând anularea scrisorii și obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze, în ședință, contestațiile nr. CEC- 7/23712, nr. CEC-7/23722, nr. CEC-7/23723 și nr. CEC-7/23729 din 28 septembrie 2025.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Curtea de Apel Centru, prin hotărârea din 06 octombrie 2025, a respins acțiunea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, ca neîntemeiată (f.d. 33, 34- 43).

Efectuând controlul judiciar al hotărârii din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de fond a identificat corect raportul juridico-public ce formează obiectul controlului judecătoresc, a stabilit și interpretat corect normele de drept material incidente speței și, în consecință, a dat o apreciere justă argumentelor din acțiune. 10

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a reiterat că, în esență, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a susținut că, prin răspunsul Comisiei Electorale Centrale nr. CEC-8/9225 din 28.09.2025, semnat de președinta acesteia, s-ar fi refuzat în mod nejustificat examinarea în ședință publică a sesizărilor nr. CEC- 7/23712, CEC-7/23722, CEC-7/23723 și CEC-7/23729 din aceeași dată, prin care se reclama constatarea efectuării agitației electorale în ziua alegerilor, din 28 septembrie 2025, de către Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, Prim- ministrul, Dorin Recean și Președintele Parlamentului, Igor Grosu, în favoarea concurentului electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Instanța de recurs consideră că instanța de fond a examinat în mod complet circumstanțele cauzei și, printr-o apreciere corectă a probelor, a reținut că Comisia Electorală Centrală a acționat în limitele competenței sale legale, iar refuzul de a examina în ședință sesizările respective nu contravine dispozițiilor legislației electorale.

Or, în sensul art. 27 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală exercită atribuții de organizare, coordonare și control asupra desfășurării procesului electoral, în limitele prevăzute de lege, având competența de a asigura respectarea legislației electorale, de a examina sesizările privind încălcarea normelor electorale și de a aplica măsuri de ordin administrativ atunci când asemenea atribuții îi sunt conferite expres.

În condițiile speței, este relevant că, prin sesizările/contestațiile nr. CEC- 7/23712, nr. CEC-7/23722, nr. CEC-7/23723 și nr. CEC-7/23729, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a semnalat și solicitat constatarea efectuării agitației electorale în ziua alegerilor de către Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, Prim-ministrul, Dorin Recean și Președintele Parlamentului, Igor Grosu, în favoarea concurentului electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Din conținutul art. 52 alin. (1) din Codul contravențional, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că legiuitorul a calificat efectuarea agitației electorale în ziua alegerilor, în ziua precedentă zilei votării sau înainte de începerea campaniei electorale drept faptă de natură contravențională. Norma menționată prevede că asemenea acțiuni, săvârșite de un concurent electoral, pot constitui elemente constitutive ale contravenției prevăzute de lege, atrăgând răspunderea contravențională a persoanelor vinovate.

Astfel, pretinsul caracterul juridic al faptelor semnalate în sesizările Blocului Electoral, presupusa agitație electorală în ziua alegerilor, nu este unul 11 administrativ-electoral, ci contravențional, fiind reglementat în mod expres de Codul contravențional.

Prin urmare, competența de a examina, constata și, eventual, sancționa asemenea fapte revine autorităților abilitate de Codul contravențional. În acest sens, art. 400 alin. (1) și (2) din Codul contravențional stipulează expres că „contravențiile prevăzute la inter alia art. 52 se constată și se examinează de către poliție”.

Așadar, organul competent să investigheze, să constate și să adopte o soluție pe asemenea fapte este poliția, dar nicidecum nu Comisia Electorală Centrală. Competența materială a organelor de poliție în materie contravențională are caracter exclusiv și derivă direct din lege, neputând fi preluată sau substituită de alte autorități publice.

La capitul dat, instanța de recurs notează că, prin transmiterea sesizărilor către Inspectoratul General al Poliției, președintele Comisiei Electorale Centrale nu a refuzat examinarea fondului pretinselor problemele sesizate de Blocul Electoral, ci a aplicat corect principiul legalității competenței, declinând cauza către autoritatea competentă prin prisma Codului contravențional.

În aceste condiții, nu pot fi reținute argumentele recurentului privind necesitatea examinării contestațiilor în plenul Comisiei Electorale Centrale, întrucât legea nu impune o asemenea procedură pentru cereri care nu țin de competența Comisiei. Examinarea în ședință publică este prevăzută doar pentru contestațiile electorale propriu-zise, care intră în sfera atribuțiilor Comisiei, dar nu și pentru sesizările privind posibile contravenții prevăzute la art. 400 alin. (1) și (2) din Codul contravențional. Mai mult decât atât, atribuțiile Comisiei Electorale Centrale, fiind expres determinate de lege, nu pot fi extinse prin interpretare.

Completul de judecată notează că, reieșind din principiul legalității activității autorităților publice, acestea pot acționa doar în limitele competențelor conferite prin lege. Respectiv, în lipsa unei atribuții legale de examinare și constatare a pretinselor fapte de efectuare a agitației electorale în ziua votării, Comisia Electorală Centrală nu poate substitui poliția în exercitarea acestei competențe.

Instanța de recurs nu poate reține ca viabile argumentele recurentului, precum instanța de fond ar fi apreciat greșit competența materială a autorităților, întrucât sesizările sale nu ar fi vizat constatarea caracterului contravențional al faptelor semnalate, ci doar examinarea acestora prin prisma normelor Codului electoral, fără solicitarea atragerii la răspundere a vreunei persoane.

Or, determinarea competenței unei autorități de a examina anumite chestiuni nu depinde de denumirea formală sau intenția subiectivă a autorului 12 sesizării, ci de natura juridică a faptelor invocate și de cadrul normativ care le reglementează.

În speță rezultă cert că, prin conținutul sesizărilor depuse, Blocul Electoral a semnalat acțiunile pretins ilicite de agitație electorală în ziua alegerilor, iar faptele descrise corespund elementelor constitutive ale contravenției prevăzute de art. 52 alin. (1) din Codul contravențional.

Prin urmare, chiar dacă contestatarul a invocat formal dispoziții din Codul electoral, esența juridică a pretinselor încălcări vizează fapte ce intră sub incidența Codului contravențional, și anume efectuarea agitației electorale în ziua alegerilor.

În aceste condiții, competența de a examina și constata asemenea fapte aparține exclusiv poliției, conform art. 400 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 52 alin. (1) din Codul contravențional, care prevăd expres că „contravențiile prevăzute la art. 52 […] se constată și se examinează de către poliție.”

Prin urmare, Comisia Electorală Centrală nu poate substitui organele de poliție în exercitarea competențelor de constatare a contravențiilor și nu poate examina asemenea sesizări pe fond, întrucât acest lucru ar reprezenta o depășire a atribuțiilor stabilite prin art. 27 din Codul electoral.

În consecință, instanța de fond a apreciat în mod corect că, indiferent de calificarea formală a cererii, faptele invocate de Blocul Electoral cad sub incidența normelor contravenționale, iar transmiterea sesizărilor către Inspectoratul General al Poliției a fost o măsură legală și conformă principiului competenței materiale.

Deopotrivă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate reține ca pertinent nici argumentul recurentului privind pretinsa tratare diferențiată din partea Comisiei Electorale Centrale, care, în opinia sa, ar rezulta din hotărârea CEC nr. 4140 din 03 octombrie 2025. Or, hotărârea nr. 4140 din 03 octombrie 2025 a vizat aspecte privind finanțarea ori susținerea materială sub orice formă a campaniei electorale a unui candidat electoral de către persoanele fizice care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

Prin urmare, obiectul și temeiul juridic al hotărârii menționate nu sunt comparabile cu cele ale prezentei cauze, întrucât în speță sesizările Blocului Electoral priveau acțiuni de agitație electorală în ziua alegerilor, adică fapte de natură contravențională, iar nu aspecte legate de finanțarea ori susținerea materială a campaniei de către persoanele fizice care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova.

De altfel, recurentul însuși a recunoscut că hotărârea nr. 4140 din 03 octombrie 2025 invocată s-a referit la chestiuni de finanțare, dar nu la agitație electorală. Astfel, nu poate fi reținută existența unei discriminări sau tratări 13 diferențiate între concurenți, deoarece cele două situații privesc domenii de reglementare distincte și intră sub incidența unor norme legale diferite.

În consecință, acest argument al recurentului este nefondat și irelevant pentru soluționarea prezentei cauze, nefiind de natură să răstoarne concluziile instanței de fond privind competența Comisiei Electorale Centrale la examinarea contestațiilor depuse de Blocul Electoral.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că nu sunt temeiuri de a anula scrisoarea nr. CEC-8/9225 din 28 septembrie 2025, emisă de președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman și a obliga Comisia Electorală Centrală să examineze, în ședință, contestațiile nr. CEC-7/23712, nr. CEC-7/23722, nr. CEC-7/23723 și nr. CEC- 7/23729 din 28 septembrie 2025, depuse de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. Iar, din acest considerent, hotărârea Curții de Apel Centru este întemeiată și urmează a fi menținută.

Ținând cont de considerentele elucidate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de copreședintele Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Igor Dodon și a menține hotărârea din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru.

În conformitate cu art. 98 alin. (1) pct. 4), art. 98 alin. (2), art. 101 alin. (6) din Codul electoral și art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de copreședintele Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Igor Dodon. Menține hotărârea din 06 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, adoptată în cauza de contencios administrativ electoral intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei împotriva Comisiei Electorale Centrală cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 14