3ra-690/25 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-690/25 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Partidul Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei” și Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, reprezentant de Tamara Chișca-Doneva,

în cauza de contencios administrativ electoral intentată la cererea de chemare

în judecată depusă de Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” și

Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei

împotriva Comisiei Electorale Centrală cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil, și

la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Partidul Național

Moldovenesc” împotriva Comisiei Electorale Centrale, terți Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, Blocul

Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, cu

privire la anularea parțială a actului administrativ și obligarea emiterii actului

administrativ,

împotriva hotărârii din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 3ra-690/25

nr. PIGD 2-25134914-01-3ra-27092025)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ. Dezacordul

recurentului cu decizia primei instanțe nu constituie un temei de casare a ei.

Curtea de Apel Centru – jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval

27 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Partidul

Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” și Blocul Electoral Patriotic al

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, reprezentant de

Tamara Chișca-Doneva,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Republican „Inima Moldovei” și Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei au depus cerere de chemare în judecată în

contencios administrativ electoral împotriva Comisiei Electorale Centrală cu privire

la suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3993 din 17

septembrie 2025 cu privire la contestația nr. CEC-10AP/6 din 02 septembrie 2025

și sesizarea nr. CEC-7/22684 din 05 septembrie 2025 până la emiterea hotărârii de

judecată și anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3993 din 17

septembrie 2025 cu privire la contestația nr. CEC-10AP/6 din 02 septembrie 2025

și sesizarea nr. CEC-7/22684 din 05 septembrie 2025.

1.1. În motivarea acțiunii au invocat că, la 2 septembrie 2025, președintele

Partidului Politic „Partidul Național Moldovenesc”, Dragoș Galbur, a depus la

Comisia Electorală Centrală contestație, înregistrată sub nr. CEC-10AP/6, împotriva

președintelui Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah.

1.2. Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a indicat în contestație

că, la 2 septembrie 2025, Centrul Național Anticorupție, în colaborare cu

Procuratura municipiului Cahul și cu suportul altor structuri specializate ale

Inspectoratului General al Poliției, a desfășurat acțiuni procesuale într-o cauză

penală privind finanțarea ilegală a unei formațiuni politice. Descinderile au vizat mai

multe locații din Chișinău și sudul țării, inclusiv instituții publice, fiind reținute mai

multe persoane bănuite de implicare în activități de corupere electorală și spălare de

bani.

1.3. Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a notat că, potrivit

informațiilor oficiale comunicate de autoritățile competente, au fost documentate

episoade de remunerare ilicită a activiștilor politici, colectare a semnăturilor contra

plată și utilizare de resurse financiare provenite din Federația Rusă, prin intermediul

1

instituției bancare „Promsviazbank” și al aplicațiilor electronice asociate, aflate sub

regim de sancțiuni internaționale. Totodată, investigațiile au relevat coordonarea

activităților prin canale de comunicare criptate și implicarea directă a unor curatori

din afara țării în diseminarea de materiale de dezinformare pe rețelele sociale.

1.4. Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a susținut că, în cadrul

perchezițiilor, organele de drept au ridicat mijloace bănești în diferite valute, carduri

bancare de tip „MИP”, tehnică de calcul, înscrisuri de ciornă, precum și alte bunuri

relevante pentru investigații. Autoritățile au confirmat că o parte din fondurile

provenite din străinătate erau lichefiate prin intermediul unor aplicații electronice,

în scopul finanțării activităților electorale ale formațiunii vizate.

1.5. Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a relevat că,

președintele Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, parte

componentă a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și

Viitorul Moldovei, a recunoscut public efectuarea perchezițiilor la unii membri ai

formațiunii, fapt ce ar confirma conexiunea directă a partidului cu circumstanțele

investigate.

1.6. Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a menționat că, pe baza

acestor date oficiale, a depus contestația în examinare, invocând finanțarea ilegală

și utilizarea frauduloasă a resurselor din afara țării de către Partidul Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei” și, respectiv, a solicitat excluderea acestuia din cursa

electorală.

1.7. Contestatarul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a solicitat:

- formularea unei cereri adresate Inspectoratului General al Poliției și

Centrului Național Anticorupție privind oferirea informațiilor suplimentare

referitoare la finanțarea ilegală a Partidului Politic Partidul Republican

„Inima Moldovei”, inclusiv cu mijloace financiare din străinătate;

- constatarea faptului că Partidul Politic Partidul Republican „Inima

Moldovei”, parte a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, a fost finanțat ilegal și a utilizat

în campania electorală mijloace financiare provenite din străinătate;

- emiterea unei hotărâri cu privire la anularea înregistrării Partidului Politic

Partidul Republican „Inima Moldovei”, parte a Blocului Electoral Patriotic

al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, cu excluderea

candidaților din lista de candidați.

1.8. La fel, la 5 septembrie 2025, președintele Partidului Politic „Alianța

Liberalilor și Democraților pentru Europa”, Arina Spătaru, a depus sesizarea

înregistrată sub nr. CEC-7/22684.

2

1.9. La rândul său, Partidul Politic „Alianța Liberalilor și Democraților

pentru Europa” a invocat aceleași circumstanțe factuale și argumente juridice

privind finanțarea ilegală a Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”,

formațiune componentă a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor,

Inima și Viitorul Moldovei.

1.10. Partidul Politic „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” a

subliniat că, acțiunile investigate subminează corectitudinea competiției electorale

și a solicitat examinarea posibilității de a revizui statutul legal al Blocului Electoral

Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei ca participant în

alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, inclusiv prin verificarea legăturilor

directe ale blocului cu membrii reținuți, și de a adopta o hotărâre în acest sens.

1.11. Reclamanții au menționat că, la 17 septembrie 2025, Comisia Electorală

Centrală a examinat contestația nr. CEC-10AP/6 din 2 septembrie 2025 depusă de

Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” și sesizarea nr. CEC-7/22684 din

5 septembrie 2025 depusă de Partidul Politic „Alianța Liberalilor și Democraților

pentru Europa” împotriva Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor,

Inima și Viitorul Moldovei, și a emis hotărârea CEC nr. 3993 din 17 septembrie

2025, prin care:

a Partidului Politic „Partidul Național Moldovenesc” și sesizarea nr. CEC-

7/22684 din 5 septembrie 2025 a Partidului Politic „Alianța Liberalilor și

Democraților pentru Europa”.

și Viitorul Moldovei sancțiunea avertismentului pentru încălcarea

prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice.

Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” pentru perioada 1

mai – 31 august 2025 și a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei pentru perioada 3 august –1

octombrie 2025.

misiunii de control.

de control, în termen de 48 ore, toate actele necesare solicitate cu privire la

finanțarea campaniei electorale și/sau a partidului politic.

administrativ în vederea examinării aplicabilității art. 21 din Legea

3

nr. 294/2007 privind partidele politice în privința Partidului Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei”.

1.12. Reclamanții au invocat că nu sunt de acord cu hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 3993 din 17 septembrie 2025, considerând că aceasta este

arbitrară, ilegală, neîntemeiată și pasibilă anulării, din următoarele considerente.

1.13. La fel, reclamanții au apreciat ca fiind ilegală aplicarea sancțiunii sub

formă de „avertisment”, deoarece aceasta are un caracter contradictoriu, prin prisma

art. 102 Codul electoral.

1.14. Reclamanții au notat că, în vederea elucidării pretinsei abateri de

finanțare ilegală, Comisia Electorală Centrală a dispus efectuarea unui control

financiar complex, atât a finanțării Partidului Politic Partidul Republican „Inima

Moldovei”, cât și a concurentului electoral Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. Iar, acest fapt atestă că, la etapa adoptării

actului administrativ contestat, Comisia Electorală Centrală nu dispunea de

certitudine juridică în ceea ce privește fapta imputată, motiv din care și a dispus

efectuarea unui control financiar complex, acțiune ce contravine principiului

legalității, reglementat de art. 21 din Codul administrativ.

1.15. În opinia reclamanților, la momentul aplicării sancțiunii de

„avertisment”, Comisia Electorală Centrală nu avea ca temei o faptă stabilită,

imputabilă concurentului electoral și care se încadrează în art. 102 alin. (1) din Codul

electoral, însă se baza pe presupunere, iar controlul complex pe domeniul financiar,

care trebuie să confirme sau să infirme presupunerea abatere, doar urmează să fie

efectuat.

1.16. Reclamanții au atras atenția că, în acest sens, Comisia Electorală

Centrală a făcut referire la atribuțiile sale stabilite de Codul electoral și că urmează

să acționeze și fața de fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, făcând referire la

art. 25 din Codul electoral. Însă, norma dată reglementează următoarele atribuții în

acest sens: în calitate de organ specializat în domeniul electoral, Comisia Electorală

Centrală [...] o) efectuează analize postelectorale în urma desfășurării scrutinelor

naționale, inclusiv prin intermediul evenimentelor publice, în vederea identificării

carențelor de ordin normativ sau de alt tip, precum și analizează fraudele electorale,

inclusiv cele presupuse, întreprinde măsuri pentru prevenirea și/sau înlăturarea

acestora, formulează concluzii și recomandări în acest sens și le înaintează

subiecților care au competența de a le implementa.

1.17. Astfel, autoritatea publică poate întreprinde acțiuni pozitive față de

„presupuse fraude”, ulterior scrutinului în vederea evitării situațiilor

4

ilegale/presupuse pe viitor și nici într-un caz să sancționeze concurenții electorali

pentru abateri „presupuse”.

1.18. Reclamanții au considerat că, prin actul contestat, Comisia Electorală

Centrală a recunoscut că, la momentul examinării cauzei, nu dispunea de probe certe

privind existenta unei finanțări ilegale sau cuantumul acesteia (pct. 49 și 53 din

hotărâre). Cu toate acestea, Comisia Electorală Centrală a aplicat sancțiunea

avertismentului, în lipsa unei constatări clare și ferme asupra unei fapte imputabile.

Deși, conform art. 102 alin. (1) din Codul electoral, sancțiunile pot fi aplicate doar

în temeiul unor fapte constatate și nu al unor simple presupuneri.

1.19. Prin urmare, reclamanții au apreciat că, aplicarea sancțiunii

avertismentului fără existența unui fapt stabilit, echivalează cu o sancționare

arbitrară, lipsită de fundament legal. Comisia Electorală Centrală a aplicat

sancțiunea de avertisment în baza unor suspiciuni, urmând abia ulterior să efectueze

un control financiar complex pentru a confirma sau infirma bănuielile.

1.20. Această practică echivalează cu o răsturnare a sarcinii probei,

concurentul electoral este considerat „vinovat” și sancționat înainte de finalizarea

verificărilor. Jurisprudența constantă a CtEDO (de ex. Allen c. Regatul Unit, Lavents

c. Letoniei) sancționează orice formă de prezumție inversată, calificând-o drept

incompatibilă cu statul de drept.

1.21. Reclamanții au reiterat că, la pct. 49-53, Comisia Electorală Centrală a

afirmat că nu are certitudine juridică privind existența unor încălcări fundamentale.

Totuși, la pct. 64 Comisia Electorală Centrală a indicat că aplică avertismentul,

recunoscând totodată că „este dificil de evaluat doar volumul sau cuantumul

finanțării ilegale, dar nu și faptul acestei finanțări”.

1.22. În opinia reclamanților, această contradicție relevă caracterul neunitar și

incoerent al actului administrativ, ceea ce atrage anularea sa în baza art. 118 din

Codul administrativ, care impune obligația unei motivări clare și logice a actului

administrativ. În plus, sancțiunea avertismentului, chiar dacă este considerată una

„ușoară”, produce efecte juridice și de imagine asupra concurentului electoral,

afectându-i dreptul la un scrutin liber și echitabil (art. 38 din Constituție și art. 3 din

Protocolul nr. 1 CEDO).

1.23. Această practică generează insecuritate juridică, contrară principiului

statului de drept și cerinței de previzibilitate a actelor administrative. În concluzie,

cerința ca orice act sau măsură a autorității publice să fie clar motivată și întemeiată

nu este un simplu formalism procedural, ci o condiție esențială a statului de drept,

asigură legalitatea și predictibilitatea deciziilor, protejează drepturile persoanelor și

le oferă acces real la căi de atac eficiente.

5

1.24. Motivarea solidă explică legătura dintre fapte și normele aplicabile,

previne arbitrarul și abuzul de putere și facilitează controlul administrativ și judiciar

al actelor. În lipsa unei astfel de motivări, deciziile devin vulnerabile și pasibile

anulării, generează răspunderi și prejudicii și subminează încrederea publică în

instituții – din acest motiv, temeinicia actului administrativ este atât o obligație

legală, cât și o necesitate practică pentru activitate administrativă legitimă.

1.25. Succesiv, reclamanții au considerat ca fiind neîntemeiată și cu încălcarea

principiului proporționalității dispunerea efectuării controlului complex al finanțării

campaniei electorale a concurentului electoral.

1.26. În acest sens, reclamanții au remarcat că, nici una din persoanele vizate

în cadrul procesului penal intentat nu a fost condamnată, iar simpla calitate de

„bănuit” nu poate justifica sancționarea unui partid politic și concurent electoral.

Răspunderea electorală trebuie să fie individualizată și directă, nu prezumată prin

asociere. Aplicarea unei sancțiuni colective partidului și blocului electoral pentru

acțiunile unor persoane particulare contravine principiului proporționalității și

securității juridice.

1.27. Reclamanții au relevat că, pe de o parte, Comisia Electorală Centrală

dispune efectuarea unui control financiar complex pentru a stabili dacă faptele există

sau nu, iar pe de altă parte a aplicat deja sancțiunea de avertisment, deși recunoaște

că nu există certitudine juridică privind faptele imputate. Această contradicție face

ca sancțiunea să fie arbitrară și ilegală, întrucât a fost emisă fără constatarea

prealabilă a unei încălcări.

1.28. Astfel, reclamanții au considerat că, pretinsele acțiuni imputate unor

persoane particulare nu sunt imputabile concurentului electoral, or, pe de o parte,

persoanele față de care planează suspiciuni de admitere a unor ilegalități, nu există

un act cu caracter definitiv care ar înlătura prezumția nevinovăției, iar, pe de altă

parte, în cazul examinat, odată ce se invocă finanțarea ilegală a campaniei electorale

de persoanele puse sub urmărire penală – lista donatorilor concurentului electoral se

prezintă Comisiei săptămânal. Prin urmare, existența donațiilor în bani din partea

persoanelor în cauză sau nu se stabilește prin prisma examinării rapoartelor privind

finanțarea campaniei electorale, care deja au fost puse la dispoziția Comisiei

Electorale Centrale și față de care deja există și hotărâre a Comisiei prin care nu au

fost identificate donații de la persoane față de care ar fi intentate acțiuni de urmărire

penală.

1.29. Referitor la atribuirea răspunderii juridice și politice Blocului Electoral

Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei pentru presupusa

finanțare ilegală a uneia dintre componentele sale, reclamanții au subliniat că, simpla

6

menționare a unor persoane ca voluntari în rapoartele financiare nu constituie, de

facto, dovadă a unei finanțări ilegale sau a unei legături cauzale între bloc și

presupusa infracțiune.

1.30. Statutul de voluntar nu implică automat primirea de fonduri, voluntarii

pot desfășura activități în beneficiul unui partid sau bloc electoral fără a primi

remunerație. Prezența lor în rapoartele financiare ca voluntari nu dovedește, în mod

direct sau indirect, că aceștia ar fi primit fonduri pentru activități electorale sau că ar

fi efectuat distribuirea de materiale electorale în schimbul unei sume de bani.

1.31. La caz, lipsesc dovezi concrete privind legătura între fonduri și bloc, or,

nu există probe care să arate că sumele presupus ilegale au fost efectiv folosite de

blocul electoral în scopuri electorale. Orice presupunere privind legătura dintre

activitatea voluntarilor și finanțarea ilegală este speculativă și nu poate constitui

temei legal pentru sancționarea sau eliminarea unui concurent electoral din cursă.

Această constatare a Comisiei Electorale Centrale instituie o practică vicioasă cu

privire la implicarea voluntarilor în procesele electorale și este în deplină

contradicție cu Codul electoral.

1.32. Prezentarea persoanelor ca voluntari în rapoartele financiare nu

constituie dovadă a unei finanțări ilegale și nici nu demonstrează că blocul electoral

ar fi beneficiat de astfel de fonduri. Astfel, argumentele Comisiei Electorale Centrale

bazate exclusiv pe presupuneri privind „remunerația” voluntarilor sunt insuficiente

pentru a justifica sancționarea blocului.

1.33. De asemenea, reclamanții au considerat că, controlul complex impus

partidului și concurentului electoral reprezintă o acțiune abuzivă din partea

autorității publice, fiind ilegală și disproporțională, ceea ce contravine principiilor

activității administrative.

1.34. Mai mult, Comisia Electorală Centrală a recunoscut că, doar raportul

final al controlului (ce va fi întocmit până la 31 martie 2026) va putea confirma sau

infirma existența unei încălcări. Prin urmare, sancțiunea a fost aplicată prematur, pe

baza unor suspiciuni, ceea ce echivalează cu o procedură arbitrară.

1.35. Deopotrivă, reclamanții au considerat ca fiind lipsită de temei legal și ca

un exces de putere, care încălcă grav principiile legalității și proporționalității

administrative, dispoziția Comisiei Electorale Centrale de a expedia dosarul

administrativ către Ministerul Justiției, în vederea examinării aplicabilității art. 21

din Legea privind partidele politice nr. 294/2007 în privința Partidului Politic

Partidul Republican „Inima Moldovei”. Or, art. 26 din Codul electoral

reglementează exhaustiv atribuțiile Comisiei Electorale Centrale în materia

supravegherii și controlului finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale.

7

1.36. Din această normă rezultă că organul electoral nu dispune de competența,

atribuția și/sau dreptul Comisiei Electorale Centrale de a expedia Ministerului

Justiției un dosar administrativ în vederea declanșării procedurii prevăzute de art. 21

din Legea nr. 294/2007. Dacă legiuitorul ar fi dorit să confere Comisiei Electorale

Centrale o asemenea competentă, ar fi prevăzut-o expres. Prin urmare, transmiterea

dosarului la Ministerul Justiției depășește limitele legale ale competenței Comisiei

Electorale Centrale.

1.37. Succesiv, reclamanții au indicat la interpretarea abuzivă a noțiunii de

„conlucrare”, în sensul art. 26 alin. (1) lit. g) din Codul electoral, prin prisma căruia

Comisia Electorală Centrală „conlucrează, în vederea asigurării respectării

legislației privind finanțarea partidelor politice (...) cu autoritățile administrației

publice centrale și locale”.

1.38. Această prevedere are caracter general și vizează schimbul de date,

asistența tehnică sau colaborarea instituțională punctuală. Ea nu poate fi interpretată

extensiv, astfel încât să confere Comisiei Electorale Centrale atribuția de a transmite

către Ministerul Justiției întregul dosar administrativ și propria hotărâre, sugerând

implicit aplicarea unei sancțiuni de dizolvare sau suspendare a unui partid politic. O

asemenea interpretare ar contraveni principiului legalității administrative (art. 6 din

Codul administrativ).

1.39. Competența de a aprecia asupra aplicabilității art. 21 din Legea

nr. 294/2007 aparține în mod exclusiv Ministerului Justiției, care, în baza propriei

evaluări, poate sesiza instanța judecătorească competentă. Prin transmiterea formală

a dosarului și prin includerea unei asemenea dispoziții în hotărârea sa, Comisia

Electorală Centrală se substituie rolului Ministerului Justiției și îl „direcționează”

spre declanșarea unei proceduri de sancționare a unui partid politic.

1.40. Această ingerință depășește atribuțiile de control financiar și transformă

Comisia Electorală Centrală într-un actor quasi-jurisdicțional, ceea ce este

inadmisibil în ordinea constituțională, încălcând principiul separării atribuțiilor și

limitelor de competență ale autorităților.

1.41. Transmiterea dosarului administrativ la Ministerul Justiției, în lipsa unor

constatări certe și definitive privind abateri grave, echivalează cu o stigmatizare

prematură a Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”.

1.42. În opinia reclamanților, această practică le încalcă: dreptul la asociere

politică (art. 41 din Constituție; art. 11 CEDO); prezumția de legalitate și

nevinovăție (art. 21 din Constituție; jurisprudența CtEDO, cauza Karâcsony și alții

c. Ungariei, 2016); principiul proporționalității (art. 29 din Codul administrativ),

8

întrucât o măsură cu consecințe grave este dispusă în lipsa unei baze factuale

consolidate.

1.43. Reclamanții au reiterat că, autoritatea electorală, însăși a recunoscut

caracterul arbitrar al măsurii ce a aplicat-o, deoarece a indicat în hotărâre că, la

momentul adoptării acesteia, nu dispunea de certitudine juridică asupra faptelor

imputate, motiv pentru care a dispus efectuarea unui control financiar complex.

1.44. Formularea „Comisia apreciază drept judicioasă expedierea către

Ministerul Justiției (...)” este, de fapt, un subiectivism lipsit de fundament juridic. În

dreptul administrativ, orice act al autorității publice trebuie să fie temeinic motivat

și raportat la un text de lege, nu bazat pe o „apreciere” proprie, mai ales când

consecința unei asemenea aprecieri poate afecta grav un partid politic.

1.45. Reclamanții au considerat că, din punct de vedere juridic, aici sunt mai

multe probleme:

i) Noțiunea de „judicioasă” nu are valoare juridică. Legea nu prevede că,

Comisia Electorală Centrală poate acționa pe baza unor „aprecieri

judicioase” fără fundament normativ. Actele administrative trebuie să fie

motivate prin raportare la fapte constatate și texte legale aplicabile (art. 31

din Codul administrativ).

ii) Comisia Electorală Centrală însăși a recunoscut că nu există certitudine

juridică privind încălcarea invocată, motiv pentru care a dispus un control

financiar complex. Or, dacă încălcarea nu este încă probată, cum poate fi

„judicioasă” transmiterea dosarului către Ministerul Justiției, ceea ce este

o contradicție flagrantă.

iii) Expedierea la Ministerul Justiției nu este o atribuție expres prevăzută de

Codul electoral. Așadar, Comisia Electorală Centrală nu poate aprecia în

mod „judicios” ceva ce nu intră în competența ei. În dreptul administrativ

nu există libertate de acțiune bazată pe „aprecieri”, ci doar competențe

reglementate strict prin lege (art. 21 din Codul administrativ).

iv) Formularea lasă impresia că, Comisia Electorală Centrală face o

recomandare politică, nu o constatare juridică.

1.46. Reclamanții au opinat că, în loc să rămână în limitele sale de organ tehnic

de control financiar, Comisia Electorală Centrală s-a transformat într-o autoritate

care administrează transmiterea dosarului pentru aplicarea unei sancțiuni extreme

(posibila limitare a activității a partidului).

1.47. Termenul „judicios” utilizat de Comisia Electorală Centrală în pct. 67

din hotărâre nu este un temei de drept, ci o formă vagă, arbitrară și abuzivă de

justificare. O asemenea formulare contravine obligației de motivare completă și

9

legală a actului administrativ, iar actele bazate pe simple „aprecieri” sunt nule,

deoarece nu satisfac cerința de motivare prevăzută de art. 118 Cod administrativ.

1.48. În aceste condiții, expedierea dosarului la Ministerul Justiției înainte de

finalizarea controlului si în lipsa unor probe concludente este arbitrară si contravine

principiului securității juridice.

1.49. Reclamanții au considerat eronată aplicarea de către Comisia Electorală

Centrală a dezideratelor Hotărârii Curții Constituționale nr. 18 din 19 iulie 2024,

subliniind necesitatea prevenirii participării la alegeri a candidaților sau subiecților

electorali care utilizează mijloace ilegale. În realitate, însă, aplicarea acestor

considerente în cazul Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor,

Inima și Viitorul Moldovei este nefundamentată, din următoarele rațiuni:

i) Caracterul declarativ al argumentelor Comisiei Electorale Centrale se

bazează în principal pe presupuneri privind activitatea unor voluntari și pe

mențiuni din rapoartele financiare, fără probe directe sau concrete care să

demonstreze că blocul a beneficiat de finanțare ilegală. Această abordare

contravine principiului stabilit de Curtea Constituțională, conform căruia

anularea înregistrării trebuie să se bazeze pe constatări independente și

concrete de abateri electorale semnificative.

ii) Distincția între intenție și probă efectivă – hotărârea Curții subliniază că

mecanismele de prevenire a participării la alegeri sunt justificate doar în

măsura în care există dovezi certe privind folosirea mijloacelor ilegale. în

cazul de față, argumentele privind „remunerația voluntarilor” sunt

speculative și nu constituie dovezi ale unor abateri electorale reale sau

semnificative.

iii) Proporționalitatea măsurii – aplicarea unei sancțiuni atât de severe, cum

este eliminarea unui bloc electoral din cursă, pe baza unor argumente

declarative și presupuneri, contravine principiului proporționalității și

riscă să submineze dreptul la participare la alegeri. Conform

jurisprudenței Curții, protecția ordinii publice și a transparenței financiare

nu poate justifica măsuri nefondate sau speculative.

1.50. În opinia reclamanților, referința Comisiei Electorale Centrale la

hotărârea Curții Constituționale nu poate substitui dovezile concrete necesare pentru

a demonstra abateri electorale semnificative. Argumentele prezentate sunt

declarative și nu oferă un temei legal real pentru sancționarea Blocului Electoral sau

pentru anularea înregistrării sale.

1.51. Un rol crucial în activitatea autorității publice îl ocupă regimul în care

activează – în regim de putere publică, ce conduce la obligația respectării mai multor

10

principii în activitatea administrativă, printre care legalitatea procedurii (art. 21 din

Codul administrativ), proporționalitatea măsurilor întreprinse (art. 29 din Codul

administrativ) și motivarea completă a actelor adoptate (art. 31 și art. 118 din Codul

administrativ)

1.52. În această ordine de idei, s-a invocat testul de proporționalitate, prevăzut

de art. 29 din Codul administrativ, prin prisma căruia, o măsură oficială a fost

proporțională dacă: 1. măsura întreprinsă este potrivită pentru atingerea scopului

urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege; 2. măsura este necesară pentru

atingerea scopului; 3. este rezonabilă, totodată, măsura întreprinsă de autoritățile

publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este disproporționată

în raport cu scopul urmărit.

1.53. În speță, actul contestat nu se referă la modalitatea întrunirii acestor

criterii, or, nu este invocat nici un argument convingător. Pe de o parte, în ceea ce

privește aplicarea sancțiunii sub formă de avertisment, pentru presupuse acțiuni, pe

de altă parte, nu s-a motivat necesitatea efectuării controlului complex, odată ce

Comisia Electorală Centrală deja deține actele care pot fi utilizate în vederea

elucidării celor invocate. La caz, autoritatea emitentă nu a motivat necesitate

intervenției în drepturile concurentului electoral, în manieră suficientă, or, Comisei

Electorale Centrale îi sunt prezentate rapoartele financiare care deja conțin datele

necesare a fi supuse verificări.

1.54. Reclamanții au menționat că, scopului urmărit este verificarea respectării

normelor privind finanțarea campaniei electorale, însă, Comisia Electorală Centrală

deja dispune de rapoartele financiare ale Blocului și ale partidului, iar anterior a

adoptat hotărâri prin care a confirmat corectitudinea acestora. Aceste circumstanțe

atestă că, Comisia Electorală Centrală dispune de suficiente instrumente legale și

probatorii pentru a verifica suspiciunile invocate, fără a fi necesară inițierea unui

control complex suplimentar. Prin urmare, măsura nu este potrivită, pentru că

dublează procedurile și creează o sarcină administrativă excesivă.

1.55. În privința necesității măsurii, reclamanții au relevat că, Comisia

Electorală Centrală putea atinge scopul verificării utilizând instrumentele de care

deja dispune: analiza rapoartelor, solicitarea de informații suplimentare, verificări

punctuale.

1.56. Controlul complex, dispus pentru o perioadă ulterioară (până la 1

octombrie), excedă cadrul strict al constatărilor prezente și reprezintă o ingerință în

activitatea unui concurent electoral chiar pe durata campaniei.

1.57. Totodată, măsura aplicată nu este necesară, întrucât există mijloace mai

puțin intruzive și mai rapide pentru a verifica respectarea normelor de finanțare.

11

1.58. Iar, prin aplicarea sancțiunii avertismentului, inițierea unui control

complex, expedierea dosarului administrativ la Ministerul Justiției, Comisia

Electorală Centrală afectează grav imaginea publică a Blocului și a partidului, chiar

în plină campanie. Aceasta generează un efect de stigmatizare publică și un risc real

de diminuare a șanselor electorale.

1.59. Chiar dacă scopul este protecția integrității procesului electoral,

mijloacele alese depășesc limitele rezonabilului, pentru că penalizează concurentul

electoral pe baza unor „suspiciuni” nedovedite si într-un moment sensibil (campania

electorală). Măsura nu este rezonabilă, pentru că prejudiciul adus drepturilor

Blocului Electoral și Partidului Republican Inima Moldovei este mai mare decât

beneficiul urmărit.

1.60. În această ordine de idei, reclamanții au considera că, hotărârea

contestată nu trece testul proporționalității prevăzut de art. 29 din Codul

administrativ, deoarece nu este potrivită (există deja rapoarte și hotărâri ale Comisiei

Electorale Centrale care confirmă lipsa unor donații ilegale); nu este necesară (există

mijloace alternative, mai puțin intruzive, pentru verificarea legalității finanțării); nu

este rezonabilă (ingerința este excesivă, afectând imaginea și șansele electorale ale

Blocului în plină campanie, fără existența unor probe clare de ilegalitate).

1.61. Prin urmare, actul administrativ trebuie anulat pentru încălcarea

principiului proporționalității, sancțiunea avertismentului, misiunea de control

complex dispusă, precum și expedierea dosarului administrativ la Ministerul

Justiției, trebuie anulate ca fiind vădit ilegale, nejustificate și disproporționate.

1.62. Reclamanții au considerat că, toate acestea abateri denotă caracterul

arbitrar și abuziv al procedurii administrative și a actului contestat.

Moldovenesc” a depus cerere de chemare în judecată în contencios administrativ

electoral împotriva Comisiei Electorale Centrale, terți Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, Blocul

Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, prin

care a solicitat anularea parțială a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3993 din

17 septembrie 2025, în partea în care a fost refuzată aplicarea sancțiunii de anularea

a înregistrării concurentului electoral Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (inclusiv a Partidului Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei” component) în alegerile parlamentare din 28

septembrie 2025; și pronunțarea unei hotărâri judecătorești de anulare a înregistrării

Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” (parte a Blocului Electoral

Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei) în calitate de

12

concurent electoral, cu excluderea listei de candidați a Blocului Electoral Patriotic

al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei din cursa electorală pentru

scrutinul 28 septembrie 2025, în conformitate cu art. 102 alin. (5) lit. c) din Codul

electoral și celelalte prevederi legale incidente.

2.1. În motivarea acțiunii Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc”

invocat că, măsura cu privire la anulare în parte a hotărârii Comisiei Electorale

Centrale nr. 3993 din 17 septembrie 2025, în ceea ce privește nepronunțarea măsurii

de anulare a înregistrării concurentului electoral vizat și să pronunțe o hotărâre de

excludere din cursa electorală a Partidului Politic Partidul Republican „Inima

Moldovei” (component al Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor,

Inima și Viitorul Moldovei) și, pe cale de consecință, a candidaților înscriși pe lista

Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul

Moldovei pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, este justificată de

încălcarea gravă a normelor privind finanțarea campaniei electorale, prin utilizarea

de fonduri de proveniență străină și alte surse ilegale, fapt interzis de legislația

electorală.

2.2. Reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a declarat

că la, 2 septembrie 2025, în spațiul public au apărut informații oficiale despre o cauză

penală privind finanțarea ilegală a unei formațiuni politice, instrumentată de Centrul

Național Anticorupție în colaborare cu Procuratura municipiului Cahul și

Inspectoratul General al Poliției, în cadrul căreia au avut loc descinderi (percheziții)

pe teritoriul mun. Chișinău și în sudul țării (inclusiv UTA Găgăuzia), fiind reținute

mai multe persoane suspectate de corupere electorală și spălare de bani.

2.3. Reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a

învederat că, din comunicările oficiale, reiese că în cadrul acelor măsuri s-au

documentat plăți ilegale către activiști politici (inclusiv salarii „în plic”), colectări

de semnături contra cost pentru susținerea unui candidat, precum și utilizarea de

resurse financiare provenite din Federația Rusă prin intermediul băncii rusești

sancționate „Promsviazbank” și aplicații electronice asociate. S-a constatat

coordonarea activităților prin canale de comunicare criptate și implicarea directă a

unor factori externi (așa ziși „curatori” din afara țării) în diseminarea de materiale

de dezinformare pe rețele sociale. În urma perchezițiilor din septembrie 2025,

organele de drept au ridicat sume importante de bani în diferite valute, carduri

bancare de tip „MИP” (emise în Federația Rusă), tehnică de calcul, înscrisuri și alte

probe, existând indicii că o parte din fondurile provenite din străinătate erau

convertite prin aplicații electronice pentru a finanța activitățile electorale ale

formațiunii vizate. Aceste acțiuni ale autorităților au vizat, conform datelor apărute

public, Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah,

13

formațiune componentă a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor,

Inima și Viitorul Moldovei.

2.4. Reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a evocat

că, însăși Irina Vlah a recunoscut public, în dimineața zilei de 2 septembrie, că au

avut loc percheziții la unii membri ai partidului său, confirmând astfel legătura

directă a partidului cu circumstanțele investigate.

2.5. În acest context, Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a

depus la Comisia Electorală Centrală, în aceeași zi, la 2 septembrie 2025, contestația

înregistrată sub nr. CEC-10AP/6, solicitând constatarea finanțării ilegale a

Partidului Republican „Inima Moldovei” (parte a Blocului Electoral Patriotic al

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei) și anularea înregistrării

acestuia ca și concurent electoral, cu excluderea candidaților săi din cursa pentru

alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

2.6. De asemenea, la 5 septembrie 2025, Partidul Politic „Alianța Liberalilor

și Democraților pentru Europa” a depus o sesizare separată, exprimând îngrijorări

similare privind influențarea ilegitimă a procesului electoral, prin care a solicitat

Comisiei Electorale Centrale investigarea legăturilor Blocului Electoral Patriotic al

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei cu persoanele reținute.

Ambele cereri au fost conexate și examinate împreună de către Comisia Electorală

Centrală, având la bază aceeași situație de fapt (suspiciuni de finanțare ilegală a

concurentului electoral menționat), conform art. 44 alin. (4) și art. 80 alin. (1) din

Codul administrativ.

2.7. În ședința publică din 17 septembrie 2025, după analizarea materialelor

probatorii transmise de organele de anchetă și a punctelor de vedere ale pârților

implicate, Comisia Electorală Centrală a constatat existența unor indicii temeinice

de finanțare ilicită a Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” și,

implicit, a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și

Viitorul Moldovei.

2.8. Reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a

remarcat că, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, a arătat

explicit în cadrul ședinței că „sunt suficiente argumente care confirmă finanțarea

ilegală a partidului și implicit a concurentului electoral”, adăugând că „nu putem

vorbi, la această etapă, de cuantum. Prin aceasta, Comisia Electorală Centrală a

recunoscut practic că fapta ilicită de finanțare ilegală a avut loc, rămânând doar ca

amploarea exactă (cuantumul fondurilor implicate) să fie determinată ulterior printr-

un control financiar. Președintele Comisiei Electorale Centrale a subliniat, de

asemenea, complexitatea speței și obligația Comisiei de a aplica cu celeritate

14

prevederile legale pentru a preveni afectarea alegerilor, chiar dacă procedurile

penale nu erau finalizate încă.

2.9. Reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a susținut

că, soluția Comisiei Electorale Centrale a fost una de compromis. Or, Comisia

Electorală Centrală a hotărât aplicarea sancțiunii „avertisment” față de Blocul

Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei pentru

încălcarea regulilor de finanțare a campaniei și inițierea unei misiuni de control

financiar complexe privind finanțarea Partidului Politic Partidul Republican „Inima

Moldovei” (în perioada 1 mai – 31 august 2025) și a Blocului Electoral Patriotic al

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (de la data înregistrării 3

august până la 1 octombrie 2025). Totodată, s-a decis sesizarea Ministerului Justiției

pentru a examina aplicarea art. 21 din Legea nr. 294/2007 față de Partidul Politic

Partidul Republican „Inima Moldovei”, prevedere legală referitoare la posibila

suspendare sau dizolvare a unui partid politic ce încalcă grav legea. În schimb,

solicitarea de a anula înregistrarea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (prin excluderea Partidului Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei”) din cursa electorală a fost respinsă.

2.10. Propunerea de anulare a înregistrării Blocului Electoral Patriotic al

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a fost supusă votului în

ședința Comisiei Electorale Centrale la inițiativa reprezentantului la CEC din partea

Partidului Politic „Partidul Național Moldovenesc”, Iulian Muntean, însă

propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi (4 voturi împotrivă, 5 abțineri) și

a fost astfel respinsă.

2.11. Astfel, reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a

considerat că, hotărârea CEC nr. 3993 din 17 septembrie 2025 admite numai parțial

contestația sa. Or, prin organul electoral doar a constatat suspiciunile de finanțare

ilegală și a aplicat sancțiunea sub formă de avertisment, dar nu a sancțiunii anulării

înregistrării concurentului electoral vizat (așa cum se solicită în contestație).

2.12. În opinia reclamantului, această soluție este ilegală și neîntemeiată,

încălcând legislația electorală prin neaplicarea sancțiunii corespunzătoare gravității

faptei. Or, legislația electorală în vigoare prevede în mod expres sancțiunea anulării

înregistrării unui concurent electoral (partid politic, bloc electoral sau candidat) în

cazul comiterii anumitor abateri deosebit de grave, în special legate de finanțare

ilegală a campaniei electorale – art. 102 alin. (5) lit. c) din Codul electoral.

2.13. Aceeași sancțiune este prevăzută și pentru alte încălcări grave, precum

finanțarea nedeclarată sau ascunsă, depășirea plafoanelor legale de cheltuieli ori

15

cumpărarea voturilor, conform art. 91 alin. (1) lit. d), art. 91 alin. (6), art. 95 și

art. 102 alin. (2) lit. e) din Codul electoral.

2.14. În opinia reclamantului Partidul Politic „Partidul Național

Moldovenesc”, la caz, există indicii puternice și necontestate de finanțare ilegală a

activităților electorale ale Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”,

Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul

Moldovei, care includ fonduri de proveniență străină. Or, însăși Comisia Electorală

Centrală a constatat oficial existența acestor indicii, menționând „suspiciuni

rezonabile” privind corectitudinea finanțării formațiunii și reținând că legalitatea

finanțării trebuie supusă unui control amănunțit.

2.15. Mai mult, declarațiile membrilor Comisiei Electorale Centrale din timpul

ședinței confirmă că, la nivel factual, finanțarea ilegală a avut loc, singura

necunoscută fiind volumul exact al fondurilor ilicite: „Că este 100 de lei, că e un

milion de lei, acest lucru urmează a fi stabilit... ”.

2.16. Raționamentul Comisiei Electorale Centrale, conform căruia există

suficiente dovezi ale faptei, însă nu s-a stabilit cuantumul, relevă faptul că temeiul

încadrării juridice (folosirea mijloacelor financiare din străinătate) este deja prezent,

independent de cuantumul exact al sumelor. Legea nu condiționează aplicarea

sancțiunii de un prag minim al sumelor ilicite, ci sancționează în mod absolut

originea nepermisă a acestora. Cu alte cuvinte, orice utilizare de resurse financiare

din străinătate în scopul finanțării campaniei atrage incidența art. 102 alin. (5) lit. c)

din Codul electoral. În consecință, Comisia Electorală Centrală avea obligația legală

să dispună anularea înregistrării concurentului electoral implicat în asemenea

practici. Iar, refuzul de a aplica această sancțiune, în pofida constatărilor proprii

privind existența finanțării ilicite, echivalează cu o aplicare eronată a legii.

2.17. Reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a

remarcat că, Comisia Electorală Centrală a aplicat o sancțiune mai blândă

(avertisment), deși era incidentă situația care impune sancțiunea cea mai aspră

(excluderea din alegeri).

2.18. În opinia reclamantului Partidul Politic „Partidul Național

Moldovenesc”, conduita Comisiei Electorale Centrale contravine scopului normelor

legale, care urmăresc protejarea procesului electoral de influențele banilor murdari

și a ingerințelor străine. Utilizarea de fonduri din Federația Rusă (prin intermediul

instituțiilor financiare sancționate internațional) și remunerarea clandestină a

activiștilor electorali nu reprezintă simple nereguli formale, ci constituie amenințări

grave la adresa suveranității și corectitudinii procesului electoral. Aceasta este exact

tipologia de faptă pe care legiuitorul a dorit să o prevină și să o sancționeze drastic,

16

prin eliminarea din competiție a concurentului care beneficiază de asemenea

mijloace ilicite. Ignorarea de către Comisia Electorală Centrală a acestor aspecte,

sub pretextul că „nu este stabilit cuantumul” sau că încă nu există o hotărâre

judecătorească definitivă, este neîntemeiată juridic.

2.19. Reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a relevat

că, apărarea invocată de Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” în

fața Comisiei Electorale Centrale s-a bazat pe prezumția nevinovăției și pe lipsa unei

hotărâri judecătorești definitive, care să confirme acuzațiile. De asemenea, Comisia

Electorală Centrală, la fel, a manifestat o anumită rezervă, evocând confidențialitatea

urmăririi penale în curs și drepturile persoanelor investigate. Însă, aceste argumente

nu împiedică și nu exclud adoptarea sancțiunilor electorale imediate, având în vedere

specificul diferit al răspunderii electorale față de răspunderea penală. Prezumția de

nevinovăție, garantată de art. 21 din Constituție, se referă la procesul penal și la

faptul că nicio persoană nu poate fi declarată vinovată de o infracțiune fără o hotărâre

definitivă a instanței penale. În cazul de față, însă, nu se cere instanței penale

sancționarea unui individ pentru o infracțiune, ci se aplică un remediu electoral

administrativ față de un concurent electoral (partid/bloc) în baza unor probe

administrate în procedura contestației electorale. Codul electoral prevede în mod

explicit că organele electorale au competența și obligația de a supraveghea

respectarea legislației privind finanțarea campaniilor și de a sancționa abaterile,

independent de eventualul curs penal al faptelor, or, art. 26 alin. (1) lit. f) din Codul

electoral conferă Comisiei Electorale Centrale rolul de organ independent de

supraveghere și control al finanțării partidelor și campaniilor.

2.20. Reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a invocat

dispozițiile art. 100 alin. (3) din Codul electoral, prin prisma cărora, examinarea

contestațiilor privind finanțarea partidelor politice nu se supune termenelor de

prescripție din perioada electorală și că se aplică regulamentul de finanțare a

partidelor, subliniind importanta substanțială a acestor verificări. Astfel, legislatorul

a acordat organelor electorale competențe de investigare și sancționare pro-active,

pentru a asigura integritatea alegerilor.

2.21. Totodată, în Hotărârea nr. 18 din 19 iulie 2024, Curtea Constituțională a

Republicii Moldova a confirmat legitimitatea măsurilor de excludere a

candidaților/partidelor din alegeri dacă se constată încălcări grave, chiar și înainte

de o condamnare penală.

2.22. Deopotrivă, reclamantul Partidul Politic „Partidul Național

Moldovenesc” a menționat că, practica electorală anterioară furnizează exemple

concrete de aplicare promptă a sancțiunii anulării înregistrării în cazuri de finanțare

externă ilegală. De altfel, însăși decizia contestată a Comisiei Electorale Centrale

17

recunoaște implicit gravitatea situației și necesitatea unei intervenții urgente. Pe de

o parte, Comisia Electorală Centrală a sesizat Ministerul Justiției pentru a examina

suspendarea activității partidului în cauză (măsură extremă, echivalentă practic cu

interzicerea temporară a partidului), iar pe de altă parte a declanșat un audit financiar

dedicat. Or, este neconvingător ca aceeași situație de fapt să fie considerată suficient

de gravă pentru a justifica posibila dizolvare a partidului (conform Legii partidelor),

dar nu suficient de gravă pentru a justifica excluderea lui din alegeri. Această

inconsecvență subminează principiul legalității și al tratamentului unitar prevăzut de

lege.

2.23. În opinia reclamantului Partidul Politic „Partidul Național

Moldovenesc”, prin menținerea în cursă a Blocului Electoral Patriotic al

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (din care face parte Partidul

Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”) doar cu un avertisment, se creează o

situație de inechitate majoră față de ceilalți competitori electorali care respectă cu

strictețe regulile de finanțare. Practic, concurentul în cauză a putut desfășura

campanie, beneficiind de resurse financiare substanțiale și nedeclarate, inclusiv din

surse externe, ceea ce i-a conferit un avantaj ilicit. Această situație contravine

flagrant principiului egalității șanselor în alegeri, consacrat de jurisprudența Curții

Constituționale și de standardele internaționale în materie electorală. Măsura

avertismentului, în contextul dat, este vădit disproporționată față de beneficiul

obținut fraudulos de concurent – un simplu avertisment nu remediază efectele

concursului viciat, nici nu descurajează suficient asemenea practici. Scopul

sancțiunii anulării înregistrării este tocmai de a înlătura imediat din competiție

actorul care a trișat prin mijloace interzise, pentru a restabili condițiile echitabile ale

alegerii. Aceasta servește și interesului general al societății, potrivit principiului

„fialus rei publicae suprema lex” (binele public primează asupra intereselor

particulare) – în cazul de față, protejarea procesului electoral justifică măsuri drastice

față de un participant care a periclitat integritatea acestuia.

2.24. Reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a

remarcat că, în cazul blocului electoral format din mai multe partide,

responsabilitatea utilizării fondurilor ilegale nu poate fi izolată strict la partidul

component („Inima Moldovei”), ci revine și entității colective (blocului) sub sigla și

lista căreia candidează. Partidele care aleg să participe la alegeri sub formă de bloc

electoral își asumă în comun atât beneficiile, cât și riscurile și răspunderea legală

pentru acțiunile membrilor lor. În speță, cel puțin două persoane din rândul celor

investigate (inclusiv un candidat la funcția de deputat și un viceprimar implicat)

figurează în rapoartele financiare ale Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei ca voluntari, deși există indicii că ar fi fost

18

remunerați ilegal pentru activitatea lor. Aceasta demonstrează legătura directă între

faptele de finanțare ilegală și concurentul electoral însuși (blocul), și impune ca

blocul, ca întreg, să suporte consecința legală a excluderii. În caz contrar, s-ar crea

o portiță de eludare a legii - partidele s-ar putea ascunde în spatele alianței electorale

pentru a evita sancțiunile, ceea ce nu poate fi tolerat.

ASPECTE DE PROCEDURĂ

spre conexare cauza nr. 3-111/25 la cauza nr. 3-110/25, aflată în procedura

judecătorului Curții de Apel Centru, Victoria Sîrbu.

într-un singur proces, cauza de contencios administrativ nr. 3-111/25 la cauza de

contencios administrativ nr. 3-110/25, atribuindu-i-se numărul unic 3-110/25.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

cererea Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” și Blocului

Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei cu

privire la suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3993 din

17 septembrie 2025, ca fiind neîntemeiată.

Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” și Blocul Electoral Patriotic

al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei împotriva Comisiei

Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale

nr. 3993 din 17 septembrie 2025, ca fiind neîntemeiată.

Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” împotriva Comisiei Electorale

Centrale, terți Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Partidul Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei”, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, cu privire la anularea parțială a hotărârii

Comisiei Electorale Centrale nr. 3993 din 17 septembrie 2025 și obligarea emiterii

actului administrativ solicitat, ca fiind neîntemeiată.

lit. a), b), c), d), e), f), art. 54 alin. (6) lit. a), b), c), d), e), f), g), art. 59 alin .(1)-(10),

art. 102 alin. (1), (2) lit. a), b), c), c1), d), e), f), alin.(3) din Codul electoral, pct. 67

din Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor

19

electorale, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1185 din 18

august 2023.

04 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a solicitat Inspectoratului General

al Poliției, Centrului Național Anticorupție și Procuraturii Anticorupție să prezinte

informații suplimentare referitor la faptele invocate în contestația înaintată de

Partidul Național Moldovenesc și Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru

Europa.

nr. CEC-7/22691, Procuratura Anticorupție a comunicat că procuratura nu dispune

de informații suplimentare care fac obiectul sesizărilor înaintate Comisiei Electorale

Centrale de către entitățile politice contestatare și difuzate prin intermediul

serviciului de presă al Centrului Național Anticorupție.

sub nr. CEC-7/22693, Inspectoratul General al Poliției a informat că nu are

înregistrate cauze penale referitoare la finanțarea ilegală a Partidului Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei”.

sub nr. CEC- 7/22734 din 6 septembrie 2025, Centrul Național Anticorupție a

înștiințat că are în gestiune o cauză penală pornită în baza art. 1813 din Codul penal,

în legătură cu finanțarea ilegală a Partidului Politic Partidul Republican „Inima

Moldovei”, iar în prezent se efectuează acțiuni de urmărire penală, ca urmare a

perchezițiilor desfășurate la 2 septembrie 2025 la membrii și activiștii Partidului

Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, în cadrul cărora au fost ridicate sume

de bani în diferite valute a căror proveniență urmează a fi stabilită, documente,

telefoane mobile și alți purtători de informații care urmează a fi examinate pentru

acumularea probatoriului. În cadrul documentării acțiunilor membrilor și activiștilor

Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, au fost fixate momente de

transmitere a mijloacelor financiare în plicuri de către viceprimarul mun. Comrat și

membrii partidului către activiști și simpatizanți a căror proveniență nu este stabilită,

precum și faptul că viceprimarul în timpul serviciului repartiza bani în plicuri și

discuta cu persoanele percheziționate în scopul repartizării atribuțiilor și trasarea

sarcinilor, iar acțiunile erau ghidate de un candidat la funcția de deputat în alegerile

parlamentare din partea Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”. În

prezent au fost depuse demersuri pentru aplicarea măsurilor preventive în privința

celor patru persoane reținute, printre care viceprimarul mun. Comrat, un candidat la

funcția de deputat în alegerile parlamentare din partea Partidului Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei” și doi membri ai partidului, iar acțiunile de urmărire

20

penală continuă, respectiv, în conformitate cu prevederile art. 212 alin. (1) din Codul

de procedură penală, urmărirea penală este confidențială, iar „materialele urmăririi

penale nu pot fi date publicității decât cu autorizația persoanei care efectuează

urmărirea penală și numai în măsura în care ea consideră că aceasta este posibil, cu

respectarea prezumției de nevinovăție, și ca să nu fie afectate interesele altor

persoane și ale desfășurării urmăririi penale în condițiile Legii privind protecția

datelor cu caracter personal nr. 133/2011”, respectiv alte date nu pot fi comunicate

public.

Centrul Național Anticorupție, Comisia Electorală Centrală s-a adresat Procuraturii

Generale, prin demersul nr. CEC-8/8822 din 8 septembrie 2025, cu solicitarea de

a-i fi prezentate copiile de pe ordonanțele de recunoaștere în calitate de

bănuit/învinuit a persoanelor vizate.

nr. CEC-7/22865, Procuratura Cahul, Oficiul principal, a furnizat parțial informația

solicitată.

Electorală Centrală a solicitat Procuraturii Cahul să-și revizuiască răspunsul și să

prezinte toate informațiile solicitate.

nr. CEC-7/23043, Procuratura Cahul a comunicat despre imposibilitatea de a

prezenta unele copii de pe ordonanțele de recunoaștere în calitate de bănuit/învinuit

a persoanelor vizate, întrucât ar putea fi afectate drepturile și libertățile fundamentale

ale persoanelor în cauză și a furnizat parțial informația solicitată.

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1813 alin. (1) din Codul penal, în privința a

4 persoane au fost înaintate învinuiri și aplicate măsuri preventive, iar 13 persoane

au fost recunoscute ca bănuite, fiind cercetate în stare de libertate. Procuratura Cahul

a descris esența învinuirilor și bănuielilor înaintate celor 17 persoane documentate

de organul de urmărire penală. Totodată, Procuratura Cahul a arătat că persoanele

au desfășurat propagandă electorală pentru susținerea partidului, au participat la

acțiuni de finanțare ilegală utilizând mijloace nedeclarate, au coordonat activitatea

activiștilor și simpatizanților din zona de Sud a Republicii Moldova (inclusiv UTA

Găgăuzia), au purtat discuții și organizat întâlniri cu aceștia, oferind mijloace

financiare ilegale pentru implicarea în evenimente de propagandă și acțiuni de

denigrare a conducerii Republicii Moldova.

21

Centrale nr. 3993 din 17 septembrie 2025 se atestă că XXX și XXX, care au fost

recunoscute în calitate de bănuite de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 1813 din

Codul penal, au fost indicate în rapoartele financiare ale concurentului electoral

Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei,

la rubrica voluntari. Astfel, ultimele sunt bănuite de comiterea infracțiunii de

finanțare ilegală a unui partid politic și primirea remunerației financiare pentru

activitatea acestora, deși potrivit raportului s-au declarat că acestea desfășoară

activitate de voluntariat fără vreo remunerare financiară, iar faptul acesta nu a fost

negat de către reclamanți.

argumentele reclamanților Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” și

Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldove,

precum că lipsește certitudinea cu privire la încălcările admise de către aceștia ca

concurenți electorali, prin remunerarea voluntarilor, or, acești voluntari au fost

bănuiți în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 1813 din Codul penal. Iar, la această

etapă, faptele date atestă existența unor suspiciuni cu privire la utilizarea de către

concurentul electoral a mijloacelor financiare care nu au fost destinate fondului

electoral, prin remunerarea voluntarilor, circumstanță ce cade sub incidența unei

încălcări electorale și urmează a fi sancționată în modul corespunzător.

blocul electoral este responsabil pentru corectitudinea informațiilor prezentate în

rapoartele privind finanțarea campaniei electorale, precum și are obligația să

supravegheze riguros conduita persoanelor care asigură promovarea imaginii

concurentului în campania electorală.

reclamanților Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” și Blocul

Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima si Viitorul Moldovei, precum

că în cazul dat urmează să opereze prezumția nevinovăției, întrucât acestea sunt

aplicabile în cadrul unui proces penal și nicidecum în cazul unui scrutin electoral.

Or, dacă s-ar urmări logica pretinsă de către reclamanți, în cazul dat atribuțiile

Comisiei Electorale Centrale în asigurarea respectării legislației cu privire la

finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale practic sunt reduse la

aplicarea sancțiunilor electorale după emiterea unui act definitiv și irevocabil emis

prin prisma Codului penal sau contravențional de către organul abilitat, ceea ce

diminuează eficiența organului electoral, deși în cadrul unui scrutin anume Comisia

urmează să intervină prompt în vederea curmării încălcării legislației electorale de

către concurenții electorali și descurajării unei atare conduite.

22

indici că reprezentanții unui concurent electoral care figurează în rapoartele

financiare în calitate de voluntari, pentru activitatea desfășurată de către aceștia au

primit o remunerație, acest fapt urmează a fi sesizat organului electoral, care va lua

măsuri în acest sens, inclusiv, prin aplicarea sancțiunilor față de concurentul

electoral, iar chestiunile ce se examinează în cadrul procesului penal vizează doar

aspectele încadrării faptelor în componența infracțiunii și nicidecum acestea nu pot

condiționa aplicarea unei sancțiuni electorale. Or, în acest context, Codul electoral

în partea ce privește aplicarea sancțiunilor pentru nerespectarea legislației cu privire

la finanțarea campaniilor electorale devine inaplicabil, iar din aceste motive

argumentele reclamanților cu privire la lipsa încălcării s-au respins.

Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” și Blocul Electoral Patriotic

al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima si Viitorul Moldovei cu privire la nerespectarea

de către Comisia Electorală Centrală a principiului proporționalității la instituirea

controlului complex al finanțării activității formațiunilor politice reclamante, dat

fiind faptul că, prin prisma dispozițiilor art. 26 alin. (1) lit. d) și art. 59 din Codul

electoral și ale Regulamentului privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a

campaniilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 1185/2023, Comisia Electorală Centrală în calitatea sa de organ independent de

supraveghere și control privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor

electorale dispune de aceste prerogative, în special în situația în care se constată că

există suspiciuni rezonabile față de corectitudinea finanțării activității concurentului

electoral.

reclamanților Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” și Blocul

Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima si Viitorul Moldovei cu

privire la faptul că, în situația în care nu a fost stabilit cuantumul finanțării,

sancțiunea aplicată ar fi una ilegală. Or, deși la etapa inițierii procedurii

administrative nu a putut fi stabilit cuantumul acestei finanțări, este cert faptul

admiterii de către un concurent electoral a unei încălcări prin remunerarea, în cadrul

campaniei electorale, a unor persoane ce au fost indicate în rapoartele financiare în

calitate de voluntari, dar care totuși au beneficiat pentru activitatea lor de

remunerație. Iar efectuarea unui control complex al finanțării activității Partidului

Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” a concurentului electoral, Blocul

Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, din

care face parte Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” are loc anume

în vederea elucidării acestor aspecte cu privire la cuantum.

23

stabilit că în raportul financiar al Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei au fost indicate în calitate de persoane care

desfășoară activitate de voluntariat în cadrul campaniei electorale și care pe parcurs

s-a constatat că au fost remunerate pentru faptele respective, acest fapt denotă cert

admiterea unei încălcări electorale, care prin prisma art. 102 din Codul electoral

urmează a fi sancționată.

reclamanților cu referire la netemeinicia sesizării de către Comisia Electorală

Centrală a Ministerului Justiției al Republicii Moldova în sensul examinării

aplicabilității art. 21 din Legea nr. 294/2007 în privința Partidului Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei”, or, aceasta măsură reprezintă o prerogativă a

organului electoral prevăzută inclusiv la art. 18 și art. 58 alin. (12) din Codul

electoral, iar Comisia este în drept de a realiza atare operațiune administrativă. Iar,

potrivit art. 137 alin. (1) din Codul administrativ, în exercitarea dreptului

discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință în

limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.

în acțiunea Partidului Politic „Partidul Național Moldovenesc”, prin care s-a pretins

că sancțiunea aplicată față de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei este una nesemnificativă. Or, la emiterea

actului administrativ contestat, autoritatea publică pârâtă, în exercitarea dreptului

său discreționar, prevăzut la art. 102 alin. (2) din Codul electoral, l-a motivat

suficient, fiind expuse toate considerentele și punctele de vedere care au stat la baza

emiterii acestuia și justificată soluția aleasă, în limitele stabilite de lege, totodată

autoritatea publică a argumentat proporționalitatea aplicării sancțiunii de

avertisment.

Politic „Partidul Național Moldovenesc” omite că suspiciunile privind

corectitudinea finanțării activității Partidului Politic Partidul Republican „Inima

Moldovei” și subsecvent a campaniei electorale a concurentului electoral, Blocul

Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, pot

fi înlăturate sau confirmate printr-o misiune de control efectuat conform pct. 95

subpt. 1) lit. a) și subpt. 2) lit. b) din Regulamentul privind finanțarea grupurilor de

inițiativă și a campaniilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 1185/2023, iar sancțiunea pretinsă de către reclamant în acest sens este

una nejustificată, neproporțională și prematură cel puțin din această perspectivă.

24

justificat aplicarea măsurii privind anularea înregistrării Partidului Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei” prin prisma art. 102 alin. (5) lit. c) din Codul

electoral, în situația în care însăși Comisia Electorală Centrală a indicat expres

despre faptul că la momentul examinării este dificil de evaluat volumul sau

cuantumul finanțării ilegale de care a beneficiat concurentul, iar în acest context, la

această etapă nu a fost constatat faptul admiterii de către concurentul electoral al

unei abateri grave în vederea excluderii acestuia din cursa electorală, prin urmare, în

opinia instanței de judecată sancțiunea cu avertismentul aplicată în acest sens

Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul

Moldovei este una proporțională, motivată și justificată, or, contrariul nu a fost

demonstrat.

contestația nr.CEC-10AP/6 din 2 septembrie 2025 si sesizarea nr. CEC-7/22684 din

5 septembrie 2025”, Comisia Electorală Centrală a respectat atât competențele ce-i

sunt atribuite potrivit legii, precum și dispozițiile prevederile legale cu privire la

supravegherea respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a

campaniilor electorale, în speță nefiind stabilit faptul admiterii a careva încălcări de

către Comisia Electorală Centrală.

premise cu privire la anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3993 din 17

septembrie 2025, motiv pentru care respinge cererile de chemare în judecată.

Reieșind din limitele controlului judecătoresc și art. 219 alin. (3) din Codul

administrativ, potrivit căruia instanța de judecată nu are dreptul să depășească

limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor

formulate de participanții la proces, instanța a constatat că în cauză nu sunt întrunite

temeiurile cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului

administrativ..

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

„Inima Moldovei” și Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima

și Viitorul Moldovei, reprezentant de Tamara Chișca-Doneva au depus prin

intermediul poștei electronice cerere de recurs motivat, solicitând în temeiul

art. 2451 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ casarea hotărârii instanței de fond

în partea referitoare la respingerea acțiunii în contencios administrativ electoral

formulate de Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” și Blocul

Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, cu

25

emiterea în această parte a unei hotărâri noi de admitere a acțiunii Partidului Politic

Partidul Republican „Inima Moldovei” și Blocului Electoral Patriotic al

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei împotriva Comisiei

Electorale Centrale cu privire la anularea Hotărârii CEC nr. 3993 din 17 septembrie

2025.

ARGUMENTELE RECURSULUI

Moldovei” și Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și

Viitorul Moldovei, reprezentant de Tamara Chișca-Doneva au reiterat temeiurile de

fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată,

suplimentar invocând că, hotărârea instanței de fond a fost emisă cu încălcarea

principiilor legalității și imparțialității. Hotărârea se bazează exclusiv pe

argumentele expuse anterior în actul Comisiei Electorale Centrale, fără o motivare

proprie și individualizată. Hotărârea este una vădit unilaterală, întrucât instanța nu a

supus unei analize efective și obiective argumentele invocate de către, limitându-se

la argumentele Comisiei Electorale Centrale, fără a examina fondul criticilor

formulate. Această omisiune echivalează cu o încălcare a obligației instanței de a

oferi un raționament juridic clar și convingător, conform jurisprudenței constante a

Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, a considerat

că hotărârea Curții de Apel este bazată în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor din dosarul administrativ și contravine normelor imperative

ale Codului electoral. Or, doar 4 file din hotărâre conțin aprecierea instanței cu

privire la temeinicia acțiunii, dintre care sunt preluate texte de legi, materialele

dosarului enumerate și se repetă conținutul hotărârii Comisiei Electorale Centrale

contestate.

calitate de bănuite de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 1813 din Cod penal, ar

fi fost remunerate de concurentul electoral sub acoperirea statutului de voluntari, au

reiterat respectarea principiului prezumției de nevinovăție. Conform art. 21 din

Constituția Republicii Moldova și art. 6 CEDO, prezumția de nevinovăție operează

până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive. Faptul că două persoane

au fost recunoscute în calitate de „bănuite” nu reprezintă o probă juridică suficientă

pentru a concluziona existența unor finanțări ilegale sau a unor încălcări electorale

imputabile concurentului electoral și partidului. Instanța nu poate substitui rolul

organelor de urmărire penală și nici nu poate fundamenta o hotărâre exclusiv pe baza

unor suspiciuni. Argumentele instanței că prezumția nevinovăției „nu s-ar aplica” în

26

materie electorală sunt absolut eronate, deoarece acest principiu are aplicabilitate

generală și nu poate fi relativizat în funcție de natura procedurii.

nici nu poate opera cu prezumții de vinovăție pentru a fundamenta sancțiuni

electorale. Lipsa unei legături certe cu blocul electoral. Nu există probe directe care

să demonstreze că Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și

Viitorul Moldovei ar fi dispus sau autorizat efectuarea unor plăți către persoanele

menționate. Rapoartele financiare prezentate la Comisia Electorală Centrală indică

expres faptul că acestea au activat ca voluntari, fără remunerație. În lipsa unor

documente contabile, contracte, transferuri bancare sau alte dovezi verificabile,

concluzia privind existența unei finanțări ilegale nu poate fi susținută. Partidul

Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” se disociază și neagă orice legătură

sau implicare în unele eventuale procese de finanțare ilegală. Or, nu a prezentat

probe că ar fi existat plăți salariale sau alte forme de recompensă financiară.

Invocarea unor bănuieli nu echivalează cu stabilirea unei încălcări.

Responsabilitatea obiectivă excesivă impusă blocului electoral. Or, instanța a reținut

că blocul electoral „are obligația să supravegheze riguros conduita persoanelor care

asigură promovarea imaginii concurentului”, însă această obligație nu poate fi

interpretată într-un mod absolut și disproporționat. Blocul electoral nu deține

competențe de organ de anchetă și nu are posibilitatea de a verifica toate

circumstanțele personale ale voluntarilor săi. Responsabilitatea juridică a unui

concurent electoral trebuie să se bazeze pe fapte certe și probe, nu pe simple

supoziții. Caracterul speculativ al constatărilor instanței, potrivit cărora „aceste fapte

denotă existența unor suspiciuni” confirmă chiar de la sine lipsa unei certitudini. Or,

dreptul electoral, prin natura sa, presupune aplicarea unor măsuri restrictive doar în

baza unor probe clare, obiective și verificabile, nicidecum pe simple suspiciuni. A

admite contrariul ar însemna subminarea principiilor de securitate juridică și

proporționalitate. Prin urmare, constatările instanței referitoare la presupusa

remunerare a voluntarilor nu se bazează pe probe suficiente și nu pot justifica

sancționarea blocului electoral. Simpla calitate procesuală de „bănuit” a unor

persoane nu echivalează cu vinovăția acestora și nu poate fi extinsă în sarcina întregii

formațiuni politice. Aplicarea unor măsuri restrictive în lipsa probelor directe

constituie o încălcare a drepturilor fundamentale ale concurentului electoral și

afectează grav principiile statului de drept.

substituie competența organelor penale. Comisia Electorală Centrală are rol de

monitorizare și sancționare a neregulilor electorale, dar nu poate stabili existenta

unor fapte penale sau contravenționale fără o hotărâre definitivă a organului

27

competent. Acceptarea tezei instanței ar echivala cu atribuirea către Comisia

Electorală Centrală a unor prerogative jurisdicționale penale sau quasi-penale, ceea

ce contravine art. 6 din Constituție, care consacră principiul separației competențelor

între organele judiciare și cele administrative. Fără a pune în discuție temeinicia

ordonanței de punere sub învinuire a unei persoane membre a Partidului Politic

Partidul Republican „Inima Moldovei”, au subliniat că din conținutul acesteia

rezultă cu certitudine că una dintre componentele obligatorii prevăzute la art. 1813

din Codul penal nu este indicată, și anume proporțiile necesare. Conform legii,

aceste proporții ar fi trebuit să fie stabilite în mod clar, mai ales în situațiile în care

se impun proporții mari pentru configurarea infracțiunii. În ordonanță nu este

indicată nicio sumă, deși ar fi trebuit să fie specificate proporțiile corespunzătoare

pentru a asigura legalitatea actului. Sancționarea electorală pe baza unor simple

suspiciuni încalcă principiul proporționalității. În jurisprudența CtEDO (cauza

Kamcsony si alții c. Ungariei, cauza Partidul „ Patria ” și alții c. Republicii

Moldova), s-a stabilit că restricțiile aplicate partidelor politice trebuie să fie

proporționale, bazate pe probe concludente și nu pe simple bănuieli. Aplicarea unei

sancțiuni electorale, care a dus la anularea dreptului de a participa la scrutin sau alte

măsuri restrictive) pe baza unor suspiciuni neconfirmate de o instanță penală aduce

atingere drepturilor fundamentale prevăzute la art. 38 din Constituție (dreptul de a

alege și a fi ales) și art. 3 Protocolul 1 CEDO. Hotărârea din 04 august 2020 pe cauza

Partidul Politic „Patria” și alții și alții vs Republica Moldova (Cererea nr. 5113/15 și

altele 14). În această cauză, Curtea Europeană a constatat încălcarea art. 3 Protocolul

nr. 1 (dreptul la alegeri libere) în legătură cu excluderea Partidului Politic „Patria”

din scrutinul parlamentar din 2014. Autoritățile naționale au invocat suspiciuni

privind finanțarea din străinătate a formațiunii politice, însă decizia de excludere a

fost luată cu puțin timp înainte de ziua alegerilor, fără a exista o anchetă completă și

fără a permite partidului un drept real la apărare. Curtea a subliniat câteva principii

esențiale: „1. Restricțiile privind participarea unui partid politic la alegeri trebuie să

fie justificate prin motive „relevante și suficiente”. Simplul fapt al existenței unor

suspiciuni nu este suficient. 2. Autoritățile trebuie să asigure un proces echitabil și

contradictoriu, în care partidul vizat să fie informat despre acuzații, să aibă

posibilitatea de a le contesta și de a prezenta probe. 3. Măsurile de excludere trebuie

să fie proporționale, iar ingerința în dreptul la alegeri libere nu poate fi justificată de

simple presupuneri neconfirmate. 4. Momentul aplicării sancțiunii (foarte aproape

de ziua scrutinului) a fost considerat de CtEDO ca având un efect disproporționat și

de natură să compromită integritatea procesului electoral.”

Justiției invocă doar suspiciuni de finanțare contrar legii, fără a administra probe

certe și fără a exista o procedură de cercetare obiectivă, similar cu ceea ce CtEDO a

28

criticat în cazul Patria. Dreptul la apărare al partidului vizat nu a fost respectat, acesta

aflând despre sesizarea Ministerului Justiției abia după ce acțiunea a fost transmisă

instanței, fără posibilitatea de a prezenta explicații sau documente în etapa

administrativă. Măsura cerută (limitarea activității partidului și excluderea din

alegeri) este una extremă și disproporționată, lipsită de un fundament probatoriu

solid. Efectul politic este identic: eliminarea unui concurent electoral din competiție

printr-o procedură pripită, în plină campanie, ceea ce distorsionează procesul

electoral și afectează egalitatea de șanse între partide. Aplicarea sancțiunilor

electorale înainte de soluționarea definitivă a cauzei penale produce efecte

ireversibile. Dacă ulterior, în cadrul procesului penal, se va constata inexistența

faptei sau lipsa vinovăției persoanelor vizate, sancțiunea electorală aplicată pe baza

unor suspiciuni nu va mai putea fi remediată, producând prejudicii ireparabile

Partidului, concurentului electoral și alegătorilor. Această abordare încalcă

principiul securității juridice și creează un precedent periculos pentru viitoarele

scrutine. Lipsa unor probe clare și definitive face ca sancțiunea să fie nejustificată,

disproporționată și contrară standardelor constituționale și convenționale de

protecție a drepturilor electorale.

preventiv al sancțiunii, au declarat că instanța trebuie să rețină că sancțiunea aplicată

nu poate fi considerată legală în lipsa stabilirii cuantumului efectiv al finanțării sau

al prejudiciului. Argumentul Comisiei Electorale Centrale potrivit căruia „controlul

are loc pentru elucidarea aspectelor privind cuantumul” nu poate substitui

necesitatea respectării drepturilor fundamentale ale subiectului controlat. Aplicarea

unei sancțiuni înainte de determinarea concretă a cuantumului contravine

principiului legalității și caracterului proporțional al măsurilor administrative.

instanței ce se referă la sesizarea Ministerului Justiției de către Comisia Electorală

Centrală, următoarele:

potrivit căruia sesizarea Ministerului Justiției de către Comisia Electorală

Centrală reprezintă o „prerogativă” a organului electoral trebuie analizat în

lumina limitelor legale ale acestei prerogative. Chiar dacă art. 18 și art. 58

alin. (12) din Codul electoral conferă Comisiei Electorale Centrale dreptul de a

solicita verificări sau clarificări, acest drept nu poate fi exercitat discreționar și

fără o justificare concretă, obiectivă și proporțională. Orice sesizare către

Ministerul Justiției trebuie să aibă la bază probe sau indicii clare privind

posibile încălcări, nu doar o simplă apreciere subiectivă a CEC.

29

Centrală nu demonstrează existența unei încălcări efective a prevederilor Legii

nr. 294/2007 de către Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”.

În lipsa unui temei obiectiv și a probelor concrete, sesizarea devine un act

arbitrar, susceptibil de afectare a drepturilor politice ale partidului, inclusiv a

dreptului la participare liberă și egală la procesul electoral.

Ministerul Justiției în contextul electoral a generat o ingerință disproporționată

în activitatea politică a partidului. Este esențial ca orice măsură administrativă

să respecte principiul legalității, al proporționalității și al prezumției de

nevinovăție. Procedura trebuie să fie clar delimitată, pentru a evita afectarea

dreptului la apărare și a dreptului la libertatea de asociere.

Centrală are competența de a formula sesizări, aceasta trebuie să fie însoțită de

o motivare clară, detaliată și transparentă, care să justifice temeinic necesitatea

implicării Ministerului Justiției. Fără o astfel de motivare, sesizarea se

consideră nelegală și contrară principiilor statului de drept.

administrativă în activitatea unui partid politic trebuie să fie strict necesară,

proporțională și justificată de un interes legitim. Aplicarea unui mecanism de

sesizare către Ministerul Justiției fără aceste condiții încalcă art. 11 din

Convenție privind libertatea de asociere și drepturile politice.

fiind pronunțată în mod superficial și pripit, fără să se ia în considerare în mod minim

argumentele prezentate. Ea denotă o lipsă totală de rigoare, profesionalism și

imparțialitate în actul de justiție. Comisia Electorală Centrală împreună cu instanța

de judecată au pronunțat o hotărâre cu puternic caracter politic, având ca scop

eliminarea din cursa electorală a candidaților legal înregistrați, aparținând Blocului

Electoral Patriotic, doar pe motivul afilierii lor politice la Partidul Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei”. Această decizie depășește limitele legale și

contravine principiilor imparțialității și legalității care trebuie să guverneze procesul

electoral, transformând actul jurisdicțional într-un instrument de excludere politică.

ASPECTE DE PROCEDURĂ

mod electronic intimaților copia recursului motivat depus de Partidul Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei” și Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, reprezentant de Tamara Chișca-Doneva,

30

împotriva hotărârii din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, explicându-le

dreptul de a depune referințe în care să-și expună poziția procesuală pe marginea

argumentelor recursului, până la 27 septembrie 2025, ora 12:00

POZIȚIE INTIMATEI

Electorală Centrală a solicitat declararea recursului depus de Partidul Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei” și Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, reprezentant de Tamara Chișca-Doneva

,ca fiind inadmisibil, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în contencios

administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și

acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.

Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva hotărârilor, a

deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată

competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:

4) Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor

judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.

(2) Acțiunea în contencios administrativ înaintată la instanța de judecată competentă se

examinează în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Codului administrativ.

(3) În perioada electorală, programul instanțelor de judecată se organizează în așa fel

încât contestațiile să poată fi depuse și examinate fără întârziere.”

„(1) În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen

de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor

de exercitare a căilor de atac.”

31

„Instanțele judecătorești adoptă și pronunță hotărâri și decizii, precum și emit încheieri

în conformitate cu prevederile Codului administrativ și ale Codului de procedură civilă.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile

de recurs în complete din 3 judecători.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție constată că, potrivit extrasului din poșta electronică

Zimbra, cu adresa de e-mail „corina.negrei@justice.md”, copia dispozitivului

hotărârii din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru a fost notificat în mod

electronic recurenților și reprezentanților acestora în data de 26 septembrie 2025, ora

11:04 (f.d. 236), iar hotărârea motivată la 26 septembrie 2025 ora 15:50 (f.d. 237).

Astfel, în speță, se consideră că recurenții au respectat termenul legal prevăzut de

art. 245 din Codul administrativ coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul electoral,

deoarece recursul motivat a fost depus electronic la 26 septembrie 2025, ora 18:41.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

32

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

de Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” și Blocul Electoral

Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, reprezentant de

Tamara Chișca-Doneva, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii și

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar

baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, reprezentant de

Tamara Chișca-Doneva, în susținerea recursului au indicat temeiul de admisibilitate

prevăzut la art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ.

administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că noțiunea

de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene

a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr. 246/2023. O

hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul

intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată

sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu

ar comite-o. De asemenea, în această categorie intră hotărârile pronunțate cu bună

știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă

judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și

33

gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea

reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident

nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția

adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci

doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată

rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar

existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod

determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis.

că, recursul depus de Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” și

Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei,

reprezentant de Tamara Chișca-Doneva, conține obiecții de fapt și de drept, care au

fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod

corespunzător.

niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din

Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea

acestuia. Deci, recursul depus de către Partidul Politic Partidul Republican „Inima

Moldovei” și Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și

Viitorul Moldovei, reprezentant de Tamara Chișca-Doneva, nu susține filtrul

admisibilității.

de Justiție mai reține că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea

tezelor de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute

limitativ de art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această

deficiență și analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile

expuse.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 din Convenție.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

34

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat de Curtea de apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează

cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului

recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile

CtEDO Golder c. Regatului Unit, 1975, § 38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, § 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot

fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations

Services c. Franței, 1996, § 45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

35

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §§ 31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Partidul Politic Partidul Republican

„Inima Moldovei” și Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima

și Viitorul Moldovei, reprezentant de Tamara Chișca-Doneva.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

36