3ra-690/25 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

În data de 19 septembrie 2025, ora 17:16, Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” și Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei au depus cerere de chemare în judecată în contencios administrativ electoral împotriva Comisiei Electorale Centrală cu privire la suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3993 din 17 septembrie 2025 cu privire la contestația nr. CEC-10AP/6 din 02 septembrie 2025 și sesizarea nr. CEC-7/22684 din 05 septembrie 2025 până la emiterea hotărârii de judecată și anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3993 din 17 septembrie 2025 cu privire la contestația nr. CEC-10AP/6 din 02 septembrie 2025 și sesizarea nr. CEC-7/22684 din 05 septembrie 2025. 1.1. În motivarea acțiunii au invocat că, la 2 septembrie 2025, președintele Partidului Politic „Partidul Național Moldovenesc”, Dragoș Galbur, a depus la Comisia Electorală Centrală contestație, înregistrată sub nr. CEC-10AP/6, împotriva președintelui Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah. 1.

Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a indicat în contestație că, la 2 septembrie 2025, Centrul Național Anticorupție, în colaborare cu Procuratura municipiului Cahul și cu suportul altor structuri specializate ale Inspectoratului General al Poliției, a desfășurat acțiuni procesuale într-o cauză penală privind finanțarea ilegală a unei formațiuni politice. Descinderile au vizat mai multe locații din Chișinău și sudul țării, inclusiv instituții publice, fiind reținute mai multe persoane bănuite de implicare în activități de corupere electorală și spălare de bani. 1.

Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a notat că, potrivit informațiilor oficiale comunicate de autoritățile competente, au fost documentate episoade de remunerare ilicită a activiștilor politici, colectare a semnăturilor contra plată și utilizare de resurse financiare provenite din Federația Rusă, prin intermediul 1 instituției bancare „Promsviazbank” și al aplicațiilor electronice asociate, aflate sub regim de sancțiuni internaționale. Totodată, investigațiile au relevat coordonarea activităților prin canale de comunicare criptate și implicarea directă a unor curatori din afara țării în diseminarea de materiale de dezinformare pe rețelele sociale. 1.

Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a susținut că, în cadrul perchezițiilor, organele de drept au ridicat mijloace bănești în diferite valute, carduri bancare de tip „MИP”, tehnică de calcul, înscrisuri de ciornă, precum și alte bunuri relevante pentru investigații. Autoritățile au confirmat că o parte din fondurile provenite din străinătate erau lichefiate prin intermediul unor aplicații electronice, în scopul finanțării activităților electorale ale formațiunii vizate. 1.

Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a relevat că, președintele Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, parte componentă a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, a recunoscut public efectuarea perchezițiilor la unii membri ai formațiunii, fapt ce ar confirma conexiunea directă a partidului cu circumstanțele investigate. 1.

Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a menționat că, pe baza acestor date oficiale, a depus contestația în examinare, invocând finanțarea ilegală și utilizarea frauduloasă a resurselor din afara țării de către Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” și, respectiv, a solicitat excluderea acestuia din cursa electorală. 1.

Contestatarul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a solicitat: - formularea unei cereri adresate Inspectoratului General al Poliției și Centrului Național Anticorupție privind oferirea informațiilor suplimentare referitoare la finanțarea ilegală a Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, inclusiv cu mijloace financiare din străinătate; - constatarea faptului că Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, parte a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, a fost finanțat ilegal și a utilizat în campania electorală mijloace financiare provenite din străinătate; - emiterea unei hotărâri cu privire la anularea înregistrării Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, parte a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, cu excluderea candidaților din lista de candidați. 1.

La fel, la 5 septembrie 2025, președintele Partidului Politic „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa”, Arina Spătaru, a depus sesizarea înregistrată sub nr. CEC-7/22684. 2 1.

La rândul său, Partidul Politic „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” a invocat aceleași circumstanțe factuale și argumente juridice privind finanțarea ilegală a Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, formațiune componentă a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. 1.

Partidul Politic „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” a subliniat că, acțiunile investigate subminează corectitudinea competiției electorale și a solicitat examinarea posibilității de a revizui statutul legal al Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei ca participant în alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, inclusiv prin verificarea legăturilor directe ale blocului cu membrii reținuți, și de a adopta o hotărâre în acest sens. 1.

Reclamanții au menționat că, la 17 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a examinat contestația nr. CEC-10AP/6 din 2 septembrie 2025 depusă de Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” și sesizarea nr. CEC-7/22684 din 5 septembrie 2025 depusă de Partidul Politic „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” împotriva Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, și a emis hotărârea CEC nr. 3993 din 17 septembrie 2025, prin care: 1. S-a admis parțial contestația nr. CEC-10AP/6 din data de 2 septembrie 2025 a Partidului Politic „Partidul Național Moldovenesc” și sesizarea nr. CEC- 7/22684 din 5 septembrie 2025 a Partidului Politic „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa”. 2. S-s aplicat Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei sancțiunea avertismentului pentru încălcarea prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice. 3. S-a inițiat efectuarea misiunii de control complex al finanțării activității Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” pentru perioada 1 mai – 31 august 2025 și a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei pentru perioada 3 august –1 octombrie 2025. 4. S-a comunicat subiecților enumerați la punctele 2 și 3 faptul inițierii misiunii de control. 5. Subiecții enumerați la punctul 3 vor pune la dispoziția membrilor grupului de control, în termen de 48 ore, toate actele necesare solicitate cu privire la finanțarea campaniei electorale și/sau a partidului politic. 6. S-a expediat Ministerului Justiției prezenta hotărâre și copia dosarului administrativ în vederea examinării aplicabilității art. 21 din Legea 3 nr. 294/2007 privind partidele politice în privința Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”. 1.

Reclamanții au invocat că nu sunt de acord cu hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3993 din 17 septembrie 2025, considerând că aceasta este arbitrară, ilegală, neîntemeiată și pasibilă anulării, din următoarele considerente. 1.

La fel, reclamanții au apreciat ca fiind ilegală aplicarea sancțiunii sub formă de „avertisment”, deoarece aceasta are un caracter contradictoriu, prin prisma art. 102 Codul electoral. 1.

Reclamanții au notat că, în vederea elucidării pretinsei abateri de finanțare ilegală, Comisia Electorală Centrală a dispus efectuarea unui control financiar complex, atât a finanțării Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, cât și a concurentului electoral Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. Iar, acest fapt atestă că, la etapa adoptării actului administrativ contestat, Comisia Electorală Centrală nu dispunea de certitudine juridică în ceea ce privește fapta imputată, motiv din care și a dispus efectuarea unui control financiar complex, acțiune ce contravine principiului legalității, reglementat de art. 21 din Codul administrativ. 1.

În opinia reclamanților, la momentul aplicării sancțiunii de „avertisment”, Comisia Electorală Centrală nu avea ca temei o faptă stabilită, imputabilă concurentului electoral și care se încadrează în art. 102 alin. (1) din Codul electoral, însă se baza pe presupunere, iar controlul complex pe domeniul financiar, care trebuie să confirme sau să infirme presupunerea abatere, doar urmează să fie efectuat. 1.

Reclamanții au atras atenția că, în acest sens, Comisia Electorală Centrală a făcut referire la atribuțiile sale stabilite de Codul electoral și că urmează să acționeze și fața de fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, făcând referire la art. 25 din Codul electoral. Însă, norma dată reglementează următoarele atribuții în acest sens: în calitate de organ specializat în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală [...] o) efectuează analize postelectorale în urma desfășurării scrutinelor naționale, inclusiv prin intermediul evenimentelor publice, în vederea identificării carențelor de ordin normativ sau de alt tip, precum și analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, întreprinde măsuri pentru prevenirea și/sau înlăturarea acestora, formulează concluzii și recomandări în acest sens și le înaintează subiecților care au competența de a le implementa. 1.

Astfel, autoritatea publică poate întreprinde acțiuni pozitive față de „presupuse fraude”, ulterior scrutinului în vederea evitării situațiilor 4 ilegale/presupuse pe viitor și nici într-un caz să sancționeze concurenții electorali pentru abateri „presupuse”. 1.

Reclamanții au considerat că, prin actul contestat, Comisia Electorală Centrală a recunoscut că, la momentul examinării cauzei, nu dispunea de probe certe privind existenta unei finanțări ilegale sau cuantumul acesteia (pct. 49 și 53 din hotărâre). Cu toate acestea, Comisia Electorală Centrală a aplicat sancțiunea avertismentului, în lipsa unei constatări clare și ferme asupra unei fapte imputabile. Deși, conform art. 102 alin. (1) din Codul electoral, sancțiunile pot fi aplicate doar în temeiul unor fapte constatate și nu al unor simple presupuneri. 1.

Prin urmare, reclamanții au apreciat că, aplicarea sancțiunii avertismentului fără existența unui fapt stabilit, echivalează cu o sancționare arbitrară, lipsită de fundament legal. Comisia Electorală Centrală a aplicat sancțiunea de avertisment în baza unor suspiciuni, urmând abia ulterior să efectueze un control financiar complex pentru a confirma sau infirma bănuielile. 1.

Această practică echivalează cu o răsturnare a sarcinii probei, concurentul electoral este considerat „vinovat” și sancționat înainte de finalizarea verificărilor. Jurisprudența constantă a CtEDO (de ex. Allen c. Regatul Unit, Lavents c. Letoniei) sancționează orice formă de prezumție inversată, calificând-o drept incompatibilă cu statul de drept. 1.

Reclamanții au reiterat că, la pct. 49-53, Comisia Electorală Centrală a afirmat că nu are certitudine juridică privind existența unor încălcări fundamentale. Totuși, la pct. 64 Comisia Electorală Centrală a indicat că aplică avertismentul, recunoscând totodată că „este dificil de evaluat doar volumul sau cuantumul finanțării ilegale, dar nu și faptul acestei finanțări”. 1.

În opinia reclamanților, această contradicție relevă caracterul neunitar și incoerent al actului administrativ, ceea ce atrage anularea sa în baza art. 118 din Codul administrativ, care impune obligația unei motivări clare și logice a actului administrativ. În plus, sancțiunea avertismentului, chiar dacă este considerată una „ușoară”, produce efecte juridice și de imagine asupra concurentului electoral, afectându-i dreptul la un scrutin liber și echitabil (art. 38 din Constituție și art. 3 din Protocolul nr. 1 CEDO). 1.

Această practică generează insecuritate juridică, contrară principiului statului de drept și cerinței de previzibilitate a actelor administrative. În concluzie, cerința ca orice act sau măsură a autorității publice să fie clar motivată și întemeiată nu este un simplu formalism procedural, ci o condiție esențială a statului de drept, asigură legalitatea și predictibilitatea deciziilor, protejează drepturile persoanelor și le oferă acces real la căi de atac eficiente. 5 1.

Motivarea solidă explică legătura dintre fapte și normele aplicabile, previne arbitrarul și abuzul de putere și facilitează controlul administrativ și judiciar al actelor. În lipsa unei astfel de motivări, deciziile devin vulnerabile și pasibile anulării, generează răspunderi și prejudicii și subminează încrederea publică în instituții – din acest motiv, temeinicia actului administrativ este atât o obligație legală, cât și o necesitate practică pentru activitate administrativă legitimă. 1.

Succesiv, reclamanții au considerat ca fiind neîntemeiată și cu încălcarea principiului proporționalității dispunerea efectuării controlului complex al finanțării campaniei electorale a concurentului electoral. 1.

În acest sens, reclamanții au remarcat că, nici una din persoanele vizate în cadrul procesului penal intentat nu a fost condamnată, iar simpla calitate de „bănuit” nu poate justifica sancționarea unui partid politic și concurent electoral. Răspunderea electorală trebuie să fie individualizată și directă, nu prezumată prin asociere. Aplicarea unei sancțiuni colective partidului și blocului electoral pentru acțiunile unor persoane particulare contravine principiului proporționalității și securității juridice. 1.

Reclamanții au relevat că, pe de o parte, Comisia Electorală Centrală dispune efectuarea unui control financiar complex pentru a stabili dacă faptele există sau nu, iar pe de altă parte a aplicat deja sancțiunea de avertisment, deși recunoaște că nu există certitudine juridică privind faptele imputate. Această contradicție face ca sancțiunea să fie arbitrară și ilegală, întrucât a fost emisă fără constatarea prealabilă a unei încălcări. 1.

Astfel, reclamanții au considerat că, pretinsele acțiuni imputate unor persoane particulare nu sunt imputabile concurentului electoral, or, pe de o parte, persoanele față de care planează suspiciuni de admitere a unor ilegalități, nu există un act cu caracter definitiv care ar înlătura prezumția nevinovăției, iar, pe de altă parte, în cazul examinat, odată ce se invocă finanțarea ilegală a campaniei electorale de persoanele puse sub urmărire penală – lista donatorilor concurentului electoral se prezintă Comisiei săptămânal. Prin urmare, existența donațiilor în bani din partea persoanelor în cauză sau nu se stabilește prin prisma examinării rapoartelor privind finanțarea campaniei electorale, care deja au fost puse la dispoziția Comisiei Electorale Centrale și față de care deja există și hotărâre a Comisiei prin care nu au fost identificate donații de la persoane față de care ar fi intentate acțiuni de urmărire penală. 1.

Referitor la atribuirea răspunderii juridice și politice Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei pentru presupusa finanțare ilegală a uneia dintre componentele sale, reclamanții au subliniat că, simpla 6 menționare a unor persoane ca voluntari în rapoartele financiare nu constituie, de facto, dovadă a unei finanțări ilegale sau a unei legături cauzale între bloc și presupusa infracțiune. 1.

Statutul de voluntar nu implică automat primirea de fonduri, voluntarii pot desfășura activități în beneficiul unui partid sau bloc electoral fără a primi remunerație. Prezența lor în rapoartele financiare ca voluntari nu dovedește, în mod direct sau indirect, că aceștia ar fi primit fonduri pentru activități electorale sau că ar fi efectuat distribuirea de materiale electorale în schimbul unei sume de bani. 1.

La caz, lipsesc dovezi concrete privind legătura între fonduri și bloc, or, nu există probe care să arate că sumele presupus ilegale au fost efectiv folosite de blocul electoral în scopuri electorale. Orice presupunere privind legătura dintre activitatea voluntarilor și finanțarea ilegală este speculativă și nu poate constitui temei legal pentru sancționarea sau eliminarea unui concurent electoral din cursă. Această constatare a Comisiei Electorale Centrale instituie o practică vicioasă cu privire la implicarea voluntarilor în procesele electorale și este în deplină contradicție cu Codul electoral. 1.

Prezentarea persoanelor ca voluntari în rapoartele financiare nu constituie dovadă a unei finanțări ilegale și nici nu demonstrează că blocul electoral ar fi beneficiat de astfel de fonduri. Astfel, argumentele Comisiei Electorale Centrale bazate exclusiv pe presupuneri privind „remunerația” voluntarilor sunt insuficiente pentru a justifica sancționarea blocului. 1.

De asemenea, reclamanții au considerat că, controlul complex impus partidului și concurentului electoral reprezintă o acțiune abuzivă din partea autorității publice, fiind ilegală și disproporțională, ceea ce contravine principiilor activității administrative. 1.

Mai mult, Comisia Electorală Centrală a recunoscut că, doar raportul final al controlului (ce va fi întocmit până la 31 martie 2026) va putea confirma sau infirma existența unei încălcări. Prin urmare, sancțiunea a fost aplicată prematur, pe baza unor suspiciuni, ceea ce echivalează cu o procedură arbitrară. 1.

Deopotrivă, reclamanții au considerat ca fiind lipsită de temei legal și ca un exces de putere, care încălcă grav principiile legalității și proporționalității administrative, dispoziția Comisiei Electorale Centrale de a expedia dosarul administrativ către Ministerul Justiției, în vederea examinării aplicabilității art. 21 din Legea privind partidele politice nr. 294/2007 în privința Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”. Or, art. 26 din Codul electoral reglementează exhaustiv atribuțiile Comisiei Electorale Centrale în materia supravegherii și controlului finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. 7 1.

Din această normă rezultă că organul electoral nu dispune de competența, atribuția și/sau dreptul Comisiei Electorale Centrale de a expedia Ministerului Justiției un dosar administrativ în vederea declanșării procedurii prevăzute de art. 21 din Legea nr. 294/2007. Dacă legiuitorul ar fi dorit să confere Comisiei Electorale Centrale o asemenea competentă, ar fi prevăzut-o expres. Prin urmare, transmiterea dosarului la Ministerul Justiției depășește limitele legale ale competenței Comisiei Electorale Centrale. 1.

Succesiv, reclamanții au indicat la interpretarea abuzivă a noțiunii de „conlucrare”, în sensul art. 26 alin. (1) lit. g) din Codul electoral, prin prisma căruia Comisia Electorală Centrală „conlucrează, în vederea asigurării respectării legislației privind finanțarea partidelor politice (...) cu autoritățile administrației publice centrale și locale”. 1.

Această prevedere are caracter general și vizează schimbul de date, asistența tehnică sau colaborarea instituțională punctuală. Ea nu poate fi interpretată extensiv, astfel încât să confere Comisiei Electorale Centrale atribuția de a transmite către Ministerul Justiției întregul dosar administrativ și propria hotărâre, sugerând implicit aplicarea unei sancțiuni de dizolvare sau suspendare a unui partid politic. O asemenea interpretare ar contraveni principiului legalității administrative (art. 6 din Codul administrativ). 1.

Competența de a aprecia asupra aplicabilității art. 21 din Legea nr. 294/2007 aparține în mod exclusiv Ministerului Justiției, care, în baza propriei evaluări, poate sesiza instanța judecătorească competentă. Prin transmiterea formală a dosarului și prin includerea unei asemenea dispoziții în hotărârea sa, Comisia Electorală Centrală se substituie rolului Ministerului Justiției și îl „direcționează” spre declanșarea unei proceduri de sancționare a unui partid politic. 1.

Această ingerință depășește atribuțiile de control financiar și transformă Comisia Electorală Centrală într-un actor quasi-jurisdicțional, ceea ce este inadmisibil în ordinea constituțională, încălcând principiul separării atribuțiilor și limitelor de competență ale autorităților. 1.

Transmiterea dosarului administrativ la Ministerul Justiției, în lipsa unor constatări certe și definitive privind abateri grave, echivalează cu o stigmatizare prematură a Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”. 1.

În opinia reclamanților, această practică le încalcă: dreptul la asociere politică (art. 41 din Constituție; art. 11 CEDO); prezumția de legalitate și nevinovăție (art. 21 din Constituție; jurisprudența CtEDO, cauza Karâcsony și alții c. Ungariei, 2016); principiul proporționalității (art. 29 din Codul administrativ), 8 întrucât o măsură cu consecințe grave este dispusă în lipsa unei baze factuale consolidate. 1.

Reclamanții au reiterat că, autoritatea electorală, însăși a recunoscut caracterul arbitrar al măsurii ce a aplicat-o, deoarece a indicat în hotărâre că, la momentul adoptării acesteia, nu dispunea de certitudine juridică asupra faptelor imputate, motiv pentru care a dispus efectuarea unui control financiar complex. 1.

Formularea „Comisia apreciază drept judicioasă expedierea către Ministerul Justiției (...)” este, de fapt, un subiectivism lipsit de fundament juridic. În dreptul administrativ, orice act al autorității publice trebuie să fie temeinic motivat și raportat la un text de lege, nu bazat pe o „apreciere” proprie, mai ales când consecința unei asemenea aprecieri poate afecta grav un partid politic. 1.

Reclamanții au considerat că, din punct de vedere juridic, aici sunt mai multe probleme: i) Noțiunea de „judicioasă” nu are valoare juridică. Legea nu prevede că, Comisia Electorală Centrală poate acționa pe baza unor „aprecieri judicioase” fără fundament normativ. Actele administrative trebuie să fie motivate prin raportare la fapte constatate și texte legale aplicabile (art. 31 din Codul administrativ). ii) Comisia Electorală Centrală însăși a recunoscut că nu există certitudine juridică privind încălcarea invocată, motiv pentru care a dispus un control financiar complex. Or, dacă încălcarea nu este încă probată, cum poate fi „judicioasă” transmiterea dosarului către Ministerul Justiției, ceea ce este o contradicție flagrantă. iii) Expedierea la Ministerul Justiției nu este o atribuție expres prevăzută de Codul electoral. Așadar, Comisia Electorală Centrală nu poate aprecia în mod „judicios” ceva ce nu intră în competența ei. În dreptul administrativ nu există libertate de acțiune bazată pe „aprecieri”, ci doar competențe reglementate strict prin lege (art. 21 din Codul administrativ). iv) Formularea lasă impresia că, Comisia Electorală Centrală face o recomandare politică, nu o constatare juridică. 1.

Reclamanții au opinat că, în loc să rămână în limitele sale de organ tehnic de control financiar, Comisia Electorală Centrală s-a transformat într-o autoritate care administrează transmiterea dosarului pentru aplicarea unei sancțiuni extreme (posibila limitare a activității a partidului). 1.

Termenul „judicios” utilizat de Comisia Electorală Centrală în pct. 67 din hotărâre nu este un temei de drept, ci o formă vagă, arbitrară și abuzivă de justificare. O asemenea formulare contravine obligației de motivare completă și 9 legală a actului administrativ, iar actele bazate pe simple „aprecieri” sunt nule, deoarece nu satisfac cerința de motivare prevăzută de art. 118 Cod administrativ. 1.

În aceste condiții, expedierea dosarului la Ministerul Justiției înainte de finalizarea controlului si în lipsa unor probe concludente este arbitrară si contravine principiului securității juridice. 1.

Reclamanții au considerat eronată aplicarea de către Comisia Electorală Centrală a dezideratelor Hotărârii Curții Constituționale nr. 18 din 19 iulie 2024, subliniind necesitatea prevenirii participării la alegeri a candidaților sau subiecților electorali care utilizează mijloace ilegale. În realitate, însă, aplicarea acestor considerente în cazul Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei este nefundamentată, din următoarele rațiuni: i) Caracterul declarativ al argumentelor Comisiei Electorale Centrale se bazează în principal pe presupuneri privind activitatea unor voluntari și pe mențiuni din rapoartele financiare, fără probe directe sau concrete care să demonstreze că blocul a beneficiat de finanțare ilegală. Această abordare contravine principiului stabilit de Curtea Constituțională, conform căruia anularea înregistrării trebuie să se bazeze pe constatări independente și concrete de abateri electorale semnificative. ii) Distincția între intenție și probă efectivă – hotărârea Curții subliniază că mecanismele de prevenire a participării la alegeri sunt justificate doar în măsura în care există dovezi certe privind folosirea mijloacelor ilegale. în cazul de față, argumentele privind „remunerația voluntarilor” sunt speculative și nu constituie dovezi ale unor abateri electorale reale sau semnificative. iii) Proporționalitatea măsurii – aplicarea unei sancțiuni atât de severe, cum este eliminarea unui bloc electoral din cursă, pe baza unor argumente declarative și presupuneri, contravine principiului proporționalității și riscă să submineze dreptul la participare la alegeri. Conform jurisprudenței Curții, protecția ordinii publice și a transparenței financiare nu poate justifica măsuri nefondate sau speculative. 1.

În opinia reclamanților, referința Comisiei Electorale Centrale la hotărârea Curții Constituționale nu poate substitui dovezile concrete necesare pentru a demonstra abateri electorale semnificative. Argumentele prezentate sunt declarative și nu oferă un temei legal real pentru sancționarea Blocului Electoral sau pentru anularea înregistrării sale. 1.

Un rol crucial în activitatea autorității publice îl ocupă regimul în care activează – în regim de putere publică, ce conduce la obligația respectării mai multor 10 principii în activitatea administrativă, printre care legalitatea procedurii (art. 21 din Codul administrativ), proporționalitatea măsurilor întreprinse (art. 29 din Codul administrativ) și motivarea completă a actelor adoptate (art. 31 și art. 118 din Codul administrativ) 1.

În această ordine de idei, s-a invocat testul de proporționalitate, prevăzut de art. 29 din Codul administrativ, prin prisma căruia, o măsură oficială a fost proporțională dacă: 1. măsura întreprinsă este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite prin lege; 2. măsura este necesară pentru atingerea scopului; 3. este rezonabilă, totodată, măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința produsă prin ea nu este disproporționată în raport cu scopul urmărit. 1.

În speță, actul contestat nu se referă la modalitatea întrunirii acestor criterii, or, nu este invocat nici un argument convingător. Pe de o parte, în ceea ce privește aplicarea sancțiunii sub formă de avertisment, pentru presupuse acțiuni, pe de altă parte, nu s-a motivat necesitatea efectuării controlului complex, odată ce Comisia Electorală Centrală deja deține actele care pot fi utilizate în vederea elucidării celor invocate. La caz, autoritatea emitentă nu a motivat necesitate intervenției în drepturile concurentului electoral, în manieră suficientă, or, Comisei Electorale Centrale îi sunt prezentate rapoartele financiare care deja conțin datele necesare a fi supuse verificări. 1.

Reclamanții au menționat că, scopului urmărit este verificarea respectării normelor privind finanțarea campaniei electorale, însă, Comisia Electorală Centrală deja dispune de rapoartele financiare ale Blocului și ale partidului, iar anterior a adoptat hotărâri prin care a confirmat corectitudinea acestora. Aceste circumstanțe atestă că, Comisia Electorală Centrală dispune de suficiente instrumente legale și probatorii pentru a verifica suspiciunile invocate, fără a fi necesară inițierea unui control complex suplimentar. Prin urmare, măsura nu este potrivită, pentru că dublează procedurile și creează o sarcină administrativă excesivă. 1.

În privința necesității măsurii, reclamanții au relevat că, Comisia Electorală Centrală putea atinge scopul verificării utilizând instrumentele de care deja dispune: analiza rapoartelor, solicitarea de informații suplimentare, verificări punctuale. 1.

Controlul complex, dispus pentru o perioadă ulterioară (până la 1 octombrie), excedă cadrul strict al constatărilor prezente și reprezintă o ingerință în activitatea unui concurent electoral chiar pe durata campaniei. 1.

Totodată, măsura aplicată nu este necesară, întrucât există mijloace mai puțin intruzive și mai rapide pentru a verifica respectarea normelor de finanțare. 11 1.

Iar, prin aplicarea sancțiunii avertismentului, inițierea unui control complex, expedierea dosarului administrativ la Ministerul Justiției, Comisia Electorală Centrală afectează grav imaginea publică a Blocului și a partidului, chiar în plină campanie. Aceasta generează un efect de stigmatizare publică și un risc real de diminuare a șanselor electorale. 1.

Chiar dacă scopul este protecția integrității procesului electoral, mijloacele alese depășesc limitele rezonabilului, pentru că penalizează concurentul electoral pe baza unor „suspiciuni” nedovedite si într-un moment sensibil (campania electorală). Măsura nu este rezonabilă, pentru că prejudiciul adus drepturilor Blocului Electoral și Partidului Republican Inima Moldovei este mai mare decât beneficiul urmărit. 1.

În această ordine de idei, reclamanții au considera că, hotărârea contestată nu trece testul proporționalității prevăzut de art. 29 din Codul administrativ, deoarece nu este potrivită (există deja rapoarte și hotărâri ale Comisiei Electorale Centrale care confirmă lipsa unor donații ilegale); nu este necesară (există mijloace alternative, mai puțin intruzive, pentru verificarea legalității finanțării); nu este rezonabilă (ingerința este excesivă, afectând imaginea și șansele electorale ale Blocului în plină campanie, fără existența unor probe clare de ilegalitate). 1.

Prin urmare, actul administrativ trebuie anulat pentru încălcarea principiului proporționalității, sancțiunea avertismentului, misiunea de control complex dispusă, precum și expedierea dosarului administrativ la Ministerul Justiției, trebuie anulate ca fiind vădit ilegale, nejustificate și disproporționate. 1.

Reclamanții au considerat că, toate acestea abateri denotă caracterul arbitrar și abuziv al procedurii administrative și a actului contestat. 2. La 19 septembrie 2025, ora 18:30, Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a depus cerere de chemare în judecată în contencios administrativ electoral împotriva Comisiei Electorale Centrale, terți Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, prin care a solicitat anularea parțială a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3993 din 17 septembrie 2025, în partea în care a fost refuzată aplicarea sancțiunii de anularea a înregistrării concurentului electoral Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (inclusiv a Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” component) în alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025; și pronunțarea unei hotărâri judecătorești de anulare a înregistrării Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” (parte a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei) în calitate de 12 concurent electoral, cu excluderea listei de candidați a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei din cursa electorală pentru scrutinul 28 septembrie 2025, în conformitate cu art. 102 alin. (5) lit. c) din Codul electoral și celelalte prevederi legale incidente. 2.1. În motivarea acțiunii Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” invocat că, măsura cu privire la anulare în parte a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3993 din 17 septembrie 2025, în ceea ce privește nepronunțarea măsurii de anulare a înregistrării concurentului electoral vizat și să pronunțe o hotărâre de excludere din cursa electorală a Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” (component al Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei) și, pe cale de consecință, a candidaților înscriși pe lista Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, este justificată de încălcarea gravă a normelor privind finanțarea campaniei electorale, prin utilizarea de fonduri de proveniență străină și alte surse ilegale, fapt interzis de legislația electorală. 2.2. Reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a declarat că la, 2 septembrie 2025, în spațiul public au apărut informații oficiale despre o cauză penală privind finanțarea ilegală a unei formațiuni politice, instrumentată de Centrul Național Anticorupție în colaborare cu Procuratura municipiului Cahul și Inspectoratul General al Poliției, în cadrul căreia au avut loc descinderi (percheziții) pe teritoriul mun. Chișinău și în sudul țării (inclusiv UTA Găgăuzia), fiind reținute mai multe persoane suspectate de corupere electorală și spălare de bani. 2.3. Reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a învederat că, din comunicările oficiale, reiese că în cadrul acelor măsuri s-au documentat plăți ilegale către activiști politici (inclusiv salarii „în plic”), colectări de semnături contra cost pentru susținerea unui candidat, precum și utilizarea de resurse financiare provenite din Federația Rusă prin intermediul băncii rusești sancționate „Promsviazbank” și aplicații electronice asociate. S-a constatat coordonarea activităților prin canale de comunicare criptate și implicarea directă a unor factori externi (așa ziși „curatori” din afara țării) în diseminarea de materiale de dezinformare pe rețele sociale. În urma perchezițiilor din septembrie 2025, organele de drept au ridicat sume importante de bani în diferite valute, carduri bancare de tip „MИP” (emise în Federația Rusă), tehnică de calcul, înscrisuri și alte probe, existând indicii că o parte din fondurile provenite din străinătate erau convertite prin aplicații electronice pentru a finanța activitățile electorale ale formațiunii vizate. Aceste acțiuni ale autorităților au vizat, conform datelor apărute public, Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, 13 formațiune componentă a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. 2.4. Reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a evocat că, însăși Irina Vlah a recunoscut public, în dimineața zilei de 2 septembrie, că au avut loc percheziții la unii membri ai partidului său, confirmând astfel legătura directă a partidului cu circumstanțele investigate. 2.5. În acest context, Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a depus la Comisia Electorală Centrală, în aceeași zi, la 2 septembrie 2025, contestația înregistrată sub nr. CEC-10AP/6, solicitând constatarea finanțării ilegale a Partidului Republican „Inima Moldovei” (parte a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei) și anularea înregistrării acestuia ca și concurent electoral, cu excluderea candidaților săi din cursa pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. 2.6. De asemenea, la 5 septembrie 2025, Partidul Politic „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” a depus o sesizare separată, exprimând îngrijorări similare privind influențarea ilegitimă a procesului electoral, prin care a solicitat Comisiei Electorale Centrale investigarea legăturilor Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei cu persoanele reținute. Ambele cereri au fost conexate și examinate împreună de către Comisia Electorală Centrală, având la bază aceeași situație de fapt (suspiciuni de finanțare ilegală a concurentului electoral menționat), conform art. 44 alin. (4) și art. 80 alin. (1) din Codul administrativ. 2.7. În ședința publică din 17 septembrie 2025, după analizarea materialelor probatorii transmise de organele de anchetă și a punctelor de vedere ale pârților implicate, Comisia Electorală Centrală a constatat existența unor indicii temeinice de finanțare ilicită a Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” și, implicit, a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. 2.8. Reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a remarcat că, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, a arătat explicit în cadrul ședinței că „sunt suficiente argumente care confirmă finanțarea ilegală a partidului și implicit a concurentului electoral”, adăugând că „nu putem vorbi, la această etapă, de cuantum. Prin aceasta, Comisia Electorală Centrală a recunoscut practic că fapta ilicită de finanțare ilegală a avut loc, rămânând doar ca amploarea exactă (cuantumul fondurilor implicate) să fie determinată ulterior printr- un control financiar. Președintele Comisiei Electorale Centrale a subliniat, de asemenea, complexitatea speței și obligația Comisiei de a aplica cu celeritate 14 prevederile legale pentru a preveni afectarea alegerilor, chiar dacă procedurile penale nu erau finalizate încă. 2.9. Reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a susținut că, soluția Comisiei Electorale Centrale a fost una de compromis. Or, Comisia Electorală Centrală a hotărât aplicarea sancțiunii „avertisment” față de Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei pentru încălcarea regulilor de finanțare a campaniei și inițierea unei misiuni de control financiar complexe privind finanțarea Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” (în perioada 1 mai – 31 august 2025) și a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (de la data înregistrării 3 august până la 1 octombrie 2025). Totodată, s-a decis sesizarea Ministerului Justiției pentru a examina aplicarea art. 21 din Legea nr. 294/2007 față de Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, prevedere legală referitoare la posibila suspendare sau dizolvare a unui partid politic ce încalcă grav legea. În schimb, solicitarea de a anula înregistrarea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (prin excluderea Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”) din cursa electorală a fost respinsă. 2.10. Propunerea de anulare a înregistrării Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a fost supusă votului în ședința Comisiei Electorale Centrale la inițiativa reprezentantului la CEC din partea Partidului Politic „Partidul Național Moldovenesc”, Iulian Muntean, însă propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi (4 voturi împotrivă, 5 abțineri) și a fost astfel respinsă. 2.11. Astfel, reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a considerat că, hotărârea CEC nr. 3993 din 17 septembrie 2025 admite numai parțial contestația sa. Or, prin organul electoral doar a constatat suspiciunile de finanțare ilegală și a aplicat sancțiunea sub formă de avertisment, dar nu a sancțiunii anulării înregistrării concurentului electoral vizat (așa cum se solicită în contestație). 2.12. În opinia reclamantului, această soluție este ilegală și neîntemeiată, încălcând legislația electorală prin neaplicarea sancțiunii corespunzătoare gravității faptei. Or, legislația electorală în vigoare prevede în mod expres sancțiunea anulării înregistrării unui concurent electoral (partid politic, bloc electoral sau candidat) în cazul comiterii anumitor abateri deosebit de grave, în special legate de finanțare ilegală a campaniei electorale – art. 102 alin. (5) lit. c) din Codul electoral. 2.13. Aceeași sancțiune este prevăzută și pentru alte încălcări grave, precum finanțarea nedeclarată sau ascunsă, depășirea plafoanelor legale de cheltuieli ori 15 cumpărarea voturilor, conform art. 91 alin. (1) lit. d), art. 91 alin. (6), art. 95 și art. 102 alin. (2) lit. e) din Codul electoral. 2.14. În opinia reclamantului Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc”, la caz, există indicii puternice și necontestate de finanțare ilegală a activităților electorale ale Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, care includ fonduri de proveniență străină. Or, însăși Comisia Electorală Centrală a constatat oficial existența acestor indicii, menționând „suspiciuni rezonabile” privind corectitudinea finanțării formațiunii și reținând că legalitatea finanțării trebuie supusă unui control amănunțit. 2.15. Mai mult, declarațiile membrilor Comisiei Electorale Centrale din timpul ședinței confirmă că, la nivel factual, finanțarea ilegală a avut loc, singura necunoscută fiind volumul exact al fondurilor ilicite: „Că este 100 de lei, că e un milion de lei, acest lucru urmează a fi stabilit... ”. 2.16. Raționamentul Comisiei Electorale Centrale, conform căruia există suficiente dovezi ale faptei, însă nu s-a stabilit cuantumul, relevă faptul că temeiul încadrării juridice (folosirea mijloacelor financiare din străinătate) este deja prezent, independent de cuantumul exact al sumelor. Legea nu condiționează aplicarea sancțiunii de un prag minim al sumelor ilicite, ci sancționează în mod absolut originea nepermisă a acestora. Cu alte cuvinte, orice utilizare de resurse financiare din străinătate în scopul finanțării campaniei atrage incidența art. 102 alin. (5) lit. c) din Codul electoral. În consecință, Comisia Electorală Centrală avea obligația legală să dispună anularea înregistrării concurentului electoral implicat în asemenea practici. Iar, refuzul de a aplica această sancțiune, în pofida constatărilor proprii privind existența finanțării ilicite, echivalează cu o aplicare eronată a legii. 2.17. Reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a remarcat că, Comisia Electorală Centrală a aplicat o sancțiune mai blândă (avertisment), deși era incidentă situația care impune sancțiunea cea mai aspră (excluderea din alegeri). 2.18. În opinia reclamantului Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc”, conduita Comisiei Electorale Centrale contravine scopului normelor legale, care urmăresc protejarea procesului electoral de influențele banilor murdari și a ingerințelor străine. Utilizarea de fonduri din Federația Rusă (prin intermediul instituțiilor financiare sancționate internațional) și remunerarea clandestină a activiștilor electorali nu reprezintă simple nereguli formale, ci constituie amenințări grave la adresa suveranității și corectitudinii procesului electoral. Aceasta este exact tipologia de faptă pe care legiuitorul a dorit să o prevină și să o sancționeze drastic, 16 prin eliminarea din competiție a concurentului care beneficiază de asemenea mijloace ilicite. Ignorarea de către Comisia Electorală Centrală a acestor aspecte, sub pretextul că „nu este stabilit cuantumul” sau că încă nu există o hotărâre judecătorească definitivă, este neîntemeiată juridic. 2.19. Reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a relevat că, apărarea invocată de Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” în fața Comisiei Electorale Centrale s-a bazat pe prezumția nevinovăției și pe lipsa unei hotărâri judecătorești definitive, care să confirme acuzațiile. De asemenea, Comisia Electorală Centrală, la fel, a manifestat o anumită rezervă, evocând confidențialitatea urmăririi penale în curs și drepturile persoanelor investigate. Însă, aceste argumente nu împiedică și nu exclud adoptarea sancțiunilor electorale imediate, având în vedere specificul diferit al răspunderii electorale față de răspunderea penală. Prezumția de nevinovăție, garantată de art. 21 din Constituție, se referă la procesul penal și la faptul că nicio persoană nu poate fi declarată vinovată de o infracțiune fără o hotărâre definitivă a instanței penale. În cazul de față, însă, nu se cere instanței penale sancționarea unui individ pentru o infracțiune, ci se aplică un remediu electoral administrativ față de un concurent electoral (partid/bloc) în baza unor probe administrate în procedura contestației electorale. Codul electoral prevede în mod explicit că organele electorale au competența și obligația de a supraveghea respectarea legislației privind finanțarea campaniilor și de a sancționa abaterile, independent de eventualul curs penal al faptelor, or, art. 26 alin. (1) lit. f) din Codul electoral conferă Comisiei Electorale Centrale rolul de organ independent de supraveghere și control al finanțării partidelor și campaniilor. 2.20. Reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a invocat dispozițiile art. 100 alin. (3) din Codul electoral, prin prisma cărora, examinarea contestațiilor privind finanțarea partidelor politice nu se supune termenelor de prescripție din perioada electorală și că se aplică regulamentul de finanțare a partidelor, subliniind importanta substanțială a acestor verificări. Astfel, legislatorul a acordat organelor electorale competențe de investigare și sancționare pro-active, pentru a asigura integritatea alegerilor. 2.21. Totodată, în Hotărârea nr. 18 din 19 iulie 2024, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a confirmat legitimitatea măsurilor de excludere a candidaților/partidelor din alegeri dacă se constată încălcări grave, chiar și înainte de o condamnare penală. 2.22. Deopotrivă, reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a menționat că, practica electorală anterioară furnizează exemple concrete de aplicare promptă a sancțiunii anulării înregistrării în cazuri de finanțare externă ilegală. De altfel, însăși decizia contestată a Comisiei Electorale Centrale 17 recunoaște implicit gravitatea situației și necesitatea unei intervenții urgente. Pe de o parte, Comisia Electorală Centrală a sesizat Ministerul Justiției pentru a examina suspendarea activității partidului în cauză (măsură extremă, echivalentă practic cu interzicerea temporară a partidului), iar pe de altă parte a declanșat un audit financiar dedicat. Or, este neconvingător ca aceeași situație de fapt să fie considerată suficient de gravă pentru a justifica posibila dizolvare a partidului (conform Legii partidelor), dar nu suficient de gravă pentru a justifica excluderea lui din alegeri. Această inconsecvență subminează principiul legalității și al tratamentului unitar prevăzut de lege. 2.23. În opinia reclamantului Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc”, prin menținerea în cursă a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (din care face parte Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”) doar cu un avertisment, se creează o situație de inechitate majoră față de ceilalți competitori electorali care respectă cu strictețe regulile de finanțare. Practic, concurentul în cauză a putut desfășura campanie, beneficiind de resurse financiare substanțiale și nedeclarate, inclusiv din surse externe, ceea ce i-a conferit un avantaj ilicit. Această situație contravine flagrant principiului egalității șanselor în alegeri, consacrat de jurisprudența Curții Constituționale și de standardele internaționale în materie electorală. Măsura avertismentului, în contextul dat, este vădit disproporționată față de beneficiul obținut fraudulos de concurent – un simplu avertisment nu remediază efectele concursului viciat, nici nu descurajează suficient asemenea practici. Scopul sancțiunii anulării înregistrării este tocmai de a înlătura imediat din competiție actorul care a trișat prin mijloace interzise, pentru a restabili condițiile echitabile ale alegerii. Aceasta servește și interesului general al societății, potrivit principiului „fialus rei publicae suprema lex” (binele public primează asupra intereselor particulare) – în cazul de față, protejarea procesului electoral justifică măsuri drastice față de un participant care a periclitat integritatea acestuia. 2.24. Reclamantul Partidul Politic „Partidul Național Moldovenesc” a remarcat că, în cazul blocului electoral format din mai multe partide, responsabilitatea utilizării fondurilor ilegale nu poate fi izolată strict la partidul component („Inima Moldovei”), ci revine și entității colective (blocului) sub sigla și lista căreia candidează. Partidele care aleg să participe la alegeri sub formă de bloc electoral își asumă în comun atât beneficiile, cât și riscurile și răspunderea legală pentru acțiunile membrilor lor. În speță, cel puțin două persoane din rândul celor investigate (inclusiv un candidat la funcția de deputat și un viceprimar implicat) figurează în rapoartele financiare ale Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei ca voluntari, deși există indicii că ar fi fost 18 remunerați ilegal pentru activitatea lor. Aceasta demonstrează legătura directă între faptele de finanțare ilegală și concurentul electoral însuși (blocul), și impune ca blocul, ca întreg, să suporte consecința legală a excluderii. În caz contrar, s-ar crea o portiță de eludare a legii - partidele s-ar putea ascunde în spatele alianței electorale pentru a evita sancțiunile, ceea ce nu poate fi tolerat.

Pe latura procesuală a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție mai reține că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 din Convenție.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul 34 arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat de Curtea de apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatului Unit, 1975, § 38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, § 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, § 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, § 45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea 35 hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §§ 31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” și Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, reprezentant de Tamara Chișca-Doneva. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 36