3r-260/25 — contestarea actului

La 27 septembrie 2025, ora 13:37, președintele Partidului Politic Partidul Republican ,,Inima Moldovei”, Irina Vlah, reprezentantul Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Tamara Chișca- Doneva și candidații excluși Vitalie Blanari și Sergiu Butuc au depus acțiune în contencios administrativ electoral împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025 „cu privire la executarea hotărârii din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru în dosarul nr. 2-15/25”.

În motivarea acțiunii au invocat că, la Comisia Electorală Centrală au fost depuse contestația nr. CEC-10AP/6 din 2 septembrie 2025 și sesizarea nr. CEC- 7122684 din 5 septembrie 2025 împotriva președintelui Partidului Politic Partidul Republican ,,Inima Moldovei”, Irinei Vlah.

Drept consecință, la 17 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărârea nr. 3993, prin care . i. S-a admis parțial contestația nr. CEC-10AP/6 din data de 2 septembrie 2025 a Partidului Politic „Partidul Național Moldovenesc” și sesizarea nr. CEC-7/22684 din 5 septembrie 2025 a Partidului Politic „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa”. ii. S-s aplicat Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei sancțiunea avertismentului pentru încălcarea prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice. iii. S-a inițiat efectuarea misiunii de control complex al finanțării activității Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” pentru perioada 1 mai – 31 august 2025 și a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, 1 Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei pentru perioada 3 august –1 octombrie 2025. iv. S-a comunicat subiecților enumerați la punctele 2 și 3 faptul inițierii misiunii de control. v. Subiecții enumerați la punctul 3 vor pune la dispoziția membrilor grupului de control, în termen de 48 ore, toate actele necesare solicitate cu privire la finanțarea campaniei electorale și/sau a partidului politic. vi. S-a expediat Ministerului Justiției prezenta hotărâre și copia dosarului administrativ în vederea examinării aplicabilității art. 21 din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice în privința Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”.

Prin adresare nr. CEC-8/8992 din 18 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală, având în vedere dispozițiile pct. 6 din hotărârea Comisiei nr. 3993 din 17 septembrie 2025, a expediat către Ministerul Justiției al Republicii Moldova hotărârea și copia dosarului administrativ în vederea examinării aplicabilității art. 21 din Legea privind partidele politice nr. 294/2007 în privința Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”.

La rândul său, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, la 19 septembrie 2025, a depus cererea de chemare în judecată în temeiul art. 2l alin. (1), (11), (31) și (32) din Legea privind partidele politice nr. 294/2007, prin care a solicitat dispunerea limitării activității Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, (abreviat – PRIM) pe un termen de 12 luni și aplicarea măsurii asiguratorii sub formă de limitare a activității PRIM pe perioada examinării cauzei, până la pronunțarea în fond, conform art. 2l alin. (32) din Legea privind partidele politice nr. 294/2007.

Prin încheierea din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru în dosarul nr. 2-15/25 s-a aplicat măsura asiguratorie sub formă de limitare a activității Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” pe perioada examinării cauzei, până la pronunțare în fond, conform art. 2l alin. (32) din Legea privind partidele politice nr. 294/2007.

Reclamanții au menționat că, astfel, prin încheierea nr. 2-15/25 din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, executorie din momentul pronunțării, s-a limitat activitatea Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, parte componentă a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. 2

La 26 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a inițiat procedura de executare a încheierii judecătorești nr. 2-15/25 din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru.

Totodată, la 26 septembrie 2025, Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” a contestat cu recurs încheierea nr. 2-15/25 din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru la Curtea Supremă de Justiție, solicitând inter alia și ridicarea excepției de neconstituționalitate a unei sintagme din art. 21 alin. (8) din Legea privind partidele politice nr. 294/2007.

Iar, în ședința Comisiei Electorale Centrale, Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” a solicitat amânarea examinării chestiunii până la examinarea finală a cauzei privind limitarea activității partidului și pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate. Însă, cererea de amânare a fost respinsă.

Deopotrivă, în ședința Comisiei Electorale Centrale, Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” a solicitat ca în procesul de executare a încheierii judecătorești, Comisia Electorală Centrală să nu extindă efecte acesteia asupra unor candidați înregistrați din partea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei.

La 26 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a emis hotărârea nr. 4114 „cu privire la executarea încheierii Curții de Apel Centru din 25 septembrie 2025 (dosar nr. 2-15/25), prin care a decis: i. Se revocă poziția 6 din anexa la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3651/2025 „cu privire la lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025”, modificată prin hotărârea nr. 3742/2025, 3835/2025 și 3874/2025. ii. Anexa la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3819/2025 „privind cererea de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, confirmarea reprezentantului în Comisia Electorală Centrală și a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”, modificată prin hotărârile nr. 3856/2025 și nr. 4238/2025, se expune într-o nouă redacție, conform anexei. iii. Se obligă Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei să înlăture neconformitățile constatate în partea motivată a prezentei hotărâri, în termen de 24 de ore de la adoptarea prezentei hotărâri. 3

Reclamanții au menționat că nu sunt de acord cu hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025, o consideră arbitrară, ilegală, neîntemeiată și pasibilă anulării, din următoarele considerente.

În opinia reclamanților, hotărârea contestată nu este motivată, conform art. 118 din Codul administrativ, or, Comisia Electorală Centrală a reținut în motivarea sa doar prevederile art. 2l alin. (5) din Legea privind partidele politice nr. 294/2007. Iar, prin prisma acestei norme, Comisia Electorală Centrală a ajuns la concluzia de a anula înregistrarea membrilor în calitate de candidați în cadrul Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, invocând lipsa marjei de discreție în acest sens.

Reclamanții au apreciat ca fiind eronată, abuzivă și contrară atât Constituției, cât și jurisprudenței CtEDO, afirmația Comisiei Electorale Centrale precum că actul judecătoresc executoriu ar rezulta în privarea necondiționată de dreptul de a participa la scrutin, impunând automat anularea înregistrării candidaților Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei.

Reclamanții au relevat că, instanța de judecată a admis o confuzie între partid și blocul electoral. Or, prin actul judecătoresc de dispoziție a fost limitată activitatea Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, dar nicidecum a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, care este o entitate distinctă și înregistrată legal. Iar, la caz, candidații excluși au fost înregistrați nu ca membri ai Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, ci în calitate de candidați pe lista blocului electoral, care este subiect electoral distinct conform Codului electoral. Mai mult ca atât, nu toți candidații excluși dețineau și statutul de membru al Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”.

Astfel, reclamanții au calificat anularea înregistrării candidaților ca fiind o sancțiune colectivă ilegală. Or, în speță, nu extinsă o hotărâre judecătorească prin care s-ar fi dispus radierea sau anularea înregistrării candidaților Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. Prin interpretarea extensivă și arbitrară, Comisia Electorală Centrală a aplicat o sancțiune colectivă, neprevăzută de lege, afectând astfel, dreptul de a fi ales al unor persoane care nu fac obiectul hotărârii judecătorești.

Reclamanții au invocat că, în ședința Comisiei Electorale Centrale, Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” a semnalat caracterul abuziv al extinderii încheierii judecătorești asupra Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, 4 Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei și asupra candidaților săi, ceea ce a dus la excluderea arbitrară a acestora și la generarea unor consecințe iremediabile asupra drepturilor fundamentale ale unor terți. Excluderea din cursă a unor candidați deja înregistrați, sub pretextul executării încheierii judecătorești, este lipsită de temei legal. Față de acești candidați nu există pretenții juridice, iar Comisia Electorală Centrală nu dispune și nici nu poate dispune de o procedură legală care să justifice eliminarea lor. Această soluție abuzivă a fost criticată inclusiv de trei membri ai Comisei Electorale Centrale, care au votat „împotrivă”.

La fel, reclamanții au subliniat că Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a fost constituit prin două hotărâri ale Comisiei Electorale Centrale, la inițiativa a patru partide, inclusiv Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”. Înregistrarea candidaților s-a realizat prin hotărâri adoptate de Comitetul Politic al Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, dar nu de Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”. Prin urmare, candidații au raporturi juridice electorale exclusiv cu Blocul electoral, iar statutul lor de candidați a devenit definitivă odată cu adoptarea hotărârilor Comisiei Electorale Centrale.

În aceste condiții, limitarea activității Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” prin încheierea din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru nu poate produce efecte retroactive sau viitoare asupra candidaților deja înregistrați și asupra hotărârilor Comisiei Electorale Centrale rămase definitive.

Mai mult, nici Codul electoral, nici Regulamentul cu privire la particularitățile constituirii și funcționării blocurilor electorale, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 3592/2025, nu prevăd o procedură clară, previzibilă și legală pentru gestionarea situației juridice în formula hotărârii Comisiei Electorale Centrale. Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 generează incertitudine juridică, afectează grav securitatea raporturilor electorale și reprezintă o manifestare de discreție arbitrară din partea Comisiei Electorale Centrale.

Deopotrivă, prin excluderea arbitrară a unor candidați ai Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Comisia Electorală Centrală a comis și alte încălcări a legii, deoarece a fost afectată respectarea criteriului de gen pe lista electorali rămasă. Deși, Blocul electoral nu este responsabil pentru această situație, acestuia i-a fost impusă obligația de a-și revizui lista, ceea ce a determinat excluderea forțată a altor patru candidați de sex masculin, doar pentru restabilirea proporției de gen. 5

Reclamanții au considerat această obligație impusă de Comisia Electorală Centrală ca fiind nefondată și ilegală, întrucât modificarea listelor de candidați în această etapă este strict interzisă de Codul electoral. Intervenția Comisiei Electorale Centrale, sub pretextul executării unei încheieri judecătorești aplicate abuziv, încalcă flagrant legea.

Succesiv, reclamanții au indicat că, dispoziția prin care Blocul electoral a fost constrâns să ,,înlăture neconformitățile”, în termen de 24 de ore, este abuzivă, ilegală și lipsită de orice fundament normativ. Or, nici Codul electoral, nici alte acte normative nu prevăd o asemenea procedură, iar hotărârile Comisiei Electorale Centrale privind înregistrarea candidaților sunt definitive și executorii. Prin urmare, instituirea unui termen arbitrar și fictiv echivalează cu o ingerință brutală în procesul erectorul, care depășește flagrant competențele legale ale Comisiei Electorale Centrale și subminează principiile securității juridice și stabilității alegerilor. Excluderea candidaților Blocului electoral poate avea loc exclusiv decât în temeiul unor prevederi exprese ale Codului electoral sau printr-o hotărâre judecătorească care să vizeze direct Blocul și candidații săi. Or, hotărârile Comisiei Electorale Centrale de înregistrare a candidaților rămân pe deplin în vigoare și produc efecte juridice.

Reclamanții au invocat că, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025 încalcă drepturile lor fundamentale, în special dreptul de a fi ales și dreptul alegătorilor de a alege candidații înscriși pe listă. Or, aceste drepturi nu pot fi limitate decât printr-o dispoziție clar și expresă a instanței. În lipsa unei asemenea dispoziții, anularea înregistrării candidaților de către Comisia Electorală Centrală reprezintă o ingerință nejustificată și disproporționată, contrară art. 38 din Constituție și art. 3 Protocolul nr. 1 CEDO.

La capitolul dat, reclamanții au învederat că, CtEDO a sancționat în repetate rânduri ingerințele administrative arbitrare asupra drepturilor electorale, făcând trimitere în acest sens la hotărârea din 04 august 2020 în cauza Partidul Politic „Patria” și alții c. Republicii Moldova (cererea nr. 5113/15 și altele 14).

În opinia reclamanților, în speță, Comisia Electorală Centrală, în complicitate cu Ministerul Justiției, a pus în aplicare o schemă ilegală cu un scop politic precis – eliminarea Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”. din competiția electorală cu doar două zile înainte de scrutin. Această acțiune concertată nu are nimic comun cu respectarea legii, ci reprezintă o manevră de excludere abuzivă și arbitrară, menită să distorsioneze voința electoratului și să compromită însăși integritatea procesului electoral. 6

Reclamanții au remarcat că, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025 are și un efect politic, de eliminare a unui concurent electoral din competiție printr-o procedură pripită, în plină campanie, ceea ce distorsionează procesul electoral și afectează egalitatea de șanse între partide.

Reclamanții au menționat că, Comisia Electorală Centrală are obligația de a respecta legalitatea și limitele competenței sale. În acest sens, Comisia Electorală Centrală nu are „obligația constituțională” de a anula înregistrarea candidaților Blocului electoral, ci doar de a respecta strict limitele actului judecătoresc. De altfel, această statuare a Comisei Electorale Centrale este absolut arbitrară. Anularea înregistrării candidaților nu are nicio bază legală, reprezintă un exces de putere al Comisiei Electorale Centrale și constituie o încălcare flagrantă a drepturilor electorale.

Reclamanții au reiterat că, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nu este motivată și este lipsită de orice analiză juridică pertinentă, fiind adoptat din grabă și cu caracter vădit formal, ceea ce o face ilegală și arbitrară.

Subsecvent, reclamanții au învederat că, la 26 septembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție a emis o încheiere prin care a acceptat solicitarea Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a unei sintagme din art. 21 alin. (8) din Legea privind partidele politice. Soluția Comisiei Electorale Centrale se sprijină exclusiv pe încheierea judecătorească.

Această încheiere a fost pronunțată fără ca, în prealabil, Curtea Constituțională să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate, deși hotărârea Înaltei Curți este esențială pentru a stabili cu certitudine dacă activitatea unui partid politic poate fi limitată în perioada campaniei electorale sau nu.

În opinia reclamanților, instanța de judecată avea posibilitatea să sesizeze din oficiu Curtea Constituțională pentru a evita adoptarea unei soluții pripite și vădit contrare normelor constituționale. Această obligație era previzibilă, în special, prin raportare la avizele Comisiei de la Veneția, la Codul bunelor practici în materie electorală și la jurisprudența Curții Constituționale. Deși, norma contestată nu modifică direct Codul electoral, ea afectează în mod nemijlocit drepturile electorale în cadrul campaniei. În consecință, standardele privind stabilitatea legislației electorale, inclusiv termenul de interdicție a modificărilor cu mai puțin de un an înainte de alegeri, trebuiau respectate de Parlament. Instanța era obligată să prevadă această problemă, mai ales că norma art. 21 alin. (8) din Legea privind partidele 7 politice a fost introdusă abuziv cu mai puțin de trei luni înainte de alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Această modificare intempestivă a creat criterii noi de excludere a unor concurenți electorali și a permis o intervenție arbitrară a executivului în procesul electoral, reducând Comisia Electorală Centrală la un simplu rol formal, lipsit de autonomie reală.

Aplicarea normei contestate a generat instabilitate și incertitudine în privința modului în care Comisia Electorală Centrală poate interveni asupra drepturilor electorale ale participanților la scrutin.

Mai mult, modul de executare a încheierii judecătorești de către Comisia Electorală Centrală a fost arbitrar și excesiv. Încheierea dispunea strict limitarea activității partidului politic, până la soluționarea cauzei pe fond. Totuși, Comisia Electorală Centrală a mers mai departe și a exclus candidați de pe lista Blocului electoral, extinzând în mod abuziv efectele unei hotărâri judecătorești asupra unor persoane și asupra unui bloc electoral care nici măcar nu au fost vizate de aceasta.

Mai mult, Blocul electoral nu a fost atras în cauză nici în calitate de intervenient accesoriu, deși Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” solicitase acest lucru.

În partea argumentării suspendării executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025, reclamanții au invocat că, pornind de la prevederile art. 10, art. 172 și art. 214 din Codul administrativ, suspendarea executării actului administrativ individual defavorabil reprezintă o măsură urgentă și provizorie, care, în esență, are finalitatea de a asigura o protecție efectivă a drepturilor vătămate prin acte administrative individuale emise de către autoritățile publice.

Legiuitorul, pornind de la principiul asigurării protecției efective a drepturilor persoanei, a reglementat expres posibilitatea solicitării suspendării executării actului administrativ individual defavorabil, atât până la inițierea acțiunii în contenciosul administrativ, cât și pe parcursul procesului de contencios administrativ.

Suspendarea executării actului administrativ individual urmărește, din punct de vedere practic, de a preveni riscul prejudicierii drepturilor persoanei prin însuși aspectul temporar al procesului de contencios administrativ. 8

Astfel, datorită fenomenului temporar, procesul de contencios administrativ poate constitui o activitate instrumentală de prejudiciere a persoanei, pe când scopul său este de a proteja drepturile persoanei.

Cu trimitere la prevederile art. 3 din Codul administrativ, reclamanții au menționat că conceptul legal de protecție legală efectivă instituit de către Codul administrativ rezidă în faptul că drepturile subiective ale persoanei urmează a fi apreciate în realitatea lor obiectivă și nu doar ca o categorie juridică iluzorie și teoretică, dar ca pe niște realități practice capabile să ofere demnității umane o realizare substanțială, iar sub aspectul art. 36 din Codul administrativ, în procesul executării din oficiu a actelor administrative, urmează a fi asigurat un anumit echilibru, precum și anumite garanții către particulari, întrucât acțiunile autorităților publice nu pot fi discreționare, iar legea este chemată să furnizeze individului o protecție adecvată împotriva arbitrariului. Anume pornind de la acest concept, suspendarea executării actelor administrative urmează a fi implementată ca fiind un eficient și real instrument legal-procedural pus la îndemâna autorității emitente sau a instanței de judecată, pentru a asigura respectarea principiului legalității, fiind absolut echitabil, ca, atâta timp cât judecătorul se află în proces de control judecătoresc, acestea să nu-și producă efectele față de cei vizați.

În concluzie, în conformitate cu art. 214 coroborat cu art. 172 alin. (2) lit. a) din Codul administrativ, reclamanții au sesizat că prin noțiunea de suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ se au în vedere asemenea fapte care ar convinge judecătorul că actul administrativ individual ar fi ilegal, deoarece ilegalitatea propriu-zisă a acestuia este o chestiune de fond și se verifică în cadrul dezbaterilor judiciare.

În esență, legalitatea/ilegalitatea actului administrativ individual cuprinde două dimensiuni: legalitatea/ilegalitatea materială, adică respectarea normelor de drept substanțial care se aplică prin actul administrativ individual defavorabil; și legalitatea/ilegalitatea formală, adică respectarea normelor de procedură administrativă la emiterea actului administrativ individual și competența.

Totodată, se verifică respectarea principiului proporționalității, securității juridice, egalității de tratament și utilizarea dreptului discreționar.

În conformitate cu art. 214 coroborat cu art. 172 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ, prin noțiunea de „prejudicii ireparabile” are semnificația de daune aduse drepturilor subiective, în sensul art. 17 din Codul administrativ, care nu pot fi reparate sau repararea lor reieșind din importanta dreptului revendicat și durata procesului este una irațională sau anevoioasă. 9

Având în vedere că alegerile parlamentare vor avea loc în mai puțin de o zi, dispoziția Comisiei Electorale Centrale de a anula înregistrarea unor candidați din Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei este abuzivă, ilegală și produce efecte ireversibile.

Aplicarea imediată a acestei măsuri ar încălca dreptul candidaților de a fi aleși și dreptul alegătorilor de a alege liber, afectând grav drepturile fundamentale garantate de Constituție și de art. 3 Protocolul nr. 1 la CEDO.

În aceste condiții, se impune suspendarea imediată a hotărârii CEC privind anularea înregistrării candidaților Blocului, până la soluționarea definitivă a cauzei, pentru a preveni consecințe ireparabile asupra procesului electoral și asupra participării efective a concurenților la scrutin.

În consolidarea soluției, Curtea de Apel Centru a reținut că, obiectul prezentei acțiuni în contencios administrativ nu constituie act administrativ individual în sensul art. 10 din Codul administrativ, ci reprezintă o operațiune administrativă în sensul art. 15 din Codul administrativ.

Or, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025 nu reprezintă o manifestare de voință discreționară a Comisiei, ci exclusiv o operațiune efectuată în vederea executării încheierii din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru.

Iar, prin prisma art. 120 din Constituția Republicii Moldova, este obligatorie respectarea sentințelor și a altor hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești, precum și colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentințelor și a altor hotărâri judecătorești definitive. 10

Prin urmare, Comisia Electorală Centrală nu dispune de marjă de apreciere, ci are obligația constituțională de a pune în aplicare încheierea din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru. Cu atât mai mult că, Comisia Electorală Centrală nu avea competența de a reevalua sau de a înlătura efectul încheierii din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, or, măsura de asigurare are caracter executoriu.

În această ordine de idei, Curtea de Apel Centru a conchis că, eventuala contestare a hotărârii Comisiei Electorale Centrale de executare a unui act judecătoresc este lipsită de obiect, de vreme ce s-a acționat exclusiv ca autoritate de executare, fără să poată modifica sau ignora dispozițiile instanței.

Astfel, Curtea de Apel Centru a conchis că, în prezenta cauză, nu se poate pretinde lezarea unui drept subiectiv propriu, întrucât hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025 nu reprezintă o manifestare de voință discreționară a Comisiei, ci exclusiv o operațiune efectuată în vederea executării încheierii din 25 septembrie 2025 Curții de Apel Centru.

Iar, Legea recunoaște ca obiect al acțiunii doar actul administrativ și nesoluționarea unei cereri în termenul prescris. Astfel, ar fi eronată concluzia precum că legalitatea faptelor și operațiunilor administrative este totalmente neglijată, ori instanța specializată în examinarea acțiunilor în contencios administrativ este în drept să se pronunțe, în limitele competenței sale, din oficiu sau la cerere, și asupra legalității actelor sau operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat.

Totodată, Curtea de Apel Centru a considerat inoportun de a se expune referitor la argumentele invocate ca temei de anulare a actului contestat. Or, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025 reprezintă în sine operațiune administrativă, astfel că aceste argumente vor constitui obiectul examinării în cadrul acțiunii în contencios administrativ privind verificarea legalității actului administrativ individual defavorabil emis pe marginea litigiului în cadrul căruia a fost emisă încheierea de asigurare, în caz de contestare a acestuia.

În această ordine de idei și, având în vedere că, Blocul electoral s-a conformat hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025, prima instanță a conchis că efectele hotărârii contestate nu se extind asupra altor persoane decât Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, iar, în esență, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025 reprezintă exclusiv punerea în executare a unei încheieri judecătorești executorii, ceea ce exclude orice atingere adusă unor drepturi subiective, întrucât reclamanții nu se încadrează în ipoteza art. 17 din Codul administrativ și nu pot demonstra existența 11 unui drept vătămat. În aceste circumstanțe, prima instanță a conchis că acțiunea înaintată este inadmisibilă.

Recurenții au considerat eronată concluzia primei instanțe, potrivit căruia Comisia Electorală Centrală nu dispune de marjă de apreciere a actului judecătoresc de dispoziție și are doar obligația constituțională de a o pune în aplicare, iar această acțiune Comisiei constituie operațiune administrativă, care nu poate fi obiect de contestare.

Or, în condițiile speței, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nu este un simplu aviz sau raport, ci însăși decizia finală care produce efectul juridic de excludere din cursa electorală. A susține contrariul înseamnă a lipsi candidații de orice posibilitate de control jurisdicțional, ceea ce contravine atât Constituției.

Mai mult ca atât, încheierea din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, de aplicare a măsurii de asigurare de limitare a activității Partidului Politic Partidul Republican ,,Inima Moldovei”, nu dispunea expres excluderea candidaților Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. Măsura de asigurare privea limitarea activității Partidului Politic Partidul Republican ,,Inima Moldovei”, dar nu anularea drepturilor candidaților înregistrați legal la solicitarea Blocului electoral. Astfel, Comisia Electorală Centrală a interpretat și a extins în mod abuziv efectele încheierii din 25 septembrie 2025 a 12 Curții de Apel, mergând dincolo de obiectul ei. Acest fapt denotă că, Comisia Electorală Centrală a emis un act propriu, cu manifestare de voință administrativă distinctă.

Recurenții au opinat că, dacă ar fi fost doar o simplă „operațiune tehnică”, nu ar fi fost necesară emiterea unei hotărâri de către Comisia Electorală Centrală. Faptul că s-a adoptat o hotărâre formală, deliberată și votată în plenul Comisiei, denotă că acesta este un act administrativ individual defavorabil, care produce efecte externe, dar nicidecum nu o simplă executare mecanică.

Aderent, executarea unei hotărâri judecătorești nu exonerează autoritatea de obligația de a verifica competența și limitele măsurii dispuse. Orice act al unei autorități trebuie să se încadreze în principiile legalității și proporționalității.

Recurenții au menționat că, invocarea caracterului executoriu al măsurii de asigurare nu justifică depășirea limitelor încheierii din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru. Prin urmare, hotărârea Comisiei Electorale Centrale a adăugat efecte juridice care nu se conțin în textul încheierii, afectând drepturile electorale fundamentale ale candidaților. Or, Comisia Electorală Centrală nu putea să înlăture din competiție candidați care nu erau parte a măsurii dispuse de instanță. Executarea unei încheieri judecătorești nu înseamnă aplicare „oarbă” și cu depășirea obiectului. Autoritatea are obligația de a interpreta și aplica măsura în limitele dispuse de instanță.

Recurenții au indicat că, în speță, instanța de judecată a omis să verifice dacă măsura aplicată de Comisia Electorală Centrală era proporțională cu scopul urmărit. Limitarea activității unui partid politic și anularea efectivă a înregistrării candidaților reprezintă cea mai severă ingerință în procesul electoral. Prin urmare, trebuia aplicat testul de proporționalitate: dacă există un scop legitim, dacă măsura era necesară într-o societate democratică și dacă nu existau mijloace mai puțin intruzive. Însă, instanța de judecată s-a limitat la o formalitate, fără a analiza aceste aspecte.

Deopotrivă, recurenții au invocat că, instanța de judecată a ignorat argumentele privind efectele extinse și prejudiciabile ale hotărârii Comisiei Electorale Centrale asupra Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei.

Recurenții au considerat eronată concluzia Curții de Apel Centru, precum că Blocul electoral s-ar fi conformat hotărârii Comisiei Electorale Centrale și ar fi actualizat lista de candidați, astfel încât nu s-ar fi încălcat niciun drept. Or, în 13 realitate, această acțiune nu a fost una liber consimțită, ci a fost impusă Blocului electoral prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale, care a acordat un termen nerezonabil de doar 24 de ore pentru prezentarea noii liste. În lipsa acestei conformări forțate, Blocul electoral risca să rămână complet fără lista de candidați și, prin urmare, exclus din competiția electorală.

Deci, pretinsa „conformare”, invocată de instanță, nu poate fi interpretată ca o acceptare voluntară a măsurii, ci ca o consecință a unei constrângeri administrative exercitate de Comisia Electorală Centrală, care a generat efecte defavorabile grave asupra dreptului de a fi ales și asupra participării libere la alegeri. Iar, faptul că Blocul electoral a depus o cerere de „înlăturare a neconformităților” nu înlătură caracterul abuziv al hotărârii.

Succesiv, recurenții au ridicat problema selecției arbitrare a aspectelor examinate de către instanța de judecată. În opinia recurenților, este lipsită de claritate și de fundament juridic sintagma instanței de judecată „a evaluat doar aspectele „esențiale” și s-a concentrat pe cauză în fond, expunând concluzii esențiale, fără a reține capăt procedural și formal indicat în cererile de chemare în judecată”. Or, instanța nu a precizat în baza căror criterii a operat această selecție și care sunt aspectele considerate „neesențiale”, omițând practic să se pronunțe asupra unor capete de cerere expres invocate.

În opinia recurenților, instanța abuziv a considerat inoportun să se pronunțe asupra argumentelor invocate în acțiune și a evitat examinarea fondului cauzei. Prin această atitudine incertă, instanța a ignorat obligația legală de a da apreciere tuturor argumentelor părților și de a se expune motivat asupra lor, încălcând dispozițiile Codului administrativ privind soluționarea cauzei în fond. Acest abuz echivalează cu un refuz în justiție și a lipsit reclamanții de un control judiciar efectiv.

Motivarea instanței potrivit căreia aceasta s-ar fi concentrat doar asupra aspectelor ,,esențiale” și ar fi expus ,,concluzii esențiale”, fără a analiza capetele procedurale și fondul cauzei indicat în cererea de chemare în judecată este una contradictorie și lipsită de claritate. Or, instanța nu poate selecta arbitrar ce aspecte consideră ,,esențiale” și să ignore restul capetelor de cerere, deoarece aceasta ar transforma procesul și ar lipsi partea de un control judiciar deplin și efectiv.

Finalmente, recurenții au invocat că, instanța de judecată neîntemeiat și în mod abuziv a reținut că, prin contestarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale, reclamanții nu ar fi urmărit valorificarea unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ. Or, o asemenea concluzie este eronată și ieșită din comun, întrucât 14 prin excluderea candidaților din lista Blocului electoral a fost afectat direct dreptul fundamental de a fi ales.

Prin urmare, hotărârea Comisiei Electorale Centrale a vizat nemijlocit drepturi electorale ale Partidului Politic Partidul Republican ,,Inima Moldovei”, ale candidaților și ale Blocului electoral, iar contestarea reprezintă întocmai apărarea acestor drepturi, ceea ce intră pe deplin în sfera art. 17 din Codul administrativ.

Instanța a încercat să eludeze examinarea pe fond a litigiului, prin argumentul că actul emis de Comisia Electorală Centrală ar fi doar o „operațiune administrativă”, dar nu un act administrativ individual defavorabil. Însă, în realitate, excluderea a 26 de candidați nu este o simplă operațiune material-tehnică, ci un act administrativ individual care produce efecte juridice directe asupra drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate.

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Art. 95 alin. (1) și (8) din Codul electoral: „(1) În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea. (8) Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).” 15

Art. art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Art. 1 din Codul administrativ: „Legislația administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia. Legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate în prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care reglementează raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu Constituția Republicii Moldova. Actele normative subordonate legii se aplică la reglementarea raporturilor administrative doar în cazurile în care sunt emise în temeiul legii și nu contravin ei.”

Art. 5 din Codul administrativ: „Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”

Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ: „Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

Art. 15 alin. (1)-(2) din Codul administrativ: „Operațiunile administrative sunt manifestările de voință sau activitățile autorităților publice care nu produc ca atare efecte juridice. Operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul administrativ individual, cu excepția operațiunilor administrative executorii sau îndreptate împotriva unui terț.

Art. 17 din Codul administrativ: „Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.”

Art. 20 din Codul administrativ: „Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

Art. 94 alin. (1) din Codul electoral: „În calitate de subiect al contestației poate fi alegătorul, candidatul desemnat, grupul de inițiativă, blocul electoral, concurentul electoral, participantul la referendum sau jurnalistul care revendică încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod și de alte acte normative în domeniul electoral. Pot depune contestații și partidele politice care au dreptul de a participa la scrutin în condițiile stabilite de art. 27 lit. g).” 16

Art. 39 alin. (1)-(2) din Codul administrativ: „(1) Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi îngrădit. (2) Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.”

Art. 78 alin. (1) din Codul administrativ: „Procedura administrativă se finalizează prin efectuarea unei operațiuni administrative sau prin emiterea unui act administrativ individual, respectiv încheierea unui contract administrativ.”

Art. 189 Cod administrativ, „(1) Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. (2) O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere. (3) În cazurile prevăzute de lege, precum și în scopul revendicării drepturilor ce reies dintr-un contract administrativ, acțiunea în contencios administrativ poate fi înaintată și de autoritatea publică.”

Art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ: „O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual.”

Art. 207 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ: „(2) Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contencios administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. (2) acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17.”

În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat la 27 septembrie 2025, este în termen.

În debut, Completul de judecată învederează că, sub aspect procesual, accesul liber la justiție se reflectă în prerogativele pe care le implică dreptul la acțiune. Dreptul la acțiune este aptitudinea legală recunoscută de ordinea juridică oricărei persoane fizice sau juridice de a solicita instanțelor judecătorești protecția 17 unui drept subiectiv pretins ori a unui interes legitim. Această aptitudine se concretizează în trei dimensiuni esențiale: dreptul de a sesiza instanța (ius ad prosequendum), dreptul de a obține o examinare efectivă și imparțială a cauzei de către judecător (ius ad procedendum) și dreptul la o soluție asupra fondului litigiului (ius ad judicium).

Astfel, accesul liber la justiție nu se reduce doar la posibilitatea formală de a adresa o cerere instanței, ci presupune un cadru procesual care să garanteze efectivitatea protecției judiciare.

În același context, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că accesul la justiție poate fi limitat, în special prin instituirea condițiilor de admisibilitate, domeniu în care statul se bucură de o anumită marjă de apreciere. Aceste limitări trebuie să urmărească un scop legitim, asigurându-se o proporționalitate între interesul persoanei și scopul legitim urmărit (Guérin contra Franței, 29 iulie 1998, § 37). Totuși, limitările nu trebuie să reducă la zero esența acestui drept.

Regulile de procedură au scopul de a asigura o bună administrare a justiției și, în special, a asigura securitatea raporturilor juridice, iar cei implicați în proceduri trebuie să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (Miragall Escolano ș.a. contra Spaniei, 25 ianuarie 2000, § 33).

Concomitent, este de remarcat că, prin instituirea admisibilității acțiunilor deferite judecății nu s-a urmărit restrângerea accesului liber la justiție, de care, în mod evident, cel interesat beneficiază în condițiile legii, ci exclusiv instaurarea unui climat de ordine juridică, indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituțional statuat de art. 20 din Constituția Republicii Moldova, prevenindu-se, astfel, abuzurile și asigurându-se protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți.

Noțiunea de „act administrativ” este definită atât în legislația autohtonă, cât și în Rezoluția (77) Cu privire la protecția individului față de actele autorităților administrative, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997.

În accepțiunea reglementărilor enunțate, actul administrativ este o manifestare juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorități publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorității publice, susceptibile de a afecta direct drepturile, 18 libertățile sau interesele persoanelor fizice sau juridice și care nu este un act îndeplinit în cadrul exercitării unei funcții judiciare.

Actele pregătitoare sau operațiunile administrative și tehnico-materiale stau la baza emiterii actului administrativ și nu pot constitui de sine stătător obiect al acțiunii în contencios administrativ, deoarece nu produc efecte juridice prin ele însele. Dreptul vătămat este indisolubil legat de un act administrativ emanat de la o autoritate publică, generator de efecte juridice.

În condițiile speței, este relevant că, potrivit materialelor dosarului, președintele Partidului Politic „Partidul Național Moldovenesc”, Dragoș Galbur, a depus la Comisia Electorală Centrală o contestație, înregistrată sub nr. CEC-10AP/6 din 02 septembrie 2025, iar președintele Partidului Politic „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa”, Arina Spătaru, a depus o sesizare, înregistrată la Comisie sub nr. CEC-7/22684 din 05 septembrie 2025, împotriva președintelui Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah, în vederea anulării înregistrării Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, parte a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, cu excluderea candidaților din lista de candidați.

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3993 din 17 septembrie 2025 s-au admis parțial contestația nr. CEC-10AP/6 din 02 septembrie 2025 și sesizarea nr. CEC-7/22684 din 05 septembrie 2025. S-a aplicat Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei sancțiunea avertismentului pentru încălcarea prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice. S-a inițiat efectuarea misiunii de control complex al finanțării activității Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” pentru perioada 01 mai – 31 august 2025 și a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei pentru perioada 03 august – 01 octombrie 2025. S-a expediat Ministerului Justiției, prezenta hotărâre și copia dosarului administrativ în vederea examinării aplicabilității art. 21 din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice în privința Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”.

La rândul său, Ministerul Justiției a înaintat, la 19 septembrie 2025, cerere de chemare în judecată solicitând limitarea activității Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” pe un termen de 12 luni, cu aplicarea măsurii asigurătorii sub formă de limitare a activității partidului pe perioada examinării cauzei, până la pronunțarea în fond, conform art. 21 alin. (31)-(32) din Legea privind partidele politice nr. 294/2007. 19

Prin încheierea din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru s-a dispus aplicarea măsurilor asiguratorii sub formă de limitare a activității Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” pe perioada examinării cauzei, până la pronunțare în fond, conform art. 21 alin. (32) din Legea privind partidele politice nr. 294/2007.

La 26 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a inițiat procedura de executare a încheierii din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru.

La 26 septembrie 2025, Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” a contestat cu recurs încheierea din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru.

La 26 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a emis hotărârea nr. 4114 „cu privire la executarea încheierii Curții de Apel Centru din 25 septembrie 2025 (dosar nr. 2-15/25), prin care a decis: i. Se revocă poziția 6 din anexa la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3651/2025 „cu privire la lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025”, modificată prin hotărârea nr. 3742/2025, 3835/2025 și 3874/2025. ii. Anexa la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3819/2025 „privind cererea de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, confirmarea reprezentantului în Comisia Electorală Centrală și a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”, modificată prin hotărârile nr. 3856/2025 și nr. 4238/2025, se expune într-o nouă redacție, conform anexei. iii. Se obligă Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei să înlăture neconformitățile constatate în partea motivată a prezentei hotărâri, în termen de 24 de ore de la adoptarea prezentei hotărâri.

Manifestându-și dezacordul cu hotărârea Comisei Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025, președintele Partidului Politic Partidul Republican ,,Inima Moldovei”, Irina Vlah, reprezentantul Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Tamara Chișca-Doneva și candidații excluși Vitalie Blanari și Sergiu Butuc au contestat-o în instanța de judecată. 20

Prin încheierea din 27 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ electoral înaintată de președintele Partidului Politic Partidul Republican ,,Inima Moldovei”, Irina Vlah, Irina Vlah, reprezentantul Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Tamara Chișca-Doneva și candidații excluși Vitalie Blanari și Sergiu Butuc împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4081 din 23 septembrie 2025 cu privire la executarea hotărârii din 16 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, în temeiul art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul electoral.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 27 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de judecată a aplicat și interpretat corect normele de drept procedural pertinente, iar în consecință just a declarat acțiunea inadmisibilă, din motiv că obiectul prezentei acțiuni în contencios administrativ electoral nu-l formează un act administrativ individual, în sensul art. 10 din Codul administrativ, dar o operațiune administrativă în sensul art. 15 din Codul administrativ.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, legislația administrativă definește operațiunea administrativa complexă ca fiind un lanț de acte juridice și operațiuni material-tehnice, provenind de la autorități administrative diverse, acte care se intercondiționează și își justifică reciproc eficacitatea.

În esență, acestea din urmă se caracterizează prin aceea că nu produc efecte juridice. Fie că sunt anterioare actului administrativ final, având denumirea de avize, rapoarte, propuneri, acorduri etc., ori ulterioare acestuia – aprobări, confirmări sau operațiuni de divulgare a conținutului actului (publicare, respectiv comunicare), acestea sunt simple elemente de procedură antrenate în construirea actului final.

Consecința acestei constatări este aceea că, principial, controlul contencios asupra operațiunilor administrative este exclus dacă acestea sunt atacate în instanță în mod independent , cu excepția actelor pregătitoare – operațiunile administrative anterioare emiterii actului final – a căror legalitate poate fi verificată de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anularea actului final.

Este relevant că, operațiunile administrative pot interveni în diferite faze ale procesului de elaborare și de executare a actelor administrative – în faza pregătirii, emiterii, executării actului administrativ și în cea a controlului executării. 21

Majoritatea operațiunilor administrative, din activitatea autorităților administrației publice, sunt cerute de lege drept condiții de valabilitate a actelor administrative. Astfel, faptele și operațiunile administrative nu pot face obiectul acțiunii în contencios administrativ, în scopul verificării legalității lor.

Suplimentar, Legea recunoaște ca obiect al acțiunii în contencios administrativ doar actul administrativ și nesoluționarea unei cereri în termenul prescris.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, o trăsătură esențială a prezentei spețe este că hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025 a fost emisă întru executarea încheierii din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru în dosarul nr. 2-15/25.

Astfel, odată ce Curtea de Apel Centru, prin încheierea din 25 septembrie 2025, a dispus aplicarea măsurilor asiguratorii sub formă de limitare a activității Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” pe perioada examinării cauzei, până la pronunțare în fond, în virtutea principiului legalității și al delimitării atribuțiilor între autoritățile publice, Comisia Electorală Centrală era obligată să se conformeze soluției emise, fără a putea substitui sau contrazice legalitatea ori temeinicia actelor acestora.

Or, reieșind din efectul art. 120 din Constituția Republicii Moldova, este obligatorie respectarea sentințelor și a altor hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești, precum și colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentințelor și a altor hotărâri judecătorești definitive.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție deduce că, în limitele efectelor încheierii din 25 septembrie 2025 Curții de Apel Centru, Comisia Electorală Centrală nu dispune de marjă de apreciere, ci are obligația constituțională de a o pune în aplicare.

În această ordine de idei, eventuala contestare a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025, prin care a fost pusă în executare încheierea din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru în dosarul nr. 2- 15/25, este lipsită de obiect, deoarece Comisia a acționat exclusiv ca autoritate de executare, fără să poată modifica sau ignora dispozițiile instanței. Ba mai mult ca atât, Comisia Electorală Centrală nu avea competența de a reevalua sau de a înlătura efectul încheierii din 25 septembrie 2025 Curții de Apel Centru, or, măsura de asigurare are caracter executoriu. 22

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, prima instanță corect și întemeiat a conchis că, în prezenta cauză, nu se poate pretinde lezarea unui drept subiectiv propriu, întrucât hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025 nu reprezintă o manifestare de voință discreționară a Comisiei, ci exclusiv o operațiune efectuată în vederea executării unui act judecătoresc de dispoziție executoriu.

Or, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025 nu reprezintă altceva decât o operațiune administrativă în sensul art. 15 din Codul administrativ, întreprinsă de autoritatea publică în cadrul procedurii administrative, care are ca scop limitarea, în baza unui act judecătoresc executoriu, a activității Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” pe perioada examinării cauzei, până la pronunțare în fond.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în contencios administrativ este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele activității administrative. Iar, reclamantul care înaintează acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul de admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă.

Prin urmare, pentru a fi admisibilă, o acțiune în contencios administrativ trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat. Așa, pentru înaintarea acțiunii în contencios administrativ, reclamantul trebuie să invoce un drept al său, căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.

În lipsa revendicării unui drept propriu, în sensul art. 17 din Codul administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 din Codul administrativ.

Astfel, prevederile art. 17 din Codul administrativ se referă la orice drept subiectiv reglementat de normele dreptului material, deci anume dreptul substanțial reglementează situațiile juridice subiective ce caracterizează statutul juridic al persoanelor care participă la viața juridică.

În această ordine de idei, instanța de recurs nu poate accepta poziția recurenților, precum că dacă ar fi fost doar o simplă „operațiune tehnică”, nu ar fi fost necesară emiterea unei hotărâri de către Comisia Electorală Centrală, iar faptul că s-a adoptat o hotărâre formală, deliberată și votată în plenul Comisiei, denotă că 23 acesta este un act administrativ individual defavorabil, care produce efecte externe, dar nicidecum nu o simplă executare mecanică.

Or, necesitatea adoptării unei hotărâri de către Comisia Electorală Centrală derivă din specificul funcțional al acestei autorități colegiale, care adoptă în mod formal deciziile sale prin acte deliberative. Însă forma deliberativă nu schimbă natura juridică a actului. Cu atât mai mult că, potrivit art. 15 din Codul administrativ, și operațiunile administrative pot fi consemnate prin acte scrise sau hotărâri procedurale, atunci când natura autorității impune o asemenea formalizare.

Esențial, în acest sens, nu este forma exterioară a actului Comisiei, ci conținutul și efectele sale juridice. Iar, în speță, hotărârea nr. 4114/2025 nu exprimă voința proprie a Comisiei Electorale Centrale și nu creează efecte juridice noi, ci doar reproduce și execută efectele unei încheieri judecătorești executorii.

Din acest considerent nu poate fi reținut ca viabil nici faptul că în pct. 4 din partea dispozitivă a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4114/2025 este indicată „prezenta hotărâre poate fi contestată în decurs de 3 zile, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Centru”. Or, faptul dacă actul contestat poate forma obiectul unui control judecătoresc de legalitate și dacă reclamantul are calitatea procesuală și interesul de a formula o acțiune în contencios administrativ împotriva acestuia este verificat de către instanța de judecată la etapa admisibilității acțiunii. Iar, simpla mențiune în hotărâre că „actul poate fi contestat” nu înlătura obligația instanța de judecată de a realiza această evaluare preliminară și posibilitatea de a declara acțiunea inadmisibilă, în condițiile prevăzute de lege.

La fel, nu poate fi reținut nici argumentul recurenților că, Comisia Electorală Centrală a depășit limitele încheierii din 25 septembrie 2025 și a adăugat efecte juridice care nu erau prevăzute de instanță și care afectează drepturile persoanelor incluse în lista Blocului electoral. Or, din analiza comparativă a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4114/2025 și a încheierii din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, rezultă că Comisia nu a adăugat nimic la dispozitivul instanței, ci a constatat efectele imediate și obligatorii ale executării actului judecătoresc executoriu.

Iar, faptul că hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4114/2025 reprezintă punerea în executare a unei încheieri judecătorești executorii exclude orice pretinsă atingere a unor drepturi subiective ale reclamanților. Faptul dat atestă că în speță nu sunt întrunite condițiile de la art. 17 din Codul administrativ, deoarece reclamanții nu pot demonstra existența unui drept vătămat. În aceste circumstanțe, prima instanță a conchis că acțiunea înaintată este inadmisibil. 24

În acest context, instanța reține că argumentele formulate de reclamanți drept temei pentru anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4114/2025, precum caracterul pretins abuziv al măsurii, disproporționalitatea termenului de 24 de ore, afectarea dreptului de a fi ales sau pretinsa depășire a competenței Comisiei nu pot fi examinate la etapa de față, întrucât țin de fondul litigiului în care va fi verificată legalității actului administrativ individual defavorabil emis pe marginea litigiului.

La aspectul dat, instanța de recurs observă că, la 27 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a emis hotărârea nr. 4120 „pentru modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3819/2025 „Privind cererea de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, confirmarea reprezentantului în Comisia Electorală Centrală și a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”, prin care: „1. Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3819/2025 „Privind cererea de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, confirmarea reprezentantului în Comisia Electorală Centrală și a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”, modificată prin hotărârile nr. 3742/2025, 3835/2025 și 3874/2025, s-a modificat, după cum urmează: 1.1. la punctul 1, numărul „110” se înlocuiește cu numărul „80”; 1.2. anexa se expune într-o nouă redacție, conform anexei.”

La aspectul dat, urmează a fi reținut că, hotărârea nr. 4120/2025 a fost emisă ca efect al hotărârii nr. 4114/2025, deoarece prin ultima, în rezultatul executării încheierii din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, au fost excluși unii candidați din listă și s-a micșorat numărul candidaților înregistrați de la 110 la 84 de persoane.

Faptul dat atestă că, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4114/2025 nu a creat, modificat sau stins raporturi juridico-publice, ci a constituit o formalitate de executare a încheierii judecătorești executorii, prin care Comisia a pus în aplicare obligația de excludere a candidaților dispusă de instanța de judecată.

Deopotrivă, instanța de recurs nu poate reține ca pertinente argumentele recurenților ce țin de faptul că prima instanță trebuia să verifice proporționalitatea 25 măsurii aplicate de Comisia Electorală Centrală, deoarece limitarea activității unui partid politic și excluderea candidaților este cea mai severă ingerință electorală, de aceea trebuia aplicat testul de proporționalitate.

Instanța de recurs nu poate reține ca întemeiate argumentele recurenților referitoare la necesitatea aplicării testului de proporționalitate și a verificării efectelor pretins prejudiciabile ale hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4114/2025 asupra Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, întrucât eventualele consecințe asupra procesului electoral derivă nu din actul Consiliului Electoral Central.

Finalmente, Completul de judecată al Curții Suprem de Justiție apreciază ca fiind irelevante argumentele recurenților, precum că prima instanță nu a răspuns la toate motivele acțiunii, selectând în mod arbitrar spre evaluarea doar presupuse aspecte „esențiale”.

Or, prin prisma art. 207 din Codul administrativ, în faza inițială, instanța verifică dacă acțiunea îndeplinește condițiile de admisibilitate. Astfel, instanța de judecată a reținut spre examinare doar aspectele relevante ce țin de etapa admisibilității acțiunii, adică verificarea naturii juridice a hotărârii Comisiei Electorale Centrale, în concret dacă este act administrativ individual sau simplă operațiune administrativă, precum și verificarea existenței unui drept susceptibil de a fi vătămat.

Iar, prin constatarea faptului că hotărârea contestată a Comisiei Electorale Centrale reprezintă o operațiune administrativă, dar nu un act administrativ individual și că, prin acțiunea înaintată, reclamanții nu revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art. 17 din Codul administrativ, a decăzut necesitatea de a dezbate argumentel ce țin de fondul cauzei.

În această ordine de idei, ținând cont de normele legale precitate și dezideratele expuse supra, se ajunge la concluzia că prima instanță corect a stabilit că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate a acțiunii.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 27 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 193, art. 241, art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, 26 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de președintele Partidului Politic Partidul Republican ,,Inima Moldovei”, Irina Vlah, reprezentantul Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Tamara Chișca- Doneva și candidații excluși Vitalie Blanari și Sergiu Butuc împotriva încheierii din 27 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 27