3r-260/25 — contestarea actului

3r-260/25 — contestarea actului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursului depus de președintele Partidului Politic

Partidul Republican ,,Inima Moldovei”, Irina Vlah, reprezentantul Blocului

Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Tamara

Chișca-Doneva și candidații excluși Vitalie Blanari și Sergiu Butuc,

în cauza de contencios administrativ electoral intentată la cererea de chemare

în judecată depusă de președintele Partidului Politic Partidul Republican ,,Inima

Moldovei”, Irina Vlah, reprezentantul Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Tamara Chișca-Doneva și candidații

excluși Vitalie Blanari și Sergiu Butuc împotriva Comisiei Electorale Centrale cu

privire la anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie

2025 „cu privire la executarea hotărârii din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel

Centru în dosarul nr. 2-15/25”,

împotriva încheierii din 27 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 3r-260/25

PIGD 2-25138181-01-3r-28092025)

Acțiunea inadmisibilă. Hotărârea Comisiei Electorale Centrale reprezintă o operațiune

administrativă, dar nu un act administrativ individual, din acest considerent reclamanții nu

pot valorifica încălcarea unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ

Curtea de Apel Centru: V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval

28 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de președintele Partidului

Politic Partidul Republican ,,Inima Moldovei”, Irina Vlah, reprezentantul

Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul

Moldovei, Tamara Chișca-Doneva și candidații excluși Vitalie Blanari și Sergiu

Tutuc,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Republican ,,Inima Moldovei”, Irina Vlah, reprezentantul Blocului Electoral

Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Tamara Chișca-

Doneva și candidații excluși Vitalie Blanari și Sergiu Butuc au depus acțiune în

contencios administrativ electoral împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care

a solicitat anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie

2025 „cu privire la executarea hotărârii din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel

Centru în dosarul nr. 2-15/25”.

depuse contestația nr. CEC-10AP/6 din 2 septembrie 2025 și sesizarea nr. CEC-

7122684 din 5 septembrie 2025 împotriva președintelui Partidului Politic Partidul

Republican ,,Inima Moldovei”, Irinei Vlah.

adoptat hotărârea nr. 3993, prin care .

i. S-a admis parțial contestația nr. CEC-10AP/6 din data de 2 septembrie

2025 a Partidului Politic „Partidul Național Moldovenesc” și sesizarea

nr. CEC-7/22684 din 5 septembrie 2025 a Partidului Politic „Alianța

Liberalilor și Democraților pentru Europa”.

ii. S-s aplicat Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor,

Inima și Viitorul Moldovei sancțiunea avertismentului pentru încălcarea

prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice.

iii. S-a inițiat efectuarea misiunii de control complex al finanțării activității

Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” pentru perioada

1 mai – 31 august 2025 și a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor,

1

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei pentru perioada 3 august –1

octombrie 2025.

iv. S-a comunicat subiecților enumerați la punctele 2 și 3 faptul inițierii

misiunii de control.

v. Subiecții enumerați la punctul 3 vor pune la dispoziția membrilor

grupului de control, în termen de 48 ore, toate actele necesare solicitate

cu privire la finanțarea campaniei electorale și/sau a partidului politic.

vi. S-a expediat Ministerului Justiției prezenta hotărâre și copia dosarului

administrativ în vederea examinării aplicabilității art. 21 din Legea

nr. 294/2007 privind partidele politice în privința Partidului Politic

Partidul Republican „Inima Moldovei”.

Centrală, având în vedere dispozițiile pct. 6 din hotărârea Comisiei nr. 3993 din 17

septembrie 2025, a expediat către Ministerul Justiției al Republicii Moldova

hotărârea și copia dosarului administrativ în vederea examinării aplicabilității art. 21

din Legea privind partidele politice nr. 294/2007 în privința Partidului Politic

Partidul Republican „Inima Moldovei”.

2025, a depus cererea de chemare în judecată în temeiul art. 2l alin. (1), (11), (31) și

(32) din Legea privind partidele politice nr. 294/2007, prin care a solicitat dispunerea

limitării activității Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”,

(abreviat – PRIM) pe un termen de 12 luni și aplicarea măsurii asiguratorii sub formă

de limitare a activității PRIM pe perioada examinării cauzei, până la pronunțarea în

fond, conform art. 2l alin. (32) din Legea privind partidele politice nr. 294/2007.

nr. 2-15/25 s-a aplicat măsura asiguratorie sub formă de limitare a activității

Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” pe perioada examinării

cauzei, până la pronunțare în fond, conform art. 2l alin. (32) din Legea privind

partidele politice nr. 294/2007.

septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, executorie din momentul pronunțării, s-a

limitat activitatea Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, parte

componentă a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și

Viitorul Moldovei.

2

executare a încheierii judecătorești nr. 2-15/25 din 25 septembrie 2025 a Curții de

Apel Centru.

„Inima Moldovei” a contestat cu recurs încheierea nr. 2-15/25 din 25 septembrie

2025 a Curții de Apel Centru la Curtea Supremă de Justiție, solicitând inter alia și

ridicarea excepției de neconstituționalitate a unei sintagme din art. 21 alin. (8) din

Legea privind partidele politice nr. 294/2007.

Republican „Inima Moldovei” a solicitat amânarea examinării chestiunii până la

examinarea finală a cauzei privind limitarea activității partidului și pronunțarea

asupra excepției de neconstituționalitate. Însă, cererea de amânare a fost respinsă.

Partidul Republican „Inima Moldovei” a solicitat ca în procesul de executare a

încheierii judecătorești, Comisia Electorală Centrală să nu extindă efecte acesteia

asupra unor candidați înregistrați din partea Blocului Electoral Patriotic al

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei.

nr. 4114 „cu privire la executarea încheierii Curții de Apel Centru din 25 septembrie

2025 (dosar nr. 2-15/25), prin care a decis:

i. Se revocă poziția 6 din anexa la hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 3651/2025 „cu privire la lista partidelor politice care au dreptul de a

participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025”, modificată

prin hotărârea nr. 3742/2025, 3835/2025 și 3874/2025.

ii. Anexa la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3819/2025 „privind

cererea de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova din partea Blocului Electoral Patriotic al

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei pentru alegerile

parlamentare din 28 septembrie 2025, confirmarea reprezentantului în

Comisia Electorală Centrală și a persoanei responsabile de finanțe

(trezorierul)”, modificată prin hotărârile nr. 3856/2025 și nr. 4238/2025,

se expune într-o nouă redacție, conform anexei.

iii. Se obligă Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima

și Viitorul Moldovei să înlăture neconformitățile constatate în partea

motivată a prezentei hotărâri, în termen de 24 de ore de la adoptarea

prezentei hotărâri.

3

Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025, o consideră arbitrară, ilegală,

neîntemeiată și pasibilă anulării, din următoarele considerente.

art. 118 din Codul administrativ, or, Comisia Electorală Centrală a reținut în

motivarea sa doar prevederile art. 2l alin. (5) din Legea privind partidele politice

nr. 294/2007. Iar, prin prisma acestei norme, Comisia Electorală Centrală a ajuns la

concluzia de a anula înregistrarea membrilor în calitate de candidați în cadrul

Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul

Moldovei, invocând lipsa marjei de discreție în acest sens.

Constituției, cât și jurisprudenței CtEDO, afirmația Comisiei Electorale Centrale

precum că actul judecătoresc executoriu ar rezulta în privarea necondiționată de

dreptul de a participa la scrutin, impunând automat anularea înregistrării candidaților

Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul

Moldovei.

partid și blocul electoral. Or, prin actul judecătoresc de dispoziție a fost limitată

activitatea Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, dar nicidecum

a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul

Moldovei, care este o entitate distinctă și înregistrată legal. Iar, la caz, candidații

excluși au fost înregistrați nu ca membri ai Partidului Politic Partidul Republican

„Inima Moldovei”, ci în calitate de candidați pe lista blocului electoral, care este

subiect electoral distinct conform Codului electoral. Mai mult ca atât, nu toți

candidații excluși dețineau și statutul de membru al Partidului Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei”.

sancțiune colectivă ilegală. Or, în speță, nu extinsă o hotărâre judecătorească prin

care s-ar fi dispus radierea sau anularea înregistrării candidaților Blocului Electoral

Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei. Prin

interpretarea extensivă și arbitrară, Comisia Electorală Centrală a aplicat o sancțiune

colectivă, neprevăzută de lege, afectând astfel, dreptul de a fi ales al unor persoane

care nu fac obiectul hotărârii judecătorești.

Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” a semnalat caracterul abuziv al

extinderii încheierii judecătorești asupra Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor,

4

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei și asupra candidaților săi, ceea ce a dus la

excluderea arbitrară a acestora și la generarea unor consecințe iremediabile asupra

drepturilor fundamentale ale unor terți. Excluderea din cursă a unor candidați deja

înregistrați, sub pretextul executării încheierii judecătorești, este lipsită de temei

legal. Față de acești candidați nu există pretenții juridice, iar Comisia Electorală

Centrală nu dispune și nici nu poate dispune de o procedură legală care să justifice

eliminarea lor. Această soluție abuzivă a fost criticată inclusiv de trei membri ai

Comisei Electorale Centrale, care au votat „împotrivă”.

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei a fost constituit prin două hotărâri ale

Comisiei Electorale Centrale, la inițiativa a patru partide, inclusiv Partidul Politic

Partidul Republican „Inima Moldovei”. Înregistrarea candidaților s-a realizat prin

hotărâri adoptate de Comitetul Politic al Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor,

Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, dar nu de Partidul Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei”. Prin urmare, candidații au raporturi juridice

electorale exclusiv cu Blocul electoral, iar statutul lor de candidați a devenit

definitivă odată cu adoptarea hotărârilor Comisiei Electorale Centrale.

„Inima Moldovei” prin încheierea din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru

nu poate produce efecte retroactive sau viitoare asupra candidaților deja înregistrați

și asupra hotărârilor Comisiei Electorale Centrale rămase definitive.

particularitățile constituirii și funcționării blocurilor electorale, aprobat prin

Hotărârea CEC nr. 3592/2025, nu prevăd o procedură clară, previzibilă și legală

pentru gestionarea situației juridice în formula hotărârii Comisiei Electorale

Centrale. Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 generează incertitudine

juridică, afectează grav securitatea raporturilor electorale și reprezintă o manifestare

de discreție arbitrară din partea Comisiei Electorale Centrale.

Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Comisia

Electorală Centrală a comis și alte încălcări a legii, deoarece a fost afectată

respectarea criteriului de gen pe lista electorali rămasă. Deși, Blocul electoral nu este

responsabil pentru această situație, acestuia i-a fost impusă obligația de a-și revizui

lista, ceea ce a determinat excluderea forțată a altor patru candidați de sex masculin,

doar pentru restabilirea proporției de gen.

5

Centrală ca fiind nefondată și ilegală, întrucât modificarea listelor de candidați în

această etapă este strict interzisă de Codul electoral. Intervenția Comisiei Electorale

Centrale, sub pretextul executării unei încheieri judecătorești aplicate abuziv, încalcă

flagrant legea.

fost constrâns să ,,înlăture neconformitățile”, în termen de 24 de ore, este abuzivă,

ilegală și lipsită de orice fundament normativ. Or, nici Codul electoral, nici alte acte

normative nu prevăd o asemenea procedură, iar hotărârile Comisiei Electorale

Centrale privind înregistrarea candidaților sunt definitive și executorii. Prin urmare,

instituirea unui termen arbitrar și fictiv echivalează cu o ingerință brutală în procesul

erectorul, care depășește flagrant competențele legale ale Comisiei Electorale

Centrale și subminează principiile securității juridice și stabilității alegerilor.

Excluderea candidaților Blocului electoral poate avea loc exclusiv decât în temeiul

unor prevederi exprese ale Codului electoral sau printr-o hotărâre judecătorească

care să vizeze direct Blocul și candidații săi. Or, hotărârile Comisiei Electorale

Centrale de înregistrare a candidaților rămân pe deplin în vigoare și produc efecte

juridice.

din 26 septembrie 2025 încalcă drepturile lor fundamentale, în special dreptul de a

fi ales și dreptul alegătorilor de a alege candidații înscriși pe listă. Or, aceste drepturi

nu pot fi limitate decât printr-o dispoziție clar și expresă a instanței. În lipsa unei

asemenea dispoziții, anularea înregistrării candidaților de către Comisia Electorală

Centrală reprezintă o ingerință nejustificată și disproporționată, contrară art. 38 din

Constituție și art. 3 Protocolul nr. 1 CEDO.

rânduri ingerințele administrative arbitrare asupra drepturilor electorale, făcând

trimitere în acest sens la hotărârea din 04 august 2020 în cauza Partidul Politic

„Patria” și alții c. Republicii Moldova (cererea nr. 5113/15 și altele 14).

complicitate cu Ministerul Justiției, a pus în aplicare o schemă ilegală cu un scop

politic precis – eliminarea Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”.

din competiția electorală cu doar două zile înainte de scrutin. Această acțiune

concertată nu are nimic comun cu respectarea legii, ci reprezintă o manevră de

excludere abuzivă și arbitrară, menită să distorsioneze voința electoratului și să

compromită însăși integritatea procesului electoral.

6

nr. 4114 din 26 septembrie 2025 are și un efect politic, de eliminare a unui concurent

electoral din competiție printr-o procedură pripită, în plină campanie, ceea ce

distorsionează procesul electoral și afectează egalitatea de șanse între partide.

a respecta legalitatea și limitele competenței sale. În acest sens, Comisia Electorală

Centrală nu are „obligația constituțională” de a anula înregistrarea candidaților

Blocului electoral, ci doar de a respecta strict limitele actului judecătoresc. De altfel,

această statuare a Comisei Electorale Centrale este absolut arbitrară. Anularea

înregistrării candidaților nu are nicio bază legală, reprezintă un exces de putere al

Comisiei Electorale Centrale și constituie o încălcare flagrantă a drepturilor

electorale.

motivată și este lipsită de orice analiză juridică pertinentă, fiind adoptat din grabă și

cu caracter vădit formal, ceea ce o face ilegală și arbitrară.

Supremă de Justiție a emis o încheiere prin care a acceptat solicitarea Partidului

Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a unei sintagme din art. 21 alin. (8) din Legea privind partidele

politice. Soluția Comisiei Electorale Centrale se sprijină exclusiv pe încheierea

judecătorească.

Constituțională să se pronunțe asupra excepției de neconstituționalitate, deși

hotărârea Înaltei Curți este esențială pentru a stabili cu certitudine dacă activitatea

unui partid politic poate fi limitată în perioada campaniei electorale sau nu.

din oficiu Curtea Constituțională pentru a evita adoptarea unei soluții pripite și vădit

contrare normelor constituționale. Această obligație era previzibilă, în special, prin

raportare la avizele Comisiei de la Veneția, la Codul bunelor practici în materie

electorală și la jurisprudența Curții Constituționale. Deși, norma contestată nu

modifică direct Codul electoral, ea afectează în mod nemijlocit drepturile electorale

în cadrul campaniei. În consecință, standardele privind stabilitatea legislației

electorale, inclusiv termenul de interdicție a modificărilor cu mai puțin de un an

înainte de alegeri, trebuiau respectate de Parlament. Instanța era obligată să prevadă

această problemă, mai ales că norma art. 21 alin. (8) din Legea privind partidele

7

politice a fost introdusă abuziv cu mai puțin de trei luni înainte de alegerile

parlamentare din 28 septembrie 2025.

concurenți electorali și a permis o intervenție arbitrară a executivului în procesul

electoral, reducând Comisia Electorală Centrală la un simplu rol formal, lipsit de

autonomie reală.

privința modului în care Comisia Electorală Centrală poate interveni asupra

drepturilor electorale ale participanților la scrutin.

Electorală Centrală a fost arbitrar și excesiv. Încheierea dispunea strict limitarea

activității partidului politic, până la soluționarea cauzei pe fond. Totuși, Comisia

Electorală Centrală a mers mai departe și a exclus candidați de pe lista Blocului

electoral, extinzând în mod abuziv efectele unei hotărâri judecătorești asupra unor

persoane și asupra unui bloc electoral care nici măcar nu au fost vizate de aceasta.

intervenient accesoriu, deși Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”

solicitase acest lucru.

Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025, reclamanții au invocat că, pornind de la

prevederile art. 10, art. 172 și art. 214 din Codul administrativ, suspendarea

executării actului administrativ individual defavorabil reprezintă o măsură urgentă

și provizorie, care, în esență, are finalitatea de a asigura o protecție efectivă a

drepturilor vătămate prin acte administrative individuale emise de către autoritățile

publice.

drepturilor persoanei, a reglementat expres posibilitatea solicitării suspendării

executării actului administrativ individual defavorabil, atât până la inițierea acțiunii

în contenciosul administrativ, cât și pe parcursul procesului de contencios

administrativ.

punct de vedere practic, de a preveni riscul prejudicierii drepturilor persoanei prin

însuși aspectul temporar al procesului de contencios administrativ.

8

poate constitui o activitate instrumentală de prejudiciere a persoanei, pe când scopul

său este de a proteja drepturile persoanei.

menționat că conceptul legal de protecție legală efectivă instituit de către Codul

administrativ rezidă în faptul că drepturile subiective ale persoanei urmează a fi

apreciate în realitatea lor obiectivă și nu doar ca o categorie juridică iluzorie și

teoretică, dar ca pe niște realități practice capabile să ofere demnității umane o

realizare substanțială, iar sub aspectul art. 36 din Codul administrativ, în procesul

executării din oficiu a actelor administrative, urmează a fi asigurat un anumit

echilibru, precum și anumite garanții către particulari, întrucât acțiunile autorităților

publice nu pot fi discreționare, iar legea este chemată să furnizeze individului o

protecție adecvată împotriva arbitrariului. Anume pornind de la acest concept,

suspendarea executării actelor administrative urmează a fi implementată ca fiind un

eficient și real instrument legal-procedural pus la îndemâna autorității emitente sau

a instanței de judecată, pentru a asigura respectarea principiului legalității, fiind

absolut echitabil, ca, atâta timp cât judecătorul se află în proces de control

judecătoresc, acestea să nu-și producă efectele față de cei vizați.

din Codul administrativ, reclamanții au sesizat că prin noțiunea de suspiciuni

serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ se au în vedere

asemenea fapte care ar convinge judecătorul că actul administrativ individual ar fi

ilegal, deoarece ilegalitatea propriu-zisă a acestuia este o chestiune de fond și se

verifică în cadrul dezbaterilor judiciare.

două dimensiuni: legalitatea/ilegalitatea materială, adică respectarea normelor de

drept substanțial care se aplică prin actul administrativ individual defavorabil; și

legalitatea/ilegalitatea formală, adică respectarea normelor de procedură

administrativă la emiterea actului administrativ individual și competența.

juridice, egalității de tratament și utilizarea dreptului discreționar.

administrativ, prin noțiunea de „prejudicii ireparabile” are semnificația de daune

aduse drepturilor subiective, în sensul art. 17 din Codul administrativ, care nu pot fi

reparate sau repararea lor reieșind din importanta dreptului revendicat și durata

procesului este una irațională sau anevoioasă.

9

zi, dispoziția Comisiei Electorale Centrale de a anula înregistrarea unor candidați

din Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul

Moldovei este abuzivă, ilegală și produce efecte ireversibile.

aleși și dreptul alegătorilor de a alege liber, afectând grav drepturile fundamentale

garantate de Constituție și de art. 3 Protocolul nr. 1 la CEDO.

anularea înregistrării candidaților Blocului, până la soluționarea definitivă a cauzei,

pentru a preveni consecințe ireparabile asupra procesului electoral și asupra

participării efective a concurenților la scrutin.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ electoral înaintată de președintele

Partidului Politic Partidul Republican ,,Inima Moldovei”, Irina Vlah, reprezentantul

Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul

Moldovei, Tamara Chișca-Doneva și candidații excluși Vitalie Blanari și Sergiu

Butuc împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârii

Comisiei Electorale Centrale nr. 4081 din 23 septembrie 2025 cu privire la

executarea hotărârii din 16 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, în temeiul

art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul electoral.

prezentei acțiuni în contencios administrativ nu constituie act administrativ

individual în sensul art. 10 din Codul administrativ, ci reprezintă o operațiune

administrativă în sensul art. 15 din Codul administrativ.

nu reprezintă o manifestare de voință discreționară a Comisiei, ci exclusiv o

operațiune efectuată în vederea executării încheierii din 25 septembrie 2025 a Curții

de Apel Centru.

obligatorie respectarea sentințelor și a altor hotărâri definitive ale instanțelor

judecătorești, precum și colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al

executării sentințelor și a altor hotărâri judecătorești definitive.

10

ci are obligația constituțională de a pune în aplicare încheierea din 25 septembrie

2025 a Curții de Apel Centru. Cu atât mai mult că, Comisia Electorală Centrală nu

avea competența de a reevalua sau de a înlătura efectul încheierii din 25 septembrie

2025 a Curții de Apel Centru, or, măsura de asigurare are caracter executoriu.

contestare a hotărârii Comisiei Electorale Centrale de executare a unui act

judecătoresc este lipsită de obiect, de vreme ce s-a acționat exclusiv ca autoritate de

executare, fără să poată modifica sau ignora dispozițiile instanței.

pretinde lezarea unui drept subiectiv propriu, întrucât hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025 nu reprezintă o manifestare de voință

discreționară a Comisiei, ci exclusiv o operațiune efectuată în vederea executării

încheierii din 25 septembrie 2025 Curții de Apel Centru.

nesoluționarea unei cereri în termenul prescris. Astfel, ar fi eronată concluzia

precum că legalitatea faptelor și operațiunilor administrative este totalmente

neglijată, ori instanța specializată în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ este în drept să se pronunțe, în limitele competenței sale, din oficiu sau

la cerere, și asupra legalității actelor sau operațiunilor administrative care au stat la

baza emiterii actului administrativ contestat.

referitor la argumentele invocate ca temei de anulare a actului contestat. Or,

hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025 reprezintă

în sine operațiune administrativă, astfel că aceste argumente vor constitui obiectul

examinării în cadrul acțiunii în contencios administrativ privind verificarea

legalității actului administrativ individual defavorabil emis pe marginea litigiului în

cadrul căruia a fost emisă încheierea de asigurare, în caz de contestare a acestuia.

conformat hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025,

prima instanță a conchis că efectele hotărârii contestate nu se extind asupra altor

persoane decât Partidul Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, iar, în esență,

hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025 reprezintă

exclusiv punerea în executare a unei încheieri judecătorești executorii, ceea ce

exclude orice atingere adusă unor drepturi subiective, întrucât reclamanții nu se

încadrează în ipoteza art. 17 din Codul administrativ și nu pot demonstra existența

11

unui drept vătămat. În aceste circumstanțe, prima instanță a conchis că acțiunea

înaintată este inadmisibilă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Republican ,,Inima Moldovei”, Irina Vlah, reprezentantul Blocului Electoral

Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Tamara Chișca-

Doneva și candidații excluși Vitalie Blanari și Sergiu Butuc, au depus prin

intermediul poștei electronice recurs motivat împotriva încheierii din 27 septembrie

2025 a Curții de Apel Centru, solicitând anularea încheierii recurate și remiterea

cauzei la Curtea de Apel Centru, pentru examinare în fond.

ARGUMENTELE RECURSULUI

similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată, suplimentar invocând că,

încheierea din 27 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru este arbitrară și ilegală,

fiind contrară principiilor constituționale privind accesul liber la justiție și dreptul

de a fi ales, precum și normelor procesuale care garantează examinarea cauzei pe

fond.

Comisia Electorală Centrală nu dispune de marjă de apreciere a actului judecătoresc

de dispoziție și are doar obligația constituțională de a o pune în aplicare, iar această

acțiune Comisiei constituie operațiune administrativă, care nu poate fi obiect de

contestare.

simplu aviz sau raport, ci însăși decizia finală care produce efectul juridic de

excludere din cursa electorală. A susține contrariul înseamnă a lipsi candidații de

orice posibilitate de control jurisdicțional, ceea ce contravine atât Constituției.

Centru, de aplicare a măsurii de asigurare de limitare a activității Partidului Politic

Partidul Republican ,,Inima Moldovei”, nu dispunea expres excluderea candidaților

Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul

Moldovei. Măsura de asigurare privea limitarea activității Partidului Politic Partidul

Republican ,,Inima Moldovei”, dar nu anularea drepturilor candidaților înregistrați

legal la solicitarea Blocului electoral. Astfel, Comisia Electorală Centrală a

interpretat și a extins în mod abuziv efectele încheierii din 25 septembrie 2025 a

12

Curții de Apel, mergând dincolo de obiectul ei. Acest fapt denotă că, Comisia

Electorală Centrală a emis un act propriu, cu manifestare de voință administrativă

distinctă.

nu ar fi fost necesară emiterea unei hotărâri de către Comisia Electorală Centrală.

Faptul că s-a adoptat o hotărâre formală, deliberată și votată în plenul Comisiei,

denotă că acesta este un act administrativ individual defavorabil, care produce efecte

externe, dar nicidecum nu o simplă executare mecanică.

de obligația de a verifica competența și limitele măsurii dispuse. Orice act al unei

autorități trebuie să se încadreze în principiile legalității și proporționalității.

asigurare nu justifică depășirea limitelor încheierii din 25 septembrie 2025 a Curții

de Apel Centru. Prin urmare, hotărârea Comisiei Electorale Centrale a adăugat efecte

juridice care nu se conțin în textul încheierii, afectând drepturile electorale

fundamentale ale candidaților. Or, Comisia Electorală Centrală nu putea să înlăture

din competiție candidați care nu erau parte a măsurii dispuse de instanță. Executarea

unei încheieri judecătorești nu înseamnă aplicare „oarbă” și cu depășirea obiectului.

Autoritatea are obligația de a interpreta și aplica măsura în limitele dispuse de

instanță.

dacă măsura aplicată de Comisia Electorală Centrală era proporțională cu scopul

urmărit. Limitarea activității unui partid politic și anularea efectivă a înregistrării

candidaților reprezintă cea mai severă ingerință în procesul electoral. Prin urmare,

trebuia aplicat testul de proporționalitate: dacă există un scop legitim, dacă măsura

era necesară într-o societate democratică și dacă nu existau mijloace mai puțin

intruzive. Însă, instanța de judecată s-a limitat la o formalitate, fără a analiza aceste

aspecte.

argumentele privind efectele extinse și prejudiciabile ale hotărârii Comisiei

Electorale Centrale asupra Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor,

Inima și Viitorul Moldovei.

că Blocul electoral s-ar fi conformat hotărârii Comisiei Electorale Centrale și ar fi

actualizat lista de candidați, astfel încât nu s-ar fi încălcat niciun drept. Or, în

13

realitate, această acțiune nu a fost una liber consimțită, ci a fost impusă Blocului

electoral prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale, care a acordat un termen

nerezonabil de doar 24 de ore pentru prezentarea noii liste. În lipsa acestei

conformări forțate, Blocul electoral risca să rămână complet fără lista de candidați

și, prin urmare, exclus din competiția electorală.

ca o acceptare voluntară a măsurii, ci ca o consecință a unei constrângeri

administrative exercitate de Comisia Electorală Centrală, care a generat efecte

defavorabile grave asupra dreptului de a fi ales și asupra participării libere la alegeri.

Iar, faptul că Blocul electoral a depus o cerere de „înlăturare a neconformităților” nu

înlătură caracterul abuziv al hotărârii.

examinate de către instanța de judecată. În opinia recurenților, este lipsită de claritate

și de fundament juridic sintagma instanței de judecată „a evaluat doar aspectele

„esențiale” și s-a concentrat pe cauză în fond, expunând concluzii esențiale, fără a

reține capăt procedural și formal indicat în cererile de chemare în judecată”. Or,

instanța nu a precizat în baza căror criterii a operat această selecție și care sunt

aspectele considerate „neesențiale”, omițând practic să se pronunțe asupra unor

capete de cerere expres invocate.

asupra argumentelor invocate în acțiune și a evitat examinarea fondului cauzei. Prin

această atitudine incertă, instanța a ignorat obligația legală de a da apreciere tuturor

argumentelor părților și de a se expune motivat asupra lor, încălcând dispozițiile

Codului administrativ privind soluționarea cauzei în fond. Acest abuz echivalează

cu un refuz în justiție și a lipsit reclamanții de un control judiciar efectiv.

aspectelor ,,esențiale” și ar fi expus ,,concluzii esențiale”, fără a analiza capetele

procedurale și fondul cauzei indicat în cererea de chemare în judecată este una

contradictorie și lipsită de claritate. Or, instanța nu poate selecta arbitrar ce aspecte

consideră ,,esențiale” și să ignore restul capetelor de cerere, deoarece aceasta ar

transforma procesul și ar lipsi partea de un control judiciar deplin și efectiv.

mod abuziv a reținut că, prin contestarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale,

reclamanții nu ar fi urmărit valorificarea unui drept în sensul art. 17 din Codul

administrativ. Or, o asemenea concluzie este eronată și ieșită din comun, întrucât

14

prin excluderea candidaților din lista Blocului electoral a fost afectat direct dreptul

fundamental de a fi ales.

drepturi electorale ale Partidului Politic Partidul Republican ,,Inima Moldovei”, ale

candidaților și ale Blocului electoral, iar contestarea reprezintă întocmai apărarea

acestor drepturi, ceea ce intră pe deplin în sfera art. 17 din Codul administrativ.

argumentul că actul emis de Comisia Electorală Centrală ar fi doar o „operațiune

administrativă”, dar nu un act administrativ individual defavorabil. Însă, în realitate,

excluderea a 26 de candidați nu este o simplă operațiune material-tehnică, ci un act

administrativ individual care produce efecte juridice directe asupra drepturilor

fundamentale ale persoanelor vizate.

ASPECTE DE PROCEDURĂ

electronic, prin e-mail, intimatului Comisiei Electorale Centrale recursul depus de

președintele Partidului Politic Partidul Republican ,,Inima Moldovei”, Irina Vlah,

reprezentantul Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și

Viitorul Moldovei, Tamara Chișca-Doneva și candidații excluși Vitalie Blanari și

Sergiu Butuc. Însă, până la examinarea recursului, intimatul nu a făcut uz de dreptul

său procedural și nu a depus referință în care să-și exprime poziția pe marginea

chestiunilor invocate în recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de

hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată

care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii

judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

„(1) În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,

care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a

fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

(8) Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac

împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”

15

„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a

deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre

următoarele decizii: respinge recursul.”

„Legislația administrativă reprezintă cadrul juridic principal prin care se asigură

reglementarea raporturilor administrative la înfăptuirea activității administrative și a

controlului judecătoresc asupra acesteia. Legislația administrativă se întemeiază pe

normele constituționale dezvoltate în prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative

subordonate legii, care reglementează raporturile administrative și care trebuie să fie în

concordanță cu Constituția Republicii Moldova. Actele normative subordonate legii se

aplică la reglementarea raporturilor administrative doar în cazurile în care sunt emise în

temeiul legii și nu contravin ei.”

„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și

normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor

administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se

organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”

„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială

întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul

dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

„Operațiunile administrative sunt manifestările de voință sau activitățile autorităților

publice care nu produc ca atare efecte juridice.

Operațiunile administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul administrativ

individual, cu excepția operațiunilor administrative executorii sau îndreptate împotriva

unui terț.

„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se

aduce atingere prin activitate administrativă.”

„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate

stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios

administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru

examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

„În calitate de subiect al contestației poate fi alegătorul, candidatul desemnat, grupul de

inițiativă, blocul electoral, concurentul electoral, participantul la referendum sau

jurnalistul care revendică încălcarea drepturilor sale legitime prevăzute de prezentul cod

și de alte acte normative în domeniul electoral. Pot depune contestații și partidele

politice care au dreptul de a participa la scrutin în condițiile stabilite de art. 27 lit. g).”

16

„(1) Controlul judecătoresc al activității administrative este garantat și nu poate fi

îngrădit.

(2) Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul

art. 17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței

de judecată competente.”

„Procedura administrativă se finalizează prin efectuarea unei operațiuni administrative

sau prin emiterea unui act administrativ individual, respectiv încheierea unui contract

administrativ.”

„(1) Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea

administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios

administrativ.

(2) O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea

publică nu a soluționat în termen legal o cerere.

(3) În cazurile prevăzute de lege, precum și în scopul revendicării drepturilor ce reies

dintr-un contract administrativ, acțiunea în contencios administrativ poate fi înaintată și

de autoritatea publică.”

„O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru anularea în tot sau în parte

a unui act administrativ individual.”

„(2) Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei

acțiuni în contencios administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios

administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

(2) acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când:

e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui

drept în sensul art. 17.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, încheierea Curții de Apel Centru a fost

pronunțată la 27 septembrie 2025, iar conform extrasului din poșta electronică a

Curții de Apel Centru, a fost notificată participanților la proces în data de 27

septembrie 2025.

Justiție constată că recursul declarat la 27 septembrie 2025, este în termen.

accesul liber la justiție se reflectă în prerogativele pe care le implică dreptul la

acțiune. Dreptul la acțiune este aptitudinea legală recunoscută de ordinea juridică

oricărei persoane fizice sau juridice de a solicita instanțelor judecătorești protecția

17

unui drept subiectiv pretins ori a unui interes legitim. Această aptitudine se

concretizează în trei dimensiuni esențiale: dreptul de a sesiza instanța (ius ad

prosequendum), dreptul de a obține o examinare efectivă și imparțială a cauzei de

către judecător (ius ad procedendum) și dreptul la o soluție asupra fondului litigiului

(ius ad judicium).

a adresa o cerere instanței, ci presupune un cadru procesual care să garanteze

efectivitatea protecției judiciare.

că accesul la justiție poate fi limitat, în special prin instituirea condițiilor de

admisibilitate, domeniu în care statul se bucură de o anumită marjă de apreciere.

Aceste limitări trebuie să urmărească un scop legitim, asigurându-se o

proporționalitate între interesul persoanei și scopul legitim urmărit (Guérin contra

Franței, 29 iulie 1998, § 37). Totuși, limitările nu trebuie să reducă la zero esența

acestui drept.

justiției și, în special, a asigura securitatea raporturilor juridice, iar cei implicați în

proceduri trebuie să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (Miragall Escolano ș.a.

contra Spaniei, 25 ianuarie 2000, § 33).

deferite judecății nu s-a urmărit restrângerea accesului liber la justiție, de care, în

mod evident, cel interesat beneficiază în condițiile legii, ci exclusiv instaurarea unui

climat de ordine juridică, indispensabil, în vederea exercitării dreptului

constituțional statuat de art. 20 din Constituția Republicii Moldova, prevenindu-se,

astfel, abuzurile și asigurându-se protecția drepturilor și intereselor legitime ale

celorlalte părți.

cât și în Rezoluția (77) Cu privire la protecția individului față de actele autorităților

administrative, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la 28

septembrie 1997.

manifestare juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau individual, din

partea unei autorități publice în vederea organizării executării sau executării în

concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri individuale sau decizii

luate în cadrul exercitării autorității publice, susceptibile de a afecta direct drepturile,

18

libertățile sau interesele persoanelor fizice sau juridice și care nu este un act

îndeplinit în cadrul exercitării unei funcții judiciare.

stau la baza emiterii actului administrativ și nu pot constitui de sine stătător obiect

al acțiunii în contencios administrativ, deoarece nu produc efecte juridice prin ele

însele. Dreptul vătămat este indisolubil legat de un act administrativ emanat de la o

autoritate publică, generator de efecte juridice.

președintele Partidului Politic „Partidul Național Moldovenesc”, Dragoș Galbur, a

depus la Comisia Electorală Centrală o contestație, înregistrată sub nr. CEC-10AP/6

din 02 septembrie 2025, iar președintele Partidului Politic „Alianța Liberalilor și

Democraților pentru Europa”, Arina Spătaru, a depus o sesizare, înregistrată la

Comisie sub nr. CEC-7/22684 din 05 septembrie 2025, împotriva președintelui

Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah, în vederea

anulării înregistrării Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”, parte

a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul

Moldovei, cu excluderea candidaților din lista de candidați.

2025 s-au admis parțial contestația nr. CEC-10AP/6 din 02 septembrie 2025 și

sesizarea nr. CEC-7/22684 din 05 septembrie 2025. S-a aplicat Blocului Electoral

Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei sancțiunea

avertismentului pentru încălcarea prevederilor legale privind finanțarea partidelor

politice. S-a inițiat efectuarea misiunii de control complex al finanțării activității

Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” pentru perioada 01 mai –

31 august 2025 și a Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima

și Viitorul Moldovei pentru perioada 03 august – 01 octombrie 2025. S-a expediat

Ministerului Justiției, prezenta hotărâre și copia dosarului administrativ în vederea

examinării aplicabilității art. 21 din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice în

privința Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei”.

de chemare în judecată solicitând limitarea activității Partidului Politic Partidul

Republican „Inima Moldovei” pe un termen de 12 luni, cu aplicarea măsurii

asigurătorii sub formă de limitare a activității partidului pe perioada examinării

cauzei, până la pronunțarea în fond, conform art. 21 alin. (31)-(32) din Legea privind

partidele politice nr. 294/2007.

19

aplicarea măsurilor asiguratorii sub formă de limitare a activității Partidului Politic

Partidul Republican „Inima Moldovei” pe perioada examinării cauzei, până la

pronunțare în fond, conform art. 21 alin. (32) din Legea privind partidele politice

nr. 294/2007.

executare a încheierii din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru.

Moldovei” a contestat cu recurs încheierea din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel

Centru.

nr. 4114 „cu privire la executarea încheierii Curții de Apel Centru din 25 septembrie

2025 (dosar nr. 2-15/25), prin care a decis:

i. Se revocă poziția 6 din anexa la hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 3651/2025 „cu privire la lista partidelor politice care au dreptul de a

participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025”, modificată

prin hotărârea nr. 3742/2025, 3835/2025 și 3874/2025.

ii. Anexa la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3819/2025 „privind

cererea de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova din partea Blocului Electoral Patriotic al

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei pentru alegerile

parlamentare din 28 septembrie 2025, confirmarea reprezentantului în

Comisia Electorală Centrală și a persoanei responsabile de finanțe

(trezorierul)”, modificată prin hotărârile nr. 3856/2025 și nr. 4238/2025,

se expune într-o nouă redacție, conform anexei.

iii. Se obligă Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima

și Viitorul Moldovei să înlăture neconformitățile constatate în partea

motivată a prezentei hotărâri, în termen de 24 de ore de la adoptarea

prezentei hotărâri.

nr. 4114 din 26 septembrie 2025, președintele Partidului Politic Partidul Republican

,,Inima Moldovei”, Irina Vlah, reprezentantul Blocului Electoral Patriotic al

Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Tamara Chișca-Doneva și

candidații excluși Vitalie Blanari și Sergiu Butuc au contestat-o în instanța de

judecată.

20

declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ electoral înaintată de

președintele Partidului Politic Partidul Republican ,,Inima Moldovei”, Irina Vlah,

Irina Vlah, reprezentantul Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor,

Inima și Viitorul Moldovei, Tamara Chișca-Doneva și candidații excluși Vitalie

Blanari și Sergiu Butuc împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea

hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4081 din 23 septembrie 2025 cu privire la

executarea hotărârii din 16 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, în temeiul

art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul electoral.

de Apel Centru, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că

instanța de judecată a aplicat și interpretat corect normele de drept procedural

pertinente, iar în consecință just a declarat acțiunea inadmisibilă, din motiv că

obiectul prezentei acțiuni în contencios administrativ electoral nu-l formează un act

administrativ individual, în sensul art. 10 din Codul administrativ, dar o operațiune

administrativă în sensul art. 15 din Codul administrativ.

învederează că, legislația administrativă definește operațiunea administrativa

complexă ca fiind un lanț de acte juridice și operațiuni material-tehnice, provenind

de la autorități administrative diverse, acte care se intercondiționează și își justifică

reciproc eficacitatea.

efecte juridice. Fie că sunt anterioare actului administrativ final, având denumirea

de avize, rapoarte, propuneri, acorduri etc., ori ulterioare acestuia – aprobări,

confirmări sau operațiuni de divulgare a conținutului actului (publicare, respectiv

comunicare), acestea sunt simple elemente de procedură antrenate în construirea

actului final.

contencios asupra operațiunilor administrative este exclus dacă acestea sunt atacate

în instanță în mod independent , cu excepția actelor pregătitoare – operațiunile

administrative anterioare emiterii actului final – a căror legalitate poate fi verificată

de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anularea actului

final.

ale procesului de elaborare și de executare a actelor administrative – în faza

pregătirii, emiterii, executării actului administrativ și în cea a controlului executării.

21

administrației publice, sunt cerute de lege drept condiții de valabilitate a actelor

administrative. Astfel, faptele și operațiunile administrative nu pot face obiectul

acțiunii în contencios administrativ, în scopul verificării legalității lor.

administrativ doar actul administrativ și nesoluționarea unei cereri în termenul

prescris.

trăsătură esențială a prezentei spețe este că hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 4114 din 26 septembrie 2025 a fost emisă întru executarea încheierii din 25

septembrie 2025 a Curții de Apel Centru în dosarul nr. 2-15/25.

2025, a dispus aplicarea măsurilor asiguratorii sub formă de limitare a activității

Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” pe perioada examinării

cauzei, până la pronunțare în fond, în virtutea principiului legalității și al delimitării

atribuțiilor între autoritățile publice, Comisia Electorală Centrală era obligată să se

conformeze soluției emise, fără a putea substitui sau contrazice legalitatea ori

temeinicia actelor acestora.

obligatorie respectarea sentințelor și a altor hotărâri definitive ale instanțelor

judecătorești, precum și colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al

executării sentințelor și a altor hotărâri judecătorești definitive.

Justiție deduce că, în limitele efectelor încheierii din 25 septembrie 2025 Curții de

Apel Centru, Comisia Electorală Centrală nu dispune de marjă de apreciere, ci are

obligația constituțională de a o pune în aplicare.

Electorale Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025, prin care a fost pusă în

executare încheierea din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru în dosarul nr. 2-

15/25, este lipsită de obiect, deoarece Comisia a acționat exclusiv ca autoritate de

executare, fără să poată modifica sau ignora dispozițiile instanței. Ba mai mult ca

atât, Comisia Electorală Centrală nu avea competența de a reevalua sau de a înlătura

efectul încheierii din 25 septembrie 2025 Curții de Apel Centru, or, măsura de

asigurare are caracter executoriu.

22

prima instanță corect și întemeiat a conchis că, în prezenta cauză, nu se poate

pretinde lezarea unui drept subiectiv propriu, întrucât hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 4114 din 26 septembrie 2025 nu reprezintă o manifestare de voință

discreționară a Comisiei, ci exclusiv o operațiune efectuată în vederea executării

unui act judecătoresc de dispoziție executoriu.

2025 nu reprezintă altceva decât o operațiune administrativă în sensul art. 15 din

Codul administrativ, întreprinsă de autoritatea publică în cadrul procedurii

administrative, care are ca scop limitarea, în baza unui act judecătoresc executoriu,

a activității Partidului Politic Partidul Republican „Inima Moldovei” pe perioada

examinării cauzei, până la pronunțare în fond.

Justiție notează că, unul dintre elementele definitorii ale acțiunii în contencios

administrativ este revendicarea unui drept propriu, vătămat prin una din formele

activității administrative. Iar, reclamantul care înaintează acțiune în contencios

administrativ trebuie să urmărească și să justifice procesual pentru testul de

admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv propriu căruia i se aduce atingere

prin activitatea administrativă.

trebuie să urmărească revendicarea unui drept subiectiv vătămat. Așa, pentru

înaintarea acțiunii în contencios administrativ, reclamantul trebuie să invoce un

drept al său, căruia i se aduce atingere prin activitatea administrativă sau prin

nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.

administrativ, acțiunea eșuează testul de admisibilitate conform art. 207 din Codul

administrativ.

subiectiv reglementat de normele dreptului material, deci anume dreptul substanțial

reglementează situațiile juridice subiective ce caracterizează statutul juridic al

persoanelor care participă la viața juridică.

recurenților, precum că dacă ar fi fost doar o simplă „operațiune tehnică”, nu ar fi

fost necesară emiterea unei hotărâri de către Comisia Electorală Centrală, iar faptul

că s-a adoptat o hotărâre formală, deliberată și votată în plenul Comisiei, denotă că

23

acesta este un act administrativ individual defavorabil, care produce efecte externe,

dar nicidecum nu o simplă executare mecanică.

Centrală derivă din specificul funcțional al acestei autorități colegiale, care adoptă

în mod formal deciziile sale prin acte deliberative. Însă forma deliberativă nu

schimbă natura juridică a actului. Cu atât mai mult că, potrivit art. 15 din Codul

administrativ, și operațiunile administrative pot fi consemnate prin acte scrise sau

hotărâri procedurale, atunci când natura autorității impune o asemenea formalizare.

conținutul și efectele sale juridice. Iar, în speță, hotărârea nr. 4114/2025 nu exprimă

voința proprie a Comisiei Electorale Centrale și nu creează efecte juridice noi, ci

doar reproduce și execută efectele unei încheieri judecătorești executorii.

din partea dispozitivă a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4114/2025 este

indicată „prezenta hotărâre poate fi contestată în decurs de 3 zile, fără respectarea

procedurii prealabile, la Curtea de Apel Centru”. Or, faptul dacă actul contestat poate

forma obiectul unui control judecătoresc de legalitate și dacă reclamantul are

calitatea procesuală și interesul de a formula o acțiune în contencios administrativ

împotriva acestuia este verificat de către instanța de judecată la etapa admisibilității

acțiunii. Iar, simpla mențiune în hotărâre că „actul poate fi contestat” nu înlătura

obligația instanța de judecată de a realiza această evaluare preliminară și

posibilitatea de a declara acțiunea inadmisibilă, în condițiile prevăzute de lege.

Electorală Centrală a depășit limitele încheierii din 25 septembrie 2025 și a adăugat

efecte juridice care nu erau prevăzute de instanță și care afectează drepturile

persoanelor incluse în lista Blocului electoral. Or, din analiza comparativă a hotărârii

Comisiei Electorale Centrale nr. 4114/2025 și a încheierii din 25 septembrie 2025 a

Curții de Apel Centru, rezultă că Comisia nu a adăugat nimic la dispozitivul

instanței, ci a constatat efectele imediate și obligatorii ale executării actului

judecătoresc executoriu.

reprezintă punerea în executare a unei încheieri judecătorești executorii exclude

orice pretinsă atingere a unor drepturi subiective ale reclamanților. Faptul dat atestă

că în speță nu sunt întrunite condițiile de la art. 17 din Codul administrativ, deoarece

reclamanții nu pot demonstra existența unui drept vătămat. În aceste circumstanțe,

prima instanță a conchis că acțiunea înaintată este inadmisibil.

24

drept temei pentru anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4114/2025,

precum caracterul pretins abuziv al măsurii, disproporționalitatea termenului de 24

de ore, afectarea dreptului de a fi ales sau pretinsa depășire a competenței Comisiei

nu pot fi examinate la etapa de față, întrucât țin de fondul litigiului în care va fi

verificată legalității actului administrativ individual defavorabil emis pe marginea

litigiului.

Comisia Electorală Centrală a emis hotărârea nr. 4120 „pentru modificarea hotărârii

Comisiei Electorale Centrale nr. 3819/2025 „Privind cererea de înregistrare a

candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea

Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul

Moldovei” pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, confirmarea

reprezentantului în Comisia Electorală Centrală și a persoanei responsabile de

finanțe (trezorierul)”, prin care:

„1. Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3819/2025 „Privind cererea de

înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii

Moldova din partea Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor,

Inima și Viitorul Moldovei” pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie

2025, confirmarea reprezentantului în Comisia Electorală Centrală și a

persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”, modificată prin hotărârile

nr. 3742/2025, 3835/2025 și 3874/2025, s-a modificat, după cum urmează:

1.1. la punctul 1, numărul „110” se înlocuiește cu numărul „80”;

1.2. anexa se expune într-o nouă redacție, conform anexei.”

emisă ca efect al hotărârii nr. 4114/2025, deoarece prin ultima, în rezultatul

executării încheierii din 25 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, au fost excluși

unii candidați din listă și s-a micșorat numărul candidaților înregistrați de la 110 la

84 de persoane.

nu a creat, modificat sau stins raporturi juridico-publice, ci a constituit o formalitate

de executare a încheierii judecătorești executorii, prin care Comisia a pus în aplicare

obligația de excludere a candidaților dispusă de instanța de judecată.

recurenților ce țin de faptul că prima instanță trebuia să verifice proporționalitatea

25

măsurii aplicate de Comisia Electorală Centrală, deoarece limitarea activității unui

partid politic și excluderea candidaților este cea mai severă ingerință electorală, de

aceea trebuia aplicat testul de proporționalitate.

referitoare la necesitatea aplicării testului de proporționalitate și a verificării

efectelor pretins prejudiciabile ale hotărârii Comisiei Electorale Centrale

nr. 4114/2025 asupra Blocului Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor,

Inima și Viitorul Moldovei, întrucât eventualele consecințe asupra procesului

electoral derivă nu din actul Consiliului Electoral Central.

ca fiind irelevante argumentele recurenților, precum că prima instanță nu a răspuns

la toate motivele acțiunii, selectând în mod arbitrar spre evaluarea doar presupuse

aspecte „esențiale”.

verifică dacă acțiunea îndeplinește condițiile de admisibilitate. Astfel, instanța de

judecată a reținut spre examinare doar aspectele relevante ce țin de etapa

admisibilității acțiunii, adică verificarea naturii juridice a hotărârii Comisiei

Electorale Centrale, în concret dacă este act administrativ individual sau simplă

operațiune administrativă, precum și verificarea existenței unui drept susceptibil de

a fi vătămat.

Centrale reprezintă o operațiune administrativă, dar nu un act administrativ

individual și că, prin acțiunea înaintată, reclamanții nu revendică un drept vătămat

de către o autoritate publică în sensul art. 17 din Codul administrativ, a decăzut

necesitatea de a dezbate argumentel ce țin de fondul cauzei.

dezideratele expuse supra, se ajunge la concluzia că prima instanță corect a stabilit

că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate a acțiunii.

27 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru a fost emisă în concordanță cu normele

de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

recursul și a menține încheierea recurată.

alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,

26

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursul declarat de președintele Partidului Politic Partidul

Republican ,,Inima Moldovei”, Irina Vlah, reprezentantul Blocului Electoral

Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, Tamara Chișca-

Doneva și candidații excluși Vitalie Blanari și Sergiu Butuc împotriva încheierii din

27 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

27