3ra-628/25 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-628/25 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Comisia Electorală Centrală,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Partidul Politic „Moldova Mare” împotriva

Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil,

împotriva hotărârii din 26 august 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 3ra-628/25

PIGD 2-25121777-01-3ra-28082025)

Prima instanță nu a dat apreciere tuturor circumstanțelor cauzei, în mod

eronat a constatat că, în speță au fost întrunite condițiile de eligibilitate de a

fi incluși în lista candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii

Moldova la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Curtea de Apel Centru – jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval

30 august 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședința de judecată publică recursul depus de

Comisia Electorală Centrală,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Ion Munteanu, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale,

prin care a solicitat:

- anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3846 din 23 august 2025 privind

cererea de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii

Moldova din partea Partidului Politic „Moldova Mare” pentru alegerile parlamentare

din 28 septembrie 2025, a simbolului electoral și confirmarea persoanei responsabile

de finanțe (trezorierul);

- obligarea Comisiei Electorale Centrale să reexamineze cererea privind înregistrarea

listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea

Partidului Politic „Moldova Mare” la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025,

cu respectarea remediilor interne recunoscute de art. 3 din Protocolul Adițional nr. 1

la Convenția Europeană;

- obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită actul administrativ favorabil cu

caracter individual privind înregistrarea listei de candidați la funcția de deputat în

Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Moldova Mare” la

alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

data de 16 august 2025 Victoria Furtună, președinte al Partidului Politic

„Moldova Mare”, a depus la Comisia Electorală Centrală cerere privind

înregistrarea listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Moldova Mare” la

alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, cu următoarele documente

anexate:

- Procesul-verbal nr. 2 din 11 august 2025 al ședinței Consiliului Politic Național al

Partidului Politic „Moldova Mare”, însoțit de lista nominală a membrilor Consiliului

Politic Național prezenți la ședință;

- Lista de candidați în limba română, inclusiv versiunea electronică a listei;

- Actul care confirmă componența numerică și nominală a organului responsabil

pentru desemnarea listei de candidați la funcția de deputat, conform situației din 09 iulie

2025;

- Datele biografice ale candidaților;

- Declarațiile candidaților privind consimțământul de a candida la funcția de

deputat;

- Declarațiile de avere și interese personale ale candidaților pentru ultimul an înainte

de alegerile parlamentare;

- Declarațiile candidaților pe propria răspundere, în condițiile art. 68 alin. (1) lit. f)

din Codul electoral nr. 325/2022;

1

- Declarațiile candidaților despre suspendarea din funcția deținută, din momentul

începerii campaniei electorale, pentru persoanele care cad sub incidența prevederilor art.

16 alin. (3) Codul electoral nr. 325/2022;

- Buletinele/carțile de identitate ale candidaților (în copie);

- Simbolul electoral în variantă electronică și pe suport de hârtie;

- Cererea privind confirmarea utilizării și înregistrării simbolului electoral;

- Extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice (în copie);

- Cererea privind confirmarea doamnei Tamara Băetrău în calitate de persoană

responsabilă de finanțe (trezorier).

electoral descris conform art. 5 din Statutul partidului politic în modul

următor: „Simbolul permanent al Partidului se aprobă de către Congres și

reprezintă o literă „M” stilizată, formată din trei culori: albastru (pe laterale),

roșu (în partea superioară) și galben (în formă de aripă în partea centrală). În

partea dreaptă jos a literei „M” se află o siluetă de pasăre. Sub simbolul grafic

textul: „MOLDOVA” scris cu majuscule de culoare albastru și „MARE”

scris cu majuscule, de culoare roșie, cu fondul Myriad Pro. Simbolul

permanent al Partidului sub formă grafică, alb-negru și color este redat în

anexă. Simbolul permanent poate fi utilizat și ca simbol electoral al

Partidului”

nr.3655/2025 „Cu privire la stabilirea locului și timpului primirii

documentelor necesare pentru înregistrarea candidaților la alegerile

parlamentare din 28 septembrie 2025, precum și a grupurilor de inițiativă

pentru susținerea candidaților independenți”, procedura de recepționare a

documentelor pentru înregistrarea listei de candidați s-a desfășurat în două

etape, după cum urmează:

a) în prima etapă Victoria Furtună, președintele Partidului Politic

„Moldova Mare”, a depus la sediul Comisiei Electorale Centrale la 16 august

2025 documentele prevăzute la pct. 25 din Regulamentul privind

particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile

parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr.1204/2023;

b) în a doua etapă 70 de candidați înscriși pe lista de candidați s-au

prezentat personal, conform graficului stabilit, la sediul Teatrului Național

de Operă și Balet „Maria Bieșu”, pentru a completa și semna formularul

prevăzut la pct. 23 din Regulamentul privind particularitățile de desemnare

și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 1204/2023.

comisiei de recepționare a faptului depunerii personale a documentelor,

prevăzute la art. 68 din Codul electoral nr.325/2022, a avut loc la aceeași

dată.

la ora 11:31 a parvenit scrisoarea nr. 01.4/2340 din 19 august 2025 prin care

2

Comisia Electorală Centrală a fost informată despre faptul că Cristina

Cipovenco are antecedente penale nestinse.

tăinui informațiile obținute și să dezavantajeze concurentul electoral,

Comisia Electorală Centrală a aplicat rezoluția asupra scrisorii nr. 01.4/2340

din 19 august 2025, ulterior expedierii scrisorii nr. CEC-8/8505 din 20

august 2025, cu lista neajunsurilor depistate și în mod arbitrar, cu depășirea

atribuțiilor de serviciu, Președintele Comisiei Electorale Centrale, Angelica

Caraman, a aplicat pe rezoluție parafa „ACCES LIMITAT”, împiedicând-o

pe Galina Cebanachî, să includă în scrisoarea nr. CEC-8/8505 din 20 august

2025 informația despre pretinsa neregulă depistată, legată de candidatul cu

nr. 42 din anexa la demersul nr. CEC- 8/8413 din 16 august 2025.

a expediat în adresa Partidului Politic „Moldova Mare”, scrisoarea nr. CEC-

8/8505 din aceeași dată, în care a enumerat exhaustiv neajunsurile depistate

aferent demersului din 16 august 2025 nr. CEC-8/8413, eschivându-se cu

bună-știință de la indicarea pretinsului neajuns legat de Cipovenco Cristina,

ducând astfel în eroare concurentul electoral și eschivându-se de la

respectarea obligației pozitive de a informa deplin despre necesitatea

înlăturării neajunsurilor, ceea ce a adus atingere astfel principiului

transparenței decizionale.

Electorală Centrală a indicat exhaustiv, neajunsurile depistate, eschivându-

se de la mențiunea legată de problema juridică aferentă candidatului sub nr.

42.

a scrisorii nr. CEC-8/8505 se constată, dincolo de orice dubiu rezonabil,

contrar art. 21, 23, 32 și 35 din Codul administrativ, că autoritatea pârâtă,

prin abuz de drept în sensul art. 17 din Convenția Europeană, combinat cu

art. 3 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție, a introdus într-un document

oficial date incomplete, cu scopul de a duce în eroare concurentul electoral,

de a afecta serios integritatea procesului electoral și de a altera voința

poporului prin punerea în pericol a bunei desfășurări a alegerilor și a

democrației.

tăinuirea circumstanțelor cunoscute, precum și informarea incompletă a

subiectului procedurii administrative despre faptele determinante care

precedează emiterea actului administrativ defavorabil cu caracter individual,

reprezintă un viciu fundamental al procedurii administrative, care nu poate

fi corectat decât prin anularea actului administrativ contestat. Or, omisiunea

de către stat de a îndeplini obligația pozitivă care rezidă din art. 3 din

Protocolul Adițional nr. 1 la Convenție, de a informa formațiunea politică

despre pretinsele neajunsuri, duce la violarea dreptului de a alege și de a fi

ales, consacrat în Convenția Europeană.

3

Președintele Partidului Politic „Moldova Mare” a vociferat necesitatea de a

înlătura neajunsul tăinuit în condițiile pct. 94 din Regulamentul Comisiei

Electorale Centrale nr. 1098/2023, însă autoritatea pârâtă a creat impresia că

participanții la procedura administrativă nu au fost auziți, or, riscul ca lipsa

de informare sau claritate au creat părților implicate o senzație de nesiguranță

și de nerecunoaștere a preocupărilor lor, contrar principiilor statului de drept.

Această formulare sugerează o obligație de transparență și comunicare din

partea statului pentru a evita o astfel de percepție negativă.

2025, s-a dispus:

 Respingerea cererii de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în

Parlamentul Republicii Moldova, înaintată de Partidul Politic „Moldova Mare”,

înregistrați la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC- 7/21779 din 16 august

2025.

 Respingerea cererii privind confirmarea doamnei Tamara Băetrău în calitate de

persoană responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidului Politic „Moldova

Mare”, cerere care nu produce efect juridic izolat în afara cererii de înregistrare a

listei de candidați.

„Moldova Mare”, Victoria Furtună s-a prezentat la sediul autorității pârâte,

unde i-a fost notificată contra semnătură hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 3846 din 23 august 2025.

formulări de blanchetă, prin care Comisia Electorală Centrală, expune

circumstanțele de fapt, prezentând o listă de pretinse iregularități constatate

în actele prezentate numerotate consecutiv de la 1.1 la 1.13., copiată din

notificarea nr. CEC-8/8505 din 20 august 2025.

august 2025 aferent demersului nr. CEC-8/8505, în special procesul-verbal

nr. 2 din 11 august 2025 și neconformitățile din datele biografice și din

declarațiile de avere și interese personale.

simbolului electoral.

este relevant faptul că, pe ultima fila cu nr. 4 din hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 3846 din 23 august 2025 lipsește semnătura olografă

a Președintelui Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman. La fel nu

conține semnătura electronică avansată, în sensul art. 121 din Codul

administrativ, documentul cu extensia PDF cu denumirea marginală

„3846.pdf” expediat de către Comisia Electorală Centrală la adresa

electronică info@moldovamare.md.

individual defavorabil, supus contestării, se constată, că acesta suferă de un

viciu fundamental, fiind în esență nul.

4

că, prezenta cerere de chemare nu este expresia unei actio popularis și că

sarcina sa nu este, în mod normal, de a revizui in abstracto actul

administrativ, ci de a stabili dacă modul în care acesta a fost adoptat a dat

naștere unei încălcări a Convenției. La caz, actul administrativ contestat,

produce efecte juridice directe, iminente și imediate asupra Partidului Politic

„Moldova Mare” și asupra celor 69 de candidați din listă.

3846 din 23 august 2025 privind cererea de înregistrare a candidaților la

funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului

Politic „Moldova Mare” pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie

2025, a simbolului electoral si confirmarea persoanei responsabile de finanțe

(Trezorierul), reclamantul a invocat încălcarea principiului egalității în

sensul art. 23 alin. (1), (2), (3) din Codul electoral.

în mod egal ca alte formațiuni politice și anume:

 prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3800 privind cererea de

înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova

din partea Partidului Politic Partidul Social Democrat European pentru alegerile

parlamentare din 28 septembrie 2025, a simbolului electoral și confirmarea

persoanei responsabile de finanțe (trezorierul). Astfel, în contextul procedurii

administrative aferente hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3800 s-a reținut

că prin demersul nr. CEC-9/8331 din 11 august 2025, a solicitat clarificarea unor

anumitor aspecte și înlăturarea unor neconformități identificate în procesul de

verificare a documentelor însoțitoare prezentate Comisiei Electorale Centrale.

Aceste neconformități vizează: (...) poziționarea candidaților pe listă cu

respectarea cotei minime de reprezentare de 40 % pentru ambele sexe (...). În

context, este de menționat că Comisia Electorală Centrală a notificat PSDE despre

careva neconformități legate de poziționarea candidaților în listă;

 prin hotărârii nr. 3847 din 23 august 2025, în cazul Alianței Moldovenii, Comisia

Electorală Centrală a acceptat participarea în alegeri, formațiunea politică cu cota

de reprezentare 40,4% versus 59,6%. Comisia Electorală Centrală și-a motivat

soluția pe faptul că președintele formațiunii politice PONA nu a reacționat la

notificarea Comisiei Electorale Centrale cu privire la lista de candidați la funcția

de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, prin care Comisia a informat că,

în conformitate cu art. 68 alin. (3) din Codul electoral nr. 325/2022, listele

candidaților pentru alegerile parlamentare se întocmesc respectându-se cota

minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe.

politice, autoritatea pârâtă își onorează obligațiunea de a notifica

neconformitatea legată de cota de reprezentare, ceea ce impune o concluzie

că acestea au beneficiat de un alt fel de tratament preferențial.

Centrală nu a indicat careva inadvertențe legate de poziționarea în listă, însă

în actul administrativ supus contestării, este reținută ipoteza legată de

pretinsa încălcarea a cotei de reprezentare. Pe de altă parte, se reține că în

lista prezentată de Partidul Politic „Moldova Mare”, chiar cu declararea

5

inadmisibilității candidatului sub nr. 42, cota de reprezentare este: 41 de

candidați de gen masculin și 28 de candidați de gen feminin, ceea ce

reprezintă în cote procentuale de 59,5% la 40,5%. Astfel, că, în hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 3846 din 23 august 2025 sunt introduse date

false legate de cota de reprezentare.

totalul de 69 de candidați cu luarea în considerare a excluderii candidatului

de sub nr. 42, raportul 41 la 28 arată că cota de reprezentare minimă de 40%

a femeilor, a fost întrunită.

pârâte, implică grave carențe de la principiul bunei-credințe, exprimată prin

abuz de drept, violarea deliberată a drepturilor recunoscute de art. 3 din

Protocolul Adițional nr. 1 la Convenție, tăinuirea intenționată a informației

relevante care succed emiterea actului administrativ defavorabil cu caracter

individual, tratamente diferențiate, prezentarea informației false sau

incomplete.

manifestând o favorizare a altor candidați electorali în materie de

transparentă și furnizare a datelor din procedura administrativă. Or, tăinuirea

anumitor circumstanțe determinante, cum ar fi necesitatea de revizuire a

poziționării și existența unor carențe legate de candidatul sub nr. 42, nu trece

testul bunei-credințe. O altă componentă a bunei-credințe de la care a derogat

autoritatea pârâtă, constă în manifestarea unei atitudini deschise și

transparente, care este necesară în gestionarea situațiilor administrative.

Neîndeplinirea obligației de transparență, afectează integral echitatea

procedurilor aferente participării în alegeri. Acțiunile și declarațiile Comisiei

Electorale Centrale sunt vădit contradictorii, în raport cu subiecții procesului

electoral, or comportamentul, promisiunile și practicile anterioare, denotă o

practică duplicitară a autorității electorale, de natură să compromită întregul

proces electoral.

excesivă, ci trebuie să fie, cu un nivel suficient de precizie, circumscrisă de

dispozițiile de drept intern. Procedura în materie de contencios electoral

trebuie, să garanteze o decizie echitabilă, obiectivă și motivată suficient.

Reclamanții trebuie să aibă posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere și

de a prezenta orice argumente pe care le consideră relevante pentru apărarea

intereselor lor prin intermediul unei proceduri scrise sau, după caz, în cadrul

unei ședințe publice.

interdepartamental nr. 121/254/286-0/95 din 18 iulie 2008 privind evidența

unică a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit

infracțiuni, subiecții cu drept de accesare a extrasului Forma nr. 246 sunt

procurorul, ofițerul de urmărire penală și ofițerul de investigații

6

accesa această categorie specială de informații, ceea ce denotă buna-credință

a reclamantului, iar omisiunea Comisiei Electorale Centrale de a informa

despre existența unor informații determinante pentru procedura

administrativă, nu este imputabilă părții reclamante, care are mai puține

instrumente de acumulare a informațiilor din evidența operativă.

declarației pe proprie răspundere Anexa nr. 7, or, răspunderea pentru date

neconforme are caracter individual, ci nu colectiv.

și nici Partidul Politic „Moldova Mare” nu poartă răspundere pentru

declarația semnată olograf de o terță persoană. Or, în aceste împrejurări,

dreptul de veto al autorității pârâte, pentru o pretinsă neconformitate, tăinuită

însăși de autoritatea pârâtă, nu trece testul de proporționalitate și transformă

procedura administrativă într-un formalism excesiv.

denotă cu certitudine violarea art. 3 din Protocolul Adițional nr. 1 la

Convenție, care consacră dreptul la alegeri libere și art. 14 care interzice

discriminarea. Or, neadmiterea participării Partidului Politic „Moldova

Mare” la alegerile din 28 septembrie 2025 este arbitrară și a avut motive

ascunse și anume excluderea unui concurent cu un suport înalt din partea

populației.

principiului proporționalității consacrat la art. 29 din Codul administrativ.

Din perspectiva testului de proporționalitate, CtEDO a statuat că excluderea

unui partid sau candidat din alegeri este o măsură foarte severă care poate

distorsiona procesul democratic. De aceea, măsura se poate aplica doar dacă

abaterile sunt de o gravitate extremă și pun în pericol buna desfășurare a

alegerilor sau democrația.

unui drept de veto asupra întregii liste de candidați, contravine jurisprudenței

constante în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului.

colectivă de aplicare a restricției de a participa la alegeri a 69 persoane, nu

este însoțită de suficiente garanții apte să asigure o protecție împotriva

arbitrariului.

Curții Constituționale nr.16 din 03 octombrie 2023 și anume:

 La pct. 65 Curtea a reținut că procedura care conduce la aplicarea unei asemenea

interdicții într-un caz individual trebuie însoțită de suficiente garanții apte să

asigure respectarea statului de drept și protecția împotriva arbitrarului. Această

procedură trebuie să se desfășoare în fața unei autorități independente care să

audieze persoana vizată și să adopte o decizie motivată (a se vedea § 96 din Avizul

consultativ al Curții Europene a Drepturilor Omului din 8 aprilie 2022).

7

 La pct. 71 Curtea a observat că procedura de înregistrare a candidaților se

desfășoară pe baza actelor prezentate de candidați. În funcție de respectarea

cerințelor stabilite de lege, autoritatea electorală fie înregistrează, fie refuză

înregistrarea candidaților. Această procedură nu este contradictorie, în care o

autoritate a statului să-i solicite organului electoral să refuze înregistrarea

candidatului în legătură cu rolul acestuia la comiterea faptelor pentru care partidul

din care face parte a fost declarat neconstituțional, iar candidatul să solicite

respingerea acestui demers. Această carență le permite organelor electorale să

refuze în mod automat înregistrarea candidaților care cad sub incidența interdicției

contestate, fără a aprecia în mod individual rolul candidatului la comiterea faptelor

pentru care partidul din care face parte a fost declarat neconstituțional. De

asemenea, până la adoptarea deciziei de către organul electoral, legea nu-i

garantează candidatului dreptul de a fi ascultat, de a prezenta probe și de a fi

reprezentat de un avocat.

 La pct. 74, Curtea a constatat că dispozițiile art. 16 din Codul electoral, în partea

omisiunii de a acorda posibilitatea de remediere, nu asigură un remediu efectiv

împotriva eventualelor decizii ale organelor electorale bazate pe acest motiv de

respingere a înregistrării candidaților la alegeri și nu sunt însoțite de suficiente

garanții apte să asigure o protecție împotriva arbitrariului.

potrivit pct. 1.1 lit. d) din Codul bunelor practici în materie electorală,

privarea de drepturile electorale poate avea loc cu respectarea cumulativă a

următoarelor condiții:

- privarea trebuie să fie prevăzută de lege;

- principiul proporționalității trebuie să fie respectat;

- suspendarea drepturilor electorale trebuie să se bazeze pe recunoașterea

incapacității mintale sau condamnarea la privațiune de libertate prin hotărâre

definitivă a instanței de judecată pentru comiterea unor infracțiuni grave;

- suspendarea drepturilor politice sau constatarea incapacității mintale poate fi

impusă numai prin hotărârea specială a instanței de judecată.

pârâtă, prin încălcarea principiului proporționalității, a făcut uz de o măsură

disproporționată cu scopul legitim urmărit, contrar articolelor 38 și 54 din

Constituție.

cauzei, se reține că împiedicarea unui număr de 69 de candidați de a participa

la alegeri, din cauza unei declarații neconforme a candidatului de la nr. 42,

nu este proporțională și aduce atingere dreptului „pasiv” de a fi ales.

încălcarea art. 32, 33 și 34 combinat cu art. 94 din Codul administrativ. În

speță, în lipsa unei motivări adecvate, autoritatea pârâtă a îngrădit acest drept

al reclamantului.

să fie aplicat combinat cu exigențele legale de la art. 32 din Codul

administrativ, în materie de comprehensibilitate și transparență a acțiunilor

autorității publice. Or, procedura administrativă se structurează astfel încât

participanții să poată înțelege fiecare etapă a procedurii. Dacă este necesară

contribuția unui participant, acestuia i se comunică neîntârziat, într-un limbaj

8

clar și ușor de înțeles, acțiunile care trebuie întreprinse. În condițiile legii,

autoritățile publice trebuie să asigure participarea neîngrădită la procedura

administrativă a persoanelor interesate.

cu vehemență, or, conducătorul autorității pârâte Angelica Caraman, și-a

depășit în mod vădit atribuțiile de serviciu și contrar art. 12 din Legea nr.

245/2008 în lipsa procesului-verbal, arogându-și atribuțiile organului

colegial cu denumirea marginală Comisia interdepartamentală pentru

protecția secretului de stat, a aplicat mențiunea/parafa „ACCES LIMITAT”

pe corespondența venită de la Biroul de probațiune și a împiedicat deliberat

comunicarea pieselor relevante din dosarul administrativ, participanților la

procedura administrativă, tăinuind astfel documentele oficiale, care puteau

și trebuiau să fie comunicate.

prevederile art. 33 și 34 din Codul administrativ, care impun obligații

pozitive și anume: Comunicarea interinstituțională și comunicarea cu

participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin

orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.). Autoritățile

publice au obligația să contribuie și să colaboreze în vederea realizării

competențelor ce le revin potrivit legii.

făcut uz de putere discreționară care nu este delimitată. Chiar dacă face

obiectul controlului judiciar din punct de vedere formal, nu trece de testul

previzibilității. Aceeași concluzie este valabilă și pentru puterea

discreționară nelimitată a instanțelor judecătorești.

Centrală nu avea la îndemână un drept discreționar, ci o obligație imperativă

de a reflecta în demers pretinsele neconformități și să ofere un mecanism de

remediere în modul relatat în adresa aferentă hotărârii Curții Constituționale

nr. 16 din 03 octombrie 2023.

comunice sau nu pretinsa neconformitate legată de candidatul sub nr. 42,

precum și efectul excluderii sale la etapa de admisibilitate. Prerogativa

autorității pârâte de a lua decizia de furnizare a informației despre

neconformități în funcție de propria convingere, este limitată de procedura

strictă reglementată de pct. 91, 93 și 94 din Regulamentul aprobat prin

hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1098/2023.

august 2025, Președintele Partidului Politic „Moldova Mare”, Victoria

Furtună a invocat chestiunea privind omisiunea Comisiei de a notifica

informațiile determinante și necesitatea de a înlătura neajunsurile în

condițiile pct. 93 și 94.

23 octombrie 2025, se observă că revindecarea formulată de Victoria Furtună

9

a fost lăsată fără soluționare, fiind prejudiciate intenționat interesele legitime

ale formațiunii politice Partidul „Moldova Mare”.

hotărârii contestate, rezidă în efectuarea operațiunilor administrative post-

factum expedierii demersului cu enumerarea neconformităților.

demersului de înlăturare a neconformităților nr. 8/8505 din 20 august 2025,

autoritatea pârâtă a efectuat operațiuni administrative suplimentare în sensul

pct. 93 și s-a eschivat de la oferirea posibilității reclamantului de a lua act de

operațiunile efectuate, ducând astfel la compromiterea caracterului legal si

echitabil al procedurilor.

autoritatea pârâtă era obligată să trateze starea de fapt legată de presupusa

inadvertență cu principiul reprezentări pe cote, în aceeași manieră în care a

procedat cu alte formațiuni politice cum ar fi PONA; PSDE, Partidul Nostru,

Partidul Național Moldovenesc etc., adică să notifice despre eventualele

necorespunderi.

a aplicat mecanismul neadmiterii participării la scrutin, admițând ingerința

ultima ratio, incompatibilă cu garanțiile dezvoltate de CtEDO.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

prin încheierea din aceiași dată, s-a admis parțial acțiunea:

– s-a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3846 din 23

august 2025.

– s-a obligă Comisia Electorală Centrală să reexamineze cererea

Partidului Politic „Moldova Mare” înregistrată cu nr. 7/21779 din

16 august 2025, ținând cont de raționamentele expuse în prezenta

hotărâre.

– în rest, cererea de chemare în judecată, s-a respins ca neîntemeiată.

(f.d. 92,93-117)

art. 33 din Codul administrativ în colaborare cu pct. 5, pct. 91 și pct. 93 din

Regulamentul de activitate al Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin

hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1098 din 21 iunie 2023, a reținut

că activitatea administrativă urmează a fi realizată cu respectarea principiului

comprehensibilității și transparenței acțiunilor autorităților publice precum

și a principiului proporționalității.

candidatul de la poziția nr. 42 pe listă urmează a fi exclus, din motivul

neîntrunirii condițiilor art. 16 alin. (2) din Codul electoral, deși, a fost

comunicată Comisiei Electorale Centrale încă la 18 august 2025, aceasta prin

demersul CEC-8/8505 din 20 august 2025, a solicitat Partidului Politic

10

„Moldova Mare” elucidarea unor aspecte și înlăturarea neconformităților

identificate în procesul de verificare a documentelor depuse de acesta pentru

înregistrare, altele decât incidentul identificat, prin ce reclamantului i-a fost

îngrădită posibilitatea de a remedia această carență, or, în eventualitatea în

care autorității publice îi sunt cunoscute anumite circumstanțe care afectează

înregistrarea candidatului electoral la alegerile parlamentare – acestea

urmează a fi comunicate neîntârziat.

a verifica corespunderea integrității candidaților săi a fost apreciată ca fiind

una vădit nefondată de către instanța de fond în contextul în care, un partid

politic nu dispune de atare pârghii, spre deosebire de autoritatea publică

pârâtă, care deși a cunoscut informațiile respective, nu le-a comunicat

candidatului electoral, cu toate că în virtutea scopului cu care a fost instituit,

organul electoral a avut atare obligație.

oferită nici posibilitatea de a retrage persoanele care nu îndeplinesc condițiile

de admisibilitate, ceea ce a condus la lipsirea reclamantul de dreptul de a

remedia situația la care s-a făcut referire în actul administrativ contestat.

(6) din Codul electoral, a stabilit că, la caz, interesul individual al unui

candidat electoral a condus la sancționarea și excluderea din cursa electorală

al întregului partid, care în esență a fost lipsit de dreptul de a înlătura

neconcordanțele ce au fost identificate.

Centrală a aplicat eronat normele de drept în particular cele ce vizează

procedura notificării neajunsurilor și asigurarea transparenței procedurii

administrative, ceea ce face că hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

3846 din 23 august 2025 să fie neîntemeiată juridic și lipsită de

fundamentare.

de fond a accentuat asupra faptului că alin. (3) al art. 68 impune respectarea

cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe și poziționarea

conform formulei (minimum patru candidați la fiecare zece locuri). Cu toate

acestea, în materialele dosarului nu s-a reținut la etapa verificării de către

Comisia Electorală Centrală că lista depusă ar fi încălcat cota de gen sau

regula de poziționare, or, obiecțiile Comisiei Electorale Centrale au vizat

doar erori de redactare, lipsa unor mențiuni în biografii sau perioade greșit

înscrise în declarații de avere, care au fost ulterior corectate.

a depus toate documentele prevăzute de lege, iar neconformitățile formale au

fost înlăturate la termenul acordat prin demersul CEC-8/8505 din 20 august

2025.

art. 23 din Codul administrativ, a reținut că autoritatea pârâtă nu a justificat

11

acordarea unui tratament diferit al candidatului electoral Partidul Politic

„Moldova Mare” în raport cu candidatul electoral Partidul Politic „Partidul

Social Democrat European”, căruia i-a comunicat despre necesitatea

poziționării candidaților pe listă cu respectarea cotei minime de reprezentare

de 40% pentru ambele sexe, or, în contextul în care se identifică că în privința

unei persoane din lista prezentată există incompatibilitățile stabilite la art. 16

alin. (2) din Codul electoral, iar în acest sens acest fapt afectează cota minimă

de reprezentare de 40% - autoritatea publică a avut obligația de a comunica

aceste neconformități, or, procesul de comunicare prin demersul CEC-

8/8505 din 20 august 2025 prin esența sa a devenit unul iluzoriu și formal.

Centrală în actul administrativ contestat nu s-a expus asupra cererii

Partidului Politic „Moldova Mare” privind înregistrarea în calitate de

concurent electoral la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII

INSTANȚEI DE FOND

recurs nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, iar în data de 28

august 2025 a prezent motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea hotărârii Curții de Apel Centru din 26 august 2025 și

pronunțarea unei decizii prin care acțiunea înaintată de Victoria Furtună, în

calitate de președintă a Partidului Politic „Moldova Mare”, să fie respinsă ca

neîntemeiată. (f.d. 124,130-132)

Curtea de Apel Centru a ignorat distincția esențială dintre neconformitățile

de ordin formal și condițiile de fond privind eligibilitatea candidaților, or,

potrivit art. 16 alin. (2) lit. c) din Codul electoral nr. 325/2022, nu pot fi alese

persoanele condamnate prin hotărâre definitivă la pedeapsa închisorii sau

cele cu antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție.

către Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea Națională de Integritate sau

Ministerul Justiției, în limita competențelor lor legale.

constituie probe oficiale, certe și obligatorii, care se impun de drept și produc

efecte juridice până la momentul stingerii sau reabilitării antecedentelor,

conform art. III alin. (1) lit. e) din Codul penal al Republicii Moldova nr.

985/2002. În consecință, constatarea unei interdicții de fond privind

eligibilitatea nu poate fi asimilată unei „neconformități” de ordin formal.

chestiune variabilă și remediabilă prin completarea ulterioară a dosarului, ci

reprezintă obiectul înregistrării: stabilirea dreptului sau lipsa dreptului unui

candidat de a participa la scrutin. În mod evident, un asemenea aspect nu

12

poate fi inclus într-o simplă scrisoare de neconformități, ci se decide exclusiv

de către Comisia Electorală Centrală, ca organ colegial, în cadrul ședinței

deliberative. Adică, o comisie de recepționare nu poate substitui Comisia

Electorală Centrală.

completului Curții de Apel Centru, potrivit căreia Comisia ar fi încălcat

principiile contradictorialității și transparenței procedurii administrative, nu

poate fi reținută, deoarece aspectul semnalat de Partidul Politic „Moldova

Mare” în acțiunea sa nu reprezenta o neconformitate formală a dosarului,

susceptibilă de remediere, ci o lipsă de fond legată de eligibilitatea

candidatului, reglementată imperativ de Codul electoral.

schematică, concentrându-se exclusiv pe presupuse obligații procedurale ale

Comisiei fără a analiza esența și contextul legal al cererii.

trecut cu vederea caracterul imperativ al normelor electorale, precum și

faptul că responsabilitatea pentru conformitatea documentelor depuse revine

exclusiv partidului politic, iar rolul Comisiei nu este acela de a corecta sau

suplini erorile formațiunii. Prin urmare, concluziile instanței sunt arbitrare și

nu se sprijină pe o examinare temeinică a realității faptic-juridice, ignorând

impactul neîndeplinirii cerințelor legale obligatorii asupra admisibilității

cererii de înregistrare a listei de candidați. Instanța apriori nu a deslușit ce

reprezintă în ansamblu cererea cu privire la înregistrarea listei de candidați

și care sunt neconformitățile tehnice și cele de drept.

disproporționată și neechitabilă, deoarece s-a impus Comisia Electorală

Centrată să adopte măsuri suplimentare, care echivalează cu substituirea

partidului în îndeplinirea obligațiilor sale legale. Aceasta nu numai că

depășește atribuțiile autorității electorale, dar creează un precedent periculos:

orice partid ar putea pretinde că neconformitățile sale trebuie corectate de

Comisia Electorală Centrală, transformând astfel procesul electoral într-o

simulare de legalitate, în care responsabilitatea revine autorității și nu

concurenților electorali.

sau corecta erorile de apreciere ale partidelor politice, ci de a organiza și

desfășura procesul electoral în deplină concordanță cu normele imperative

ale legislației. Atribuirea unei sarcini de supraveghere preventivă asupra

conformității interne a listelor ar echivala cu substituirea obligațiilor primare

care aparțin exclusiv partidelor, deturnând astfel scopul legii și golind de

conținut responsabilitatea politică și juridică a acestora.

auxiliară, ceea ce ar contraveni principiilor constituționale și legale. A

impune Comisiei rolul de „corector” al dosarelor de candidatură ar echivala

13

cu o încălcare a imparțialității și neutralității sale și ar afecta în mod grav

securitatea procesului electoral.

de Apel Centru este ilegală, întrucât:

- s-a confundat condițiile formale de admisibilitate cu cele de fond

privind eligibilitatea;

- s-a ignorat caracterul imperativ și obligatoriu al art. 16 alin. (2) lit. c)

din Codul electoral;

- s-a atribuit comisiei de recepționare competențe care excedă

mandatului său limitat la verificări formale;

- s-a substituit Comisia Electorală Centrală, ca organ colegial, în

competenta sa exclusivă de a decide asupra eligibilității;

- s-a transferat nejustificat responsabilitatea de selecție a candidaților

de la partidul politic către autoritatea electorală.

POZIȚIA INTIMATULUI

intermediul poștei electronice, Partidul Politic „Moldova Mare” a solicitat

declararea recursului inadmisibil. (f.d. 145-174)

reiterat circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în

judecată, totodată a menționat că motivele de casare, invocate în recurs de

Comisia Electorală Centrală, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu

soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru în parte ce ține de gradația

pretinsei încălcări și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a hotărârii recurate.

singur temeiuri de admisibilitate prevăzut la art. 2451 alin. (1) lit. d) din

Codul administrativ.

considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern,

nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată

sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanța

rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie hotărârile

pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor

imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere.

nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare

eronată și evident nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost

decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor

14

atrage admiterea recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un

profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis

în temeiul art. 2451 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca

partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei

asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează

în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu

poate fi admis.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată

competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:

Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor

judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen

de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor

de exercitare a căilor de atac.”

„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)

hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu

a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.

15

(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință

pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia

și adoptă o nouă decizie.”

„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.”

„Legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate în

prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care reglementează

raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu Constituția Republicii

Moldova.”

„Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de

activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile

prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine

principiilor prezentului cod.”

„Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior,

îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ

individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract

administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de

autoritate publică. Emiterea unui act administrativ individual, încheierea unui contract

administrativ sau întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică sunt părți ale

procedurii administrative.”

„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială

întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul

dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt

din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de

expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente acționează respectând

principiul egalității și nediscriminării.

16

Autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să trateze în mod

egal persoanele aflate în situații similare. Orice diferență de tratament trebuie justificată

în mod obiectiv.

Atât în cadrul procedurii administrative, cât și în cadrul procedurii de contencios

administrativ sau ca rezultat al acestora, nicio persoană nu poate beneficia de privilegii,

nu poate fi dezavantajată, lipsită de drepturi sau scutită de obligații pe motiv de rasă,

origini familiale, sex, limbă, cetățenie, apartenență etnică, religie, convingeri politice sau

ideologice, educație, situație economică, condiție socială.”

„Orice măsură întreprinsă de autoritățile publice prin care se afectează drepturile

sau libertățile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporționalității.

O măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă:

a) este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite

prin lege;

b) este necesară pentru atingerea scopului;

c) este rezonabilă.

Măsura întreprinsă de autoritățile publice este una rezonabilă dacă ingerința

produsă prin ea nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit.”

„Procedura administrativă se structurează astfel încît participanții să poată înțelege

fiecare etapă a procedurii. Dacă este necesară contribuția unui participant, acestuia i se

comunică neîntîrziat, într-un limbaj clar și ușor de înțeles, acțiunile care trebuie

întreprinse.

În condițiile legii, autoritățile publice trebuie să asigure participarea neîngrădită

la procedura administrativă a persoanelor interesate.”

„Comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în

cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă

electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență,

rapiditate și economie de costuri, în special mijloacelor electronice de comunicație.”

„În cazul în care participantul care a inițiat procedura nu prezintă documentele sau

dovezile solicitate de autoritatea publică în termenele rezonabile stabilite de aceasta și nu

există temeiuri de suspendare a procedurii sau de repunere în termen, autoritatea publică

poate constata renunțarea tacită la procedură. Decizia se notifică participantului în cauză

conform prevederilor prezentului cod. Odată cu stabilirea termenului, participantul este

informat despre posibilitatea încetării procedurii.”

„Motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care

justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile

esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru

decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și

punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului

discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.

Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: motivarea în drept –

temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale

17

obligatorii pe care se bazează actul; motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului

administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; în

cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii

administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale

participanților contrare conținutului final al actului etc. Motivarea completă este

obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează

legalitatea acestuia. Motivarea nu este obligatorie în cazul în care: autoritatea publică

admite o petiție în totalitate fără ca prin decizia de soluționare a ei să fie afectate drepturile

sau interesele legitime ale altor persoane; acest lucru este prevăzut expres de lege; sau

autoritatea publică emite acte administrative individuale de același fel într-un număr mai

mare sau automatizat și, conform circumstanțelor de fapt ale cazului în parte, nu se cere

o motivare.”

„Nu pot fi alese: persoanele care sunt condamnate la închisoare (privațiune de

libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, precum și persoanele care au

antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție. Organele electorale

sunt informate despre existența antecedentelor penale de către organele Ministerului

Afacerilor Interne și/sau de către Autoritatea Națională de Integritate și Ministerul

Justiției, în limita competențelor.”

„Misiunea Comisiei Electorale Centrale este crearea condițiilor optime pentru

exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional

de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea

respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor

electorale.”

„Comisia Electorală Centrală, în perioada electorală, examinează cererile și

contestațiile în condițiile prezentului cod și ale Codului administrativ, adoptă hotărâri

executorii pe marginea lor.”

„În cazul alegerilor parlamentare și al celor locale, procedura de desemnare a

candidaților începe cu cel mult 70 de zile înainte de ziua alegerilor și se termină cu 40 de

zile înainte de ziua alegerilor. […]

Dreptul de a desemna candidați pentru alegeri, în cazul în care se întrunesc toate

condițiile stabilite de prezentul cod, îl au:

a) partidele politice înregistrate până la data intrării în vigoare a actului cu privire

la stabilirea datei alegerilor, în conformitate cu statutele (regulamentele) lor și cu

legislația;

b) blocurile electorale;

c) cetățenii Republicii Moldova care își înaintează propria candidatură (candidații

independenți, candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova).

Procedura de desemnare a candidaților cuprinde:

a) în cazul partidelor politice și al blocurilor electorale – aprobarea, în cadrul

ședințelor organelor abilitate în conformitate cu prevederile statutare, respectiv, cu

acordurile de constituire a acestora, confirmată prin procese-verbale (extrase din

procesele-verbale), a hotărârilor/deciziilor privind desemnarea candidaților/listelor de

candidați la funcții publice elective, […].”

18

(1) Pentru înregistrarea în calitate de concurent electoral, partidele politice,

blocurile electorale, candidații independenți sau candidații la funcția de Președinte al

Republicii Moldova prezintă, cel târziu cu 40 de zile înainte de ziua alegerilor, Comisiei

Electorale Centrale sau consiliilor electorale de circumscripție următoarele documente:

a) hotărârea/decizia confirmată prin procesul-verbal sau, după caz, prin extras din

procesul-verbal al ședinței organului central sau teritorial al partidului politic sau al

blocului electoral privind desemnarea candidatului (listei de candidați întocmite conform

art.111 și 163), împreună cu lista nominală a participanților la ședința organului

responsabil și actele ce confirmă componența numerică și nominală a organului

responsabil;

b) listele de subscripție cu numărul suficient de semnături ale susținătorilor

candidatului independent sau ai candidatului la funcția de Președinte al Republicii

Moldova, conform art.113, 139 și 164;

c) datele biografice ale candidatului;

d) declarația candidatului privind consimțământul lui de a candida la funcția pentru

care a fost desemnat;

e) declarația de avere și interese personale pe ultimul an înainte de scrutin, conform

modelului aprobat de Comisia Electorală Centrală. Declarația se face publică conform

procedurii prevăzute în regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală;

f) declarația candidatului pe propria răspundere, prin care confirmă că:

– nu cade sub incidența restricțiilor stabilite la art.16 alin.(2) lit.c)–e[f]);

– în privința sa nu au fost emise acte de constatare rămase definitive referitoare la

regimul declarării averilor și intereselor personale, la stările de incompatibilitate și la

confiscarea averii nejustificate, acte care nu sunt prescrise;

g) certificatul de sănătate al candidatului pentru funcția de Președinte al Republicii

Moldova, eliberat de instituția medicală la care acesta se află în evidență;

h) declarația candidatului pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova sau

pentru funcția de primar privind suspendarea, pe durata mandatului, a funcțiilor

incompatibile cu funcția de Președinte al Republicii Moldova sau de primar, în cazul în

care persoana este aleasă și validată;

i) declarația despre suspendarea din funcția deținută, din momentul începerii

campaniei electorale – pentru persoanele care cad sub incidența art.16 alin.(3);

j) copia de pe diploma de studii, în cazul candidaților pentru funcția de Președinte

al Republicii Moldova și cea de primar;

k) după caz, simbolul electoral în variantă electronică și pe suport de hârtie;

l) copia de pe actul de identitate al candidatului.

(3) Listele candidaților pentru alegerile parlamentare și locale se întocmesc

respectându-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe. Poziționarea

candidaților pe liste se face conform formulei: minimum patru candidați la fiecare zece

locuri.

(5) În termen de 7 zile de la data primirii actelor enumerate la alin.(1), organul

electoral respectiv efectuează sau refuză înregistrarea candidaților desemnați în alegeri.

Hotărârile adoptate de organele electorale în acest sens pot fi contestate în condițiile

stabilite la capitolul XIII.

(11) Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripție refuză

înregistrarea în calitate de concurent electoral în caz de:

a) prezentare a unei liste a candidaților desemnați în alegeri care nu corespunde

cerințelor prevăzute la alin.(3);

19

b) depunere a documentelor pentru înregistrare ce nu corespund condițiilor de

admisibilitate;

c) neînlăturare a carențelor în termenul stabilit de organul electoral;

d) constatare a participării în cadrul unui bloc electoral camuflat la alegerile în

derulare.”

„Desemnarea candidaților la funcția de deputat se face potrivit art.63, prevederilor

statutare ale partidelor politice sau acordurilor de constituire a blocurilor electorale.

Partidul politic sau blocul electoral înaintează lista de candidați, care nu va fi mai

mică de 51 de persoane și nu va depăși numărul de 111 persoane.

Modelul listei de candidați se stabilește de către Comisia Electorală Centrală.

Listele de candidați pentru alegerile parlamentare se aprobă conform prevederilor

statutare ale partidelor politice sau ale acordurilor de constituire a blocurilor electorale.

Listele de candidați se întocmesc cu respectarea prevederilor art.68 alin.(3).

Nerespectarea condițiilor prevăzute la alin.(2)–(5) din prezentul articol și la

art.112 alin.(2) atrage după sine refuzul înregistrării listelor de candidați sau a persoanelor

de pe listă de către organul electoral corespunzător.”

„Pentru a fi înregistrați, candidații de pe listele partidelor politice, ale blocurilor

electorale și candidații independenți depun personal la Comisia Electorală Centrală

documentele conform art.68, care se aplică în mod corespunzător.

Aceeași persoană poate fi inclusă doar într-o singură listă de candidați din partea

unui partid politic, bloc electoral sau poate candida independent.”

înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 1204 din 30 august 2023:

„În procesul de examinare și verificare a conformității documentelor prezentate

pentru înregistrarea concurenților electorali, funcționarii electorali se vor ghida de

principiile legalității și celerității, vor da dovadă de competență profesională și vor trata

în mod deschis, imparțial și echitabil, fără privilegii și discriminări, toți subiecții implicați

în acest proces.”

înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 1204 din 30 august 2023:

„Până la începerea campaniei electorale (cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua

alegerilor), partidele politice și blocurile electorale au dreptul să solicite:

a) înlocuirea unui candidat din lista înregistrată prin retragerea acestuia și

desemnarea unui alt candidat;

b) completarea listei de candidați în limita maximă prevăzută la art. 111 alin. (2)

din Codul electoral nr. 325/2022.

înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 1204 din 30 august 2023:

20

„Partidele politice și blocurile electorale au dreptul să solicite, cel târziu cu 10 zile

înainte de ziua alegerilor, efectuarea următoarelor modificări în lista de candidați:

a) schimbarea locului de ordine sau excluderea (retragerea) candidatului de pe

lista înregistrată;

b) retragerea întregii liste de candidați.”

grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea listelor de

subscripție, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

3641/2025:

„După verificarea listelor de subscripție, se generează un raport în urma procesării

tuturor listelor de subscripție din dosar și se întocmește o notă informativă privind

rezultatele verificării (conform modelelor prezentate în anexa nr. 30 sau 31) care se aduce

la cunoștința candidatului desemnat și / sau conducătorului grupului de inițiativă sau

președintelui biroului executiv al grupului de inițiativă în termen de 24 ore.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

judecată constată că hotărârea motivată a fost comunicată autorității

recurente prin intermediul poștei electronice la 28 august 2025, ora 13:27.

Recursul nemotivat a fost depus la data de 26 august 2025, iar motivarea

recursului la 28 august 2025, ora 17:39, prin urmare cu respectarea

termenului legal prevăzut de art. 245 din Codul administrativ, coroborat cu

art. 100 alin. (1) din Codul electoral.

reține că în conformitate cu dispozițiile art. 6 §1 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la un proces echitabil, care

implică, printre altele, examinarea publică a cauzei. Totuși, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant că acest drept nu

este absolut, ci poate suporta limitări justificate de natura cauzei sau de

modul concret de desfășurare a procedurii.

invitarea participanților sau a reprezentanților acestora, întrucât argumentele

expuse în cererea de recurs depusă de către Comisia Electorală Centrală și în

referință depusă de către Partidul Politic „Moldova-Mare” au fost formulate

cu suficientă precizie pentru a permite instanței efectuarea controlului

judiciar al hotărârii din 26 august 2025 a Curții de Apel Centru, însă, data și

ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Totodată, instanța de recurs opinează că toate punctele de vedere, care puteau

exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza

înscrisurilor prezente la dosar și a dosarului administrativ. Cu atât mai mult

că, în esență, Comisia Electorală Centrală și Partidul Politic „Moldova-

Mare” a avut posibilitatea să își prezinte poziția în scris și să răspundă la

concluziile părții adverse.

21

procedura administrativă, cât și în ședința de judecată în instanța de fond,

precum și în referințele depuse.

supremației dreptului, instanța judecătorească de contencios administrativ

ține cont de jurisprudența CtEDO. Potrivit acestei jurisprudențe, obligația

instanței judecătorești de motivare a hotărârilor judecătorești nu poate fi

înțeleasă că impunând un răspuns pentru fiecare argument (hot. García Ruiz

v. Spania, 1999, §26). Totuși, orice argument decisiv pentru rezultatul

procedurii necesită un răspuns clar (hot.Ruiz Torija v. Spania, 1994, §30; și,

pentru comparație, Petrović și Alții v. Muntenegru, 2018, §43), în special

argumentele cu privire la drepturile și obligațiile garantate de Convenția

Europeană pentru Drepturile Omului (hot.Fabris v. Franța, 2013, §72 in fine;

Paun Jovanović v. Serbia, 2023, §108).

STAREA DE FAPT CONSTATATĂ DE CĂTRE INSTANȚA DE

RECURS

solicitat înregistrarea în calitate de concurent electoral la alegerile

parlamentare din 28 septembrie 2025, prin cererea nr. 7/21779 anexând

următoarele documente:

- Hotărârea confirmată prin procesul-verbal al ședinței Consiliului Politic Național

privind desemnarea listei de candidați la funcția de deputat;

- Lista de candidați în limba română, inclusiv versiunea electronică a listei;

- Lista nominală a membrilor organului responsabil pentru desemnarea candidaților

la funcția de deputat;

- Actul care confirmă componența numerică și nominală a organului responsabil

pentru desemnarea listei de candidați la funcția de deputat;

- Datele biografice ale candidaților;

- Declarațiile candidaților privind consimțământul de a candida la funcția de deputat;

- Declarațiile de avere și interese personale ale candidaților pentru ultimul an înainte

de alegerile parlamentare;

- Declarațiile candidaților pe propria răspundere, în condițiile art. 68 alin. (1) lit. f)

din Codul electoral nr. 325/2022;

- Declarațiile candidaților despre suspendarea din funcția deținută, din momentul

începerii campaniei electorale, pentru persoanele care cad sub incidența

prevederilor art. 16 alin. (3) Codul electoral nr. 325/2022;

- Buletinele/cărțile de identitate ale candidaților (în copie);

- Simbolul electoral în variantă electronică și pe suport de hârtie;

- Cererea privind confirmarea utilizării și înregistrării simbolului electoral;

- Extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice (în copie);

- Cererea privind confirmarea persoanei responsabilă de finanțe (trezorier).

documentelor pentru înregistrarea listei de candidați s-a desfășurat în două

etape, după cum urmează:

- în prima etapă –Victoria Furtună, președinta Partidului Politic „Moldova Mare”, a

depus la sediul Comisiei Electorale Centrale în data de 16 august 2025 documentele

22

prevăzute la pct. 25 din Regulamentul privind particularitățile de desemnare și

înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 1204/2023;

- în a doua etapă – 70 de candidați înscriși pe lista de candidați s-au prezentat

personal, conform graficului stabilit, la sediul Teatrului Național de Operă și Balet

„Maria Bieșu”, pentru a completa și semna formularul prevăzut la pct. 23 din

Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la

alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

1204/2023.

scrisoarea nr. CEC-8/8413 a solicitat Serviciului Tehnologii Informaționale

al MAI, Inspectoratului de integritate al ANI, Inspectoratului Național de

Probațiune și Direcției administrare instanțe judecătorești a Agenției

Digitalizare în Justiție și Administrare, prezentarea informației exhaustive

aferente interdicțiilor stabilite de art. 16 alin. (2) din Codul electoral în

privința persoanelor din lista de candidați la funcția de deputat în

Parlamentul Republicii Moldova la alegerile parlamentare din 28 septembrie

2025 din partea Partidului Politic „Moldova Mare”. (f.36 dosar

administrativ)

din 18 august 2025 s-a comunicat Comisiei Electorale Centrale despre faptul

că Cipovenco Cristina se află la evidența Biroului de probațiune Drochia,

fiind condamnată în baza art. 2011 alin. (1) Codul penal, la 113 ore de muncă

neremunerată în folosul comunității, începutul termenului prescripției de

executare din 04 martie 2025 până la 04 septembrie 2026. (f.72-75 dosar

administrativ)

solicitat Partidului Politic „Moldova Mare” elucidarea unor aspecte și

înlăturarea neconformităților identificate în procesul de verificare a

documentelor depuse de acesta pentru înregistrare, după cum urmează:

I. privind aprobarea listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

- Potrivit procesului-verbal nr. 2 din 11 august 2025 al ședinței

Consiliului Politic Național al Partidului Politic, Consiliul Politic

Național a aprobat lista candidaților în alegerile pentru Parlament, la

propunerea Victoriei Furtună. În acest context, urmau a fi prezentate

documentele statutare care abilitează Consiliul Politic Național cu acest

drept.

II. cu privire la lista de candidații și documentele celor 70 de candidații de

pe listă:

- în lista de candidații au fost constatate neconformități în documentele

cu datele biografice și în declarațiile de avere și interese personale.

III. pentru confirmarea reprezentantului urmează să depuneți

documentele enumerate la pct. 15 din regulamentul cu privire la statutul și

activitatea reprezentanților concurenților electorali/participanților la

23

referendum, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.

3636/2025

IV. La cererea depusă a fost anexat simbolul electoral, cu prezentarea

descrierii și aspectelor privind organul abilitat cu dreptul de a aproba

simbolul, fiind citat art. 5 din Statutul Partidului Politic „Moldova Mare”.

Conform pct. 34 din Regulamentul privind particularitățile de desemnare și

înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 1204/2023, în cazul în care solicită

înregistrarea simbolului electoral, partidele politice, prezintă Comisiei

Electorale Centrale simbolul electoral pe hârtie în non-culori alb-negru,

inclusiv descrierea acestuia. Prin prisma prevederilor enunțate, Partidul

Politic „Moldova Mare” urma să prezinte simbolul electoral pe hârtie în non-

culori alb-negru și doar descrierea simbolului electoral, fără alte mențiuni.

(f.d. 42-43, dosarul administrativ)

august 2025, Partidul Politic „Moldova Mare” a prezentat documentele

solicitate, după cum urmează:

- la capitolul I - copia de pe Statutul Partidului Politic „Moldova Mare” în redacție

nouă, înregistrat la data de 9 iulie 2025; decizia de înregistrare a modificărilor în actele

de constituire și a datelor înscrise în registrul de stat al persoanelor juridice;

- la capitolul II – lista rectificată a candidaților la funcția de deputat în Parlament;

declarațiile de avere și interese personale a candidaților, formulare cu date biografice

a candidaților;

- la capitalul III – a comunicat că Partidul Politic „Moldova-Mare” nu necesită să

desemneze un reprezentat;

La capitolul IV- a anexat pe hârtie separat descrierea simbolului electoral și imaginea

acestuia în non culori alb-negru fără alte mențiuni. (f.d. 44-71, dosar

administrativ)

2025 s-a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de

deputat în Parlamentul Republicii Moldova, înaintată de Partidul Politic

„Moldova Mare”, înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-

7/21779 din 16 august 2025, s-a respins cererea privind confirmarea doamnei

Tamara Băetrău în calitate de persoană responsabilă de finanțe (trezorier) din

partea Partidului Politic „Moldova Mare”, cerere care nu produce efect

juridic izolat în afara cererii de înregistrare a listei de candidați.

MOTIVAREA INSTANȚEI

din dosar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a ajuns la

concluzia necesității admiterii recursului înaintat de către Comisia Electorală

Centrală, casării hotărârii din 26 august 2025 a Curții de Apel Centru cu

emiterea unei noi decizii privind respingerea cererii de chemare în judecată

depusă de către Partidul Politic „Moldova-Mare”, din următoarele

considerentele.

24

în judecată Partidul Politic „Moldova-Mare” a susținut că Comisia Electorală

Centrală nu și-a onorat obligația legală de a notifica partidul politic privind

neajunsurile depistate în lista candidaților la funcția de deputat în Parlament

și anume la candidatul de la poziția nr. 42, argument reținut de către Curtea

de Apel Centru ca fiind întemeiat, la rândul său Comisia Electorală Centrală,

a susținut că nu avea obligația de a notifica această neconformitate întrucât

aceasta ține de eligibilitatea candidatului cu funcția de deputat în Parlament.

prin prisma art. 78 din codul administrativ autoritatea publică în cadrul

procedurii administrativ putea solicita participantului care a inițat procedura

documente sau dovezi suplimentare.

Comisia Electorală Centrală, ca urmare a analizei setului de documente

aferent depunerii cererii de înregistrate a listei candidaților la funcția de

deputat în Parlament și sesizând careva neconformități întocmește nota, care

este notificată partidului politic în vederea remedierii (para.113).

prin hotărârea Comisia Electorală Centrală în temeiul Regulamentului

privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la

alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale,

are competența de a verifica admisibilitatea sub aspect formal a dosarelor

depuse.

constatarea unor deficiențe de natură formală în actele prezentate conform

art. 68 din Codul electoral (de exemplu: acte expirate, lipsa unor declarații

obligatorii, erori materiale în completarea formularelor, omisiuni privind

data sau anul alegerilor, absența mențiunilor privind valuta veniturilor în

declarațiile de avere și interese personale, inconsecvențe între datele

biografice etc.) se notifică partidului politic.

să evidențieze că la această etapă Comisia de recepționare verifică dacă

Partidul Politic „Moldova Mare” a prezentat documentele menționate la art.

68, alin. (1) din Codul electoral iar în cazul depistării unor neconformități

notifică partidul privind înlăturarea acestora și nu verifică, prin prisma art.

16, alin. (2) din Codul electoral, eligibilitatea candidaților înscriși în listă.

de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul

Republicii Moldova, înaintată de Partidul Politic „Moldova Mare” ține de

eligibilitatea candidatului la funcția de deputat în Parlament prevăzută de art.

16, alin. (2) lit. c) din Codul electoral, este un impediment de fond, o condiție

legală și imperativă care duce expres la lipsa drepturilor electorale.

candidaților la funcția de deputat în Parament fără a verifica întrunirea de

25

către candidați a condițiilor de a fi ales, a acționat fără diligență, fără a acorda

suficientă atenție la întrunirea condițiilor imperative de către persoanele

incluse în listă, astfel, manifestând un comportament neglijent.

materia electorală instituie o distincție esențială între exigențele de ordin

formal și cele de ordin substanțial, în sensul că neregulile procedurale minore

nu pot fi elevate la rangul unor condiții imperative, care să restrângă

exercițiul dreptului de a fi ales. În același timp, nici respectarea formală a

unor cerințe nu poate acoperi lipsa unor condiții de fond, în special atunci

când sunt în discuție valori fundamentale precum integritatea și legalitatea

candidaturii.

rezumă la depistarea unor neconformități ce vizează deficiențele de ordin

formal, precum lipsa unor declarații, erori de redactare sau omisiuni tehnice,

care pot fi remediate într-un termen rezonabil și care nu afectează esența

dreptului de a candida la funcția de deputat în Parlament.

un impediment de fond, ce vizează eligibilitatea persoanei, or, prin prisma

art. 16, alin. (2), lit. c) din Codul electoral nu pot fi alese persoanele

condamnate prin hotărâre definitivă la pedeapsa închisorii sau cele cu

antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, care

nu urmează a fi notificată conform art. 78 din Codul administrativ, în

colaborare cu pct. 171 din Regulamentul nr. 3641/2025, părții care a admis

această neconformitate.

impedimente sunt eliberate Ministerul Afacerilor Interne și nu pot fi tratate

ca simple opinii sau observații facultative, ci constituie mijloace de probă

oficiale, cu caracter cert și obligatoriu, emise de autorități competente în

limitele atribuțiilor legale și produc efecte juridice până la momentul

stingerii sau reabilitării antecedentelor. Iar negarea forței juridice a unor

asemenea informații sau relativizarea valorii lor sub pretextul că ar constitui

simple constatări lipsite de relevanță echivalează cu ignorarea regimului

juridic al actelor oficiale și cu eludarea normelor imperative care guvernează

integritatea procesului electoral.

la art. 16, alin. (2), lit. c) din Codul electoral, constituie o limitare legală, care

împiedică o persană să fie aleasă în funcția de deputat în Parlament, fiind

reglementează în scopul protejării integrității procesului electoral și nu poate

fi remediată la indicația Comisiei Electorale Centrale.

Justiție apreciază critic concluzia instanței de fond privind obligativitatea

Comisiei Electorale Centrale de notificare a informației despre faptul că

candidatul de la pct. 42 are restricții privind exercitarea drepturilor

electorale.

26

tratat în mod egal ca alte formațiuni politice și anume cu Partidului Politic

Partidul Social Democrat European și Alianței Moldovenii, care au fost

notificați de către Comisia Electorală Centrală, nu este reținut ca fiind

plauzibil de către instanța de recurs, deoarece aceste formațiuni politice au

fost notificate privind neconformitățile de formă cum ar fi poziționarea

candidaților pe listă cu respectarea cotei minime de reprezentare de 40 %

pentru ambele sexe și listele candidaților pentru alegerile parlamentare se

întocmesc respectându-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru

ambele sexe, dar nu pe temei de eligibilitate a candidaților.

depistând neconformități formale legate de lipsa unor documente statutare,

în documentele cu datele biografice și în declarațiile de avere și interese

personale, pentru confirmarea reprezentantului, precum și prezentarea

simbolul electoral pe hârtie în non-culori alb-negru și doar descrierea

simbolului electoral, a notificat Partidul Politic „Moldova-Mare”, pentru

înlăturarea acestor neclarități.

a fost tratat egal în comparație cu alte formațiuni politice, deoarece Comisia

Electorală Centrală și-a executat această obligațiune și a notificat partidul cu

privire la neconformitățile de formă respective.

neconformităților de formă (dar nu de eligibilitate) rezultă și din formularul

notei informative privind rezultatele verificării listelor candidaților la funcția

de deputat în parlament, prevăzut la Anexa nr.30 la Regulamentul

nr.3641/2025.

„Moldova-Mare” referitor la conduita autorității pârâte, care ar implica grave

carențe de la principiul bunei-credințe, exprimată prin abuz de drept,

tăinuirea intenționată a informației relevante care succed emiterea actului

administrativ defavorabil cu caracter individual, or, buna-credință este

prezumată până la proba contrară, fiind un principiu general recunoscut în

toate ramurile juridice. Această prezumție operează în favoarea oricărui

subiect de drept, inclusiv în cazul participanților la proceduri electorale, care

se bucură de beneficiul bunei-credințe în exercitarea drepturilor și

îndeplinirea obligațiilor ce le revin potrivit legii.

concludente care să ateste reaua-credință, conduita unei persoane trebuie

interpretată ca fiind conformă cu legea și animată de intenția de a respecta

normele în vigoare. Doar în măsura în care se face dovada unei conduite

contrare – dolosive, frauduloase sau de eludare a normelor imperative –,

prezumția de bună-credință poate fi răsturnată.

Electorală Centrală, a acționat cu bună-credință și a notificat Partidul Politic

27

„Moldova-Mare” despre neconformitățile de formă depistate, astfel

acționând conform cadrului legal pertinent.

actul administrativ a fost adoptat cu încălcarea principiului proporționalității

consacrat la art. 29 din Codul administrativ instanța de recurs subliniază că

acest principiu are rolul de a asigura un echilibru just între interesul public și

drepturile sau interesele individuale. În esență, acest principiu impune ca

măsurile adoptate de autorități să fie adecvate, necesare și proporționale cu

scopul legitim urmărit.

sancțiuni, inadvertențe sau nereguli constatate sunt tratate diferențiat, în

funcție de gravitatea lor reală, și că nu se ajunge la excluderea nejustificată

din competiție sau la aplicarea unor măsuri disproporționate în raport cu

fapta.

a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova,

înaintată de Partidul Politic „Moldova Mare”, deoarece nu a fost îndeplinită

condiția de eligibilitate în cazul persoanei de la poziția 42 din lista de

candidați și din acest motiv ea urmează a fi exclusă, iar ca urmare a excluderii

acesteia s-a diminuat cota de reprezentare în cazul candidaților începând cu

poziția 41 până la poziția 50, adică în proporție de 70 % față de 30% în afara

pragului admisibil de 60 % cu 40%, ceea ce în mod implicit atestă caracterul

neconform al cererii de înregistrare a listei de candidați.

adecvată, necesară și proporțională cu scopul legitim urmărit și anume de a

organiza și desfășura procesul electoral în deplină concordanță cu normele

imperative ale legislației.

să depună diligență și să includă în lista candidaților doar persoanele care

întrunesc condițiile de eligibilitate. Obligația de a include în listă a

candidaților care corespund criteriului de eligibilitate aparține în

exclusivitate Partidului Politic „Moldova-Mare”, care este îndreptățit să

solicite de la pretendenții care urmează a fi incluși în listă de candidați

prezentarea dovezilor care confirmă faptul că nu au restricții pentru

exercitarea drepturilor electorale.

electoral urmărește asigurarea transparenței procesului electoral și protejarea

egalității de șanse între subiecții electorali. În acest context, prevederile

legale erau suficient de previzibile și clare, astfel încât Partidul Politic

„Moldova-Mare” putea să ia măsurile necesare pentru a nu include un

candidat care nu corespunde cerințelor legale în listă . Or, la caz, cazierul

judiciar putea fi solicitat de către persoana menționata la pct. 42 individual

și urmau a fi solicitate de către Partidul Politic „Moldova-Mare” anterior

28

întocmirii listei de candidați, prin ce a eșuat în verificarea proprie a

corespunderii candidaților desemnați.

a candidaților presupunea o conduită proactivă și diligență din partea

partidului, iar necorespunderea candidatului menționat la pct. 42 condițiilor

imperative reflectă neglijență și conduce implicit la imposibilitatea de a fi

considerați eligibili.

Regulamentul nr. 1204 din 30 august 2023, până la începerea campaniei

electorale avea dreptul să solicite înlocuirea unui candidat din lista

înregistrată prin retragerea acestuia și desemnarea unui alt candidat, drept

care, în speță, acesta nu l-a utilizat.

nu se întemeiază exclusiv pe cadrul normativ instituit de legislația electorală,

ci presupune, în mod esențial, buna-credință a concurenților electorali în

desfășurarea campaniei și în exercitarea tuturor drepturilor și obligațiilor

care le revin potrivit legii.

aplicabil, inclusiv în materia dreptului electoral. El presupune o conduită

loială, onestă și conformă cu spiritul legii, nu doar cu litera sa. În context

electoral, buna-credință se traduce prin respectarea regulilor de desfășurare

a campaniei, a echității competiției, a drepturilor celorlalți candidați și a

dreptului alegătorilor de a fi corect informați.

prezentând lista candidaților la funcția de deputat în Parlament, fără a

verifica corespunderea acestora condițiilor de eligibilitatea, a acționat cu rea-

credință, iar sancțiunea aplicată pentru această omisiune nu poate fi

considerată neproporțională în raport cu scopul legitim urmărit și anume de

organizare și desfășurare a procesul electoral în deplină concordanță cu

normele imperative ale legislației.

listele candidaților, ar echivala cu o încălcare a imparțialității și neutralității

sale și ar afecta în mod grav securitatea procesului electoral.

electorală în actul administrativ contestat nu s-a expus asupra cererii

Partidului Politic „Moldova Mare” privind înregistrarea în calitate de

concurent electoral la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025,

instanța de recurs menționează că art. 68 alin. (11) lit. a) din Codul electoral

conferă Comisiei Electorale Centrale prerogativa de a constata

necorespunderea candidatului cerințelor legale, atrăgând ca efect refuzul

înregistrării. În speță, includerea candidatului la funcția de deputat în

Parlament care are antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite

cu intenție, atrage după sine excluderea necondiționată a acestuia din listă,

iar ca urmare a excluderii s-a diminuat cota de reprezentare în cazul

29

candidaților începând cu poziția 41 până la poziția 50, adică în proporție de

70 % față de 30% în afara pragului admisibil de 60 % cu 40%, ceea ce în

mod implicit atestă caracterul neconform al cererii de înregistrare a listei de

candidați.

de a refuza înregistrarea listei nu atrage nulitatea actului administrativ și nu

demonstrează ilegalitatea acestuia, ci reprezintă aplicarea corectă și legală a

normelor privind eligibilitatea candidaților și integritatea procesului

electoral. Autoritatea a exercitat în mod legal atribuția conferită prin art. 111

și art. 68 din Codul electoral, garantând astfel respectarea principiului

legalității, transparenței și egalități.

consideră că refuzul Comisiei Electorale Centrale de a înregistra lista

candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova,

înaintată de Partidul Politic „Moldova-Mare”, este temeinic, legal și

corespunde scopului constituțional de protejare a integrității procesului

electoral, menținând astfel sancțiunea prevăzută pentru nerespectarea

condițiilor de eligibilitate.

de recurs, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

caracterul întemeiat al recursului declarat de Comisia Electorală Centrală. În

consecință, urmează a fi admis recursul și casată hotărârea din 26 august

2025 a Curții de Apel Centru, corectată prin încheierea din 26 august 2025.

alin. (6) din Codul electoral și art. 248 alin. (1) lit. b) și art. 224 alin. (1) lit.

f) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Comisia Electorală Centrală.

Casează hotărârea din 26 august 2025 a Curții de Apel Centru, corectată

prin încheierea din 26 august 2025 și emite o decizie nouă, prin care:

Respinge acțiunea depusă de Partidul Politic „Moldova Mare” împotriva

Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Munteanu

30