3ra-626/25 — contestarea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- persoanele incluse în lista concurentilor electorali nu întrunesc conditiile de eligibilitate, deoarece sunt membri ai altui partid. întrunirea elementelor constitutive ale blocului electoral camuflat
3ra-626/25 — contestarea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Comisia Electorală Centrală,
în cauza de contencios administrativ electoral intentată la cererea de chemare
în judecată depusă de Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” împotriva
Comisiei Electorale Centrale, terți Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari, cu privire la
anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3826 din 20 august 2025 și
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
împotriva hotărârii din 25 august 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 3ra-626/25
PIGD 2-25121132-01-3ra-28082025)
Prima instanță nu a dat apreciere tuturor circumstanțelor cauzei și în mod eronat a
constatat că, în speță, terții întrunesc condițiile de eligibilitate de a fi incluși în lista
candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova la alegerile
parlamentare din 28 septembrie 2025.
Prima instanță în mod eronat a constatat că, în speță, nu sunt întrunite elementele
constitutive ale „blocului electoral camuflat”.
Curtea de Apel Centru – jud. G. Mîra, A. Cașcaval, A. Bostan
30 august 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Comisia Electorală
Centrală,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 22 august 2025, Partidul Politic „Uniunea Centristă din
Moldova” a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale
Centrale, terți Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari, cu privire la:
- anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3825 din 20 august 2025;
- obligarea Comisiei Electorale Centrale la emiterea actului administrativ privind
înregistrarea listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova
înaintată de Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” înregistrată la Comisia
Electorală Centrală sub nr. CEC-7/2L650 din 13 august 2025;
- obligarea Comisiei Electorale Centrale la emiterea actului administrativ privind
confirmarea domnului Dorin Bejenaru în calitate de reprezentant în Comisia Electorală
Centrală și a doamnei Larisa Crudu în calitate de persoană responsabilă de finanțe
(trezorier) din partea Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”.
În motivarea acțiunii a invocat că, la 13 august 2025, a depus la Comisia
Electorală Centrală cererea privind înregistrarea listei de candidați la funcția de
deputat în Parlamentul Republicii Moldova la alegerile parlamentare din 28
septembrie 2025, din partea Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”.
La aceeași dată, 55 de candidați înscriși pe lista Partidului Politic „Uniunea
Centristă din Moldova” s-au prezentat personal, conform graficului stabilit, la sediul
Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, pentru a completa și semna
formularul prevăzut la pct. 23 din Regulamentul privind particularitățile de
desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin
Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1204/2023.
Prin demersul nr. CEC-8/8399 din 15 august 2025, Comisia Electorală
Centrală a solicitat Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” clarificarea
anumitor aspecte și înlăturarea neconformităților identificate în procesul de
verificare a documentelor depuse de acesta pentru înregistrare, iar prin răspunsul
înregistrat la Comisie sub nr. CEC-7/21808 din 17 august 2025, Partidul Politic
„Uniunea Centristă din Moldova” a prezentat documentele solicitate/corectate, după
cum urmează: Extrasul din Procesul-verbal al ședinței Consiliului Republican al
1
Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova; Decizia Agenției Servicii Publice
privind înregistrarea modificărilor în datele înscrise în Registrul de stat al
persoanelor juridice referitoare la Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova”;
Lista de candidați; Cererea privind confirmarea reprezentantului în Comisia
Electorală Centrală; Cererea privind confirmarea persoanei responsabile de finanțe
(trezorier); Documentele corectate ale candidaților în cazul cărora s-au constatat
neconformități:
a) declarațiile de avere și interese personale pentru ultimul an înainte de
alegeri ale candidaților de la pozițiile nr. 1, 5, 6, 7, 9, 14, 15, 17, 18, 19, 22,
37, 43, 44, 45, 46, 47, 51, 52, 53, 54;
b)datele biografice ale candidaților de la pozițiile nr. 6, 11, 22, 47, 50;
c) declarația pe propria răspundere în condițiile art. 68 alin. (1) lit. f) din Codul
electoral nr. 325/2022 ale candidaților de la pozițiile nr. 10, 14;
d)tot setul de documente ale candidaților de la pozițiile nr. 10, 23, 24, 25, 26,
27, 31, 34.
Ulterior, la 18 august 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat sub
nr. CEC-7/21860 din 18 august 2025 cererea prin care s-a solicitat modificarea listei
de candidați, prin excluderea domnului Ion Belous de la poziția nr. 40 și schimbarea
locului de ordine al candidatei Anastasia Nicolau de la poziția nr. 55 la poziția nr. 40,
primită spre examinare cu cererea inițială.
Prin hotărârea nr. 3825 din 20 august 2025 „privind cererea de înregistrare
a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea
Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova pentru alegerile parlamentare din
28 septembrie 2025, a simbolului electoral, confirmarea reprezentantului în Comisia
Electorală Centrală și a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”, Comisia
Electorală Centrală:
- a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în
Parlamentul Republicii Moldova, înaintată de Partidului Politic Uniunea
Centristă din Moldova, înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr.
CEC-7/21650 din 13 august 2025;
- a respins cererile privind confirmarea domnului Dorin Bejenaru în calitate
de reprezentant în Comisia Electorală Centrală și a doamnei Larisa Crudu
în calitate de persoană responsabilă de finanțe (trezorier) din partea
Partidului Uniunea Centristă din Moldova, cereri care nu produc efect
juridic izolat în afara cererii de înregistrare a listei de candidați.
Reclamantul a menționat că, în argumentarea poziției sale, Comisia
Electorală Centrală a indicat consecutiv două raționamente:
2
i. doi dintre candidații propuși, și anume Ruslan Verbițchi de la poziția nr. 1
și Sergiu Rotari de la poziția nr. 3 urmează a fi excluși, deoarece au fost
excluși din lista altui partid politic după data de 19 iulie 2025 și nu puteau
fi incluși pe lista altui partid – prin urmare, nu sunt eligibili;
ii. având în vedere excluderea candidatului desemnat Ruslan Verbițchi de la
poziția nr. 1 și a candidatului desemnat Sergiu Rotari de la poziția nr. 3 pe
listă, are drept rezultat diminuarea cotei de reprezentare în cazul
candidaților începând cu poziția nr. 21 până la poziția nr. 30 (7 candidați de
genul masculin și 3 de genul feminin). Adică în proporție de 70% față de
30% în afara pragului admisibil de 60% la 40%. Ceea ce în mod implicit
atestă caracterul neconform al cererii de înregistrare a listei de candidați.
În opinia reclamantului, hotărârea Comisiei Electorale Centrale este ilegală
și urmează a fi anulată, deoarece Comisia Electorală Centrală în mod arbitrar a
exclus candidații de la pozițiile nr. 1 și nr. 3. Or, ieșirea acestor candidați din alt
partid a avut loc mai târziu decât 70 de zile înainte de data alegerilor, iar norma dată
este aplicabilă doar candidaților independenți. Totodată, în mod arbitrar s-a
modificat, fără o decizie a partidului politic, ordinea în lista de candidați calificându-
se o neconformitate la cota de reprezentare, deși, chiar și cu excluderea celor 2
candidați, cota este de 48,1% femei (25 de femei din 52 de candidați) la 51,9%
bărbați (27 de bărbați din 52 de candidați).
Reclamantul a considerat greșită concluzia Comisiei Electorale Centrale,
precum că „o persoană membru a unui partid politic care se retrage de pe lista unui
partid poate fi inclusă pe lista altui partid doar dacă retragerea a avut loc cu 70 de
zile înainte de alegeri”. Poziția Comisiei Electorale Centrale este una ambiguă și
contravine prevederilor Codului electoral și Regulamentului Comisiei Electorale
Centrale nr. 1204/2023. Altfel, în lipsa unui suport legal s-a invocat faptul că o
persoană care se retrage de pe lista unui partid poate fi inclusă pe lista unui alt partid
doar dacă retragerea s-a făcut cu 70 de zile înainte de alegeri.
Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a remarcat că, art. 1 din
Codul electoral face distincție dintre noțiunile de candidat și candidat independent.
În sensul Codului electoral, „candidat desemnat” este persoana care își
înaintează candidatura sau este propus de partidele politice, blocurile electorale sau
grupurile de inițiativă în vederea înregistrării în calitate de concurent electoral sau
candidat pe listă. Iar, „candidatul independent” este persoana care își înaintează
propria candidatură pentru ocuparea unei funcții publice elective independent de
partidele politice și de blocurile electorale și care, începând cu 70 de zile înainte de
ziua alegerilor, nu a deținut calitatea de membru al unui partid politic, precum și nu
și-a afirmat public susținerea unui partid politic.
3
Așa, reclamanta a notat că, doar în privința candidatului independent este
indicată aplicabilă condiția ca acesta cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor să nu fie
membru a unui partid politic sau să afirmat susținerea lui.
Conform art. 112 alin. (2) din Codul electoral, aceeași persoană poate fi
inclusă doar într-o singură listă de candidați din partea unui partid politic, bloc
electoral sau poate candida independent.
Potrivit pct. 6 din Regulamentul privind particularitățile de desemnare și
înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, adoptat prin hotărârea CEC
nr. 1204/2023 (modificat prin hotărârile CEC nr. 3592/2025 și nr. 3638/2025),
dreptul de a desemna candidați pentru alegeri, în cazul în care se întrunesc toate
condițiile stabilite de Codul electoral nr. 325/2022, de prezentul regulament și de
alte acte administrative, adoptate de Comisia Electorală Centrală în acest sens, îl au:
a) partidele politice care au dreptul de a participa la alegeri în baza datelor
prezentate de Agenția Servicii Publice, înregistrate până la data intrării în
vigoare a actului cu privire la stabilirea datei alegerilor parlamentare, în
conformitate cu statutele (regulamentele) lor și cu legislația existentă;
b)blocurile electorale constituite și înregistrate în condițiile art. 64 din Codul
electoral nr. 325/2022 și în conformitate cu Regulamentul privind
particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale, aprobat prin
hotărârea Comisiei Electorale Centrale;
c) cetățenii Republicii Moldova care își înaintează propria candidatură
independent de partidele politice și de blocurile electorale și care, începând
cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor, nu au deținut calitatea de membru
al unui partid politic, precum și nu și-au afirmat public susținerea unui
partid politic (candidații independenți).
Astfel, persoana candidat la alegeri înaintat de un partid nu are careva limite
temporale pentru a fi propus/inclus/exclus pe lista partidului, după cum afirmă
Comisia Electorală Centrală prin interpretarea eronată a legii. Or, din art. 1 din
Codul electoral rezultă că asemenea condiție este valabilă doar pentru candidatul
independent, dar nu și pentru cel înaintat de un partid. Respectiv, rațiunea expusă în
hotărârea contestată, precum că o persoană membru a unui partid politic care se
retrage de pe lista unui partid poate fi inclusă pe lista altui partid doar dacă retragerea
a avut loc cu 70 de zile înainte de alegeri este una lipsită de fundament legal.
În opinia reclamantului, Comisia Electorală Centrală unilateral a dispus „...
din acest motiv urmează a fi excluși din listă în procedura de examinare a
admisibilității acesteia”. Astfel, pe lângă faptul excluderii arbitrale a 2 persoane din
lista candidaților, autoritatea publică, în lipsa unui fundament legal, a modificat
4
ordinea per listă și a intervenit în repartizarea persoanelor în grupele de 10 persoane
din listă. Deși, formarea, modificarea listei și schimbarea ordinii ține de competența
exclusivă a partidului politic și presupune o procedură complexă care a fost neglijată
de Comisia Electorală Centrală.
În acest context, partea reclamantă a făcut referire la prevederile art. 111
din Codul electoral, pct. 51-53 din Regulamentul privind particularitățile de
desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare adoptat prin
hotărârea CEC nr. 1204/2023 (modificat prin hotărârile CEC nr. 3592/2025 și
nr. 3638/2025), care stipulează expres că competența intervenirii în lista de candidați
aparține doar partidului politic conform regulilor interne. Prin urmare, această
procedură nu are loc în mod automat sau unilateral la inițiativa Comisiei Electorale
Centrale, așa cum s-a procedat în privința Partidului Politic „Uniunea Centristă din
Moldova”.
Reclamantul a menționat că, din lista recalculată prezentată rezultă că sunt
52 de persoane: 25 de femei și 27 de bărbați, ceea ce procentual corespunde cu
aproximativ 48,1% femei și 51,9% bărbați.
Din această consecvență, refuzul arbitrar a dus la aceea ca și numărul
persoanelor a fost pus arbitrar în zecimi neproporțional și s-a creat un temei artificial
absolut inexistent de inadmisibilitate a cererii, or analiza per grupe create artificial
de către Comisia Electorală Centrală arată următoarele:
- Grup 1: Femei 60% / Bărbați 40%;
- Grup 2: Femei 50% / Bărbați 50%;
- Grup 3: Femei 30% / Bărbați 70%;
- Grup 4: Femei 60% / Bărbați 40%;
- Grup 5: Femei 41,7% / Bărbați 58,3%.
Acest fapt demonstrează în mod evident crearea unui decalaj artificial
pentru grupa 3, deși procentual numărul este practic 50% la 50%.
Reclamanta a considerat că, faptul intervenirii Comisiei Electorale Centrale
în listă contravine Regulamentului privind particularitățile de desemnare și
înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, adoptat prin hotărârea CEC
nr. 1204/2023 (modificat prin hotărârile CEC nr. 3592/2025 și nr. 3638/2025), or,
conform pct. 7 lit. a) și pct. 25 lit. a), a1), a2), lista de candidați se aprobă prin
hotărâre/decizie confirmată prin proces-verbal al ședinței organului abilitat al
partidului sau blocului electoral. Respectiv, doar organele interne statutare ale
partidului/blocului electoral pot modifica/decide lista candidaților.
Comisia Electorală Centrală însă este autoritatea care primește
documentele și înregistrează oficial candidații și listele acestora, atribuții care rezultă
5
expres din pct. pct. 21, 22, 23, 24 și 25 din Regulamentul privind particularitățile de
desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, adoptat prin
hotărârea CEC nr. 1204/2023 (modificat prin hotărârile CEC nr. 3592/2025 și
nr. 3638/2025).
Reclamantul Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a solicitat
prin cererea de chemare în judecată anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale
nr. 3825 din 20 august 2025; obligarea Comisiei Electorale Centrale la emiterea
actului administrativ privind înregistrarea listei de candidați la funcția de deputat în
Parlamentul Republicii Moldova înaintată de Partidul Politic „Uniunea Centristă din
Moldova” înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/2L650 din 13
august 2025; și obligarea Comisiei Electorale Centrale la emiterea actului
administrativ privind confirmarea domnului Dorin Bejenaru în calitate de
reprezentant în Comisia Electorală Centrală și a doamnei Larisa Crudu în calitate de
persoană responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidului Politic „Uniunea
Centristă din Moldova”.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 25 august 2025 a Curții de Apel Centru s-a admis parțial
acțiunea în contencios administrativ electoral înaintată de Partidul Politic „Uniunea
Centristă din Moldova”, s-a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3825
din 20 august 2025 și s-a obligat Comisia Electorală Centrală să reexamineze cererea
Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, înregistrată cu nr. CEC-
7/21650 din 13 august 2025, ținând cont de raționamentele expuse în prezenta
hotărâre. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată.
În consolidarea soluției, instanța de fond a reținut că, la 13 august 2025,
domnul Anatolie Bulgari, președintele Partidului Politic „Uniunea Centristă din
Moldova”, a depus la Comisia Electorală Centrală cererea prin care a solicitat
înregistrarea în calitate de concurent electoral la alegerile parlamentare din 28
septembrie 2025.
Ulterior, prin demersul nr. CEC-8/8399 din 15 august 2025, Comisia
Electorală Centrală a solicitat Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”
clarificarea anumitor aspecte și înlăturarea neconformităților identificate în procesul
de verificare a documentelor depuse de acesta pentru înregistrare, și anume, Comisia
Electorală Centrală a constatat:
„I. În extrasul din Procesul-verbal al ședinței Consiliului Republican al
Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova nu este indicat numărul
membrilor aleși ai organului respectiv, după cum prevede anexa nr. 3 la
Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a
6
candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 1204/2023. De asemenea, pe ordinea de zi aprobată la
ședința Consiliului Republican al Partidului Politic Uniunea Centristă din
Moldova sunt incluse patru subiecte, dar subiectul nr. 3, privind confirmarea
persoanei responsabile de finanțe, nu coincide cu formularea stabilită inițial în
extrasul din procesul-verbal al ședinței la care a fost aprobată ordinea de zi. În
afară de aceasta, la subiectul de pe ordinea de zi unde a fost propusă lista de
candidați la funcția de deputat, numele și prenumele unor persoane sunt
indicate eronat.
II. Lipsește decizia Agenției Servicii Publice privind înregistrarea modificărilor
în actele de constituire și datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor
juridice referitoare la Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova, inclusiv
a componenței nominale și numerice a Consiliului Republican.
III. În lista candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii
Moldova din partea Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova numele
și prenumele persoanelor de la pozițiile nr. 5, 31, 34 și 54 sunt scrise cu erori.
În cazul unor candidați nu este menționată apartenența politică, inclusiv
profesia, funcția și locul de muncă. De asemenea, numărul și procentul femeilor
și bărbaților incluși pe lista respectivă nu sunt indicate corect.
IV. În seturile de documente ale celor 55 de candidați:
- în declarația de avere și interese personale a domnului Verbițchi Ruslan,
poziția nr. 1 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a domnului Mîrza Vasile,
poziția nr. 5 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în datele biografice ale doamnei Bordeianu Tatiana, poziția nr. 6 din lista
de candidați, nu sunt înscrise semnătura și data semnării, în declarația de
avere este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a doamnei Marian Alisa, poziția
nr. 7 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a doamnei Macovei Nicoli,
poziția nr. 9 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în tot setul de documente prezentat ce o vizează pe doamna Vasilachi
Irina, poziția nr. 10, numele este indicat greșit, totodată, în declarația pe
propria răspundere nu sunt înscrise numele și prenumele, iar în declarația
de avere și interese personale este înscrisă eronat perioada declarării;
- în datele biografice ale domnului Surcov Roman, poziția nr. 11 din lista
de candidați, nu este indicată profesia, iar în declarația de avere și interese
personale este înscrisă eronat perioada declarării;
7
- în declarația de avere și interese personale a domnului Filip Alexandru,
poziția nr. 14 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării,
iar ultima pagină conține informații care nu se referă la declarație.
Totodată, declarația pe propria răspundere nu corespunde anexei nr. 7 de
la Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a
candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 1204/2023, modificat prin hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 3638/2025;
- în declarația de avere și interese personale a domnului Roșca Ștefan,
poziția nr. 15 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a doamnei Oleinic Iana, poziția
nr. 17 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării și nu
este indicată funcția acesteia;
- în declarația de avere și interese personale a doamnei Caracalcev Aculina,
poziția nr. 18 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a doamnei Bodiu Eugenia,
poziția nr. 19 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în datele biografice ale doamnei Eefter Liliana, poziția nr. 22 din lista de
candidați, prenumele este indicat eronat, iar în declarația de avere și
interese personale este înscrisă eronat perioada declarării;
- în setul de documente prezentat ce o vizează pe doamna Mospanenco
Elena, poziția nr. 23 din lista de candidați, lipsește data semnării, inclusiv
este indicată eronat perioada declarării în declarația de avere și interese
personale;
- în setul de documente prezentat ce o vizează pe doamna Buștiuc Arina,
poziția nr. 24 din lista de candidați, lipsește data semnării, inclusiv este
indicată eronat perioada declarării în declarația de avere și interese
personale;
- în setul de documente prezentat ce o vizează pe doamna Golban Beatrice,
poziția nr. 25 din lista de candidați, lipsește data semnării, inclusiv este
indicată eronat perioada declarării în declarația de avere și interese
personale;
- în setul de documente prezentat referitor la domnul Caracalcev Victor,
poziția nr. 26 din lista de candidați, lipsește data semnării, inclusiv este
indicată eronat perioada declarării în declarația de avere și interese
personale;
- în setul de documente prezentat referitor la domnul Matasevici Maxim,
poziția nr. 27 din lista de candidați, lipsește data semnării, inclusiv este
8
indicată eronat perioada declarării în declarația de avere și interese
personale.
- în tot setul de documente prezentat referitor la domnul Saltîcov Maxim,
poziția nr. 31 din lista de candidați, numele este indicat greșit. Totodată,
în declarația de avere și interese personale nu este înscris locul de muncă;
- în tot setul de documente prezentat privind domnul Frunză Cristin, poziția
nr. 34 din lista de candidați, numele este indicat greșit. Totodată, în
declarația de avere și interese personale nu este înscris locul de muncă;
- în declarația de avere și interese personale a doamnei Cocierul Alina,
poziția nr. 37 din lista de candidați, nu este indicat locul de muncă;
- în declarația de avere și interese personale a domnului Mospanenco Iurii,
poziția nr. 43 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a domnului Roman Gheorghe,
poziția nr. 44 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a domnului Foromuș Sergiu,
poziția nr. 45 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a domnului Antohiev Ghenadie,
poziția nr. 46 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în datele biografice ale doamnei Nicov Rodica, poziția nr. 47 din lista de
candidați, nu este indicat anul semnării. Totodată, în declarația de avere și
interese personale este înscrisă eronat perioada declarării;
- în datele biografice ale doamnei Darie Ludmila, poziția nr. 50 din lista de
candidați, nu este indicat anul semnării;
- în declarația de avere și interese personale a domnului Oleinic Alexandru,
poziția nr. 51 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a doamnei Verbițchi Iustina,
poziția nr. 52 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a doamnei Poleșoc Lidia,
poziția nr. 53 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a domnului Malcic Iacov,
poziția nr. 54 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării.
V. Totodată, potrivit pct. 25 din Regulamentul privind particularitățile de
desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin
hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1204/2023, modificat prin hotărârea
Comisiei Electorale Centrale nr. 3638/2025, urmează să prezinte descrierea
simbolului electoral pentru imprimare în buletinul de vot împreună cu actul ce
confirmă dreptul de utilizare a obiectelor protejate de dreptul de autor sau
declarația pe propria răspundere privind utilizarea acestora cu titlu gratuit.
9
În conformitate cu pct. 15 din Regulamentul cu privire la statutul și activitatea
reprezentanților concurenților electorali/participanților la referendum, aprobat
prin hotărârea CEC nr. 3636/2025, pentru confirmarea reprezentantului,
urmează să prezinte următoarele documente:
- cererea privind confirmarea reprezentantului/listei de reprezentanți, cu
indicarea obligatorie a datelor de contact ale persoanei/persoanelor
desemnate în calitate de reprezentanți (adresa poștală și cea electronică.
numărul de telefon fix/mobil) și cu anexarea, după caz, a actelor de
împuternicire, separat pentru fiecare persoană desemnată, conform
modelului prevăzut în anexa nr. 1 sau 2. Partidul politic și blocul electoral
indică în cerere și datele sale de contact;
- copia de pe actul de identitate al persoanei desemnate în calitate de
reprezentant, valabil la data depunerii cererii de confirmare;
- copia de pe actul de studii, recunoscut în condițiile Codului educației
nr. 152/2014, în cazul persoanei desemnate în calitate de reprezentant la
Comisia Electorală Centrală;
- declarația pe propria răspundere privind inexistența oricăror situații de
incompatibilitate prevăzute la pct. 11. conform modelului prevăzut în
anexa nr. 3;
- după caz, actul de delegare prevăzut la pct. 17, prin care se transmite
dreptul de desemnare a reprezentanților în organele electorale ierarhic
inferioare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.
VI. Cu referire la înregistrarea trezorierului, informează că urmează să prezinte
documentele prevăzute de art. 55 din Codul electoral nr. 325/2022 și pct. 15
subpunctul 7 din Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a
campaniilor electorale, aprobat prin hotărârea CEC nr. 1185 din 18 august
2023, cu modificările ulterioare.
Menționează că, potrivit art. 68 alin. (5) și 112 din Codul electoral
nr. 325/2022, Comisia Electorală Centrală, în termen de 7 zile de la data
primirii documentelor, efectuează sau refuză înregistrarea candidaților
desemnați în alegeri. Prin urmare, pentru examinarea cererii de înregistrare a
candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea
Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova, recomandă înlăturarea
neconformităților identificate și prezentarea documentelor corecte Comisiei
Electorale Centrale până cel mai târziu la data de 17 august 2025, ora 14:00.”
(f.d.a. 28-31).
Prin răspunsul înregistrat la Comisia Electorală Centrală cu nr. CEC-
7/21808 din 17 august 2025, Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a
10
prezentat documentele corectate care au fost solicitate de Comisia Electorală
Centrală prin demersul nr. CEC-8/8399 din 15 august 2025 (f.d.a.32-73).
Curtea de Apel Centru a remarcat că, potrivit materialelor dosarului
administrativ, la 28 iulie 2025, Ruslan Verbițchi a depus la Partidul Liberal
Democrat din Moldova cerere de demisie din calitatea de membru și vicepreședinte
al Partidului Liberal Democrat din Moldova (f.d.a. 85). Deopotrivă, în aceiași zi,
Sergiu Rotari a depus cerere de demisie din calitatea de membru al Partidului Liberal
Democrat din Moldova (f.d.a. 87).
Totodată, calitatea de membru al Consiliului Politic Național și al Biroului
Politic Central al Partidului Liberal Democrat din Moldova, a fost dobândită de către
Ruslan Verbițchi prin decizia Agenției Servicii Publice din 30 iulie 2025 „privind
înregistrarea modificărilor în datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor
juridice”. Iar, decizia Agenției Servicii Publice din 30 iulie 2025 a fost adoptată în
baza cererii Partidului Liberal Democrat din Moldova din 15 iulie 2025. Respectiv,
cererea dată a fost depusă anterior cererii de demisie a lui Ruslan Verbițchi.
Mai mult ca atât, la 19 august 2025, Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari au
înregistrat la Comisia Electorală Centrală cererea prin care au solicitat să fie
informați, în timp util, despre posibila existență a unor impedimente în admiterea
acestora în calitate de candidați la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025,
subliniind asupra faptului că ei au demisionat din calitatea de membri ai Partidului
Liberal Democrat din Moldova, dar candidează pe listele altui partid (f.d.a. 112).
Prima instanță a observat că, la cererea menționată, Comisia Electorală
Centrală nu a emis un răspuns.
Totodată, Curtea de Apel Centru a considerat că, la acest capitol, Comisia
Electorală Centrală nu a constatat neconformități din partea lui Ruslan Verbițchi și
Sergiu Rotari. Or, reieșind din demersul privind înlăturarea neconformităților nr.
CEC-8/8399 din 15 august 2025, Comisia Electorală Centrală nu a indicat nimic
referitor la acest aspect.
În acest sens, prima instanță a remarcat că, din analiza dosarului
administrativ nu rezultă că Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” ar fi
fost notificat despre aceste pretinse neconformități referitoare la calitatea de membri
ai Partidului Liberal Democrat din Moldova a unor candidați.
În opinia Curții de Apel Centru, faptul că demersul Comisiei Electorale
Centrale din 15 august 2025 (nr. CEC-8/8399) nu conține nicio mențiune la acest
aspect, confirmă că Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” nu a avut șansa
de a remedia sau explica situația înainte de emiterea hotărârii.
11
Instanța de judecată a apreciat ca fiind neprobată poziția Comisiei
Electorale Centrale, precum că „Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”
i-a fost oferită posibilitatea de a retrage persoanele care nu îndeplinesc condițiile de
admisibilitate”, or, din dosarul administrativ nu rezultă existența unei asemenea
notificări. Astfel, s-a ajuns la concluzia că, Comisia Electorală Centrală a încălcat
principiile contradictorialității și transparenței procedurii administrative, lipsind
reclamantul de dreptul de a remedia situația la care s-a făcut referire în actul
administrativ contestat.
Succesiv, Curtea de Apel Centru a subliniat că, pentru a justifica excluderea
persoanelor vizate, Comisia Electorală Centrală a invocat calitatea de „candidat
independent”, raportându-se la art. 1 și art. 63 din Codul electoral, care prevăd
condiții speciale pentru candidații independenți (de ex. lipsa calității de membru de
partid cu 70 de zile înainte de scrutin), deși, Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari nu
candidau independent, ci pe lista Partidului Politic „Uniunea Centristă din
Moldova”. Iar în cazul candidaților pe liste de partid sau bloc electoral, legea nu
impune condiția de a nu fi fost membri ai altor partide politice în ultimele 70 de zile.
Această restricție se aplică exclusiv candidaților independenți (art. 1, definiția
candidatului independent).
Curtea de Apel Centru a notat că, dacă un candidat figurează pe lista unui
partid, el nu poate fi considerat candidat independent, iar condiția de „70 de zile fără
apartenență politică” se aplică doar candidaților independenți, dar nu și celor propuși
de partide.
Totodată, instanța de judecată a reținut că, potrivit actului administrativ
contestat, Comisia Electorală Centrală a reținut incidența noțiunii de „bloc electoral
camuflat” în privința unor candidați înscriși pe lista Partidului Politic „Uniunea
Centristă din Moldova”, printre care Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari, din motiv că
aceștia figurau anterior ca membri în Registrul Partidului Liberal Democrat din
Moldova. Totuși, în condițiile speței, nu există nicio probă care ar demonstra
existența blocului electoral camuflat. Iar, concluzia Comisiei Electorale Centrale a
incidenței unui bloc electoral camuflat este nefondată, întrucât nu s-a demonstrat
existența unei participări colective și mascate a Partidului Liberal Democrat din
Moldova la alegeri prin intermediul Partidului Politic „Uniunea Centristă din
Moldova”. Candidații vizați nu au fost desemnați de partid, nu au avut statut de
independenți, iar simpla lor apartenență anterioară la Partidul Liberal Democrat din
Moldova nu constituie temei juridic pentru aplicarea sancțiunii prevăzute la art. 68
alin. (11) lit. d) din Codul electoral.
În această ordine de idei, Curtea de Apel Centru a ajuns la concluzia că,
autoritatea publică pârâtă a aplicat greșit norma de drept, iar această circumstanță
12
face ca hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3825 din 20 august 2025 să fie
neîntemeiată juridic și lipsită de fundamentare.
În această ordine de idei, Curtea de Apel Centru a reiterat că, nici în
demersul CEC nr. CEC-8/8399 din 15 august 2025, nici în alte corespondențe,
Comisia Electorală Centrală nu a notificat Partidul Politic „Uniunea Centristă din
Moldova” cu privire la o eventuală neconformitate privind apartenența anterioară a
candidaților la Partidul Liberal Democrat din Moldova. Mai mult, cei doi candidați
(Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari) au înregistrat la 19 august 2025 o cerere prin care
au solicitat expres să fie informați dacă există impedimente în admiterea candidaturii
lor, dar Comisia Electorală Centrală nu a oferit niciun răspuns. Prin urmare, în
condițiile speței, Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” și candidații nu
au avut posibilitatea efectivă de a-și formula apărarea sau de a corecta pretinsele
neconformități.
Succesiv, Curtea de Apel Centru a notat că, art. 68 alin. (3) lit. a) din Codul
electoral impune respectarea cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele
sexe și poziționarea conform formulei (minimum patru candidați la fiecare zece
locuri). La caz, din materialele dosarului nu se constată că lista depusă ar fi încălcat
cota de gen sau regula de poziționare. Iar, obiecțiile Comisiei Electorale Centrale au
vizat doar erori de redactare, lipsa unor mențiuni în biografii sau perioade greșit
înscrise în declarații de avere, care au fost ulterior corectate.
Referitor la temeiul de la art. 68 alin. (3) lit. b) din Codul electoral
(documente care nu corespund condițiilor de admisibilitate), Curtea de Apel Centru
a remarcat că, potrivit materialelor cauzei, Partidul Politic „Uniunea Centristă din
Moldova” a depus toate documentele prevăzute de art. 68 alin. (1) din Codul
electoral (proces-verbal, liste, declarații, simbol electoral, date biografice, acte de
identitate etc.), iar neconformitățile formale au fost înlăturate la termenul acordat
prin demersul Comisiei Electorale Centrale din 15 august 2025. Totodată,
reclamantul nu a fost notificat despre impedimentele legate de apartenența anterioară
a unor candidați la Partidul Liberal Democrat din Moldova, aspect pe care CEC l-a
reținut abia în hotărârea contestată.
În privința temeiului de art. 68 alin. (3) lit. c) din Codul electoral
(neînlăturarea carențelor în termenul stabilit), Curtea de Apel Centru a reținut că, în
speță, prin răspunsul din 17 august 2025, Partidul Politic „Uniunea Centristă din
Moldova” a remediat carențele identificate de Comisia Electorală Centrală prin
demersul din 15 august 2025 și a prezentat toate documentele corectate pentru
candidații unde s-au constatat erori (f.d.a. 32–73).
13
Pe marginea temeiului de art. 68 alin. (3) lit. d) din Codul electoral
(participarea într-un bloc electoral camuflat), Curtea de Apel Centru a conchis că în
dosarul administrativ nu există nicio constatare sau probă privind implicarea
Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” într-un bloc electoral camuflat.
În această ordine de idei, Curtea de Apel Centru a ajuns la concluzia că
hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3825 din 20 august 2025 nu are
fundament în art. 68 alin. (11) din Codul electoral, care enumeră exhaustiv motivele
de refuz, fapt care impune necesitatea anulării acestui act administrativ și obligarea
Comisiei Electorale Centrale să reexamineze cererea Partidului Politic „Uniunea
Centristă din Moldova”, înregistrată cu nr. CEC-7/21650 din 13 august 2025, ținând
cont de raționamentele constatate de către instanța de judecată.
Cu titlu subsecvent, Curtea de Apel Centru a notat că, în actul administrativ
contestat, Comisia Electorală Centrală nu s-a expus asupra cererii Partidului Politic
„Uniunea Centristă din Moldova” privind înregistrarea în calitate de concurent
electoral la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Autoritatea publică doar
a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în
Parlamentul Republicii Moldova, înaintată de Partidului Politic „Uniunea Centristă
din Moldova”, precum și a respins cererile privind confirmarea domnului Dorin
Bejenaru în calitate de reprezentant în Comisia Electorală Centrală și a doamnei
Larisa Crudu în calitate de persoană responsabilă de finanțe (trezorier) din partea
Partidului Uniunea Centristă din Moldova. Iar, neelucidarea de către autoritatea
publică a aspectelor date, face imposibilă admiterea integrală a pretențiilor
reclamantului formulate în cererea de chemare în judecată, în concret la obligarea
Comisiei Electorale Centrale la emiterea actului administrativ privind înregistrarea
listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova înaintată
de Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” înregistrată la Comisia
Electorală Centrală sub nr. CEC-7/2L650 din 13 august 2025.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 26 august 2025, Comisia Electorală Centrală a depus prin intermediul
poștei electronice cerere de recurs, completată prin cererea din 28 august 2025,
împotriva hotărârii din 25 august 2025 a Curții de Apel Centru, solicitând casarea
hotărârii instanței de fond și emiterea unei decizii noi de respingerea acțiunii în
contencios administrativ înaintate de Partidul Politic „Uniunea Centristă din
Moldova”, ca neîntemeiată.
14
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Comisia Electorală Centrală a invocat că instanța
de fond a interpretat eronat cadrul normativ aplicabil, omițând natura imperativă a
condițiilor de eligibilitate și a procedurii de desemnare a candidaților.
În acest sens, recurenta a menționat că, din materialele procedurii
administrative rezultă fără echivoc că, la situația de la 28 iulie 2025, persoanele
vizate (Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari) dețineau calitatea de membri ai unei alte
formațiuni politice, adică ulterior termenului-limită de 19 iulie 2025. În aceste
circumstanțe, desemnarea lor pe lista Partidului Politic „Uniunea Centristă din
Moldova” contravine flagrant cerințelor imperative ale Codului electoral și ale
regulamentelor subsecvente, atrăgând nulitatea listei de candidați în ansamblu.
Recurenta a remarcat că, cererea de retragere dintr-un partid politic, în
vederea posibilității desemnării ulterioare în calitate de candidat din partea unei alte
formațiuni politice sau ca independent, produce efecte juridice numai dacă este
depusă în termenul prevăzut de lege. Iar, prin prisma art. 1 și art. 63 din Codul
electoral nr. 325/2022, coroborate cu Programul calendaristic aprobat prin Hotărârea
CEC nr. 3601 din 18 iunie 2025, perioada de desemnare a candidaților începe la data
de 20 iulie 2025, ceea ce înseamnă că retragerea din Partidul Liberal Democrat din
Moldova trebuia efectuată cel târziu la data de 19 iulie 2025.
În opinia recurentei, în lipsa unei cereri depuse în termen, persoanele vizate,
Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari, au continuat să dețină calitatea de membri ai
Partidului Liberal Democrat din Moldova și, pe cale de consecință, nu puteau fi
desemnate pe lista Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” fără a genera
caracteristicile unui bloc electoral camuflat. Această situație relevă caracteristicile
unui „bloc electoral camuflat”, instituție interzisă prin modificările operate prin
Legea nr. 130/2025 și explicit sancționată de jurisprudența Curții Constituționale.
Succesiv, recurenta a indicat că, instanța de judecată a omis că, în rezultatul
excluderii candidaților incompatibili, apare problema nerespectării cotei de gen,
prevăzute de art. 68 alin. (3) din Codul electoral, iar acest fapt confirmă caracterul
neconform al listei Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”.
În opinia recurentei, la judecarea prezentului litigiu, Curtea de Apel Centru
nu a ținut cont de propria jurisprudență, care este una uniformă în această materie în
cauze similare, făcând trimitere în acest la hotărârile Curții de Apel Chișinău din 29
august 2024 în dosarul nr. 3-105/24 (Valeriu Pleșca, Iurie Cazacu și Partidul Politic
„Partidul Social Democrat European” c. Comisiei Electorale Centrale; din 10
septembrie 2024 în dosarul nr. 3-108/24 (Vasile Bolea c. Comisiei Electorale
15
Centrale; și din 18 septembrie 2024 în dosarul nr. 3-114/24 (Avelin Tabarcea
c. Comisiei Electorale Centrale).
Prin recursul suplimentar din 28 august 2025, Comisia Electorală Centrală
a invocat că, Curtea de Apel Centru a constatat că, în respectiva speță, Comisia
Electorală Centrală interpretează eronat că ar fi bloc electoral camuflat situația în
care pe lista de candidați a Partidului Politic „Uniunea Centristă a Moldovei” sunt
incluse persoane anterior înscrise în Registrul de membri ai Partidului Liberal
Democrat din Moldova.
Recurenta a relevat că, în cazul în care, Curtea de Apel Centru a constatat
lipsa incidenței caracteristicilor unui bloc electoral camuflat, ipso facto decade
necesitatea reexaminării cererii, extragerea legalității fundamentului pe care s-a
bazat hotărârea contestată duce în mod explicit la o soluție opusă, neexistând vreun
obiect (aspecte noi) care ar urma de reexaminat.
În opinia recurentei, chiar dacă s-ar admite existența viciilor de comunicare
în legătură cu statutul politic neavenit al unor candidați, pornind de la premisa
inițială a instanței (statut politic avenit), această comunicare nu are nicio valoare de
întrebuințare atât pentru trecut, cât și pentru viitor (reexaminare), or, dacă în opinia
instanței statutul acestor persoane nu este viciat, decade orice comunicare în acest
sens.
Deopotrivă, recurenta a considerat că, prima instanță în mod eronat a
conchis că în privința candidaților din partea partidelor politice și a blocurilor
electorale nu este aplicabilă obligația respectării condiției de a nu avea legătură cu
orice partid politic cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor. Or, Regulamentul privind
particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale, aprobat prin
hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3592/2025, stabilește clar că pot fi
desemnați în calitate de candidați din partea blocului electoral doar membrii
partidelor politice care au constituit blocul electoral sau persoanele care cad sub
incidența noțiunii de „candidat independent”, adică persoanele care au întrerupt
legătura cu orice partid politic cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor. În acest fel,
nu este posibil ca persoanele care au întrerupt legătura cu orice partid politic cu mai
puțin 70 de zile înainte de ziua alegerilor să candideze din partea blocului electoral.
Prin urmare, conducându-se de principiului tratării egale a subiecților electorali,
același considerent este aplicabil și partidelor politice pe listele cărora nu pot candida
alte persoane decât cele care sunt membri ai acestora sau cele care au întrerupt
legătura politică cu alte partide politice cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor.
16
ASPECTE DE PROCEDURĂ
La 28 august 2025, ora 11:08 și 11:31, Curtea Supremă de Justiție a
notificat în mod electronic intimatului Partidul Politic „Uniunea Centristă a
Moldovei” și terțului Ruslan Verbițchi copiile recursului și suplimentului la recurs
depuse de Comisia Electorală Centrală împotriva hotărârii din 25 august 2025 a
Curții de Apel Centru, explicându-le dreptul de a depune referință în care să-și
expună poziția procesuală pe marginea argumentelor recursului, până la 28 august
2025, ora 17:00.
Totodată, având în vedere termenul restrâns de examinare a cauzelor în
materie electorală, Curtea Supremă de Justiție a fost în imposibilitate să-i notifice la
28 august 2025 terțului Sergiu Rotari printr-o metodă adecvată, rapidă și eficientă
copiile recursului și suplimentului la recurs depuse de Comisia Electorală Centrală,
deoarece la materialele dosarului lipsesc datele de e-mail ale acestuia sau ale vreunui
reprezentant. Însă, având în vedere că acesta a fost propus în calitate de candidat din
partea Partidului Politic „Uniunea Centristă a Moldovei”, cea din urmă avea
obligația pozitivă de a-i aduce la cunoștință terțului Sergiu Rotari despre prezenta
procedură în recurs.
Însă, la 29 august 2025, din referința Partidului Politic „Uniunea Centristă
a Moldovei”, Curții Supreme de Justiție i-a devenit cunoscută o presupusă adresă de
e-mail a terțului Sergiu Rotari. Astfel, la 29 august 2025, a notificat în mod
electronic terțului Sergiu Rotari copiile recursului și suplimentului la recurs depuse
de Comisia Electorală Centrală împotriva hotărârii din 25 august 2025 a Curții de
Apel Centru, explicându-i dreptul de a depune referință în care să-și expună poziția
procesuală pe marginea argumentelor recursului, până la 30 august 2025, ora 09:00.
POZIȚIA INTIMATULUI ȘI A TERȚILOR
Prin referința depusă la 28 august 2025, ora 16:58, Partidul Politic
„Uniunea Centristă a Moldovei” și reprezentantul acestuia, avocatul Gheorghe
Macovei, au solicitat respingerea recursului Comisiei Electorale Centrale și
menținerea integrală a hotărârii din 25 august 2025 a Curții de Apel Centru.
Deși terților Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari le-au fost notificate copiile
recursului și a suplimentului la recurs depuse de Comisia Electorală Centrală
împotriva hotărârii din 25 august 2025 a Curții de Apel Centru, aceștia nu au făcut
uz de dreptul lor procedural de a depune referințe, în care să-și expună poziția
procesuală.
17
ASPECTE DE PROCEDURĂ CE ȚIN DE EXAMINAREA RECURSULUI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, prin
prisma art. 100 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022, instanțele judecătorești la
examinează litigiile electorale în termen de trei zile de la depunere, termen care se
aplică inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac. Iar, conform
alin. (9) al aceluiași articol, din motive justificate legate de complexitatea obiectului
contestației și/sau conduita subiecților contestației, termenul general poate fi
prelungit cu cel mult 2 zile. Această prelungire are efect doar dacă este comunicată
în scris, inclusiv prin e-mail, participanților la procedura litigioasă, cel târziu în
ultima zi a expirării termenului inițial de examinare stabilit, împreună cu motivele
prelungirii.
La caz, examinarea admisibilității recursului depus de Comisia Electorală
Centrală împotriva hotărârii din 25 august 2025 a Curții de Apel Centru a fost
stabilită pentru data de 29 august 2025, ora 09:00. Însă, având în vedere
complexitatea obiectului contestației, s-a decis prelungirea termenului de
examinarea a admisibilității recursului până la 30 august 2025, ora 09:00.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 191 alin. (3) și (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în contencios
administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și
acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.
Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs.”
Art. 245 Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral nr. 325/2022:
„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente
examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:
Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor
judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”
18
Art. 98 alin. (2) și (3) din Codul electoral nr. 325/2022:
„(2) Acțiunea în contencios administrativ înaintată la instanța de judecată competentă
se examinează în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Codului
administrativ.
(3) În perioada electorală, programul instanțelor de judecată se organizează în așa fel
încât contestațiile să poată fi depuse și examinate fără întârziere.”
Art. 100 alin. (1) și (9) din Codul electoral nr. 325/2022:
„(1) În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen
de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor
electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor
de exercitare a căilor de atac.
(9) Din motive justificate legate de complexitatea obiectului contestației și/sau conduita
subiecților contestației, termenul general poate fi prelungit cu cel mult 2 zile. Această
prelungire are efect doar dacă este comunicată în scris, inclusiv prin e-mail,
participanților la procedura litigioasă, cel târziu în ultima zi a expirării termenului inițial
de examinare stabilit, împreună cu motivele prelungirii.”
Art. 101 alin. (6) din Codul electoral nr. 325/2022:
„Instanțele judecătorești adoptă și pronunță hotărâri și decizii, precum și emit încheieri
în conformitate cu prevederile Codului administrativ și ale Codului de procedură civilă.”
Art. 193 alin. (3) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile
de recurs în complete din 3 judecători.”
Art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.”
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților
la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin. (1) lit. b) și
d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a
se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
19
Art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ:
„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii:
b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă
decizie.”
Art. 224 alin. (1) lit. a), b) și f) din Codul administrativ:
„(1) Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată
adoptă una dintre următoarele hotărâri:
a) în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ
individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile, dacă acestea
sunt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale;
b) în baza unei acțiuni în obligare, anulează în tot sau în parte actul administrativ
individual de respingere a solicitării sau o eventuală decizie adoptată în procedura
prealabilă și obligă autoritatea publică să emită un act administrativ individual, dacă
revendicarea pretenției reclamantului de emitere a actului este întemeiată;
f) respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare
a unei hotărâri prevăzute la lit. a)-e).”
Art. 225 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„(1) Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act
administrativ.
(2) Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se
limitează la faptul dacă autoritatea publică:
a) și-a exercitat dreptul discreționar;
b) a luat în considerare toate faptele relevante;
c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar;
d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”
Art. 206 alin. (1) lit. a) și b) din Codul administrativ:
„(1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru:
a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare);
b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în
obligare).”
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ:
„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se
examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material.”
Art. 1 alin. (2) din Codul administrativ:
„Legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate în
prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care reglementează
raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu Constituția Republicii
Moldova.”
20
Art. 2 alin. (2) din Codul administrativ:
„Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de
activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile
prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine
principiilor prezentului cod.”
Art. 6 din Codul administrativ:
„Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior,
îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ
individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract
administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict
de autoritate publică. Emiterea unui act administrativ individual, încheierea unui
contract administrativ sau întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică sunt
părți ale procedurii administrative.”
Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ:
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul
dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”
Art. 22 alin. (1) din Codul administrativ:
„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din
oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile
participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”
Art. 85 alin. (3), (4) din Codul administrativ:
„Autoritatea publică trebuie să stabilească din oficiu aspectele de fapt ale cazului care
face obiectul procedurii, fără a se limita la dovezile și afirmațiile participanților. Pentru
aceasta, autoritatea publică stabilește scopul investigațiilor necesare și felul acestora.
Investigațiile nu sunt necesare: atunci când faptele sunt probate fondat de către
participanți și nu sunt înaintate obiecții; atunci când faptele rezultă din studii, cercetări,
statistici publice, cu condiția ca aceste surse să fie indicate și accesibile opiniei publice;
în cazul unor proceduri cu caracter de urgență, întemeiate pe interesul public, dacă
faptele au fost stabilite și în mod evident nu sunt contestabile.
Art. 87 din Codul administrativ:
„Autoritatea publică se conduce de probele pe care le consideră necesare, conform
dreptului discreționar, pentru investigarea stării de fapt. În special ea poate: să solicite
informații de tot felul; să audieze participanți, martori și experți/specialiști sau să solicite
declarații scrise din partea acestora; să solicite acte și dosare; prin sesizarea directă a
lucrurilor, să își creeze propria impresie despre un caz sau despre situația de la fața
locului(cercetarea probei la fața locului). Audierea participanților, a martorilor sau a
experților/specialiștilor, precum și cercetarea probelor la fața locului se consemnează
într-un proces-verbal.”
21
Art. 118 din Codul administrativ:
„Motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care
justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile
esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru
decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și
punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului
discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.
Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: motivarea în drept –
temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale
obligatorii pe care se bazează actul; motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului
administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; în
cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii
administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale
participanților contrare conținutului final al actului etc. Motivarea completă este
obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează
legalitatea acestuia. Motivarea nu este obligatorie în cazul în care: autoritatea publică
admite o petiție în totalitate fără ca prin decizia de soluționare a ei să fie afectate
drepturile sau interesele legitime ale altor persoane; acest lucru este prevăzut expres de
lege; sau autoritatea publică emite acte administrative individuale de același fel într-un
număr mai mare sau automatizat și, conform circumstanțelor de fapt ale cazului în parte,
nu se cere o motivare.”
Art. 119 alin. (1) din Codul administrativ:
„Conținutul unui act administrativ individual trebuie să fie suficient de cert.”
Art. 1 din Codul electoral nr. 325/2022:
„În sensul prezentului cod se definesc următoarele noțiuni generale:
bloc electoral camuflat – formă neregulamentară de asociere între partidele politice
și/sau competitori electorali prin care aceștia desfășoară activități electorale comune,
concertate și/sau coordonate;
candidat – persoană care este desemnată pentru ocuparea unei funcții publice elective
din partea partidelor politice sau a blocurilor electorale, înregistrată în modul
corespunzător;
candidat desemnat – persoană care își înaintează candidatura sau este propus de
partidele politice, blocurile electorale sau grupurile de inițiativă în vederea înregistrării
în calitate de concurent electoral sau candidat pe listă;
candidat independent – persoană care își înaintează propria candidatură pentru ocuparea
unei funcții publice elective independent de partidele politice și de blocurile electorale
și care, începând cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor, nu a deținut calitatea de membru
al unui partid politic, precum și nu și-a afirmat public susținerea unui partid politic.”
Art. 18 din Codul electoral nr. 325/2022:
Misiunea Comisiei Electorale Centrale este crearea condițiilor optime pentru exercitarea
nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege
și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării
legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.
22
Art. 63 alin. (1), (2) și (3) lit. a) din Codul electoral nr. 325/2022:
„(1) În cazul alegerilor parlamentare și al celor locale, procedura de desemnare a
candidaților începe cu cel mult 70 de zile înainte de ziua alegerilor și se termină cu 40
de zile înainte de ziua alegerilor...
(2) Dreptul de a desemna candidați pentru alegeri, în cazul în care se întrunesc toate
condițiile stabilite de prezentul cod, îl au:
a) partidele politice înregistrate până la data intrării în vigoare a actului cu privire la
stabilirea datei alegerilor, în conformitate cu statutele (regulamentele) lor și cu
legislația;
b) blocurile electorale;
c) cetățenii Republicii Moldova care își înaintează propria candidatură (candidații
independenți, candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova).
(3) Procedura de desemnare a candidaților cuprinde:
a) în cazul partidelor politice și al blocurilor electorale – aprobarea, în cadrul ședințelor
organelor abilitate în conformitate cu prevederile statutare, respectiv, cu acordurile de
constituire a acestora, confirmată prin procese-verbale (extrase din procesele-verbale),
a hotărârilor/deciziilor privind desemnarea candidaților/listelor de candidați la funcții
publice elective.”
Art. 68 alin. (1), (2), (3), (5) și (11) din Codul electoral nr. 325/2022:
„(1) Pentru înregistrarea în calitate de concurent electoral, partidele politice, blocurile
electorale, candidații independenți sau candidații la funcția de Președinte al Republicii
Moldova prezintă, cel târziu cu 40 de zile înainte de ziua alegerilor, Comisiei Electorale
Centrale sau consiliilor electorale de circumscripție următoarele documente:
a) hotărârea/decizia confirmată prin procesul-verbal sau, după caz, prin extras
din procesul-verbal al ședinței organului central sau teritorial al partidului politic sau al
blocului electoral privind desemnarea candidatului (listei de candidați întocmite
conform art.111 și 163), împreună cu lista nominală a participanților la ședința organului
responsabil și actele ce confirmă componența numerică și nominală a organului
responsabil;
b) listele de subscripție cu numărul suficient de semnături ale susținătorilor candidatului
independent sau ai candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, conform
art.113, 139 și 164;
c) datele biografice ale candidatului;
d) declarația candidatului privind consimțământul lui de a candida la funcția pentru care
a fost desemnat;
e) declarația de avere și interese personale pe ultimul an înainte de scrutin, conform
modelului aprobat de Comisia Electorală Centrală. Declarația se face publică conform
procedurii prevăzute în regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală;
f) declarația candidatului pe propria răspundere, prin care confirmă că:
– nu cade sub incidența restricțiilor stabilite la art.16 alin.(2) lit.c)–e[f]);
– în privința sa nu au fost emise acte de constatare rămase definitive referitoare la
regimul declarării averilor și intereselor personale, la stările de incompatibilitate și la
confiscarea averii nejustificate, acte care nu sunt prescrise;
23
g) certificatul de sănătate al candidatului pentru funcția de Președinte al Republicii
Moldova, eliberat de instituția medicală la care acesta se află în evidență;
h) declarația candidatului pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova sau pentru
funcția de primar privind suspendarea, pe durata mandatului, a funcțiilor incompatibile
cu funcția de Președinte al Republicii Moldova sau de primar, în cazul în care persoana
este aleasă și validată;
i) declarația despre suspendarea din funcția deținută, din momentul începerii campaniei
electorale – pentru persoanele care cad sub incidența art.16 alin.(3);
j) copia de pe diploma de studii, în cazul candidaților pentru funcția de Președinte al
Republicii Moldova și cea de primar;
k) după caz, simbolul electoral în variantă electronică și pe suport de hârtie;
l) copia de pe actul de identitate al candidatului.
(2) Modelele sau caracteristicile tehnice ale documentelor prevăzute la alin.(1) și modul
de completare și/sau de prezentare a acestora se stabilesc prin regulamentele privind
particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților pentru fiecare tip de scrutin
organizat, aprobate de Comisia Electorală Centrală.
(3) Listele candidaților pentru alegerile parlamentare și locale se întocmesc respectându-
se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe. Poziționarea candidaților
pe liste se face conform formulei: minimum patru candidați la fiecare zece locuri.
(5) În termen de 7 zile de la data primirii actelor enumerate la alin.(1), organul electoral
respectiv efectuează sau refuză înregistrarea candidaților desemnați în alegeri.
Hotărârile adoptate de organele electorale în acest sens pot fi contestate în condițiile
stabilite la capitolul XIII.
(11) Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripție refuză
înregistrarea în calitate de concurent electoral în caz de:
a) prezentare a unei liste a candidaților desemnați în alegeri care nu corespunde
cerințelor prevăzute la alin. (3);
b) depunere a documentelor pentru înregistrare ce nu corespund condițiilor de
admisibilitate;
c) neînlăturare a carențelor în termenul stabilit de organul electoral;
d) constatare a participării în cadrul unui bloc electoral camuflat la alegerile în derulare.”
Art. 111 din Codul electoral nr. 325/2022:
(1) Desemnarea candidaților la funcția de deputat se face potrivit art.63, prevederilor
statutare ale partidelor politice sau acordurilor de constituire a blocurilor electorale.
(2) Partidul politic sau blocul electoral înaintează lista de candidați, care nu va fi mai
mică de 51 de persoane și nu va depăși numărul de 111 persoane.
(3) Modelul listei de candidați se stabilește de către Comisia Electorală Centrală.
(4) Listele de candidați pentru alegerile parlamentare se aprobă conform prevederilor
statutare ale partidelor politice sau ale acordurilor de constituire a blocurilor electorale.
(5) Listele de candidați se întocmesc cu respectarea prevederilor art.68 alin.(3).
(6) Nerespectarea condițiilor prevăzute la alin.(2)–(5) din prezentul articol și la art.112
alin.(2) atrage după sine refuzul înregistrării listelor de candidați sau a persoanelor de
pe listă de către organul electoral corespunzător.
24
Art. 112 din Codul electoral nr. 325/2022
„(1) Pentru a fi înregistrați, candidații de pe listele partidelor politice, ale blocurilor
electorale și candidații independenți depun personal la Comisia Electorală Centrală
documentele conform art.68, care se aplică în mod corespunzător.
(2) Aceeași persoană poate fi inclusă doar într-o singură listă de candidați din partea
unui partid politic, bloc electoral sau poate candida independent.”
Hotărârea Curții Constituționale nr. 29 din 09 decembrie 2014 privind
confirmarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova din 30
noiembrie 2014 și validarea mandatelor deputaților aleși:
„[...] c) Participarea reprezentanților mai multor partide politice pe liste electorale
comune (blocuri electorale camuflate)
Curtea reține că, potrivit Codului electoral, în calitate de concurent electoral poate
fi înscris un partid politic, un bloc electoral sau un candidat independent. Potrivit
articolului 1 din Codul electoral, blocul electoral este o uniune benevolă a 2 sau mai
multor partide și/sau altor organizații social-politice, constituită în scopul participării
în comun la alegeri, care este înregistrată, respectiv, de Comisia Electorală Centrală,
în cazul alegerilor parlamentare și alegerilor locale generale, ori de consiliile electorale
de circumscripție, în cazul alegerilor locale noi.
Curtea observă că, prin Hotărârea nr. 2742 din 10 octombrie 2014,Comisia
Electorală Centrală a înregistrat Partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova” în calitate de concurent electoral.
Potrivit anexei la Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2742din 10 octombrie
2014, în lista candidaților la funcția de deputat în Parlament pentru alegerile
parlamentare din 30 noiembrie 2014 din partea Partidului politic „Partidul Socialiștilor
din Republica Moldova”, cu locul 9, figurează Vladimir Țurcan, cu mențiunea expresă
de președinte al Partidului politic „Moldova Unită”.
Curtea observă că la 9 octombrie 2014 și, repetat, la 25 noiembrie2014 Partidul
Comuniștilor din Republica Moldova a solicitat Comisiei Electorale Centrale să ia
atitudine față de prezența pe listele electorale ale concurenților electorali a 109 persoane,
apartenența politică a cărora nu este identificată, și a unei persoane care are calitatea de
membru al altui partid. Aceste demersuri nu au fost soluționate de Comisia Electorală
Centrală.
Curtea observă că Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, în lipsa unei reacții
din partea Comisiei Electorale Centrale la demersurile înaintate la 9 octombrie și,
respectiv, 25 noiembrie 2014, nu a solicitat instanței de judecată examinarea
pretențiilor formulate către Comisia Electorală Centrală. Or, potrivit art. 3 alin. (2)
din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, obiect al acțiunii
în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri
referitoare la un drept recunoscut de lege.
Curtea subliniază importanța soluționării prompte a demersurilor și contestațiilor
electorale pentru asigurarea unor reguli de joc clare și previzibile și a unui exercițiu
electoral corect.
Curtea reține că includerea pe o singură listă a reprezentanților a două partide
diferite semnifică, în fapt, „participarea în comun” a acestora la alegeri, ceea ce, în
25
condițiile prevederilor articolului 1 din Codul electoral, este definit ca „bloc electoral”.
Codul electoral nu prevede o altă formulă de participare la alegeri pe „liste electorale
comune”. Mai mult, uniunea celor 2 partide în vederea „participării în comun” la
alegeri rezultă și din mențiunea expresă a calității candidatului înscris în lista
comună – cea de președinte al celui de-al doilea partid.
Prin urmare, Curtea constată că participarea la alegeri pe o listă comună a Partidului
politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și a Partidului politic „Moldova
Unită” reprezintă în fapt un bloc electoral camuflat, prin care s-a încercat eludarea
pragului minim de reprezentare de 9%, stabilit de articolul 86 alin. (2) lit. b) din Codul
electoral, și obținerea aplicării pragului de 6%, valabil în cazul partidelor politice.
Totuși, având în vedere faptul că Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a
acumulat 20,51%, depășind astfel pragul de 9 la sută din voturile valabil exprimate,
necesar a fi atins de blocurile electorale constituite din două partide, această situație nu
are ca efect denaturarea rezultatului final al alegerilor.
Totuși, Curtea reține că, în vederea asigurării condițiilor echitabile tuturor
concurenților electorali în următoarele scrutine, este necesar ca autoritățile competente
în materie electorală să excludă din start situațiile de camuflare a blocurilor electorale
într-un singur partid politic.”
Pct. 2 și 3 din Regulamentul privind particularitățile constituirii și
înregistrării blocurilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale
Centrale nr. 3592/2025:
„2. Este interzisă desfășurarea activităților electorale comune, concertate și/sau
coordonate, în format de bloc electoral camuflat, care reprezintă o formă
neregulamentară de asociere între partidele politice și/sau competitorii electorali
(inclusiv candidații independenți), astfel creând percepția unei participări colective.
Pentru a califica activitățile drept comune, concertate și/sau coordonate, în format de
bloc electoral camuflat, se vor aplica următoarele criterii, dar fără a se limita la ele:
colaborare declarată în lipsa unei înregistrări de către organul competent din Republica
Moldova; activități de promovare electorală comună; utilizare coordonată a resurselor
de promovare politică sau electorală, materiale, financiare sau logistice (sediu, echipă,
vehicule, simbol sau denumire); discurs electoral comun.”
Pct. 17 din Regulamentul privind particularitățile constituirii și înregistrării
blocurilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale
nr. 3592/2025:
„În calitate de candidați din partea blocului electoral pot fi desemnați doar membrii
partidelor politice care au constituit blocul electoral sau persoanele care cad sub
incidența noțiunii de „candidat independent”.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
constată că decizia motivată a fost comunicată recurentei Comisia Electorală
Centrală prin intermediul poștei electronice la 26 august 2025. Recursul a fost depus
26
la 26 august 2025, cu respectarea termenului legal prevăzut de art. 245 din Codul
administrativ, coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul electoral.
La caz, Completul de judecată a considerat inoportună invitarea
participanților sau a reprezentanților acestora, întrucât argumentele expuse în
cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței
efectuarea controlului judiciar al hotărârii din 25 august 2025 a Curții de Apel
Centru, însă, data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de
Justiție. Totodată, instanța de recurs a opinat că toate punctele de vedere, care puteau
exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza
înscrisurilor prezente la dosar și a dosarului administrativ, deoarece toate
argumentele au fost obiect de dezbatere atât în cadrul activității administrative, cât
și în cea judiciară. Cu atât mai mult că, în esență, recurenta, intimatul și terții au avut
posibilitatea să își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse.
Iar, prin referința din 28 august 2025, intimata a făcut uz de acest drept procedural
și a expus poziția sa procesuală pe marginea chestiunilor ridicate în recurs.
Cercetând starea de fapt, în baza materialelor dosarului judiciar și al
dosarului administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată
următoarele circumstanțe esențiale ale speței.
La 13 august 2025, președintele Partidului Politic „Uniunea Centristă din
Moldova”, Anatolie Bulgari, a depus la Comisia Electorală Centrală cererea prin
care a solicitat înregistrarea în calitate de concurent electoral la alegerile
parlamentare din 28 septembrie 2025, anexând următoarele documente:
- extras din Procesul-verbal din 11 august 2025 al ședinței Consiliului
Republican al Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova;
- lista de candidați în limba română, inclusiv versiunea electronică a listei;
- actele ce confirmă componența numerică și nominală a organului
responsabil pentru desemnarea listei de candidați la funcția de deputat;
- datele biografice ale candidaților;
- declarațiile candidaților privind consimțământul de a candida pentru funcția
de deputat;
- declarațiile de avere și interese personale ale candidaților pentru ultimul an
înainte de alegerile parlamentare;
- declarațiile candidaților pe propria răspundere în condițiile art. 68 alin. (1)
lit. f) din Codul electoral nr. 325/2022;
- buletinele/cărțile de identitate ale candidaților (în copie);
- simbolul electoral în variantă electronică și pe suport de hârtie;
- extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice (în copie).(f.d.a.1-27)
27
În conformitate cu pct. 2 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale
nr. 3655/2025 „Cu privire la stabilirea locului și timpului primirii documentelor
necesare pentru înregistrarea candidaților la alegerile parlamentare din 28
septembrie 2025, precum și a grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților
independenți”, procedura de recepționare a documentelor pentru înregistrarea listei
de candidați din partea Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” s-a
desfășurat în două etape, după cum urmează:
prima etapă – președintele Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”
a depus la sediul Comisiei Electorale Centrale în data de 13 august 2025
documentele prevăzute la pct. 25 din Regulamentul privind particularitățile de
desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin
hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1204/2023;
a doua etapă – 55 de candidați înscriși pe lista de candidați s-au prezentat
personal, conform graficului stabilit, la sediul Teatrului Național de Operă și Balet
„Maria Bieșu”, pentru a completa și semna formularul prevăzut la pct. 23 din
Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la
alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.
1204/2023.
Etapa de confirmare, contra semnătură, de către fiecare candidat în fața
grupului de recepționare a faptului depunerii personale a documentelor, prevăzute la
art. 68 din Codul electoral, a avut loc la aceeași dată.
Ulterior, prin demersul nr. CEC-8/8399 din 15 august 2025, Comisia
Electorală Centrală a solicitat Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”
clarificarea anumitor aspecte și înlăturarea neconformităților identificate în procesul
de verificare a documentelor depuse de acesta pentru înregistrare, și anume, Comisia
Electorală Centrală a constatat:
„I. În extrasul din Procesul-verbal al ședinței Consiliului Republican al
Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova nu este indicat numărul
membrilor aleși ai organului respectiv, după cum prevede anexa nr. 3 la
Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a
candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 1204/2023. De asemenea, pe ordinea de zi aprobată la
ședința Consiliului Republican al Partidului Politic Uniunea Centristă din
Moldova sunt incluse patru subiecte, dar subiectul nr. 3, privind confirmarea
persoanei responsabile de finanțe, nu coincide cu formularea stabilită inițial în
extrasul din procesul-verbal al ședinței la care a fost aprobată ordinea de zi. În
afară de aceasta, la subiectul de pe ordinea de zi unde a fost propusă lista de
28
candidați la funcția de deputat, numele și prenumele unor persoane sunt
indicate eronat.
II. Lipsește decizia Agenției Servicii Publice privind înregistrarea modificărilor
în actele de constituire și datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor
juridice referitoare la Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova, inclusiv
a componenței nominale și numerice a Consiliului Republican.
III. În lista candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii
Moldova din partea Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova numele
și prenumele persoanelor de la pozițiile nr. 5, 31, 34 și 54 sunt scrise cu erori.
În cazul unor candidați nu este menționată apartenența politică, inclusiv
profesia, funcția și locul de muncă. De asemenea, numărul și procentul femeilor
și bărbaților incluși pe lista respectivă nu sunt indicate corect.
IV. În seturile de documente ale celor 55 de candidați:
- în declarația de avere și interese personale a domnului Verbițchi Ruslan,
poziția nr. 1 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a domnului Mîrza Vasile,
poziția nr. 5 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în datele biografice ale doamnei Bordeianu Tatiana, poziția nr. 6 din lista
de candidați, nu sunt înscrise semnătura și data semnării, în declarația de
avere este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a doamnei Marian Alisa, poziția
nr. 7 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a doamnei Macovei Nicoli,
poziția nr. 9 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în tot setul de documente prezentat ce o vizează pe doamna Vasilachi
Irina, poziția nr. 10, numele este indicat greșit, totodată, în declarația pe
propria răspundere nu sunt înscrise numele și prenumele, iar în declarația
de avere și interese personale este înscrisă eronat perioada declarării;
- în datele biografice ale domnului Surcov Roman, poziția nr. 11 din lista
de candidați, nu este indicată profesia, iar în declarația de avere și interese
personale este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a domnului Filip Alexandru,
poziția nr. 14 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării,
iar ultima pagină conține informații care nu se referă la declarație.
Totodată, declarația pe propria răspundere nu corespunde anexei nr. 7 de
la Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a
candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei
29
Electorale Centrale nr. 1204/2023, modificat prin hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 3638/2025;
- în declarația de avere și interese personale a domnului Roșca Ștefan,
poziția nr. 15 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a doamnei Oleinic Iana, poziția
nr. 17 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării și nu
este indicată funcția acesteia;
- în declarația de avere și interese personale a doamnei Caracalcev Aculina,
poziția nr. 18 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a doamnei Bodiu Eugenia,
poziția nr. 19 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în datele biografice ale doamnei Eefter Liliana, poziția nr. 22 din lista de
candidați, prenumele este indicat eronat, iar în declarația de avere și
interese personale este înscrisă eronat perioada declarării;
- în setul de documente prezentat ce o vizează pe doamna Mospanenco
Elena, poziția nr. 23 din lista de candidați, lipsește data semnării, inclusiv
este indicată eronat perioada declarării în declarația de avere și interese
personale;
- în setul de documente prezentat ce o vizează pe doamna Buștiuc Arina,
poziția nr. 24 din lista de candidați, lipsește data semnării, inclusiv este
indicată eronat perioada declarării în declarația de avere și interese
personale;
- în setul de documente prezentat ce o vizează pe doamna Golban Beatrice,
poziția nr. 25 din lista de candidați, lipsește data semnării, inclusiv este
indicată eronat perioada declarării în declarația de avere și interese
personale;
- în setul de documente prezentat referitor la domnul Caracalcev Victor,
poziția nr. 26 din lista de candidați, lipsește data semnării, inclusiv este
indicată eronat perioada declarării în declarația de avere și interese
personale;
- în setul de documente prezentat referitor la domnul Matasevici Maxim,
poziția nr. 27 din lista de candidați, lipsește data semnării, inclusiv este
indicată eronat perioada declarării în declarația de avere și interese
personale.
- în tot setul de documente prezentat referitor la domnul Saltîcov Maxim,
poziția nr. 31 din lista de candidați, numele este indicat greșit. Totodată,
în declarația de avere și interese personale nu este înscris locul de muncă;
30
- în tot setul de documente prezentat privind domnul Frunză Cristin, poziția
nr. 34 din lista de candidați, numele este indicat greșit. Totodată, în
declarația de avere și interese personale nu este înscris locul de muncă;
- în declarația de avere și interese personale a doamnei Cocierul Alina,
poziția nr. 37 din lista de candidați, nu este indicat locul de muncă;
- în declarația de avere și interese personale a domnului Mospanenco Iurii,
poziția nr. 43 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a domnului Roman Gheorghe,
poziția nr. 44 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a domnului Foromuș Sergiu,
poziția nr. 45 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a domnului Antohiev Ghenadie,
poziția nr. 46 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în datele biografice ale doamnei Nicov Rodica, poziția nr. 47 din lista de
candidați, nu este indicat anul semnării. Totodată, în declarația de avere și
interese personale este înscrisă eronat perioada declarării;
- în datele biografice ale doamnei Darie Ludmila, poziția nr. 50 din lista de
candidați, nu este indicat anul semnării;
- în declarația de avere și interese personale a domnului Oleinic Alexandru,
poziția nr. 51 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a doamnei Verbițchi Iustina,
poziția nr. 52 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a doamnei Poleșoc Lidia,
poziția nr. 53 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării;
- în declarația de avere și interese personale a domnului Malcic Iacov,
poziția nr. 54 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării.
V. Totodată, informează că, potrivit pct. 25 din Regulamentul privind
particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile
parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale
nr. 1204/2023, modificat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale
nr. 3638/2025, urmează să prezinte descrierea simbolului electoral pentru
imprimare în buletinul de vot împreună cu actul ce confirmă dreptul de utilizare
a obiectelor protejate de dreptul de autor sau declarația pe propria răspundere
privind utilizarea acestora cu titlu gratuit.
În conformitate cu pct. 15 din Regulamentul cu privire la statutul și activitatea
reprezentanților concurenților electorali/participanților la referendum, aprobat
prin hotărârea CEC nr. 3636/2025, pentru confirmarea reprezentantului,
urmează să prezinte următoarele documente:
31
- cererea privind confirmarea reprezentantului/listei de reprezentanți, cu
indicarea obligatorie a datelor de contact ale persoanei/persoanelor
desemnate în calitate de reprezentanți (adresa poștală și cea electronică.
numărul de telefon fix/mobil) și cu anexarea, după caz, a actelor de
împuternicire, separat pentru fiecare persoană desemnată, conform
modelului prevăzut în anexa nr. 1 sau 2. Partidul politic și blocul electoral
indică în cerere și datele sale de contact;
- copia de pe actul de identitate al persoanei desemnate în calitate de
reprezentant, valabil la data depunerii cererii de confirmare;
- copia de pe actul de studii, recunoscut în condițiile Codului educației
nr. 152/2014, în cazul persoanei desemnate în calitate de reprezentant la
Comisia Electorală Centrală;
- declarația pe propria răspundere privind inexistența oricăror situații de
incompatibilitate prevăzute la pct. 11. conform modelului prevăzut în
anexa nr. 3;
- după caz, actul de delegare prevăzut la pct. 17, prin care se transmite
dreptul de desemnare a reprezentanților în organele electorale ierarhic
inferioare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.
VI. Cu referire la înregistrarea trezorierului, informează că urmează să prezinte
documentele prevăzute de art. 55 din Codul electoral nr. 325/2022 și pct. 15
subpunctul 7 din Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a
campaniilor electorale, aprobat prin hotărârea CEC nr. 1185 din 18 august
2023, cu modificările ulterioare.
Menționează că, potrivit art. 68 alin. (5) și 112 din Codul electoral
nr. 325/2022, Comisia Electorală Centrală, în termen de 7 zile de la data
primirii documentelor, efectuează sau refuză înregistrarea candidaților
desemnați în alegeri. Prin urmare, pentru examinarea cererii de înregistrare a
candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea
Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova, recomandă înlăturarea
neconformităților identificate și prezentarea documentelor corecte Comisiei
Electorale Centrale până cel mai târziu la data de 17 august 2025, ora 14:00.”
(f.d.a. 28-31).
Prin răspunsul înregistrat la Comisia Electorală Centrală cu nr. CEC-
7/21808 din 17 august 2025, Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a
prezentat documentele solicitate/corectate, după cum urmează:
- extrasul din Procesul-verbal al ședinței Consiliului Republican al Partidului
Politic Uniunea Centristă din Moldova;
32
- decizia Agenției Servicii Publice privind înregistrarea modificărilor în
datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice referitoare la
Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova;
- lista de candidați;
- cererea privind confirmarea reprezentantului în Comisia Electorală
Centrală;
- cererea privind confirmarea persoanei responsabile de finanțe (trezorier);
- documentele corectate ale candidaților în cazul cărora s-au constatat
neconformități:
- declarațiile de avere și interese personale pentru ultimul an înainte de
alegeri ale candidaților de la pozițiile nr. 1, 5, 6, 7, 9, 14, 15, 17, 18, 19, 22,
37, 43, 44, 45, 46, 47, 51, 52, 53, 54;
- datele biografice ale candidaților de la pozițiile nr. 6, 11, 22, 47, 50;
- declarația pe propria răspundere în condițiile art. 68 alin. (1) lit. f) din Codul
electoral nr. 325/2022 ale candidaților de la pozițiile nr. 10, 14.
- tot setul de documente ale candidaților de la pozițiile nr. 10, 23, 24, 25, 26,
27, 31, 34 (f.d.a.32-73).
Ulterior, Comisia Electorală Centrală a înregistrat cu nr. CEC-7/21860 din
18 august 2025 cererea președintelui Partidului Politic „Uniunea Centristă din
Moldova”, Anatolie Bulgari, prin care s-a solicitat modificarea listei de candidați
prin excluderea lui Ion Belous de la poziția nr. 40 și schimbarea locului de ordine al
candidatului Anastasia Nicolau de la poziția nr. 55 la poziția nr. 40 (f.d.a. 74).
Deopotrivă, se atestă că, în cadrul procedurii administrative din 18 august
2025, Comisiei Electorale Centrale i-a fost prezentată cererea de demisie din
calitatea de membru și vicepreședinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova a
domnului Ruslan Verbițchi datată cu 28 iulie 2025 și recepționată de Partidul Liberal
Democrat din Moldova în aceeași zi (f.d.a. 85).
Totodată, Comisiei Electorale Centrale i-a fost prezentată cererea datată
cu 28 iulie 2025, prin care Sergiu Rotari a solicitat demisia din calitatea de membru
al Partidului Liberal Democrat din Moldova. Însă, la materialele dosarului
administrativ lipsesc probe care ar confirma că cererea lui Sergiu Rotari din 28 iulie
2025 a fost efectiv recepționată de către Partidul Liberal Democrat din Moldova
(f.d.a. 87).
Prin hotărârea nr. 3825 din 20 august 2025, Comisia Electorală Centrală a
respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în
Parlamentul Republicii Moldova, înaintată de Partidul Politic „Uniunea Centristă
din Moldova”, înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/21650 din
13 august 2025. De asemenea, s-au respins cererile privind confirmarea lui Dorin
33
Bejenaru în calitate de reprezentant în Comisia Electorală Centrală și a Larisei Crudu
în calitate de persoană responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidului Politic
„Uniunea Centristă din Moldova”, cereri care nu produc efect juridic izolat în afara
cererii de înregistrare a listei de candidați.
Potrivit hotărârii nr. 3825 din 20 august 2025, Comisia Electorală Centrală
a constatat, din materialele procedurii administrative, că la data de 28 iulie 2025
domnii Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari, adică peste termenul de 19 iulie inclusiv,
dețineau statutul de membru al unui alt partid decât al depunătorului cererii privind
înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova,
ceea ce în mod implicit atestă neîndeplinirea condiției de eligibilitate în cazul
acestora, decât pe lista partidului din care făceau parte sau pe lista eventualului bloc
electoral din care ar fi făcut parte partidul în cauză.
În susținerea concluziei sale, autoritatea pârâtă a reținut că, în urma
verificării datelor înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice cu referire la
Partidul Liberal Democrat din Moldova, s-a constatat că la data de 15 iulie 2025
Partidul Liberal Democrat din Moldova a depus cererea de înregistrare a
modificărilor și completărilor în datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor
juridice. Conform acesteia, domnul Ruslan Verbițchi face parte din componența
Consiliului Politic Național și a Biroului Politic Central al Partidului Liberal
Democrat din Moldova, iar domnul Sergiu Rotari este membru al Consiliului Politic
Național.
Totodată, autoritatea publică a stabilit că, potrivit actelor transmise de
către Agenția Servicii Publice la data de 1 august 2025, înregistrate la Comisie sub
nr. CEC-7/21296, în data de 14 iulie 2025 a avut loc ședința Consiliului Politic
Național al Partidului Liberal Democrat din Moldova, la care au participat domnul
Ruslan Verbițchi și domnul Sergiu Rotari, fapt confirmat prin semnăturile acestora
pe borderoul de prezență.
Iar, prin decizia Agenției Servicii Publice din 30 iulie 2025 privind
înregistrarea modificărilor în datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor
juridice, domnul Ruslan Verbițchi a dobândit calitatea de membru al Consiliului
Politic Național și al Biroului Politic Central al Partidului Liberal Democrat din
Moldova.
Astfel, Comisia Electorală Centrală a conchis că, potrivit Registrului
membrilor de partid ai Partidului Liberal Democrat din Moldova la situația din 30
iunie 2025, domnul Ruslan Verbițchi figurează la poziția nr. 91, domnul Sergiu
Rotari la poziția nr. 95. Totodată, aceste persoane figurează și în lista de candidați
propusă spre înregistrare de către Partidului Politic „Uniunea Centristă din
34
Moldova”, și anume domnul Ruslan Verbițchi este înscris cu nr. 1 în lista de
candidați, cu mențiunea despre apartenența politică „PP UCM” (Partidului Politic
„Uniunea Centristă din Moldova”), iar domnul Sergiu Rotari este cu nr. 3 cu
mențiunea „PP UCM”.
Concomitent, Comisia Electorală Centrală a remarcat că, nu poate reține
drept pertinente cererea de demisie din calitatea de membru și vicepreședinte al
Partidului Liberal Democrat din Moldova a domnului Verbițchi Ruslan datată cu 28
iulie 2025 și acceptată de Partidul Liberal Democrat din Moldova, și cererea de
demisie a domnului Sergiu Rotari din 28 iulie 2025 din calitatea de membru al
Partidului Liberal Democrat din Moldova. Or, chiar și în așa caz nu este îndeplinită
condiția de eligibilitate în privința domnilor Verbițchi Ruslan și Sergiu Rotari,
deoarece aceștia trebuiau să se retragă din Partidului Liberal Democrat din Moldova
cel mai târziu la data de 19 iulie 2025, pentru a putea candida pe lista altor formațiuni
politice, în caz contrar fiind întrunite condițiile de „bloc electoral camuflat”.
Manifestându-și dezacordul cu hotărârea Comisiei Electorale Centrale
nr. 3825 din 20 august 2025, Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a
depus acțiune în contencios administrativ, prin care a solicitat anularea hotărârii ca
fiind ilegală și obligarea Comisiei Electorale Centrale la emiterea actului
administrativ privind înregistrarea listei de candidați la funcția de deputat în
Parlamentul Republicii Moldova înaintată de Partidul Politic „Uniunea Centristă din
Moldova” înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/2L650 din 13
august 2025; dar și obligarea Comisiei Electorale Centrale la emiterea actului
administrativ privind confirmarea domnului Dorin Bejenaru în calitate de
reprezentant în Comisia Electorală Centrală și a doamnei Larisa Crudu în calitate de
persoană responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidului Politic „Uniunea
Centristă din Moldova”.
Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Curtea de Apel Centru, prin
hotărârea din 25 august 2025, a admis parțial acțiunea depusă de Partidul Politic
„Uniunea Centristă din Moldova”, a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale
nr. 3825 din 20 august 2025 și a obligat Comisia Electorală Centrală să reexamineze
cererea Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, înregistrată cu nr. CEC-
7/21650 din 13 august 2025, ținând cont de raționamentele expuse în prezenta
hotărâre. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată.
Efectuând controlul judiciar al hotărârii din 25 august 2025 a Curții de
Apel Centru, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța
de fond a interpretat și aplicat în mod eronat normele de drept material incidente și,
în consecință, a dat o apreciere greșită raporturilor juridico-publice supuse analizei
și neîntemeiat a anulat actul administrativ contestat.
35
În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră oportun de a reitera că, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 29 din 9
decembrie 2014 s-a stabilit, în afara oricărui dubiu, interdicția de a participa la
alegeri într-un bloc electoral camuflat. Prin acea hotărâre, Curtea Constituțională a
subliniat obligația autorităților publice competente în domeniul electoral de a
înlătura asemenea practici.
Curtea Constituțională a pus accentul pe raționamentul că „blocul
electoral camuflat” sunt situațiile în care, deși partidele nu declară oficial
constituirea unui bloc, ele se folosesc de alte tertipuri pentru a obține aceleași efecte
juridice și politice.
În aceste circumstanțe, includerea aceleiași persoane pe listele mai multor
partide sau includerea pe lista unui partid a unor persoane care dețin funcții de
conducere într-un alt partid nu poate fi interpretată decât ca o formă de „participare
în comun” la alegeri. O asemenea modalitate de acțiune, chiar dacă nu este declarată
oficial drept bloc electoral, echivalează, prin efectele sale juridice și politice, cu un
bloc electoral camuflat. Or, Codul electoral nu recunoaște existența altor forme de
cooperare electorală decât cele prevăzute expres de lege, respectiv participarea
individuală a partidului, candidatura independentă sau participarea în cadrul unui
bloc electoral declarat.
Practica de a include în listele unui partid candidați ai altor partide
eludează în mod vădit cadrul normativ aplicabil, evitând condițiile și procedurile
obligatorii prevăzute pentru constituirea blocurilor electorale. Aceasta creează un
avantaj nejustificat în raport cu celelalte formațiuni politice, subminând principiul
egalității de șanse în competiția electorală și inducând în eroare alegătorii, care
votează o listă formal a unui partid, dar în realitate sprijină indirect și alte formațiuni
politice.
O asemenea conduită contravine atât literei, cât și spiritului Codului
electoral, întrucât transformă lista electorală a unui partid într-un instrument de
participare mascată a mai multor formațiuni politice, ceea ce afectează transparența
procesului electoral și securitatea juridică a procedurilor de înregistrare a
candidaților. Astfel, includerea aceleiași persoane pe listele mai multor partide
constituie o manifestare tipică a unui bloc electoral camuflat, inadmisibil din
perspectiva normelor electorale.
Întru respectarea acestor principii, dar și a executării dezideratelor Curții
Constituționale, legiuitorul a adoptat la 29 mai 2025 Legea nr. 130, intrată în vigoare
de la 03 iunie 2025, prin care inter alia a modificat și completat Codul electoral.
Astfel, prin Legea nr. 130/2025 legiuitorul definit noțiunea de „bloc electoral
36
camuflat”, dar și a modificat noțiunea de „candidat independent”, stabilind
caracteristicile acestuia ca „persoană care își înaintează propria candidatură pentru
ocuparea unei funcții publice elective independent de partidele politice și de
blocurile electorale și care, începând cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor, nu a
deținut calitatea de membru al unui partid politic, precum și nu și-a afirmat public
susținerea unui partid politic”.
Prin adoptarea Legii nr. 130/2025, legiuitorul a dat expresie obligației de
conformare la exigențele constituționale și la jurisprudența Curții Constituționale,
instituind reglementări clare menite să înlăture practicile abuzive și lacunare în
materie electorală. Definirea expresă a noțiunii de „bloc electoral camuflat” are rolul
de a împiedica perpetuarea situațiilor în care partidele politice își disimulează
alianțele prin intermediul listelor de candidați, eludând astfel condițiile legale stricte
pentru constituirea unui bloc electoral declarat.
Includerea noțiunii de „bloc electoral camuflat” a intervenit ca răspuns
nevoilor practice stringente identificate în contextul alegerilor prezidențiale din
2024, când s-au înregistrat numeroase cazuri în care partidele politice au cooperat
neformalizat pentru a-și susține reciproc candidații. Aceste practici, care nu erau
transparente și nu erau reglementate, au creat iluzia unei competiții pluraliste,
afectând transparența procesului electoral, creând confuzie în rândul alegătorilor și
distorsionând echilibrul concurenței politice. Aceste practici creează o aparență falsă
de pluralism politic și pot induce în eroare alegătorii cu privire la identitatea reală a
candidatului, generând un avantaj neloial în raport cu ceilalți concurenți electorali.
Totodată, modificarea noțiunii de „candidat independent” reprezintă un
pas decisiv în direcția consolidării integrității procesului electoral. Introducerea unui
criteriu temporal obiectiv – respectiv interdicția de a fi membru al unui partid sau de
a-și afirma public susținerea față de un partid politic cu cel puțin 70 de zile înainte
de ziua alegerilor. Această condiție conferă claritate și previzibilitate normei,
eliminând interpretările echivoce care până la introducerea modificărilor permiteau
utilizarea candidaturii independente ca mecanism de susținere indirectă a unor
formațiuni politice.
Aceste intervenții legislative se circumscriu scopului legitim de a asigura
transparența, onestitatea și loialitatea competiției electorale. Ele consolidează
principiul securității juridice prin corelarea normelor aplicabile diferitelor forme de
participare la alegeri (candidați independenți, partide politice și blocuri electorale)
și prin înlăturarea paralelismelor sau suprapunerilor care, în lipsa unei clarificări, ar
fi permis perpetuarea fenomenului blocurilor electorale camuflate.
37
Instanța de recurs subliniază că aceste dispoziții nu pot fi aplicate izolat,
ci trebuie interpretate în coroborare cu ansamblul reglementărilor electorale. Astfel,
orice încercare de includere a unei persoane pe mai multe liste, de promovare a unor
lideri de partid sub eticheta de „candidat independent” sau de utilizare a listelor unui
partid pentru a facilita accesul altor formațiuni în competiție electorală, constituie o
conduită incompatibilă cu spiritul și litera noii reglementări.
Astfel, pentru o interpretate sistemică corectă și coerentă, urmează a se
ține cont de prevederile Regulamentului privind particularitățile constituirii și
înregistrării blocurilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale
Centrale nr. 3592/2025.
Reglementările introduse prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale
nr. 3592/2025 reprezintă o concretizare a dispozițiilor Legii nr. 130/2025 și a
Codului electoral, asigurând aplicabilitatea practică a noțiunii de „bloc electoral
camuflat”.
Astfel, pct. 2 și 3 din Regulament statuează expres interdicția desfășurării
activităților electorale comune, concertate și/sau coordonate în lipsa înregistrării
unui bloc electoral, iar pentru determinarea caracterului concertat sau coordonat al
activităților sunt prevăzute criterii clare și verificabile, precum: promovarea
electorală comună, utilizarea coordonată a resurselor financiare, logistice sau
simbolice ori discursul electoral comun. Aceste criterii nu sunt exhaustive,
includerea pe lista candidatului electoral membri ai unui alt partid, constituie
formarea unui bloc electoral camuflat, în pofida faptului că, aparent, partidele nu
declară o asemenea participare.
Aceste prevederi au rolul de a împiedica nu doar includerea ilegală a unor
persoane pe listele mai multor partide, ci și orice practică de disimulare a unei alianțe
electorale prin acțiuni comune desfășurate în afara cadrului legal. În acest mod, se
consacră în mod expres principiul transparenței și al loialității competiției electorale,
care impune partidelor politice și candidaților obligația de a-și asuma deschis forma
juridică a participării la alegeri, fără a recurge la formule indirecte sau camuflate.
Totodată, pct. 17 din același Regulament completează în mod firesc aceste
dispoziții, stabilind că în calitate de candidați din partea blocului electoral pot fi
desemnați exclusiv membrii partidelor care au constituit blocul sau persoanele care
întrunesc condițiile pentru a fi calificate drept „candidatul independent”. Această
prevedere înlătură orice echivoc privind posibilitatea de a desemna pe listele
blocului electoral candidați proveniți din afara partidelor componente ori care nu se
subsumează noțiunii legale de candidat independent.
38
În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă
că, cadrul normativ, modificat și completat prin Legea nr. 130/2025 și pus în aplicare
prin Regulamentul aprobat prin Hotărârea CEC nr. 3592/2025, instituie o
reglementare complexă și coerentă, care previne atât crearea blocurilor electorale
camuflate, cât și utilizarea candidaturii independente ca mecanism indirect de
promovare a partidelor politice. Totodată, acest cadru normativ explicitează
condițiile de eligibilitate pentru persoanele care nu sunt membri ai partidelor
componente ale blocului electoral, punând în evidență că singura categorie
admisibilă din exterior este cea a persoanelor care întrunesc condițiile pentru a fi
calificat drept „candidat independent”.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție subliniază că, potrivit prevederilor Codului electoral, în redacția
modificărilor și completărilor introduse prin Legea nr. 130/2025, orice persoană care
aspiră la calitatea de candidat independent trebuie să îndeplinească cumulativ
condiția de a nu fi membru al unui partid politic și de a nu-și fi afirmat public
susținerea față de un partid politic cu cel puțin 70 de zile înainte de ziua alegerilor.
Această dispoziție are un caracter imperativ și obiectiv, fiind menită să asigure
integritatea procesului electoral și să prevină situațiile în care candidaturile
independente sunt utilizate ca instrumente de promovare indirectă a unor formațiuni
politice.
În speță, Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari au depus cererile de demisie
din calitatea de membri ai Partidului Liberal Democrat din Moldova la data de 28
iulie 2025, ceea ce reprezintă o depășire a termenului-limită legal de 19 iulie 2025,
stabilit conform Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare
și desfășurare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, aprobat prin
hotărârea CEC nr. 3601 din 18 iunie 2025. Or, potrivit acestui Program, perioada de
desemnare a candidaților pentru funcția de deputat în Parlamentul Republicii
Moldova a fost stabilită pentru intervalul 20 iulie – 19 august 2025, adică exact cu
70 de zile înaintate de data alegerilor. Astfel, retragerea dintr-un partid politic urma
a fi efectuată cel puțin prin depunerea/înregistrarea la partidul politic sau Agenția
Servicii Publice a unei cereri în acest sens. Iar, pentru ca Ruslan Verbițchi și Sergiu
Rotari să poată fi desemnați candidați în afara formațiunii din care au făcut parte
(Partidul Liberal Democrat din Moldova), fără a încălca prevederile legale, aceștia
trebuiau să se retragă din Partidul Liberal Democrat din Moldova cel târziu la data
de 19 iulie 2025. Prin urmare, la momentul depunerii listei de candidați a Partidului
Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, aceștia încă dețineau statutul de membri
ai unui alt partid, ceea ce încalcă în mod clar dispoziția legală referitoare la termenul
de 70 de zile.
39
Respectarea termenului de 70 de zile nu reprezintă o simplă formalitate
procedurală, ci o condiție esențială de eligibilitate, menită să garanteze claritatea
apartenenței politice a candidaților și să prevină includerea tardivă a membrilor altor
partide pe listele unui partid politic sau bloc electoral. Nerespectarea acestui termen
creează o situație juridică în care identitatea politică a candidaților devine ambiguă
și induce în eroare alegătorii, deoarece lista depusă formal de un partid poate fi
utilizată, în fapt, pentru promovarea indirectă a unor membri activi ai altor
formațiuni politice.
În speță, includerea lui Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari pe lista Partidului
Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, în momentul în care aceștia erau membri
activi ai Partidului Liberal Democrat din Moldova, constituie un exemplu tipic de
„bloc electoral camuflat”, așa cum este definit prin Legea nr. 130/2025 și
jurisprudența Curții Constituționale. Această conduită echivalează cu participarea în
comun la alegeri a două formațiuni politice distincte, fără a fi declarată oficial,
eludând astfel cadrul legal aplicabil pentru constituirea blocurilor electorale.
Prin urmare, nerespectarea termenului de 70 de zile are consecințe juridice
directe: persoanele care nu și-au întrerupt apartenența politică în termenul prevăzut
nu pot fi considerate eligibile pentru a fi înscrise pe listele altor partide sau blocuri
electorale și, implicit, lista de candidați propusă de Partidul Politic „Uniunea
Centristă din Moldova” corect a fost respinsă și ajustată prin excluderea acestor
candidați, pentru a evita transformarea acesteia într-un instrument de participare
camuflată a altor formațiuni politice.
La acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu
poate accepta poziția precum că termenul de 70 de zile și nerespectarea acestuia nu
ar avea consecințe juridice, or, Regulamentul CEC nr. 3592/2025 prescrie expres că
pot fi desemnați în calitate de candidați din partea blocului electoral doar membrii
partidelor politice care au constituit blocul electoral sau persoanele care cad sub
incidența noțiunii de „candidat independent”.
Acest raționament decurge și din principiul tratării egale a subiecților
electorali, potrivit căruia candidaților independenți trebuie să li se aplice aceleași
condiții ca și partidelor politice, ale căror liste pot fi completate exclusiv cu persoane
care sunt membri ai acestora sau cu cei care și-au întrerupt apartenența politică față
de alte partide cu cel puțin 70 de zile înainte de ziua alegerilor.
În aceste circumstanțe, cadrul legal aplicabil, așa cum a fost stabilit prin
Codul electoral, Legea nr. 130/2025, Regulamentul CEC nr. 3592/2025 și
Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a
alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, aprobat prin hotărârea CEC
40
nr. 3601 din 18 iunie 2025, prevedea în mod clar condițiile de eligibilitate pentru a
putea fi incluși pe lista Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”. Orice
persoană care intenționa să fie desemnată candidat pe lista acestui partid trebuia să
respecte obligația de a fi membru al partidului dat sau de a nu deține calitatea de
membru al unui alt partid cu cel puțin 70 de zile înainte de ziua alegerilor, respectiv
până la data de 19 iulie 2025, termen stabilit în Programul calendaristic aprobat de
Comisia Electorală Centrală.
Această reglementare urmărește asigurarea transparenței procesului
electoral, prevenirea formării blocurilor electorale camuflate și protejarea egalității
de șanse între subiecții electorali. În acest context, prevederile legale erau suficient
de previzibile și clare, astfel încât orice persoană care dorea să fie inclusă pe lista
Partidului „Uniunea Centristă” putea să-și ia măsurile necesare pentru a-și întrerupe
legătura cu alte formațiuni politice până la expirarea termenului de 70 de zile înainte
de ziua alegerilor.
Prin urmare, includerea pe lista Partidului Politic „Uniunea Centristă din
Moldova” presupunea o conduită proactivă și diligență din partea candidaților,
constând în depunerea cererii de demisie din Partidul Liberal Democrat din Moldova
și înregistrarea acesteia până la termenul-limită de 19 iulie 2025. Nerespectarea
acestui termen reflectă neglijență și conduce implicit la imposibilitatea de a fi
considerați eligibili, întrucât, la momentul depunerii listei de candidați, dar și la
momentul emiterii deciziei contestate, aceștia încă dețineau calitatea de membri ai
unui alt partid.
Astfel, legea și regulamentele relevante au instituit un mecanism clar de
protecție a integrității listei de candidați, condiționând eligibilitatea de respectarea
strictă a termenului de 70 de zile. Orice abatere de la această regulă, inclusiv
întârzierea retragerii dintr-un alt partid, contravine normelor aplicabile și
legitimează concluzia că participarea în cadrul listei Partidului Politic „Uniunea
Centristă din Moldova” constituie elemente de bloc electoral camuflat.
La caz, însă, Ruslan Verbițchi a depus cererea de demisie din Partidul
Liberal Democrat din Moldova abia la 28 iulie 2025, adică după expirarea
termenului-limită legal de 19 iulie 2025, prevăzut pentru întreruperea apartenenței
politice înainte de depunerea listelor de candidați la alegeri. Iar, Sergiu Rotari nici
nu a demonstrat că cererea sa de demisie datată cu 28 iulie 2025 ar fi fost efectiv
depusă și recepționată de Partidul Liberal Democrat din Moldova. Calitatea de
membri ai Partidului Liberal Democrat din Moldova nu a încetat nici măcar la
momentul emiterii actului administrativ contestat. Această întârziere nu doar că a
împiedicat respectarea condiției de eligibilitate stabilite prin Legea nr. 130/2025 și
Programul calendaristic al CEC, dar a creat și o stare juridică ambiguă la momentul
41
depunerii listei Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”. Mai mult, prin
decizia Agenției Servicii Publice din 30 iulie 2025, privind înregistrarea
modificărilor în Registrul de stat al persoanelor juridice, Ruslan Verbițchi a dobândit
efectiv calitatea de membru al Consiliului Politic Național și al Biroului Politic
Central al Partidului Liberal Democrat din Moldova. Aceasta arată că, la momentul
depunerii listei de candidați (13 august 2025), el era în continuare parte a structurii
de conducere a Partidului Liberal Democrat din Moldova, ceea ce confirmă că
retragerea efectivă din partid nu se realizase, retragere care nu a avut loc nici la
momentul emiterii actului administrativ contestat.
Prin urmare, la 13 august 2025, la momentul depunerii de către Partidul
Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a cererii de înregistrare a listei de candidați
la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova la alegerile parlamentare
din 28 septembrie 2025, precum și la momentul emiterii actului administrativ
contestat, nici Ruslan Verbițchi, nici Sergiu Rotari nu îndeplineau condițiile de
eligibilitate pentru a fi incluși pe lista acestui partid. Această situație se interpretează
ca fiind o formă de participare într-un „bloc electoral camuflat”, contrar dispozițiilor
legale și spiritului normativ al Codului electoral.
La capitolul dat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că, depunerea cererii de excludere din calitatea de membru al unui partid
politic reprezintă un act procedural și substanțial care intră în responsabilitatea
directă atât a persoanei vizate, cât și a partidului din care face parte. În speță, pentru
a respecta termenul legal de 70 de zile înainte de data alegerilor, stabilit prin
Programul calendaristic aprobat de Comisia Electorală Centrală și reflectat în
dispozițiile legale privind candidaturile independente și eligibilitatea în cadrul
blocurilor electorale, cererea de retragere trebuia depusă cel târziu la data de 19 iulie
2025.
Orice întârziere în efectuarea acestei retrageri generează consecințe
directe asupra eligibilității candidaților și nu poate fi imputată autorității publice
competente. Astfel, calitatea de membru de partid a persoanei vizate se menține până
la, cel puțin data înregistrării cererii, iar în mod efectiv până la examinarea acesteia
și excluderea efectivă din partid. Prin urmare, includerea persoanei vizate pe lista
unui alt partid înainte de îndeplinirea acestui criteriu încalcă condițiile de eligibilitate
prevăzute de lege.
În speță, Ruslan Verbițchi a depus cererea de demisie din Partidul Liberal
Democrat din Moldova abia la 28 iulie 2025, ceea ce reprezintă o întârziere de 9 zile
față de termenul-limită de 19 iulie 2025. Iar, Sergiu Rotari nici nu a demonstrat că a
depus efectiv la Partidul Liberal Democrat din Moldova cererea de demisie din
partid și că aceasta a fost recepționată pentru examinare. Ba mai mult ca atât,
42
excluderea efectivă lui Ruslan Verbițchi și a lui Sergiu Rotari nu s-a realizat nici la
data emiterii actului administrativ contestat – 20 august 2025. Această întârziere
atrage consecința legală că la momentul depunerii listei Partidului Politic „Uniunea
Centristă din Moldova” aceștia încă dețineau calitatea de membri ai unui alt partid,
fiind astfel neeligibili pentru a fi incluși pe lista respectivă.
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază
că respectarea termenului de 19 iulie 2025 ca persoana inclusă în lista unui partid să
nu fie membru al unui alt partid era o obligație certă și previzibilă, iar nerespectarea
acesteia reflectă lipsa de diligență a persoanelor vizate și a partidului în privința
gestionării procesului de selecție a candidaților. Aceasta confirmă că depunerea
cererii de excludere din Partidul Liberal Democrat din Moldova nu este doar un act
formal, ci o condiție sine qua non pentru respectarea legalității și integrității
procedurii electorale, responsabilitatea revenind exclusiv celor direct implicați.
Continuând șirul logic, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție subliniază că nu poate fi acceptată poziția Partidului Politic „Uniunea
Centristă din Moldova” și a Curții de Apel Centru, potrivit căreia autoritatea publică
nu ar fi notificat partidul cu privire la neconformitatea candidaților incluși în liste,
respectiv Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari, în ceea ce privește apartenența lor
anterioară la Partidul Liberal Democrat din Moldova, și, în consecință, nu i-ar fi
oferit posibilitatea să înlăture aceste neconformități prin înlocuirea candidaților, fapt
care într-un final a lipsit reclamanta și terții de posibilitatea efectivă de a-și formula
apărarea sau de a corecta pretinsele neconformități.
Completul de judecată constată că, potrivit extrasului din procesul-verbal
nr. 395 al ședinței Comisiei Electorale Centrale din 20 august 2025, în cadrul
ședinței s-a ridicat problema că la data de 28 iulie 2025 domnii Verbițchi și Rotari
dețineau încă statutul de membri ai unui alt partid decât cel al depunătorului cererii
de înregistrare a candidaților (Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova”),
adică după termenul-limită de 19 iulie 2025. Faptul dat atestă neîndeplinirea
condiției de eligibilitate în cazul acestora, decât pe lista partidului din care făceau
parte sau pe lista eventualului bloc electoral din care ar fi făcut parte partidul în
cauză.
Iar, la întrebarea membrului Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica,
dacă grupul de lucru i-a comunicat partidului aceste neconformități, președintele
Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, Anatolie Bulgari, a confirmat
că informațiile i-au fost aduse la cunoștință cu două zile înainte de ședință.
Totodată, președintele partidului, Anatolie Bulgari, a declarat că nu a
înaintat Comisiei Electorale Centrale niciun demers pentru excluderea acestor
43
candidați și modificarea listei, în pofida faptului că fusese informat despre
neconformitățile legate de eligibilitatea lor.
Mai mult, Anatolie Bulgari a susținut că, în opinia sa, situația dată nu
constituie o neconformitate care ar atrage neînregistrarea partidului în calitate de
concurent electoral.
Completul de judecată constată că, deși termenul efectiv între data
notificării și ședința Comisiei Electorale Centrale a fost scurt, Partidul Politic
„Uniunea Centristă din Moldova” a fost totuși informat cu privire la neconformitățile
legate de eligibilitatea candidaților Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari. Notificarea
transmisă președintelui partidului, Anatolie Bulgari, a conferit formațiunii politice
posibilitatea reală de a întreprinde măsuri efective pentru a-și apăra interesele,
inclusiv prin înlocuirea candidaților neeligibili și modificarea listei înainte de
examinarea acesteia în ședință de către Comisia Electorală Centrală și emiterea
actului administrativ contestat, la 20 august 2025.
Cu atât mai mult, Completul de judecată constată că autoritatea electorală
nu avea nicio obligație legală de a notifica Partidul Politic „Uniunea Centristă din
Moldova” cu privire la neeligibilitatea candidaților Ruslan Verbițchi și Sergiu
Rotari. Comisia Electorală Centrală are obligația de notifica despre neconformitățile
pe chestiuni de admisibilitate, care au un caracter tehnic, având scopul de a informa
despre eventualele carențe formale, fără a prejudicia procedura de evaluare a
legalității înregistrării concurenților electorali.
Verificarea întrunirii condițiilor de eligibilitate a concurenților electorali
și a candidaților incluși pe lista acestora ține de fondul cererii de înregistrare a
concurentului electoral și vizează stabilirea legalității participării acestuia la scrutin.
Asupra acestui aspect, Comisia Electorală Centrală se pronunță prin hotărâre asupra
fondului cererii, constatând dacă persoanele propuse respectă criteriile legale de
eligibilitate, fără a fi necesară o notificare prealabilă privind neconformitățile
identificate.
La caz, informarea Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”,
înaintea ședinței din 20 august 2025, că unii candidați incluși în liste nu întrunesc
condițiile de eligibilitate a fost un gest de diligență din partea Comisiei Electorale
Central, care a conferit formațiunii politice o șansă reală de a remedia situația, dar
nicidecum o obligație a autorității electorale de notificare. Astfel, inacțiunea
partidului nu poate fi imputată autorității electorale.
În consecință, instanța de recurs subliniază că responsabilitatea de
verificare a eligibilității propriilor candidați și de remediere a eventualelor
neconformități revine exclusiv partidelor. Faptul că Partidul Politic „Uniunea
44
Centristă din Moldova” nu a valorificat această oportunitate pentru corectarea listei
constituie o conduită pasivă care nu poate fi imputată Comisiei Electorale Centrale,
consolidând astfel temeinicia refuzului de înregistrare.
În această lumină, se constată că Partidul Politic „Uniunea Centristă din
Moldova” a avut la dispoziție toate instrumentele legale pentru a-și proteja drepturile
și pentru a elimina neconformitățile, însă nu a întreprins niciun demers concret. Prin
urmare, eventualele consecințe negative decurg exclusiv din propria inacțiune și
pasivitate a partidului, ceea ce nu poate constitui temei de ilegalitate sau nulitate a
hotărârii Comisiei Electorale Centrale.
Această conduită a Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”
reflectă lipsa diligenței și a responsabilității necesare pentru respectarea condițiilor
de eligibilitate și pentru asigurarea conformității listei cu cadrul legal.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
autoritatea publică a acționat corect, iar notificarea transmisă liderului Partidului
Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, prin grupul de lucru, a fost suficientă
pentru a permite părții reclamante să-și remedieze situația, iar inacțiunea acesteia nu
poate atrage răspunderea autorității electorale.
Cu titlu de consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că autoritatea electorală corect și întemeiat a respins cererea de înregistrare
a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova,
înaintată de Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, înregistrată la
Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/21650 din 13 august 2025.
Or, refuzul expres al Comisiei Electorale Centrale de a înregistra lista de
candidați înaintată de Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” se
circumscrie în mod direct prevederilor legale, care la art. 111 alin. (6) din Codul
electoral preved în mod expres că nerespectarea condițiilor privind desemnarea și
întocmirea listelor de candidați atrage, ca efect juridic, refuzul înregistrării acestora.
În speță, includerea pe lista Partidului Politic „Uniunea Centristă din
Moldova” a lui Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari, persoane care la momentul
depunerii listei încă dețineau calitatea de membri ai unui alt partid, calitate deținută
chiar până la data emiterii actului administrativ contestat, contravine atât
prevederilor referitoare la eligibilitatea candidaților independenți, cât și regulilor
privind blocurile electorale camuflate, respectiv pct. 2, pct. 3 și pct. 17 din
Regulamentul CEC nr. 3592/2025. Aceasta constituie o încălcare directă a
dispozițiilor art. 111 alin. (2)-(5) din Codul electoral și permite autorității electorale,
prin prisma art. 68 alin. (11) lit. d) din Codul electoral, să refuze înregistrarea listei
sau a persoanelor neeligibile de pe aceasta.
45
Mai mult, art. 68 alin. (11) lit. d) conferă Comisiei Electorale Centrale
prerogativa de a constata neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate și participarea
într-un bloc electoral camuflat, atrăgând ca efect refuzul înregistrării. În speță,
includerea candidaților care sunt membri ai altui partid și care nu respectau termenul
de retragere de 70 de zile constituie o manifestare tipică a unui bloc electoral
camuflat, sancționată expres de lege.
Prin urmare, opțiunea administrativă a Comisiei Electorale Centrale de a
refuza înregistrarea listei nu atrage nulitatea actului administrativ și nu demonstrează
ilegalitatea acestuia, ci reprezintă aplicarea corectă și legală a normelor privind
eligibilitatea candidaților și integritatea procesului electoral. Autoritatea a exercitat
în mod adecvat atribuția conferită prin art. 111 și art. 68 din Codul electoral,
garantând astfel respectarea principiului legalității, transparenței și egalității de
șanse între subiecții electorali.
În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că refuzul Comisiei Electorale Centrale de a înregistra lista candidaților la
funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, înaintată de Partidului Politic
„Uniunea Centristă din Moldova”, înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub
nr. CEC-7/21650 din 13 august 2025, este temeinic, legal și corespunde scopului
constituțional de protejare a integrității procesului electoral, menținând astfel
sancțiunea prevăzută pentru nerespectarea condițiilor de eligibilitate și prevenirea
formării de blocuri electorale camuflate.
În consolidarea concluziilor expuse supra, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție reține jurisprudența națională constantă și uniformă în materie
electorală, prin care a fost confirmată practica identificării și sancționării blocurilor
electorale camuflate. Instanțele de judecată au stabilit în mod repetat că includerea
pe listele electorale a persoanelor care nu întrunesc condițiile legale de eligibilitate
sau care provin din partide ce nu fac parte din blocul constituit reprezintă un bloc
electoral camuflat și o încălcare gravă a normelor electorale. În asemenea situații,
sancțiunea aplicabilă a fost, în mod legitim, refuzul înregistrării listelor de candidați
ori excluderea persoanelor neeligibile, în vederea protejării principiilor de legalitate,
transparență și egalitate a subiecților electorali.
În cauza Valeriu Pleșca, Iurie Cazacu și Partidul Politic „Partidul Social
Democrat European” c. Comisiei Electorale Centrale (hotărârea din 29 august 2024
a Curții de Apel Chișinău în dosarul nr. 3-105/24 și încheierea din 06 septembrie
2024 a Curții Supreme de Justiție în dosarul nr. 3ra-747/24) s-a respins ca
neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ cu privire la anularea hotărârii
Comisiei Electorale Centrale prin care a fost respinsă cererea de înregistrare a
grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte al
46
Republicii Moldova, Valeriu Pleșca și obligarea Comisiei Electorale Centrale de a
emite un act administrativ individual favorabil de înregistrare a grupului de inițiativă
pentru susținerea acestui candid.
În cauza Valeriu Pleșca, instanțele de judecată au constatat că, temei de
refuz pentru înregistrarea grupului de inițiativă în susținerea candidatului Valeriu
Pleșca a servit faptul că, la momentul depunerii documentelor pentru înregistrarea
grupului de inițiativă, Valeriu Pleșca deținea funcția de președinte al Partidului
Politic „Uniunea Creștin Socială din Moldova”. Totodată, Valeriu Pleșca a fost
desemnat în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova de
către Partidul Politic „Partidul Social Democrat European”.
În acest sens, instanțele de judecată au reținut dezideratele Curții
Constituționale din hotărârea nr. 29 din 09 decembrie 2014 și au conchis că,
desemnarea de către un partid în calitate de candidat la funcția de Președinte al
Republicii Moldova a unui cetățean, membru al unui alt partid, semnifică, în fapt
„participarea în comun” a acestor partide la alegeri în condițiile în care articolul 1
din Codul electoral, stabilea că „participarea în comun” la alegeri este posibilă prin
uniune benevolă a două sau a mai multor partide politice, constituită în scopul
participării în comun la alegeri și care este înregistrată de Comisia Electorală
Centrală și care este definită ca bloc electoral.
Totodată, în acea cauză, instanțele de judecată au remarcat că nu pot reține
ca pertinente hotărârea Biroului executiv al Organizației de sector Centru a
Partidului Politic „Partidul Social Democrat European” din 05 august 2024, prin care
s-a decis asupra dobândirii de către Valeriu Pleșca a calității de membru al acestui
partid, deoarece conform datelor oficiale înregistrare la Agenția Servicii Publice
demonstrează că Valeriu Pleșca este președinte al unei alte formațiuni politice.
În cauza Vasile Bolea c. Comisiei Electorale Centrale (hotărârea din 10
septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău în dosarul nr. 3-108/24 și încheierea din
10 septembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție în dosarul nr. 3ra-777/24) s-a
respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ cu privire la anularea
hotărârii Comisiei Electorale Centrale prin care a fost respinsă cererea de înregistrare
a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte al
Republicii Moldova, Vasile Bolea și obligarea Comisiei Electorale Centrale de a
emite un act administrativ individual favorabil de înregistrare a grupului de inițiativă
pentru susținerea acestui candid.
În cauza Vasile Bolea, instanțele de judecată au constatat că, temei de
refuz pentru înregistrarea grupului de inițiativă în susținerea candidatului Vasile
Bolea a servit faptul că, la depunerea cererii la Comisia Electorală Centrală privind
47
înregistrarea grupului de inițiativă în susținerea lui Vasile Bolea ca candidat în
calitate de candidat independent la funcția de Președinte al Republicii Moldova,
acesta deținea calitatea de membru al Biroului Politic în cadrul Partidului Politic
Partidul „Renaștere”, organ de conducere al Partidului. Prin urmare statutul lui
Vasile Bolea, în calitate de membru al unui partid politic, este incompatibil eu
statutul unui candidat independent.
În cauza dată, instanțele de judecată au notat că admisibilitatea desemnării
unei persoane în calitate de candidat independent este precondiționată în mod
imperativ de statutul apolitic al acesteia, indiferent de nivel – membru de partid,
membrul organului colegial al partidului sau președintele acestuia.
În cauza Avelin Tabarcea c. Comisiei Electorale Centrale (hotărârea din
18 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău în dosarul nr. 3-114/24 și încheierea
din 25 septembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție în dosarul nr. 3ra-815/24) s-a
respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ cu privire la anularea
hotărârii Comisiei Electorale Centrale prin care a fost respinsă cererea de înregistrare
a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte al
Republicii Moldova, Avelin Tabarcea.
În cauza Avelin Tabarcea, instanțele de judecată au constatat că, temei de
refuz pentru înregistrarea grupului de inițiativă în susținerea acestuia a servit faptul
că, la data depunerii cererii la Comisia Electorală Centrală privind înregistrarea
grupului de inițiativă în susținerea sa, în calitate de candidat independent la funcția
de Președinte al Republicii Moldova, Avelin Tabareea nu a înlăturat dubiile
neafilierii politice, nefiind combătute concluziile respective.
În cauza dată, instanțele de judecată au evidențiat că admisibilitatea
desemnării unei persoane în calitate de candidat independent este precondiționată în
mod imperativ de statutul apolitic al acesteia, indiferent de nivel – membru de partid,
membrul organului colegial al partidului sau președintele acestuia.
Din analiza cadrului normativ aplicabil și a jurisprudenței constante a
instanțelor naționale în materie electorală (cauzele Pleșca, Bolea și Tabarcea),
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că respectarea
condiției de neafiliere politică în termenul legal și evitarea situațiilor de participare
în comun camuflată reprezintă cerințe esențiale de eligibilitate, previzibile și
accesibile oricărui subiect electoral. Prin desemnarea pe lista Partidului Politic
„Uniunea Centristă din Moldova” a unor candidați care dețineau calitatea de membri
ai Partidului Liberal Democrat din Moldova, echivalează cu constituirea unui bloc
electoral camuflat. În aceste circumstanțe, soluția Comisiei Electorale Centrale de a
refuza înregistrarea listei Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” este pe
48
deplin conformă cu prevederile art. 68 și art. 111 din Codul electoral, precum și cu
practica judiciară uniformă care a sancționat constant asemenea abateri.
La aspectul dat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reiterează că, depunerea cererii de excludere din partid nu poate fi considerată un
eveniment exterior și independent de voința participanților la proces, ci reprezintă o
conduită ce le este imputabilă, atât formațiunii politice, cât și persoanei vizate. În
speță, era previzibil și chiar obligatoriu ca, în virtutea cadrului normativ aplicabil,
calitatea de membru al partidului să fie exclusă până la data de 19 iulie, termen-
limită pentru înregistrarea concurenților electorali. Or, faptul că partidul a amânat
adoptarea hotărârii privind excluderea, respectiv că persoana interesată nu a acționat
în timp util pentru a-și clarifica situația juridică, denotă o lipsă de diligență ce nu
poate fi pusă în sarcina autorității electorale sau a instanței.
Practica judiciară constantă, raportată la cadrul normativ relevant,
stabilește în mod imperativ că încetarea calității de membru de partid nu se produce
prin simpla depunere a unei cereri de excludere, ci doar prin finalizarea procedurii
interne de excludere din partid și prin validarea acestei modificări în Registrul
Agenției Servicii Publice. Doar această etapă conferă certitudine juridică asupra
statutului persoanei, întrucât accesul la alegeri presupune o situație juridică clară,
verificabilă și opozabilă terților. În lipsa acestei validări oficiale, simpla intenție de
a renunța la calitatea de membru de partid rămâne un act unilateral, lipsit de efecte
juridice față de autoritățile electorale. Or, într-un domeniu atât de riguros
reglementat cum este materia electorală, unde exigența respectării termenului de 70
de zile este una strictă și previzibilă, doar data radierii înscrise în Registrul Agenției
Servicii Publice poate fi reținută ca punct de referință pentru constatarea neafilierii
politice.
Mai mult, procedura de excludere din partid ține de autonomia
organizațională a acestuia, iar fiecare membru are, la rândul său, obligația de a
manifesta o conduită corectă și de a acționa cu bună-credință pentru respectarea
exigențelor legale în materie electorală.
Corelând constatările și concluziile expuse supra, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiată soluția pronunțată de Curtea de
Apel Centru, deoarece aceasta nu a dat apreciere faptului că în cadrul ședinței din
20 august 2025 președintele Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”,
Anatolie Bulgari, a confirmat că neconformitățile cu privire la candidații Ruslan
Verbițchi și Sergiu Rotari i-au fost aduse la cunoștință cu două zile înainte de
ședință, dar nu a întreprins măsuri în vederea excluderii acestor candidați și
modificarea listei. Iar din acest motiv, prima instanță nu a acordat eficiență normelor
imperative ale art. 68 alin. (11) și art. 111 alin. (6) din Codul electoral, precum și
49
practicii judiciare constante care consacră exigența neafilierii politice și la momentul
depunerii listelor la Comisia Electorală Centrală. Or, prin admiterea acțiunii
Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, Curtea de Apel Centru a ignorat
caracterul previzibil și imperativ al acestor dispoziții, substituindu-se practic voinței
legiuitorului și validând o conduită vădit contrară principiilor egalității și legalității
electorale.
În viziunea Completului de judecată al Curții Supreme de Justiție, rolul
instanței de apel nu era de a flexibiliza sau relativiza condițiile de eligibilitate, ci de
a le aplica strict, în limitele literei și spiritului lor, astfel încât să asigure protecția
ordinii constituționale și a încrederii publicului în corectitudinea procesului
electoral. Acceptarea unor candidați care, în mod vădit, nu au întrerupt în termen
calitatea de membri ai unui alt partid politic ar fi echivalat cu instituirea unei excepții
arbitrare, de natură să încurajeze blocurile electorale camuflate și să compromită
principiul securității juridice.
În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție constată că soluția autorității electorale este pe deplin proporțională cu
gravitatea încălcărilor constatate. Or, legislația electorală nu lasă loc pentru sancțiuni
intermediare sau alternative, ci instituie, în mod expres și imperativ, respingerea
listei de candidați ca unică măsură aplicabilă în asemenea situații. Această sancțiune
reflectă atât importanța respectării termenului de 70 de zile pentru clarificarea
statutului politic al candidaților, cât și necesitatea prevenirii fenomenului blocurilor
electorale camuflate, care ar afecta substanțial corectitudinea competiției electorale,
dar și respectarea cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe
(minimum patru candidați la fiecare zece locuri).
Or, proporționalitatea se apreciază nu numai în raport cu interesele
individuale ale candidaților excluși sau neînscriși în competiția electorală, ci și prin
prisma interesului general al societății de a beneficia de alegeri corecte, transparente
și previzibile. În materia electorală, exigența respectării normelor imperative
constituie o garanție a securității juridice, iar lipsa acesteia ar deschide calea unor
practici arbitrare, cu efect de distorsionare a voinței electoratului. Prin urmare,
măsura adoptată de Comisia Electorală Centrală nu poate fi calificată ca excesivă, ci
ca necesară și adecvată scopului urmărit de legiuitor.
Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că
soluția primei instanțe contravine obligației de tratament egal a tuturor concurenților
electorali, întrucât ar fi plasat Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” într-
o poziție privilegiată față de alte formațiuni politice care au respectat cu strictețe
exigențele legale și au dat dovadă de diligența necesară în desemnarea candidaților.
50
În continuarea acestor considerente, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție reține că, neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate de către
candidații propuși pe lista Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”
Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari, conduce inevitabil la lipsa calității acestora de a
figura pe lista de candidați ai acestui partid. În consecință, lista depusă de Partidul
Politic „Uniunea Centristă din Moldova” devine afectată sub aspect structural,
întrucât, prin excluderea acestor candidați în procedura de verificare a
admisibilității, nu mai este respectată cota minimă de reprezentare de 40% pentru
ambele sexe, conform art. 68 alin. (3) din Codul electoral. Această cerință este
aplicată uniform și obligatoriu, potrivit formulei: minimum patru candidați din
fiecare zece locuri trebuie să aparțină fiecărui sex.
Astfel, excluderea candidatului desemnat Verbițchi Ruslan, aflat pe
poziția nr. 1, și a candidatului desemnat Rotari Sergiu, aflat pe poziția nr. 3 a listei,
generează un dezechilibru semnificativ în respectarea cotei de gen. Mai exact, în
segmentul listei cuprins între pozițiile 21 și 30 se regăsesc 7 candidați de sex
masculin și doar 3 candidați de sex feminin, ceea ce corespunde unei proporții de
70% la 30%. Această proporție depășește pragul maxim admis de lege, care impune
respectarea cotei minime de reprezentare de 40% pentru fiecare sex, conform art. 68
alin. (3) din Codul electoral. Prin urmare, dezechilibrul rezultat din excluderea celor
doi candidați confirmă, în mod implicit și direct, caracterul neconform al cererii de
înregistrare a listei de candidați depuse de Partidul Politic „Uniunea Centristă din
Moldova”.
Responsabilitatea pentru dezechilibrul în respectarea cotei de gen revine
exclusiv Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, care nu a întreprins
măsurile necesare pentru a clarifica situația juridică a candidaților și pentru a înlătura
neconformitățile identificate de Comisia Electorală Centrală. Această pasivitate a
condus direct la menținerea pe listă a unor candidați neeligibili, afectând proporția
de gen prevăzută de lege și compromițând conformitatea listei de candidați.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reiterează că, potrivit declarațiilor președintelui Partidului, Anatolie Bulgari, acesta
a fost informat cu două zile înaintea ședinței Comisiei Electorale Centrale cu privire
la faptul că, candidații incluși pe lista partidului, Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari
nu îndeplineau condițiile de eligibilitate. Deși cunoștea situația și conștientiza că
eventuala excludere a acestor candidați ar putea afecta respectarea cotei de gen,
Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” nu a întreprins niciun demers
concret pentru remedierea neconformităților. Această inacțiune evidențiază lipsa de
diligență și de asumare a responsabilității, ceea ce nu poate fi imputat autorității
electorale sau instanței, ci exclusiv partidului și candidaților implicați.
51
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate
accepta ca fiind viabil și pertinent argumentul potrivit căruia Comisia Electorală
Centrală nu ar fi încadrat juridic încălcările constatate într-un temei concret prevăzut
de art. 68 alin. (11) din Codul electoral. Dimpotrivă, în prezenta cauză este cert că
sunt întrunite condițiile de incidență a lit. d), respectiv constatarea participării în
cadrul unui bloc electoral camuflat la alegerile în derulare. Iar, prin efectul excluderii
candidaților Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari din lista Partidului Politic „Uniunea
Centristă din Moldova”, devin aplicabile și dispozițiile lit. a) ale aceluiași articol
coroborate cu alin. (3), întrucât lista candidaților rămași nu mai corespunde
cerințelor prevăzute la alin. (3) al art. 68, în special respectarea cotei minime de
reprezentare de 40% pentru ambele sexe (minimum patru candidați la fiecare zece
locuri).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în speță, nu
sunt întrunite elementele prevăzute la art. 68 alin. (11) lit. b) și lit. c) din Codul
electoral, (depunere a documentelor pentru înregistrare ce nu corespund condițiilor
de admisibilitate; și neînlăturare a carențelor în termenul stabilit de organul
electoral). Totuși, pentru aplicarea sancțiunii de refuz al înregistrării în calitate de
concurent electoral nu este necesară întrunirea cumulativă a tuturor temeiurilor
prevăzute de alin. (11). Norma instituie o listă alternativă de situații, fiecare dintre
aceste temeiuri fiind, în sine, suficient pentru a justifica respingerea cererii de
înregistrare în calitate de concurent electoral. În consecință, constatarea unuia dintre
cazurile expres enumerate de legiuitor determină în mod direct aplicarea sancțiunii,
fără a fi necesar ca organul electoral să dovedească îndeplinirea cumulativă a
celorlalte condiții.
În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție conchide că, hotărârea nr. 3826 pronunțată de Comisia Electorală Centrală
la 20 august 2025 este legală, întemeiată și proporțională scopului legitim urmărit –
respectarea normelor imperative în materie electorală și prevenirea participării
camuflate în comun a formațiunilor politice. Iar, din acest considerent, hotărârea
Curții de Apel Centru este neîntemeiată, fapt care impune, în temeiul art. 248
alin. (1) lit. b) coroborat cu art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ,
necesitatea casării acesteia, cu adoptarea unei decizii noi de respingere a acțiunii în
contencios electoral înaintate de Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”,
ca fiind neîntemeiată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că,
jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului obligă instanțele să își
motiveze deciziile sale. Însă, întinderea obligației de motivare poate varia în funcție
de natura deciziei și trebuie analizată în lumina circumstanțelor fiecărei cauze. Fără
52
a necesita un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de către un reclamant,
această obligație presupune, totuși, că o parte la procedura judiciară poate aștepta un
răspuns specific și explicit la acele argumente care sunt decisive pentru rezultatul
procedurii în cauză (Paixão Moreira Sá Fernandes c. Portugaliei, nr. 78108/14 din
25 februarie 2020, § 71 și cauzele citate în aceasta; Caraman c. Republicii Moldova
din 16 februarie 2021, § 23).
Ținând cont de considerentele elucidate supra, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de
Comisia Electorală Centrală, de a casa integral hotărârea din 25 august 2025 a Curții
de Apel Centru și a adopta o decizie nouă de respingere a acțiunii în contencios
electoral înaintate de Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, ca fiind
neîntemeiată.
În conformitate cu art. 98 alin. (1) pct. 4), art. 98 alin. (2), art. 101 alin. (6)
din Codul electoral și art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Comisia Electorală Centrală.
Casează integral hotărârea din 25 august 2025 a Curții de Apel Centru și adoptă
o decizie nouă, prin care respinge cererea de chemare în judecată depusă de Partidul
Politic „Uniunea Centristă din Moldova” împotriva Comisiei Electorale Centrale,
terți Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari, cu privire la anularea hotărârii Comisiei
Electorale Centrale nr. 3826 din 20 august 2025 și obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil, ca neîntemeiată.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Oxana Parfeni
53