3ra-626/25 — contestarea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

În data de 22 august 2025, Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, terți Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari, cu privire la: - anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3825 din 20 august 2025; - obligarea Comisiei Electorale Centrale la emiterea actului administrativ privind înregistrarea listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova înaintată de Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/2L650 din 13 august 2025; - obligarea Comisiei Electorale Centrale la emiterea actului administrativ privind confirmarea domnului Dorin Bejenaru în calitate de reprezentant în Comisia Electorală Centrală și a doamnei Larisa Crudu în calitate de persoană responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 13 august 2025, a depus la Comisia Electorală Centrală cererea privind înregistrarea listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, din partea Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”.

La aceeași dată, 55 de candidați înscriși pe lista Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” s-au prezentat personal, conform graficului stabilit, la sediul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, pentru a completa și semna formularul prevăzut la pct. 23 din Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1204/2023.

Prin demersul nr. CEC-8/8399 din 15 august 2025, Comisia Electorală Centrală a solicitat Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” clarificarea anumitor aspecte și înlăturarea neconformităților identificate în procesul de verificare a documentelor depuse de acesta pentru înregistrare, iar prin răspunsul înregistrat la Comisie sub nr. CEC-7/21808 din 17 august 2025, Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a prezentat documentele solicitate/corectate, după cum urmează: Extrasul din Procesul-verbal al ședinței Consiliului Republican al 1 Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova; Decizia Agenției Servicii Publice privind înregistrarea modificărilor în datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice referitoare la Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova”; Lista de candidați; Cererea privind confirmarea reprezentantului în Comisia Electorală Centrală; Cererea privind confirmarea persoanei responsabile de finanțe (trezorier); Documentele corectate ale candidaților în cazul cărora s-au constatat neconformități: a) declarațiile de avere și interese personale pentru ultimul an înainte de alegeri ale candidaților de la pozițiile nr. 1, 5, 6, 7, 9, 14, 15, 17, 18, 19, 22, 37, 43, 44, 45, 46, 47, 51, 52, 53, 54; b)datele biografice ale candidaților de la pozițiile nr. 6, 11, 22, 47, 50; c) declarația pe propria răspundere în condițiile art. 68 alin. (1) lit. f) din Codul electoral nr. 325/2022 ale candidaților de la pozițiile nr. 10, 14; d)tot setul de documente ale candidaților de la pozițiile nr. 10, 23, 24, 25, 26, 27, 31, 34.

Ulterior, la 18 august 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat sub nr. CEC-7/21860 din 18 august 2025 cererea prin care s-a solicitat modificarea listei de candidați, prin excluderea domnului Ion Belous de la poziția nr. 40 și schimbarea locului de ordine al candidatei Anastasia Nicolau de la poziția nr. 55 la poziția nr. 40, primită spre examinare cu cererea inițială.

Prin hotărârea nr. 3825 din 20 august 2025 „privind cererea de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, a simbolului electoral, confirmarea reprezentantului în Comisia Electorală Centrală și a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”, Comisia Electorală Centrală: - a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, înaintată de Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova, înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/21650 din 13 august 2025; - a respins cererile privind confirmarea domnului Dorin Bejenaru în calitate de reprezentant în Comisia Electorală Centrală și a doamnei Larisa Crudu în calitate de persoană responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidului Uniunea Centristă din Moldova, cereri care nu produc efect juridic izolat în afara cererii de înregistrare a listei de candidați.

Reclamantul a menționat că, în argumentarea poziției sale, Comisia Electorală Centrală a indicat consecutiv două raționamente: 2 i. doi dintre candidații propuși, și anume Ruslan Verbițchi de la poziția nr. 1 și Sergiu Rotari de la poziția nr. 3 urmează a fi excluși, deoarece au fost excluși din lista altui partid politic după data de 19 iulie 2025 și nu puteau fi incluși pe lista altui partid – prin urmare, nu sunt eligibili; ii. având în vedere excluderea candidatului desemnat Ruslan Verbițchi de la poziția nr. 1 și a candidatului desemnat Sergiu Rotari de la poziția nr. 3 pe listă, are drept rezultat diminuarea cotei de reprezentare în cazul candidaților începând cu poziția nr. 21 până la poziția nr. 30 (7 candidați de genul masculin și 3 de genul feminin). Adică în proporție de 70% față de 30% în afara pragului admisibil de 60% la 40%. Ceea ce în mod implicit atestă caracterul neconform al cererii de înregistrare a listei de candidați.

În opinia reclamantului, hotărârea Comisiei Electorale Centrale este ilegală și urmează a fi anulată, deoarece Comisia Electorală Centrală în mod arbitrar a exclus candidații de la pozițiile nr. 1 și nr. 3. Or, ieșirea acestor candidați din alt partid a avut loc mai târziu decât 70 de zile înainte de data alegerilor, iar norma dată este aplicabilă doar candidaților independenți. Totodată, în mod arbitrar s-a modificat, fără o decizie a partidului politic, ordinea în lista de candidați calificându- se o neconformitate la cota de reprezentare, deși, chiar și cu excluderea celor 2 candidați, cota este de 48,1% femei (25 de femei din 52 de candidați) la 51,9% bărbați (27 de bărbați din 52 de candidați).

Reclamantul a considerat greșită concluzia Comisiei Electorale Centrale, precum că „o persoană membru a unui partid politic care se retrage de pe lista unui partid poate fi inclusă pe lista altui partid doar dacă retragerea a avut loc cu 70 de zile înainte de alegeri”. Poziția Comisiei Electorale Centrale este una ambiguă și contravine prevederilor Codului electoral și Regulamentului Comisiei Electorale Centrale nr. 1204/2023. Altfel, în lipsa unui suport legal s-a invocat faptul că o persoană care se retrage de pe lista unui partid poate fi inclusă pe lista unui alt partid doar dacă retragerea s-a făcut cu 70 de zile înainte de alegeri.

Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a remarcat că, art. 1 din Codul electoral face distincție dintre noțiunile de candidat și candidat independent.

În sensul Codului electoral, „candidat desemnat” este persoana care își înaintează candidatura sau este propus de partidele politice, blocurile electorale sau grupurile de inițiativă în vederea înregistrării în calitate de concurent electoral sau candidat pe listă. Iar, „candidatul independent” este persoana care își înaintează propria candidatură pentru ocuparea unei funcții publice elective independent de partidele politice și de blocurile electorale și care, începând cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor, nu a deținut calitatea de membru al unui partid politic, precum și nu și-a afirmat public susținerea unui partid politic. 3

Așa, reclamanta a notat că, doar în privința candidatului independent este indicată aplicabilă condiția ca acesta cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor să nu fie membru a unui partid politic sau să afirmat susținerea lui.

Conform art. 112 alin. (2) din Codul electoral, aceeași persoană poate fi inclusă doar într-o singură listă de candidați din partea unui partid politic, bloc electoral sau poate candida independent.

Potrivit pct. 6 din Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, adoptat prin hotărârea CEC nr. 1204/2023 (modificat prin hotărârile CEC nr. 3592/2025 și nr. 3638/2025), dreptul de a desemna candidați pentru alegeri, în cazul în care se întrunesc toate condițiile stabilite de Codul electoral nr. 325/2022, de prezentul regulament și de alte acte administrative, adoptate de Comisia Electorală Centrală în acest sens, îl au: a) partidele politice care au dreptul de a participa la alegeri în baza datelor prezentate de Agenția Servicii Publice, înregistrate până la data intrării în vigoare a actului cu privire la stabilirea datei alegerilor parlamentare, în conformitate cu statutele (regulamentele) lor și cu legislația existentă; b)blocurile electorale constituite și înregistrate în condițiile art. 64 din Codul electoral nr. 325/2022 și în conformitate cu Regulamentul privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale; c) cetățenii Republicii Moldova care își înaintează propria candidatură independent de partidele politice și de blocurile electorale și care, începând cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor, nu au deținut calitatea de membru al unui partid politic, precum și nu și-au afirmat public susținerea unui partid politic (candidații independenți).

Astfel, persoana candidat la alegeri înaintat de un partid nu are careva limite temporale pentru a fi propus/inclus/exclus pe lista partidului, după cum afirmă Comisia Electorală Centrală prin interpretarea eronată a legii. Or, din art. 1 din Codul electoral rezultă că asemenea condiție este valabilă doar pentru candidatul independent, dar nu și pentru cel înaintat de un partid. Respectiv, rațiunea expusă în hotărârea contestată, precum că o persoană membru a unui partid politic care se retrage de pe lista unui partid poate fi inclusă pe lista altui partid doar dacă retragerea a avut loc cu 70 de zile înainte de alegeri este una lipsită de fundament legal.

În opinia reclamantului, Comisia Electorală Centrală unilateral a dispus „... din acest motiv urmează a fi excluși din listă în procedura de examinare a admisibilității acesteia”. Astfel, pe lângă faptul excluderii arbitrale a 2 persoane din lista candidaților, autoritatea publică, în lipsa unui fundament legal, a modificat 4 ordinea per listă și a intervenit în repartizarea persoanelor în grupele de 10 persoane din listă. Deși, formarea, modificarea listei și schimbarea ordinii ține de competența exclusivă a partidului politic și presupune o procedură complexă care a fost neglijată de Comisia Electorală Centrală.

În acest context, partea reclamantă a făcut referire la prevederile art. 111 din Codul electoral, pct. 51-53 din Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare adoptat prin hotărârea CEC nr. 1204/2023 (modificat prin hotărârile CEC nr. 3592/2025 și nr. 3638/2025), care stipulează expres că competența intervenirii în lista de candidați aparține doar partidului politic conform regulilor interne. Prin urmare, această procedură nu are loc în mod automat sau unilateral la inițiativa Comisiei Electorale Centrale, așa cum s-a procedat în privința Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”.

Reclamantul a menționat că, din lista recalculată prezentată rezultă că sunt 52 de persoane: 25 de femei și 27 de bărbați, ceea ce procentual corespunde cu aproximativ 48,1% femei și 51,9% bărbați.

Din această consecvență, refuzul arbitrar a dus la aceea ca și numărul persoanelor a fost pus arbitrar în zecimi neproporțional și s-a creat un temei artificial absolut inexistent de inadmisibilitate a cererii, or analiza per grupe create artificial de către Comisia Electorală Centrală arată următoarele: - Grup 1: Femei 60% / Bărbați 40%; - Grup 2: Femei 50% / Bărbați 50%; - Grup 3: Femei 30% / Bărbați 70%; - Grup 4: Femei 60% / Bărbați 40%; - Grup 5: Femei 41,7% / Bărbați 58,3%.

Acest fapt demonstrează în mod evident crearea unui decalaj artificial pentru grupa 3, deși procentual numărul este practic 50% la 50%.

Reclamanta a considerat că, faptul intervenirii Comisiei Electorale Centrale în listă contravine Regulamentului privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, adoptat prin hotărârea CEC nr. 1204/2023 (modificat prin hotărârile CEC nr. 3592/2025 și nr. 3638/2025), or, conform pct. 7 lit. a) și pct. 25 lit. a), a1), a2), lista de candidați se aprobă prin hotărâre/decizie confirmată prin proces-verbal al ședinței organului abilitat al partidului sau blocului electoral. Respectiv, doar organele interne statutare ale partidului/blocului electoral pot modifica/decide lista candidaților.

Comisia Electorală Centrală însă este autoritatea care primește documentele și înregistrează oficial candidații și listele acestora, atribuții care rezultă 5 expres din pct. pct. 21, 22, 23, 24 și 25 din Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, adoptat prin hotărârea CEC nr. 1204/2023 (modificat prin hotărârile CEC nr. 3592/2025 și nr. 3638/2025).

Reclamantul Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a solicitat prin cererea de chemare în judecată anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3825 din 20 august 2025; obligarea Comisiei Electorale Centrale la emiterea actului administrativ privind înregistrarea listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova înaintată de Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/2L650 din 13 august 2025; și obligarea Comisiei Electorale Centrale la emiterea actului administrativ privind confirmarea domnului Dorin Bejenaru în calitate de reprezentant în Comisia Electorală Centrală și a doamnei Larisa Crudu în calitate de persoană responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”.

În consolidarea soluției, instanța de fond a reținut că, la 13 august 2025, domnul Anatolie Bulgari, președintele Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, a depus la Comisia Electorală Centrală cererea prin care a solicitat înregistrarea în calitate de concurent electoral la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Ulterior, prin demersul nr. CEC-8/8399 din 15 august 2025, Comisia Electorală Centrală a solicitat Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” clarificarea anumitor aspecte și înlăturarea neconformităților identificate în procesul de verificare a documentelor depuse de acesta pentru înregistrare, și anume, Comisia Electorală Centrală a constatat: „I. În extrasul din Procesul-verbal al ședinței Consiliului Republican al Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova nu este indicat numărul membrilor aleși ai organului respectiv, după cum prevede anexa nr. 3 la Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a 6 candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1204/2023. De asemenea, pe ordinea de zi aprobată la ședința Consiliului Republican al Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova sunt incluse patru subiecte, dar subiectul nr. 3, privind confirmarea persoanei responsabile de finanțe, nu coincide cu formularea stabilită inițial în extrasul din procesul-verbal al ședinței la care a fost aprobată ordinea de zi. În afară de aceasta, la subiectul de pe ordinea de zi unde a fost propusă lista de candidați la funcția de deputat, numele și prenumele unor persoane sunt indicate eronat. II. Lipsește decizia Agenției Servicii Publice privind înregistrarea modificărilor în actele de constituire și datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice referitoare la Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova, inclusiv a componenței nominale și numerice a Consiliului Republican. III. În lista candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova numele și prenumele persoanelor de la pozițiile nr. 5, 31, 34 și 54 sunt scrise cu erori. În cazul unor candidați nu este menționată apartenența politică, inclusiv profesia, funcția și locul de muncă. De asemenea, numărul și procentul femeilor și bărbaților incluși pe lista respectivă nu sunt indicate corect. IV. În seturile de documente ale celor 55 de candidați: - în declarația de avere și interese personale a domnului Verbițchi Ruslan, poziția nr. 1 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a domnului Mîrza Vasile, poziția nr. 5 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în datele biografice ale doamnei Bordeianu Tatiana, poziția nr. 6 din lista de candidați, nu sunt înscrise semnătura și data semnării, în declarația de avere este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a doamnei Marian Alisa, poziția nr. 7 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a doamnei Macovei Nicoli, poziția nr. 9 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în tot setul de documente prezentat ce o vizează pe doamna Vasilachi Irina, poziția nr. 10, numele este indicat greșit, totodată, în declarația pe propria răspundere nu sunt înscrise numele și prenumele, iar în declarația de avere și interese personale este înscrisă eronat perioada declarării; - în datele biografice ale domnului Surcov Roman, poziția nr. 11 din lista de candidați, nu este indicată profesia, iar în declarația de avere și interese personale este înscrisă eronat perioada declarării; 7 - în declarația de avere și interese personale a domnului Filip Alexandru, poziția nr. 14 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării, iar ultima pagină conține informații care nu se referă la declarație. Totodată, declarația pe propria răspundere nu corespunde anexei nr. 7 de la Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1204/2023, modificat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3638/2025; - în declarația de avere și interese personale a domnului Roșca Ștefan, poziția nr. 15 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a doamnei Oleinic Iana, poziția nr. 17 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării și nu este indicată funcția acesteia; - în declarația de avere și interese personale a doamnei Caracalcev Aculina, poziția nr. 18 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a doamnei Bodiu Eugenia, poziția nr. 19 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în datele biografice ale doamnei Eefter Liliana, poziția nr. 22 din lista de candidați, prenumele este indicat eronat, iar în declarația de avere și interese personale este înscrisă eronat perioada declarării; - în setul de documente prezentat ce o vizează pe doamna Mospanenco Elena, poziția nr. 23 din lista de candidați, lipsește data semnării, inclusiv este indicată eronat perioada declarării în declarația de avere și interese personale; - în setul de documente prezentat ce o vizează pe doamna Buștiuc Arina, poziția nr. 24 din lista de candidați, lipsește data semnării, inclusiv este indicată eronat perioada declarării în declarația de avere și interese personale; - în setul de documente prezentat ce o vizează pe doamna Golban Beatrice, poziția nr. 25 din lista de candidați, lipsește data semnării, inclusiv este indicată eronat perioada declarării în declarația de avere și interese personale; - în setul de documente prezentat referitor la domnul Caracalcev Victor, poziția nr. 26 din lista de candidați, lipsește data semnării, inclusiv este indicată eronat perioada declarării în declarația de avere și interese personale; - în setul de documente prezentat referitor la domnul Matasevici Maxim, poziția nr. 27 din lista de candidați, lipsește data semnării, inclusiv este 8 indicată eronat perioada declarării în declarația de avere și interese personale. - în tot setul de documente prezentat referitor la domnul Saltîcov Maxim, poziția nr. 31 din lista de candidați, numele este indicat greșit. Totodată, în declarația de avere și interese personale nu este înscris locul de muncă; - în tot setul de documente prezentat privind domnul Frunză Cristin, poziția nr. 34 din lista de candidați, numele este indicat greșit. Totodată, în declarația de avere și interese personale nu este înscris locul de muncă; - în declarația de avere și interese personale a doamnei Cocierul Alina, poziția nr. 37 din lista de candidați, nu este indicat locul de muncă; - în declarația de avere și interese personale a domnului Mospanenco Iurii, poziția nr. 43 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a domnului Roman Gheorghe, poziția nr. 44 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a domnului Foromuș Sergiu, poziția nr. 45 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a domnului Antohiev Ghenadie, poziția nr. 46 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în datele biografice ale doamnei Nicov Rodica, poziția nr. 47 din lista de candidați, nu este indicat anul semnării. Totodată, în declarația de avere și interese personale este înscrisă eronat perioada declarării; - în datele biografice ale doamnei Darie Ludmila, poziția nr. 50 din lista de candidați, nu este indicat anul semnării; - în declarația de avere și interese personale a domnului Oleinic Alexandru, poziția nr. 51 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a doamnei Verbițchi Iustina, poziția nr. 52 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a doamnei Poleșoc Lidia, poziția nr. 53 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a domnului Malcic Iacov, poziția nr. 54 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării. V. Totodată, potrivit pct. 25 din Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1204/2023, modificat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3638/2025, urmează să prezinte descrierea simbolului electoral pentru imprimare în buletinul de vot împreună cu actul ce confirmă dreptul de utilizare a obiectelor protejate de dreptul de autor sau declarația pe propria răspundere privind utilizarea acestora cu titlu gratuit. 9 În conformitate cu pct. 15 din Regulamentul cu privire la statutul și activitatea reprezentanților concurenților electorali/participanților la referendum, aprobat prin hotărârea CEC nr. 3636/2025, pentru confirmarea reprezentantului, urmează să prezinte următoarele documente: - cererea privind confirmarea reprezentantului/listei de reprezentanți, cu indicarea obligatorie a datelor de contact ale persoanei/persoanelor desemnate în calitate de reprezentanți (adresa poștală și cea electronică. numărul de telefon fix/mobil) și cu anexarea, după caz, a actelor de împuternicire, separat pentru fiecare persoană desemnată, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 sau 2. Partidul politic și blocul electoral indică în cerere și datele sale de contact; - copia de pe actul de identitate al persoanei desemnate în calitate de reprezentant, valabil la data depunerii cererii de confirmare; - copia de pe actul de studii, recunoscut în condițiile Codului educației nr. 152/2014, în cazul persoanei desemnate în calitate de reprezentant la Comisia Electorală Centrală; - declarația pe propria răspundere privind inexistența oricăror situații de incompatibilitate prevăzute la pct. 11. conform modelului prevăzut în anexa nr. 3; - după caz, actul de delegare prevăzut la pct. 17, prin care se transmite dreptul de desemnare a reprezentanților în organele electorale ierarhic inferioare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4. VI. Cu referire la înregistrarea trezorierului, informează că urmează să prezinte documentele prevăzute de art. 55 din Codul electoral nr. 325/2022 și pct. 15 subpunctul 7 din Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, aprobat prin hotărârea CEC nr. 1185 din 18 august 2023, cu modificările ulterioare. Menționează că, potrivit art. 68 alin. (5) și 112 din Codul electoral nr. 325/2022, Comisia Electorală Centrală, în termen de 7 zile de la data primirii documentelor, efectuează sau refuză înregistrarea candidaților desemnați în alegeri. Prin urmare, pentru examinarea cererii de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova, recomandă înlăturarea neconformităților identificate și prezentarea documentelor corecte Comisiei Electorale Centrale până cel mai târziu la data de 17 august 2025, ora 14:00.” (f.d.a. 28-31).

Prin răspunsul înregistrat la Comisia Electorală Centrală cu nr. CEC- 7/21808 din 17 august 2025, Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a 10 prezentat documentele corectate care au fost solicitate de Comisia Electorală Centrală prin demersul nr. CEC-8/8399 din 15 august 2025 (f.d.a.32-73).

Curtea de Apel Centru a remarcat că, potrivit materialelor dosarului administrativ, la 28 iulie 2025, Ruslan Verbițchi a depus la Partidul Liberal Democrat din Moldova cerere de demisie din calitatea de membru și vicepreședinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova (f.d.a. 85). Deopotrivă, în aceiași zi, Sergiu Rotari a depus cerere de demisie din calitatea de membru al Partidului Liberal Democrat din Moldova (f.d.a. 87).

Totodată, calitatea de membru al Consiliului Politic Național și al Biroului Politic Central al Partidului Liberal Democrat din Moldova, a fost dobândită de către Ruslan Verbițchi prin decizia Agenției Servicii Publice din 30 iulie 2025 „privind înregistrarea modificărilor în datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice”. Iar, decizia Agenției Servicii Publice din 30 iulie 2025 a fost adoptată în baza cererii Partidului Liberal Democrat din Moldova din 15 iulie 2025. Respectiv, cererea dată a fost depusă anterior cererii de demisie a lui Ruslan Verbițchi.

Mai mult ca atât, la 19 august 2025, Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari au înregistrat la Comisia Electorală Centrală cererea prin care au solicitat să fie informați, în timp util, despre posibila existență a unor impedimente în admiterea acestora în calitate de candidați la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, subliniind asupra faptului că ei au demisionat din calitatea de membri ai Partidului Liberal Democrat din Moldova, dar candidează pe listele altui partid (f.d.a. 112).

Prima instanță a observat că, la cererea menționată, Comisia Electorală Centrală nu a emis un răspuns.

Totodată, Curtea de Apel Centru a considerat că, la acest capitol, Comisia Electorală Centrală nu a constatat neconformități din partea lui Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari. Or, reieșind din demersul privind înlăturarea neconformităților nr. CEC-8/8399 din 15 august 2025, Comisia Electorală Centrală nu a indicat nimic referitor la acest aspect.

În acest sens, prima instanță a remarcat că, din analiza dosarului administrativ nu rezultă că Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” ar fi fost notificat despre aceste pretinse neconformități referitoare la calitatea de membri ai Partidului Liberal Democrat din Moldova a unor candidați.

În opinia Curții de Apel Centru, faptul că demersul Comisiei Electorale Centrale din 15 august 2025 (nr. CEC-8/8399) nu conține nicio mențiune la acest aspect, confirmă că Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” nu a avut șansa de a remedia sau explica situația înainte de emiterea hotărârii. 11

Instanța de judecată a apreciat ca fiind neprobată poziția Comisiei Electorale Centrale, precum că „Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” i-a fost oferită posibilitatea de a retrage persoanele care nu îndeplinesc condițiile de admisibilitate”, or, din dosarul administrativ nu rezultă existența unei asemenea notificări. Astfel, s-a ajuns la concluzia că, Comisia Electorală Centrală a încălcat principiile contradictorialității și transparenței procedurii administrative, lipsind reclamantul de dreptul de a remedia situația la care s-a făcut referire în actul administrativ contestat.

Succesiv, Curtea de Apel Centru a subliniat că, pentru a justifica excluderea persoanelor vizate, Comisia Electorală Centrală a invocat calitatea de „candidat independent”, raportându-se la art. 1 și art. 63 din Codul electoral, care prevăd condiții speciale pentru candidații independenți (de ex. lipsa calității de membru de partid cu 70 de zile înainte de scrutin), deși, Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari nu candidau independent, ci pe lista Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”. Iar în cazul candidaților pe liste de partid sau bloc electoral, legea nu impune condiția de a nu fi fost membri ai altor partide politice în ultimele 70 de zile. Această restricție se aplică exclusiv candidaților independenți (art. 1, definiția candidatului independent).

Curtea de Apel Centru a notat că, dacă un candidat figurează pe lista unui partid, el nu poate fi considerat candidat independent, iar condiția de „70 de zile fără apartenență politică” se aplică doar candidaților independenți, dar nu și celor propuși de partide.

Totodată, instanța de judecată a reținut că, potrivit actului administrativ contestat, Comisia Electorală Centrală a reținut incidența noțiunii de „bloc electoral camuflat” în privința unor candidați înscriși pe lista Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, printre care Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari, din motiv că aceștia figurau anterior ca membri în Registrul Partidului Liberal Democrat din Moldova. Totuși, în condițiile speței, nu există nicio probă care ar demonstra existența blocului electoral camuflat. Iar, concluzia Comisiei Electorale Centrale a incidenței unui bloc electoral camuflat este nefondată, întrucât nu s-a demonstrat existența unei participări colective și mascate a Partidului Liberal Democrat din Moldova la alegeri prin intermediul Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”. Candidații vizați nu au fost desemnați de partid, nu au avut statut de independenți, iar simpla lor apartenență anterioară la Partidul Liberal Democrat din Moldova nu constituie temei juridic pentru aplicarea sancțiunii prevăzute la art. 68 alin. (11) lit. d) din Codul electoral.

În această ordine de idei, Curtea de Apel Centru a ajuns la concluzia că, autoritatea publică pârâtă a aplicat greșit norma de drept, iar această circumstanță 12 face ca hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3825 din 20 august 2025 să fie neîntemeiată juridic și lipsită de fundamentare.

În această ordine de idei, Curtea de Apel Centru a reiterat că, nici în demersul CEC nr. CEC-8/8399 din 15 august 2025, nici în alte corespondențe, Comisia Electorală Centrală nu a notificat Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” cu privire la o eventuală neconformitate privind apartenența anterioară a candidaților la Partidul Liberal Democrat din Moldova. Mai mult, cei doi candidați (Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari) au înregistrat la 19 august 2025 o cerere prin care au solicitat expres să fie informați dacă există impedimente în admiterea candidaturii lor, dar Comisia Electorală Centrală nu a oferit niciun răspuns. Prin urmare, în condițiile speței, Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” și candidații nu au avut posibilitatea efectivă de a-și formula apărarea sau de a corecta pretinsele neconformități.

Succesiv, Curtea de Apel Centru a notat că, art. 68 alin. (3) lit. a) din Codul electoral impune respectarea cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe și poziționarea conform formulei (minimum patru candidați la fiecare zece locuri). La caz, din materialele dosarului nu se constată că lista depusă ar fi încălcat cota de gen sau regula de poziționare. Iar, obiecțiile Comisiei Electorale Centrale au vizat doar erori de redactare, lipsa unor mențiuni în biografii sau perioade greșit înscrise în declarații de avere, care au fost ulterior corectate.

Referitor la temeiul de la art. 68 alin. (3) lit. b) din Codul electoral (documente care nu corespund condițiilor de admisibilitate), Curtea de Apel Centru a remarcat că, potrivit materialelor cauzei, Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a depus toate documentele prevăzute de art. 68 alin. (1) din Codul electoral (proces-verbal, liste, declarații, simbol electoral, date biografice, acte de identitate etc.), iar neconformitățile formale au fost înlăturate la termenul acordat prin demersul Comisiei Electorale Centrale din 15 august 2025. Totodată, reclamantul nu a fost notificat despre impedimentele legate de apartenența anterioară a unor candidați la Partidul Liberal Democrat din Moldova, aspect pe care CEC l-a reținut abia în hotărârea contestată.

În privința temeiului de art. 68 alin. (3) lit. c) din Codul electoral (neînlăturarea carențelor în termenul stabilit), Curtea de Apel Centru a reținut că, în speță, prin răspunsul din 17 august 2025, Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a remediat carențele identificate de Comisia Electorală Centrală prin demersul din 15 august 2025 și a prezentat toate documentele corectate pentru candidații unde s-au constatat erori (f.d.a. 32–73). 13

Pe marginea temeiului de art. 68 alin. (3) lit. d) din Codul electoral (participarea într-un bloc electoral camuflat), Curtea de Apel Centru a conchis că în dosarul administrativ nu există nicio constatare sau probă privind implicarea Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” într-un bloc electoral camuflat.

În această ordine de idei, Curtea de Apel Centru a ajuns la concluzia că hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3825 din 20 august 2025 nu are fundament în art. 68 alin. (11) din Codul electoral, care enumeră exhaustiv motivele de refuz, fapt care impune necesitatea anulării acestui act administrativ și obligarea Comisiei Electorale Centrale să reexamineze cererea Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, înregistrată cu nr. CEC-7/21650 din 13 august 2025, ținând cont de raționamentele constatate de către instanța de judecată.

Cu titlu subsecvent, Curtea de Apel Centru a notat că, în actul administrativ contestat, Comisia Electorală Centrală nu s-a expus asupra cererii Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” privind înregistrarea în calitate de concurent electoral la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Autoritatea publică doar a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, înaintată de Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, precum și a respins cererile privind confirmarea domnului Dorin Bejenaru în calitate de reprezentant în Comisia Electorală Centrală și a doamnei Larisa Crudu în calitate de persoană responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidului Uniunea Centristă din Moldova. Iar, neelucidarea de către autoritatea publică a aspectelor date, face imposibilă admiterea integrală a pretențiilor reclamantului formulate în cererea de chemare în judecată, în concret la obligarea Comisiei Electorale Centrale la emiterea actului administrativ privind înregistrarea listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova înaintată de Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/2L650 din 13 august 2025.

În acest sens, recurenta a menționat că, din materialele procedurii administrative rezultă fără echivoc că, la situația de la 28 iulie 2025, persoanele vizate (Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari) dețineau calitatea de membri ai unei alte formațiuni politice, adică ulterior termenului-limită de 19 iulie 2025. În aceste circumstanțe, desemnarea lor pe lista Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” contravine flagrant cerințelor imperative ale Codului electoral și ale regulamentelor subsecvente, atrăgând nulitatea listei de candidați în ansamblu.

Recurenta a remarcat că, cererea de retragere dintr-un partid politic, în vederea posibilității desemnării ulterioare în calitate de candidat din partea unei alte formațiuni politice sau ca independent, produce efecte juridice numai dacă este depusă în termenul prevăzut de lege. Iar, prin prisma art. 1 și art. 63 din Codul electoral nr. 325/2022, coroborate cu Programul calendaristic aprobat prin Hotărârea CEC nr. 3601 din 18 iunie 2025, perioada de desemnare a candidaților începe la data de 20 iulie 2025, ceea ce înseamnă că retragerea din Partidul Liberal Democrat din Moldova trebuia efectuată cel târziu la data de 19 iulie 2025.

În opinia recurentei, în lipsa unei cereri depuse în termen, persoanele vizate, Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari, au continuat să dețină calitatea de membri ai Partidului Liberal Democrat din Moldova și, pe cale de consecință, nu puteau fi desemnate pe lista Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” fără a genera caracteristicile unui bloc electoral camuflat. Această situație relevă caracteristicile unui „bloc electoral camuflat”, instituție interzisă prin modificările operate prin Legea nr. 130/2025 și explicit sancționată de jurisprudența Curții Constituționale.

Succesiv, recurenta a indicat că, instanța de judecată a omis că, în rezultatul excluderii candidaților incompatibili, apare problema nerespectării cotei de gen, prevăzute de art. 68 alin. (3) din Codul electoral, iar acest fapt confirmă caracterul neconform al listei Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”.

În opinia recurentei, la judecarea prezentului litigiu, Curtea de Apel Centru nu a ținut cont de propria jurisprudență, care este una uniformă în această materie în cauze similare, făcând trimitere în acest la hotărârile Curții de Apel Chișinău din 29 august 2024 în dosarul nr. 3-105/24 (Valeriu Pleșca, Iurie Cazacu și Partidul Politic „Partidul Social Democrat European” c. Comisiei Electorale Centrale; din 10 septembrie 2024 în dosarul nr. 3-108/24 (Vasile Bolea c. Comisiei Electorale 15 Centrale; și din 18 septembrie 2024 în dosarul nr. 3-114/24 (Avelin Tabarcea c. Comisiei Electorale Centrale).

Prin recursul suplimentar din 28 august 2025, Comisia Electorală Centrală a invocat că, Curtea de Apel Centru a constatat că, în respectiva speță, Comisia Electorală Centrală interpretează eronat că ar fi bloc electoral camuflat situația în care pe lista de candidați a Partidului Politic „Uniunea Centristă a Moldovei” sunt incluse persoane anterior înscrise în Registrul de membri ai Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Recurenta a relevat că, în cazul în care, Curtea de Apel Centru a constatat lipsa incidenței caracteristicilor unui bloc electoral camuflat, ipso facto decade necesitatea reexaminării cererii, extragerea legalității fundamentului pe care s-a bazat hotărârea contestată duce în mod explicit la o soluție opusă, neexistând vreun obiect (aspecte noi) care ar urma de reexaminat.

În opinia recurentei, chiar dacă s-ar admite existența viciilor de comunicare în legătură cu statutul politic neavenit al unor candidați, pornind de la premisa inițială a instanței (statut politic avenit), această comunicare nu are nicio valoare de întrebuințare atât pentru trecut, cât și pentru viitor (reexaminare), or, dacă în opinia instanței statutul acestor persoane nu este viciat, decade orice comunicare în acest sens.

Deopotrivă, recurenta a considerat că, prima instanță în mod eronat a conchis că în privința candidaților din partea partidelor politice și a blocurilor electorale nu este aplicabilă obligația respectării condiției de a nu avea legătură cu orice partid politic cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor. Or, Regulamentul privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3592/2025, stabilește clar că pot fi desemnați în calitate de candidați din partea blocului electoral doar membrii partidelor politice care au constituit blocul electoral sau persoanele care cad sub incidența noțiunii de „candidat independent”, adică persoanele care au întrerupt legătura cu orice partid politic cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor. În acest fel, nu este posibil ca persoanele care au întrerupt legătura cu orice partid politic cu mai puțin 70 de zile înainte de ziua alegerilor să candideze din partea blocului electoral. Prin urmare, conducându-se de principiului tratării egale a subiecților electorali, același considerent este aplicabil și partidelor politice pe listele cărora nu pot candida alte persoane decât cele care sunt membri ai acestora sau cele care au întrerupt legătura politică cu alte partide politice cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor. 16

Totodată, având în vedere termenul restrâns de examinare a cauzelor în materie electorală, Curtea Supremă de Justiție a fost în imposibilitate să-i notifice la 28 august 2025 terțului Sergiu Rotari printr-o metodă adecvată, rapidă și eficientă copiile recursului și suplimentului la recurs depuse de Comisia Electorală Centrală, deoarece la materialele dosarului lipsesc datele de e-mail ale acestuia sau ale vreunui reprezentant. Însă, având în vedere că acesta a fost propus în calitate de candidat din partea Partidului Politic „Uniunea Centristă a Moldovei”, cea din urmă avea obligația pozitivă de a-i aduce la cunoștință terțului Sergiu Rotari despre prezenta procedură în recurs.

Însă, la 29 august 2025, din referința Partidului Politic „Uniunea Centristă a Moldovei”, Curții Supreme de Justiție i-a devenit cunoscută o presupusă adresă de e-mail a terțului Sergiu Rotari. Astfel, la 29 august 2025, a notificat în mod electronic terțului Sergiu Rotari copiile recursului și suplimentului la recurs depuse de Comisia Electorală Centrală împotriva hotărârii din 25 august 2025 a Curții de Apel Centru, explicându-i dreptul de a depune referință în care să-și expună poziția procesuală pe marginea argumentelor recursului, până la 30 august 2025, ora 09:00.

Deși terților Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari le-au fost notificate copiile recursului și a suplimentului la recurs depuse de Comisia Electorală Centrală împotriva hotărârii din 25 august 2025 a Curții de Apel Centru, aceștia nu au făcut uz de dreptul lor procedural de a depune referințe, în care să-și expună poziția procesuală. 17

La caz, examinarea admisibilității recursului depus de Comisia Electorală Centrală împotriva hotărârii din 25 august 2025 a Curții de Apel Centru a fost stabilită pentru data de 29 august 2025, ora 09:00. Însă, având în vedere complexitatea obiectului contestației, s-a decis prelungirea termenului de examinarea a admisibilității recursului până la 30 august 2025, ora 09:00.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral nr. 325/2022: „În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.” 18

Art. 98 alin. (2) și (3) din Codul electoral nr. 325/2022: „(2) Acțiunea în contencios administrativ înaintată la instanța de judecată competentă se examinează în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale Codului administrativ. (3) În perioada electorală, programul instanțelor de judecată se organizează în așa fel încât contestațiile să poată fi depuse și examinate fără întârziere.”

Art. 100 alin. (1) și (9) din Codul electoral nr. 325/2022: „(1) În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac. (9) Din motive justificate legate de complexitatea obiectului contestației și/sau conduita subiecților contestației, termenul general poate fi prelungit cu cel mult 2 zile. Această prelungire are efect doar dacă este comunicată în scris, inclusiv prin e-mail, participanților la procedura litigioasă, cel târziu în ultima zi a expirării termenului inițial de examinare stabilit, împreună cu motivele prelungirii.”

Art. 101 alin. (6) din Codul electoral nr. 325/2022: „Instanțele judecătorești adoptă și pronunță hotărâri și decizii, precum și emit încheieri în conformitate cu prevederile Codului administrativ și ale Codului de procedură civilă.”

Art. 193 alin. (3) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

Art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 247 din Codul administrativ: „Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin. (1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.” 19

Art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia și adoptă o nouă decizie.”

Art. 224 alin. (1) lit. a), b) și f) din Codul administrativ: „(1) Examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă una dintre următoarele hotărâri: a) în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile, dacă acestea sunt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale; b) în baza unei acțiuni în obligare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual de respingere a solicitării sau o eventuală decizie adoptată în procedura prealabilă și obligă autoritatea publică să emită un act administrativ individual, dacă revendicarea pretenției reclamantului de emitere a actului este întemeiată; f) respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)-e).”

Art. 225 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „(1) Instanța de judecată nu este competentă să se pronunțe asupra oportunității unui act administrativ. (2) Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreționar se limitează la faptul dacă autoritatea publică: a) și-a exercitat dreptul discreționar; b) a luat în considerare toate faptele relevante; c) a respectat limitele legale ale dreptului discreționar; d) și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege.”

Art. 206 alin. (1) lit. a) și b) din Codul administrativ: „(1) O acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare).”

Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ: „În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.”

Art. 1 alin. (2) din Codul administrativ: „Legislația administrativă se întemeiază pe normele constituționale dezvoltate în prezentul cod, în alte legi și în alte acte normative subordonate legii, care reglementează raporturile administrative și care trebuie să fie în concordanță cu Constituția Republicii Moldova.” 20

Art. 2 alin. (2) din Codul administrativ: „Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.”

Art. 6 din Codul administrativ: „Procedura administrativă este activitatea autorităților publice cu efect în exterior, îndreptată spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea unui act administrativ individual, spre examinarea condițiilor, pregătirea și încheierea unui contract administrativ sau examinarea condițiilor, pregătirea și întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică. Emiterea unui act administrativ individual, încheierea unui contract administrativ sau întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică sunt părți ale procedurii administrative.”

Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ: „Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

Art. 22 alin. (1) din Codul administrativ: „Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”

Art. 85 alin. (3), (4) din Codul administrativ: „Autoritatea publică trebuie să stabilească din oficiu aspectele de fapt ale cazului care face obiectul procedurii, fără a se limita la dovezile și afirmațiile participanților. Pentru aceasta, autoritatea publică stabilește scopul investigațiilor necesare și felul acestora. Investigațiile nu sunt necesare: atunci când faptele sunt probate fondat de către participanți și nu sunt înaintate obiecții; atunci când faptele rezultă din studii, cercetări, statistici publice, cu condiția ca aceste surse să fie indicate și accesibile opiniei publice; în cazul unor proceduri cu caracter de urgență, întemeiate pe interesul public, dacă faptele au fost stabilite și în mod evident nu sunt contestabile.

Art. 87 din Codul administrativ: „Autoritatea publică se conduce de probele pe care le consideră necesare, conform dreptului discreționar, pentru investigarea stării de fapt. În special ea poate: să solicite informații de tot felul; să audieze participanți, martori și experți/specialiști sau să solicite declarații scrise din partea acestora; să solicite acte și dosare; prin sesizarea directă a lucrurilor, să își creeze propria impresie despre un caz sau despre situația de la fața locului(cercetarea probei la fața locului). Audierea participanților, a martorilor sau a experților/specialiștilor, precum și cercetarea probelor la fața locului se consemnează într-un proces-verbal.” 21

Art. 118 din Codul administrativ: „Motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii. Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: motivarea în drept – temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale obligatorii pe care se bazează actul; motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; în cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc. Motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează legalitatea acestuia. Motivarea nu este obligatorie în cazul în care: autoritatea publică admite o petiție în totalitate fără ca prin decizia de soluționare a ei să fie afectate drepturile sau interesele legitime ale altor persoane; acest lucru este prevăzut expres de lege; sau autoritatea publică emite acte administrative individuale de același fel într-un număr mai mare sau automatizat și, conform circumstanțelor de fapt ale cazului în parte, nu se cere o motivare.”

Art. 119 alin. (1) din Codul administrativ: „Conținutul unui act administrativ individual trebuie să fie suficient de cert.”

Art. 1 din Codul electoral nr. 325/2022: „În sensul prezentului cod se definesc următoarele noțiuni generale: bloc electoral camuflat – formă neregulamentară de asociere între partidele politice și/sau competitori electorali prin care aceștia desfășoară activități electorale comune, concertate și/sau coordonate; candidat – persoană care este desemnată pentru ocuparea unei funcții publice elective din partea partidelor politice sau a blocurilor electorale, înregistrată în modul corespunzător; candidat desemnat – persoană care își înaintează candidatura sau este propus de partidele politice, blocurile electorale sau grupurile de inițiativă în vederea înregistrării în calitate de concurent electoral sau candidat pe listă; candidat independent – persoană care își înaintează propria candidatură pentru ocuparea unei funcții publice elective independent de partidele politice și de blocurile electorale și care, începând cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor, nu a deținut calitatea de membru al unui partid politic, precum și nu și-a afirmat public susținerea unui partid politic.”

Art. 18 din Codul electoral nr. 325/2022: Misiunea Comisiei Electorale Centrale este crearea condițiilor optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. 22

Art. 63 alin. (1), (2) și (3) lit. a) din Codul electoral nr. 325/2022: „(1) În cazul alegerilor parlamentare și al celor locale, procedura de desemnare a candidaților începe cu cel mult 70 de zile înainte de ziua alegerilor și se termină cu 40 de zile înainte de ziua alegerilor... (2) Dreptul de a desemna candidați pentru alegeri, în cazul în care se întrunesc toate condițiile stabilite de prezentul cod, îl au: a) partidele politice înregistrate până la data intrării în vigoare a actului cu privire la stabilirea datei alegerilor, în conformitate cu statutele (regulamentele) lor și cu legislația; b) blocurile electorale; c) cetățenii Republicii Moldova care își înaintează propria candidatură (candidații independenți, candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova). (3) Procedura de desemnare a candidaților cuprinde: a) în cazul partidelor politice și al blocurilor electorale – aprobarea, în cadrul ședințelor organelor abilitate în conformitate cu prevederile statutare, respectiv, cu acordurile de constituire a acestora, confirmată prin procese-verbale (extrase din procesele-verbale), a hotărârilor/deciziilor privind desemnarea candidaților/listelor de candidați la funcții publice elective.”

Art. 68 alin. (1), (2), (3), (5) și (11) din Codul electoral nr. 325/2022: „(1) Pentru înregistrarea în calitate de concurent electoral, partidele politice, blocurile electorale, candidații independenți sau candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova prezintă, cel târziu cu 40 de zile înainte de ziua alegerilor, Comisiei Electorale Centrale sau consiliilor electorale de circumscripție următoarele documente: a) hotărârea/decizia confirmată prin procesul-verbal sau, după caz, prin extras din procesul-verbal al ședinței organului central sau teritorial al partidului politic sau al blocului electoral privind desemnarea candidatului (listei de candidați întocmite conform art.111 și 163), împreună cu lista nominală a participanților la ședința organului responsabil și actele ce confirmă componența numerică și nominală a organului responsabil; b) listele de subscripție cu numărul suficient de semnături ale susținătorilor candidatului independent sau ai candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, conform art.113, 139 și 164; c) datele biografice ale candidatului; d) declarația candidatului privind consimțământul lui de a candida la funcția pentru care a fost desemnat; e) declarația de avere și interese personale pe ultimul an înainte de scrutin, conform modelului aprobat de Comisia Electorală Centrală. Declarația se face publică conform procedurii prevăzute în regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală; f) declarația candidatului pe propria răspundere, prin care confirmă că: – nu cade sub incidența restricțiilor stabilite la art.16 alin.(2) lit.c)–e[f]); – în privința sa nu au fost emise acte de constatare rămase definitive referitoare la regimul declarării averilor și intereselor personale, la stările de incompatibilitate și la confiscarea averii nejustificate, acte care nu sunt prescrise; 23 g) certificatul de sănătate al candidatului pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova, eliberat de instituția medicală la care acesta se află în evidență; h) declarația candidatului pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova sau pentru funcția de primar privind suspendarea, pe durata mandatului, a funcțiilor incompatibile cu funcția de Președinte al Republicii Moldova sau de primar, în cazul în care persoana este aleasă și validată; i) declarația despre suspendarea din funcția deținută, din momentul începerii campaniei electorale – pentru persoanele care cad sub incidența art.16 alin.(3); j) copia de pe diploma de studii, în cazul candidaților pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și cea de primar; k) după caz, simbolul electoral în variantă electronică și pe suport de hârtie; l) copia de pe actul de identitate al candidatului. (2) Modelele sau caracteristicile tehnice ale documentelor prevăzute la alin.(1) și modul de completare și/sau de prezentare a acestora se stabilesc prin regulamentele privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților pentru fiecare tip de scrutin organizat, aprobate de Comisia Electorală Centrală. (3) Listele candidaților pentru alegerile parlamentare și locale se întocmesc respectându- se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe. Poziționarea candidaților pe liste se face conform formulei: minimum patru candidați la fiecare zece locuri. (5) În termen de 7 zile de la data primirii actelor enumerate la alin.(1), organul electoral respectiv efectuează sau refuză înregistrarea candidaților desemnați în alegeri. Hotărârile adoptate de organele electorale în acest sens pot fi contestate în condițiile stabilite la capitolul XIII. (11) Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripție refuză înregistrarea în calitate de concurent electoral în caz de: a) prezentare a unei liste a candidaților desemnați în alegeri care nu corespunde cerințelor prevăzute la alin. (3); b) depunere a documentelor pentru înregistrare ce nu corespund condițiilor de admisibilitate; c) neînlăturare a carențelor în termenul stabilit de organul electoral; d) constatare a participării în cadrul unui bloc electoral camuflat la alegerile în derulare.”

Art. 111 din Codul electoral nr. 325/2022: (1) Desemnarea candidaților la funcția de deputat se face potrivit art.63, prevederilor statutare ale partidelor politice sau acordurilor de constituire a blocurilor electorale. (2) Partidul politic sau blocul electoral înaintează lista de candidați, care nu va fi mai mică de 51 de persoane și nu va depăși numărul de 111 persoane. (3) Modelul listei de candidați se stabilește de către Comisia Electorală Centrală. (4) Listele de candidați pentru alegerile parlamentare se aprobă conform prevederilor statutare ale partidelor politice sau ale acordurilor de constituire a blocurilor electorale. (5) Listele de candidați se întocmesc cu respectarea prevederilor art.68 alin.(3). (6) Nerespectarea condițiilor prevăzute la alin.(2)–(5) din prezentul articol și la art.112 alin.(2) atrage după sine refuzul înregistrării listelor de candidați sau a persoanelor de pe listă de către organul electoral corespunzător. 24

Art. 112 din Codul electoral nr. 325/2022 „(1) Pentru a fi înregistrați, candidații de pe listele partidelor politice, ale blocurilor electorale și candidații independenți depun personal la Comisia Electorală Centrală documentele conform art.68, care se aplică în mod corespunzător. (2) Aceeași persoană poate fi inclusă doar într-o singură listă de candidați din partea unui partid politic, bloc electoral sau poate candida independent.”

Hotărârea Curții Constituționale nr. 29 din 09 decembrie 2014 privind confirmarea rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul Republicii Moldova din 30 noiembrie 2014 și validarea mandatelor deputaților aleși: „[...] c) Participarea reprezentanților mai multor partide politice pe liste electorale comune (blocuri electorale camuflate) 90. Curtea reține că, potrivit Codului electoral, în calitate de concurent electoral poate fi înscris un partid politic, un bloc electoral sau un candidat independent. Potrivit articolului 1 din Codul electoral, blocul electoral este o uniune benevolă a 2 sau mai multor partide și/sau altor organizații social-politice, constituită în scopul participării în comun la alegeri, care este înregistrată, respectiv, de Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor parlamentare și alegerilor locale generale, ori de consiliile electorale de circumscripție, în cazul alegerilor locale noi. 91. Curtea observă că, prin Hotărârea nr. 2742 din 10 octombrie 2014,Comisia Electorală Centrală a înregistrat Partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” în calitate de concurent electoral. 92. Potrivit anexei la Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2742din 10 octombrie 2014, în lista candidaților la funcția de deputat în Parlament pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 din partea Partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, cu locul 9, figurează Vladimir Țurcan, cu mențiunea expresă de președinte al Partidului politic „Moldova Unită”. 93. Curtea observă că la 9 octombrie 2014 și, repetat, la 25 noiembrie2014 Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a solicitat Comisiei Electorale Centrale să ia atitudine față de prezența pe listele electorale ale concurenților electorali a 109 persoane, apartenența politică a cărora nu este identificată, și a unei persoane care are calitatea de membru al altui partid. Aceste demersuri nu au fost soluționate de Comisia Electorală Centrală. 94. Curtea observă că Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, în lipsa unei reacții din partea Comisiei Electorale Centrale la demersurile înaintate la 9 octombrie și, respectiv, 25 noiembrie 2014, nu a solicitat instanței de judecată examinarea pretențiilor formulate către Comisia Electorală Centrală. Or, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege. 95. Curtea subliniază importanța soluționării prompte a demersurilor și contestațiilor electorale pentru asigurarea unor reguli de joc clare și previzibile și a unui exercițiu electoral corect.

Curtea reține că includerea pe o singură listă a reprezentanților a două partide diferite semnifică, în fapt, „participarea în comun” a acestora la alegeri, ceea ce, în 25 condițiile prevederilor articolului 1 din Codul electoral, este definit ca „bloc electoral”. Codul electoral nu prevede o altă formulă de participare la alegeri pe „liste electorale comune”. Mai mult, uniunea celor 2 partide în vederea „participării în comun” la alegeri rezultă și din mențiunea expresă a calității candidatului înscris în lista comună – cea de președinte al celui de-al doilea partid.

Prin urmare, Curtea constată că participarea la alegeri pe o listă comună a Partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și a Partidului politic „Moldova Unită” reprezintă în fapt un bloc electoral camuflat, prin care s-a încercat eludarea pragului minim de reprezentare de 9%, stabilit de articolul 86 alin. (2) lit. b) din Codul electoral, și obținerea aplicării pragului de 6%, valabil în cazul partidelor politice.

Totuși, având în vedere faptul că Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a acumulat 20,51%, depășind astfel pragul de 9 la sută din voturile valabil exprimate, necesar a fi atins de blocurile electorale constituite din două partide, această situație nu are ca efect denaturarea rezultatului final al alegerilor.

Totuși, Curtea reține că, în vederea asigurării condițiilor echitabile tuturor concurenților electorali în următoarele scrutine, este necesar ca autoritățile competente în materie electorală să excludă din start situațiile de camuflare a blocurilor electorale într-un singur partid politic.” 96. Pct. 2 și 3 din Regulamentul privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3592/2025: „2. Este interzisă desfășurarea activităților electorale comune, concertate și/sau coordonate, în format de bloc electoral camuflat, care reprezintă o formă neregulamentară de asociere între partidele politice și/sau competitorii electorali (inclusiv candidații independenți), astfel creând percepția unei participări colective. 3. Pentru a califica activitățile drept comune, concertate și/sau coordonate, în format de bloc electoral camuflat, se vor aplica următoarele criterii, dar fără a se limita la ele: colaborare declarată în lipsa unei înregistrări de către organul competent din Republica Moldova; activități de promovare electorală comună; utilizare coordonată a resurselor de promovare politică sau electorală, materiale, financiare sau logistice (sediu, echipă, vehicule, simbol sau denumire); discurs electoral comun.” 97. Pct. 17 din Regulamentul privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3592/2025: „În calitate de candidați din partea blocului electoral pot fi desemnați doar membrii partidelor politice care au constituit blocul electoral sau persoanele care cad sub incidența noțiunii de „candidat independent”.”

Cercetând starea de fapt, în baza materialelor dosarului judiciar și al dosarului administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată următoarele circumstanțe esențiale ale speței.

La 13 august 2025, președintele Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, Anatolie Bulgari, a depus la Comisia Electorală Centrală cererea prin care a solicitat înregistrarea în calitate de concurent electoral la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, anexând următoarele documente: - extras din Procesul-verbal din 11 august 2025 al ședinței Consiliului Republican al Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova; - lista de candidați în limba română, inclusiv versiunea electronică a listei; - actele ce confirmă componența numerică și nominală a organului responsabil pentru desemnarea listei de candidați la funcția de deputat; - datele biografice ale candidaților; - declarațiile candidaților privind consimțământul de a candida pentru funcția de deputat; - declarațiile de avere și interese personale ale candidaților pentru ultimul an înainte de alegerile parlamentare; - declarațiile candidaților pe propria răspundere în condițiile art. 68 alin. (1) lit. f) din Codul electoral nr. 325/2022; - buletinele/cărțile de identitate ale candidaților (în copie); - simbolul electoral în variantă electronică și pe suport de hârtie; - extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice (în copie).(f.d.a.1-27) 27

În conformitate cu pct. 2 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3655/2025 „Cu privire la stabilirea locului și timpului primirii documentelor necesare pentru înregistrarea candidaților la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, precum și a grupurilor de inițiativă pentru susținerea candidaților independenți”, procedura de recepționare a documentelor pentru înregistrarea listei de candidați din partea Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” s-a desfășurat în două etape, după cum urmează: prima etapă – președintele Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a depus la sediul Comisiei Electorale Centrale în data de 13 august 2025 documentele prevăzute la pct. 25 din Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1204/2023; a doua etapă – 55 de candidați înscriși pe lista de candidați s-au prezentat personal, conform graficului stabilit, la sediul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, pentru a completa și semna formularul prevăzut la pct. 23 din Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1204/2023.

Etapa de confirmare, contra semnătură, de către fiecare candidat în fața grupului de recepționare a faptului depunerii personale a documentelor, prevăzute la art. 68 din Codul electoral, a avut loc la aceeași dată.

Ulterior, prin demersul nr. CEC-8/8399 din 15 august 2025, Comisia Electorală Centrală a solicitat Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” clarificarea anumitor aspecte și înlăturarea neconformităților identificate în procesul de verificare a documentelor depuse de acesta pentru înregistrare, și anume, Comisia Electorală Centrală a constatat: „I. În extrasul din Procesul-verbal al ședinței Consiliului Republican al Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova nu este indicat numărul membrilor aleși ai organului respectiv, după cum prevede anexa nr. 3 la Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1204/2023. De asemenea, pe ordinea de zi aprobată la ședința Consiliului Republican al Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova sunt incluse patru subiecte, dar subiectul nr. 3, privind confirmarea persoanei responsabile de finanțe, nu coincide cu formularea stabilită inițial în extrasul din procesul-verbal al ședinței la care a fost aprobată ordinea de zi. În afară de aceasta, la subiectul de pe ordinea de zi unde a fost propusă lista de 28 candidați la funcția de deputat, numele și prenumele unor persoane sunt indicate eronat. II. Lipsește decizia Agenției Servicii Publice privind înregistrarea modificărilor în actele de constituire și datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice referitoare la Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova, inclusiv a componenței nominale și numerice a Consiliului Republican. III. În lista candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova numele și prenumele persoanelor de la pozițiile nr. 5, 31, 34 și 54 sunt scrise cu erori. În cazul unor candidați nu este menționată apartenența politică, inclusiv profesia, funcția și locul de muncă. De asemenea, numărul și procentul femeilor și bărbaților incluși pe lista respectivă nu sunt indicate corect. IV. În seturile de documente ale celor 55 de candidați: - în declarația de avere și interese personale a domnului Verbițchi Ruslan, poziția nr. 1 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a domnului Mîrza Vasile, poziția nr. 5 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în datele biografice ale doamnei Bordeianu Tatiana, poziția nr. 6 din lista de candidați, nu sunt înscrise semnătura și data semnării, în declarația de avere este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a doamnei Marian Alisa, poziția nr. 7 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a doamnei Macovei Nicoli, poziția nr. 9 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în tot setul de documente prezentat ce o vizează pe doamna Vasilachi Irina, poziția nr. 10, numele este indicat greșit, totodată, în declarația pe propria răspundere nu sunt înscrise numele și prenumele, iar în declarația de avere și interese personale este înscrisă eronat perioada declarării; - în datele biografice ale domnului Surcov Roman, poziția nr. 11 din lista de candidați, nu este indicată profesia, iar în declarația de avere și interese personale este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a domnului Filip Alexandru, poziția nr. 14 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării, iar ultima pagină conține informații care nu se referă la declarație. Totodată, declarația pe propria răspundere nu corespunde anexei nr. 7 de la Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei 29 Electorale Centrale nr. 1204/2023, modificat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3638/2025; - în declarația de avere și interese personale a domnului Roșca Ștefan, poziția nr. 15 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a doamnei Oleinic Iana, poziția nr. 17 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării și nu este indicată funcția acesteia; - în declarația de avere și interese personale a doamnei Caracalcev Aculina, poziția nr. 18 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a doamnei Bodiu Eugenia, poziția nr. 19 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în datele biografice ale doamnei Eefter Liliana, poziția nr. 22 din lista de candidați, prenumele este indicat eronat, iar în declarația de avere și interese personale este înscrisă eronat perioada declarării; - în setul de documente prezentat ce o vizează pe doamna Mospanenco Elena, poziția nr. 23 din lista de candidați, lipsește data semnării, inclusiv este indicată eronat perioada declarării în declarația de avere și interese personale; - în setul de documente prezentat ce o vizează pe doamna Buștiuc Arina, poziția nr. 24 din lista de candidați, lipsește data semnării, inclusiv este indicată eronat perioada declarării în declarația de avere și interese personale; - în setul de documente prezentat ce o vizează pe doamna Golban Beatrice, poziția nr. 25 din lista de candidați, lipsește data semnării, inclusiv este indicată eronat perioada declarării în declarația de avere și interese personale; - în setul de documente prezentat referitor la domnul Caracalcev Victor, poziția nr. 26 din lista de candidați, lipsește data semnării, inclusiv este indicată eronat perioada declarării în declarația de avere și interese personale; - în setul de documente prezentat referitor la domnul Matasevici Maxim, poziția nr. 27 din lista de candidați, lipsește data semnării, inclusiv este indicată eronat perioada declarării în declarația de avere și interese personale. - în tot setul de documente prezentat referitor la domnul Saltîcov Maxim, poziția nr. 31 din lista de candidați, numele este indicat greșit. Totodată, în declarația de avere și interese personale nu este înscris locul de muncă; 30 - în tot setul de documente prezentat privind domnul Frunză Cristin, poziția nr. 34 din lista de candidați, numele este indicat greșit. Totodată, în declarația de avere și interese personale nu este înscris locul de muncă; - în declarația de avere și interese personale a doamnei Cocierul Alina, poziția nr. 37 din lista de candidați, nu este indicat locul de muncă; - în declarația de avere și interese personale a domnului Mospanenco Iurii, poziția nr. 43 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a domnului Roman Gheorghe, poziția nr. 44 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a domnului Foromuș Sergiu, poziția nr. 45 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a domnului Antohiev Ghenadie, poziția nr. 46 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în datele biografice ale doamnei Nicov Rodica, poziția nr. 47 din lista de candidați, nu este indicat anul semnării. Totodată, în declarația de avere și interese personale este înscrisă eronat perioada declarării; - în datele biografice ale doamnei Darie Ludmila, poziția nr. 50 din lista de candidați, nu este indicat anul semnării; - în declarația de avere și interese personale a domnului Oleinic Alexandru, poziția nr. 51 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a doamnei Verbițchi Iustina, poziția nr. 52 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a doamnei Poleșoc Lidia, poziția nr. 53 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării; - în declarația de avere și interese personale a domnului Malcic Iacov, poziția nr. 54 din lista de candidați, este înscrisă eronat perioada declarării. V. Totodată, informează că, potrivit pct. 25 din Regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile parlamentare, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1204/2023, modificat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3638/2025, urmează să prezinte descrierea simbolului electoral pentru imprimare în buletinul de vot împreună cu actul ce confirmă dreptul de utilizare a obiectelor protejate de dreptul de autor sau declarația pe propria răspundere privind utilizarea acestora cu titlu gratuit. În conformitate cu pct. 15 din Regulamentul cu privire la statutul și activitatea reprezentanților concurenților electorali/participanților la referendum, aprobat prin hotărârea CEC nr. 3636/2025, pentru confirmarea reprezentantului, urmează să prezinte următoarele documente: 31 - cererea privind confirmarea reprezentantului/listei de reprezentanți, cu indicarea obligatorie a datelor de contact ale persoanei/persoanelor desemnate în calitate de reprezentanți (adresa poștală și cea electronică. numărul de telefon fix/mobil) și cu anexarea, după caz, a actelor de împuternicire, separat pentru fiecare persoană desemnată, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 sau 2. Partidul politic și blocul electoral indică în cerere și datele sale de contact; - copia de pe actul de identitate al persoanei desemnate în calitate de reprezentant, valabil la data depunerii cererii de confirmare; - copia de pe actul de studii, recunoscut în condițiile Codului educației nr. 152/2014, în cazul persoanei desemnate în calitate de reprezentant la Comisia Electorală Centrală; - declarația pe propria răspundere privind inexistența oricăror situații de incompatibilitate prevăzute la pct. 11. conform modelului prevăzut în anexa nr. 3; - după caz, actul de delegare prevăzut la pct. 17, prin care se transmite dreptul de desemnare a reprezentanților în organele electorale ierarhic inferioare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4. VI. Cu referire la înregistrarea trezorierului, informează că urmează să prezinte documentele prevăzute de art. 55 din Codul electoral nr. 325/2022 și pct. 15 subpunctul 7 din Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, aprobat prin hotărârea CEC nr. 1185 din 18 august 2023, cu modificările ulterioare. Menționează că, potrivit art. 68 alin. (5) și 112 din Codul electoral nr. 325/2022, Comisia Electorală Centrală, în termen de 7 zile de la data primirii documentelor, efectuează sau refuză înregistrarea candidaților desemnați în alegeri. Prin urmare, pentru examinarea cererii de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova, recomandă înlăturarea neconformităților identificate și prezentarea documentelor corecte Comisiei Electorale Centrale până cel mai târziu la data de 17 august 2025, ora 14:00.” (f.d.a. 28-31).

Prin răspunsul înregistrat la Comisia Electorală Centrală cu nr. CEC- 7/21808 din 17 august 2025, Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a prezentat documentele solicitate/corectate, după cum urmează: - extrasul din Procesul-verbal al ședinței Consiliului Republican al Partidului Politic Uniunea Centristă din Moldova; 32 - decizia Agenției Servicii Publice privind înregistrarea modificărilor în datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice referitoare la Partidul Politic Uniunea Centristă din Moldova; - lista de candidați; - cererea privind confirmarea reprezentantului în Comisia Electorală Centrală; - cererea privind confirmarea persoanei responsabile de finanțe (trezorier); - documentele corectate ale candidaților în cazul cărora s-au constatat neconformități: - declarațiile de avere și interese personale pentru ultimul an înainte de alegeri ale candidaților de la pozițiile nr. 1, 5, 6, 7, 9, 14, 15, 17, 18, 19, 22, 37, 43, 44, 45, 46, 47, 51, 52, 53, 54; - datele biografice ale candidaților de la pozițiile nr. 6, 11, 22, 47, 50; - declarația pe propria răspundere în condițiile art. 68 alin. (1) lit. f) din Codul electoral nr. 325/2022 ale candidaților de la pozițiile nr. 10, 14. - tot setul de documente ale candidaților de la pozițiile nr. 10, 23, 24, 25, 26, 27, 31, 34 (f.d.a.32-73).

Ulterior, Comisia Electorală Centrală a înregistrat cu nr. CEC-7/21860 din 18 august 2025 cererea președintelui Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, Anatolie Bulgari, prin care s-a solicitat modificarea listei de candidați prin excluderea lui Ion Belous de la poziția nr. 40 și schimbarea locului de ordine al candidatului Anastasia Nicolau de la poziția nr. 55 la poziția nr. 40 (f.d.a. 74).

Deopotrivă, se atestă că, în cadrul procedurii administrative din 18 august 2025, Comisiei Electorale Centrale i-a fost prezentată cererea de demisie din calitatea de membru și vicepreședinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova a domnului Ruslan Verbițchi datată cu 28 iulie 2025 și recepționată de Partidul Liberal Democrat din Moldova în aceeași zi (f.d.a. 85).

Totodată, Comisiei Electorale Centrale i-a fost prezentată cererea datată cu 28 iulie 2025, prin care Sergiu Rotari a solicitat demisia din calitatea de membru al Partidului Liberal Democrat din Moldova. Însă, la materialele dosarului administrativ lipsesc probe care ar confirma că cererea lui Sergiu Rotari din 28 iulie 2025 a fost efectiv recepționată de către Partidul Liberal Democrat din Moldova (f.d.a. 87).

Prin hotărârea nr. 3825 din 20 august 2025, Comisia Electorală Centrală a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, înaintată de Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/21650 din 13 august 2025. De asemenea, s-au respins cererile privind confirmarea lui Dorin 33 Bejenaru în calitate de reprezentant în Comisia Electorală Centrală și a Larisei Crudu în calitate de persoană responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, cereri care nu produc efect juridic izolat în afara cererii de înregistrare a listei de candidați.

Potrivit hotărârii nr. 3825 din 20 august 2025, Comisia Electorală Centrală a constatat, din materialele procedurii administrative, că la data de 28 iulie 2025 domnii Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari, adică peste termenul de 19 iulie inclusiv, dețineau statutul de membru al unui alt partid decât al depunătorului cererii privind înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ceea ce în mod implicit atestă neîndeplinirea condiției de eligibilitate în cazul acestora, decât pe lista partidului din care făceau parte sau pe lista eventualului bloc electoral din care ar fi făcut parte partidul în cauză.

În susținerea concluziei sale, autoritatea pârâtă a reținut că, în urma verificării datelor înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice cu referire la Partidul Liberal Democrat din Moldova, s-a constatat că la data de 15 iulie 2025 Partidul Liberal Democrat din Moldova a depus cererea de înregistrare a modificărilor și completărilor în datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice. Conform acesteia, domnul Ruslan Verbițchi face parte din componența Consiliului Politic Național și a Biroului Politic Central al Partidului Liberal Democrat din Moldova, iar domnul Sergiu Rotari este membru al Consiliului Politic Național.

Totodată, autoritatea publică a stabilit că, potrivit actelor transmise de către Agenția Servicii Publice la data de 1 august 2025, înregistrate la Comisie sub nr. CEC-7/21296, în data de 14 iulie 2025 a avut loc ședința Consiliului Politic Național al Partidului Liberal Democrat din Moldova, la care au participat domnul Ruslan Verbițchi și domnul Sergiu Rotari, fapt confirmat prin semnăturile acestora pe borderoul de prezență.

Iar, prin decizia Agenției Servicii Publice din 30 iulie 2025 privind înregistrarea modificărilor în datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice, domnul Ruslan Verbițchi a dobândit calitatea de membru al Consiliului Politic Național și al Biroului Politic Central al Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Astfel, Comisia Electorală Centrală a conchis că, potrivit Registrului membrilor de partid ai Partidului Liberal Democrat din Moldova la situația din 30 iunie 2025, domnul Ruslan Verbițchi figurează la poziția nr. 91, domnul Sergiu Rotari la poziția nr. 95. Totodată, aceste persoane figurează și în lista de candidați propusă spre înregistrare de către Partidului Politic „Uniunea Centristă din 34 Moldova”, și anume domnul Ruslan Verbițchi este înscris cu nr. 1 în lista de candidați, cu mențiunea despre apartenența politică „PP UCM” (Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”), iar domnul Sergiu Rotari este cu nr. 3 cu mențiunea „PP UCM”.

Concomitent, Comisia Electorală Centrală a remarcat că, nu poate reține drept pertinente cererea de demisie din calitatea de membru și vicepreședinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova a domnului Verbițchi Ruslan datată cu 28 iulie 2025 și acceptată de Partidul Liberal Democrat din Moldova, și cererea de demisie a domnului Sergiu Rotari din 28 iulie 2025 din calitatea de membru al Partidului Liberal Democrat din Moldova. Or, chiar și în așa caz nu este îndeplinită condiția de eligibilitate în privința domnilor Verbițchi Ruslan și Sergiu Rotari, deoarece aceștia trebuiau să se retragă din Partidului Liberal Democrat din Moldova cel mai târziu la data de 19 iulie 2025, pentru a putea candida pe lista altor formațiuni politice, în caz contrar fiind întrunite condițiile de „bloc electoral camuflat”.

Manifestându-și dezacordul cu hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3825 din 20 august 2025, Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a depus acțiune în contencios administrativ, prin care a solicitat anularea hotărârii ca fiind ilegală și obligarea Comisiei Electorale Centrale la emiterea actului administrativ privind înregistrarea listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova înaintată de Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/2L650 din 13 august 2025; dar și obligarea Comisiei Electorale Centrale la emiterea actului administrativ privind confirmarea domnului Dorin Bejenaru în calitate de reprezentant în Comisia Electorală Centrală și a doamnei Larisa Crudu în calitate de persoană responsabilă de finanțe (trezorier) din partea Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Curtea de Apel Centru, prin hotărârea din 25 august 2025, a admis parțial acțiunea depusă de Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3825 din 20 august 2025 și a obligat Comisia Electorală Centrală să reexamineze cererea Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, înregistrată cu nr. CEC- 7/21650 din 13 august 2025, ținând cont de raționamentele expuse în prezenta hotărâre. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca neîntemeiată.

Efectuând controlul judiciar al hotărârii din 25 august 2025 a Curții de Apel Centru, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de fond a interpretat și aplicat în mod eronat normele de drept material incidente și, în consecință, a dat o apreciere greșită raporturilor juridico-publice supuse analizei și neîntemeiat a anulat actul administrativ contestat. 35

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a reitera că, prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 29 din 9 decembrie 2014 s-a stabilit, în afara oricărui dubiu, interdicția de a participa la alegeri într-un bloc electoral camuflat. Prin acea hotărâre, Curtea Constituțională a subliniat obligația autorităților publice competente în domeniul electoral de a înlătura asemenea practici.

Curtea Constituțională a pus accentul pe raționamentul că „blocul electoral camuflat” sunt situațiile în care, deși partidele nu declară oficial constituirea unui bloc, ele se folosesc de alte tertipuri pentru a obține aceleași efecte juridice și politice.

În aceste circumstanțe, includerea aceleiași persoane pe listele mai multor partide sau includerea pe lista unui partid a unor persoane care dețin funcții de conducere într-un alt partid nu poate fi interpretată decât ca o formă de „participare în comun” la alegeri. O asemenea modalitate de acțiune, chiar dacă nu este declarată oficial drept bloc electoral, echivalează, prin efectele sale juridice și politice, cu un bloc electoral camuflat. Or, Codul electoral nu recunoaște existența altor forme de cooperare electorală decât cele prevăzute expres de lege, respectiv participarea individuală a partidului, candidatura independentă sau participarea în cadrul unui bloc electoral declarat.

Practica de a include în listele unui partid candidați ai altor partide eludează în mod vădit cadrul normativ aplicabil, evitând condițiile și procedurile obligatorii prevăzute pentru constituirea blocurilor electorale. Aceasta creează un avantaj nejustificat în raport cu celelalte formațiuni politice, subminând principiul egalității de șanse în competiția electorală și inducând în eroare alegătorii, care votează o listă formal a unui partid, dar în realitate sprijină indirect și alte formațiuni politice.

O asemenea conduită contravine atât literei, cât și spiritului Codului electoral, întrucât transformă lista electorală a unui partid într-un instrument de participare mascată a mai multor formațiuni politice, ceea ce afectează transparența procesului electoral și securitatea juridică a procedurilor de înregistrare a candidaților. Astfel, includerea aceleiași persoane pe listele mai multor partide constituie o manifestare tipică a unui bloc electoral camuflat, inadmisibil din perspectiva normelor electorale.

Întru respectarea acestor principii, dar și a executării dezideratelor Curții Constituționale, legiuitorul a adoptat la 29 mai 2025 Legea nr. 130, intrată în vigoare de la 03 iunie 2025, prin care inter alia a modificat și completat Codul electoral. Astfel, prin Legea nr. 130/2025 legiuitorul definit noțiunea de „bloc electoral 36 camuflat”, dar și a modificat noțiunea de „candidat independent”, stabilind caracteristicile acestuia ca „persoană care își înaintează propria candidatură pentru ocuparea unei funcții publice elective independent de partidele politice și de blocurile electorale și care, începând cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor, nu a deținut calitatea de membru al unui partid politic, precum și nu și-a afirmat public susținerea unui partid politic”.

Prin adoptarea Legii nr. 130/2025, legiuitorul a dat expresie obligației de conformare la exigențele constituționale și la jurisprudența Curții Constituționale, instituind reglementări clare menite să înlăture practicile abuzive și lacunare în materie electorală. Definirea expresă a noțiunii de „bloc electoral camuflat” are rolul de a împiedica perpetuarea situațiilor în care partidele politice își disimulează alianțele prin intermediul listelor de candidați, eludând astfel condițiile legale stricte pentru constituirea unui bloc electoral declarat.

Includerea noțiunii de „bloc electoral camuflat” a intervenit ca răspuns nevoilor practice stringente identificate în contextul alegerilor prezidențiale din 2024, când s-au înregistrat numeroase cazuri în care partidele politice au cooperat neformalizat pentru a-și susține reciproc candidații. Aceste practici, care nu erau transparente și nu erau reglementate, au creat iluzia unei competiții pluraliste, afectând transparența procesului electoral, creând confuzie în rândul alegătorilor și distorsionând echilibrul concurenței politice. Aceste practici creează o aparență falsă de pluralism politic și pot induce în eroare alegătorii cu privire la identitatea reală a candidatului, generând un avantaj neloial în raport cu ceilalți concurenți electorali.

Totodată, modificarea noțiunii de „candidat independent” reprezintă un pas decisiv în direcția consolidării integrității procesului electoral. Introducerea unui criteriu temporal obiectiv – respectiv interdicția de a fi membru al unui partid sau de a-și afirma public susținerea față de un partid politic cu cel puțin 70 de zile înainte de ziua alegerilor. Această condiție conferă claritate și previzibilitate normei, eliminând interpretările echivoce care până la introducerea modificărilor permiteau utilizarea candidaturii independente ca mecanism de susținere indirectă a unor formațiuni politice.

Aceste intervenții legislative se circumscriu scopului legitim de a asigura transparența, onestitatea și loialitatea competiției electorale. Ele consolidează principiul securității juridice prin corelarea normelor aplicabile diferitelor forme de participare la alegeri (candidați independenți, partide politice și blocuri electorale) și prin înlăturarea paralelismelor sau suprapunerilor care, în lipsa unei clarificări, ar fi permis perpetuarea fenomenului blocurilor electorale camuflate. 37

Instanța de recurs subliniază că aceste dispoziții nu pot fi aplicate izolat, ci trebuie interpretate în coroborare cu ansamblul reglementărilor electorale. Astfel, orice încercare de includere a unei persoane pe mai multe liste, de promovare a unor lideri de partid sub eticheta de „candidat independent” sau de utilizare a listelor unui partid pentru a facilita accesul altor formațiuni în competiție electorală, constituie o conduită incompatibilă cu spiritul și litera noii reglementări.

Astfel, pentru o interpretate sistemică corectă și coerentă, urmează a se ține cont de prevederile Regulamentului privind particularitățile constituirii și înregistrării blocurilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3592/2025.

Reglementările introduse prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3592/2025 reprezintă o concretizare a dispozițiilor Legii nr. 130/2025 și a Codului electoral, asigurând aplicabilitatea practică a noțiunii de „bloc electoral camuflat”.

Astfel, pct. 2 și 3 din Regulament statuează expres interdicția desfășurării activităților electorale comune, concertate și/sau coordonate în lipsa înregistrării unui bloc electoral, iar pentru determinarea caracterului concertat sau coordonat al activităților sunt prevăzute criterii clare și verificabile, precum: promovarea electorală comună, utilizarea coordonată a resurselor financiare, logistice sau simbolice ori discursul electoral comun. Aceste criterii nu sunt exhaustive, includerea pe lista candidatului electoral membri ai unui alt partid, constituie formarea unui bloc electoral camuflat, în pofida faptului că, aparent, partidele nu declară o asemenea participare.

Aceste prevederi au rolul de a împiedica nu doar includerea ilegală a unor persoane pe listele mai multor partide, ci și orice practică de disimulare a unei alianțe electorale prin acțiuni comune desfășurate în afara cadrului legal. În acest mod, se consacră în mod expres principiul transparenței și al loialității competiției electorale, care impune partidelor politice și candidaților obligația de a-și asuma deschis forma juridică a participării la alegeri, fără a recurge la formule indirecte sau camuflate.

Totodată, pct. 17 din același Regulament completează în mod firesc aceste dispoziții, stabilind că în calitate de candidați din partea blocului electoral pot fi desemnați exclusiv membrii partidelor care au constituit blocul sau persoanele care întrunesc condițiile pentru a fi calificate drept „candidatul independent”. Această prevedere înlătură orice echivoc privind posibilitatea de a desemna pe listele blocului electoral candidați proveniți din afara partidelor componente ori care nu se subsumează noțiunii legale de candidat independent. 38

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că, cadrul normativ, modificat și completat prin Legea nr. 130/2025 și pus în aplicare prin Regulamentul aprobat prin Hotărârea CEC nr. 3592/2025, instituie o reglementare complexă și coerentă, care previne atât crearea blocurilor electorale camuflate, cât și utilizarea candidaturii independente ca mecanism indirect de promovare a partidelor politice. Totodată, acest cadru normativ explicitează condițiile de eligibilitate pentru persoanele care nu sunt membri ai partidelor componente ale blocului electoral, punând în evidență că singura categorie admisibilă din exterior este cea a persoanelor care întrunesc condițiile pentru a fi calificat drept „candidat independent”.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, potrivit prevederilor Codului electoral, în redacția modificărilor și completărilor introduse prin Legea nr. 130/2025, orice persoană care aspiră la calitatea de candidat independent trebuie să îndeplinească cumulativ condiția de a nu fi membru al unui partid politic și de a nu-și fi afirmat public susținerea față de un partid politic cu cel puțin 70 de zile înainte de ziua alegerilor. Această dispoziție are un caracter imperativ și obiectiv, fiind menită să asigure integritatea procesului electoral și să prevină situațiile în care candidaturile independente sunt utilizate ca instrumente de promovare indirectă a unor formațiuni politice.

În speță, Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari au depus cererile de demisie din calitatea de membri ai Partidului Liberal Democrat din Moldova la data de 28 iulie 2025, ceea ce reprezintă o depășire a termenului-limită legal de 19 iulie 2025, stabilit conform Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, aprobat prin hotărârea CEC nr. 3601 din 18 iunie 2025. Or, potrivit acestui Program, perioada de desemnare a candidaților pentru funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova a fost stabilită pentru intervalul 20 iulie – 19 august 2025, adică exact cu 70 de zile înaintate de data alegerilor. Astfel, retragerea dintr-un partid politic urma a fi efectuată cel puțin prin depunerea/înregistrarea la partidul politic sau Agenția Servicii Publice a unei cereri în acest sens. Iar, pentru ca Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari să poată fi desemnați candidați în afara formațiunii din care au făcut parte (Partidul Liberal Democrat din Moldova), fără a încălca prevederile legale, aceștia trebuiau să se retragă din Partidul Liberal Democrat din Moldova cel târziu la data de 19 iulie 2025. Prin urmare, la momentul depunerii listei de candidați a Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, aceștia încă dețineau statutul de membri ai unui alt partid, ceea ce încalcă în mod clar dispoziția legală referitoare la termenul de 70 de zile. 39

Respectarea termenului de 70 de zile nu reprezintă o simplă formalitate procedurală, ci o condiție esențială de eligibilitate, menită să garanteze claritatea apartenenței politice a candidaților și să prevină includerea tardivă a membrilor altor partide pe listele unui partid politic sau bloc electoral. Nerespectarea acestui termen creează o situație juridică în care identitatea politică a candidaților devine ambiguă și induce în eroare alegătorii, deoarece lista depusă formal de un partid poate fi utilizată, în fapt, pentru promovarea indirectă a unor membri activi ai altor formațiuni politice.

În speță, includerea lui Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari pe lista Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, în momentul în care aceștia erau membri activi ai Partidului Liberal Democrat din Moldova, constituie un exemplu tipic de „bloc electoral camuflat”, așa cum este definit prin Legea nr. 130/2025 și jurisprudența Curții Constituționale. Această conduită echivalează cu participarea în comun la alegeri a două formațiuni politice distincte, fără a fi declarată oficial, eludând astfel cadrul legal aplicabil pentru constituirea blocurilor electorale.

Prin urmare, nerespectarea termenului de 70 de zile are consecințe juridice directe: persoanele care nu și-au întrerupt apartenența politică în termenul prevăzut nu pot fi considerate eligibile pentru a fi înscrise pe listele altor partide sau blocuri electorale și, implicit, lista de candidați propusă de Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” corect a fost respinsă și ajustată prin excluderea acestor candidați, pentru a evita transformarea acesteia într-un instrument de participare camuflată a altor formațiuni politice.

La acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate accepta poziția precum că termenul de 70 de zile și nerespectarea acestuia nu ar avea consecințe juridice, or, Regulamentul CEC nr. 3592/2025 prescrie expres că pot fi desemnați în calitate de candidați din partea blocului electoral doar membrii partidelor politice care au constituit blocul electoral sau persoanele care cad sub incidența noțiunii de „candidat independent”.

Acest raționament decurge și din principiul tratării egale a subiecților electorali, potrivit căruia candidaților independenți trebuie să li se aplice aceleași condiții ca și partidelor politice, ale căror liste pot fi completate exclusiv cu persoane care sunt membri ai acestora sau cu cei care și-au întrerupt apartenența politică față de alte partide cu cel puțin 70 de zile înainte de ziua alegerilor.

În aceste circumstanțe, cadrul legal aplicabil, așa cum a fost stabilit prin Codul electoral, Legea nr. 130/2025, Regulamentul CEC nr. 3592/2025 și Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, aprobat prin hotărârea CEC 40 nr. 3601 din 18 iunie 2025, prevedea în mod clar condițiile de eligibilitate pentru a putea fi incluși pe lista Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”. Orice persoană care intenționa să fie desemnată candidat pe lista acestui partid trebuia să respecte obligația de a fi membru al partidului dat sau de a nu deține calitatea de membru al unui alt partid cu cel puțin 70 de zile înainte de ziua alegerilor, respectiv până la data de 19 iulie 2025, termen stabilit în Programul calendaristic aprobat de Comisia Electorală Centrală.

Această reglementare urmărește asigurarea transparenței procesului electoral, prevenirea formării blocurilor electorale camuflate și protejarea egalității de șanse între subiecții electorali. În acest context, prevederile legale erau suficient de previzibile și clare, astfel încât orice persoană care dorea să fie inclusă pe lista Partidului „Uniunea Centristă” putea să-și ia măsurile necesare pentru a-și întrerupe legătura cu alte formațiuni politice până la expirarea termenului de 70 de zile înainte de ziua alegerilor.

Prin urmare, includerea pe lista Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” presupunea o conduită proactivă și diligență din partea candidaților, constând în depunerea cererii de demisie din Partidul Liberal Democrat din Moldova și înregistrarea acesteia până la termenul-limită de 19 iulie 2025. Nerespectarea acestui termen reflectă neglijență și conduce implicit la imposibilitatea de a fi considerați eligibili, întrucât, la momentul depunerii listei de candidați, dar și la momentul emiterii deciziei contestate, aceștia încă dețineau calitatea de membri ai unui alt partid.

Astfel, legea și regulamentele relevante au instituit un mecanism clar de protecție a integrității listei de candidați, condiționând eligibilitatea de respectarea strictă a termenului de 70 de zile. Orice abatere de la această regulă, inclusiv întârzierea retragerii dintr-un alt partid, contravine normelor aplicabile și legitimează concluzia că participarea în cadrul listei Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” constituie elemente de bloc electoral camuflat.

La caz, însă, Ruslan Verbițchi a depus cererea de demisie din Partidul Liberal Democrat din Moldova abia la 28 iulie 2025, adică după expirarea termenului-limită legal de 19 iulie 2025, prevăzut pentru întreruperea apartenenței politice înainte de depunerea listelor de candidați la alegeri. Iar, Sergiu Rotari nici nu a demonstrat că cererea sa de demisie datată cu 28 iulie 2025 ar fi fost efectiv depusă și recepționată de Partidul Liberal Democrat din Moldova. Calitatea de membri ai Partidului Liberal Democrat din Moldova nu a încetat nici măcar la momentul emiterii actului administrativ contestat. Această întârziere nu doar că a împiedicat respectarea condiției de eligibilitate stabilite prin Legea nr. 130/2025 și Programul calendaristic al CEC, dar a creat și o stare juridică ambiguă la momentul 41 depunerii listei Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”. Mai mult, prin decizia Agenției Servicii Publice din 30 iulie 2025, privind înregistrarea modificărilor în Registrul de stat al persoanelor juridice, Ruslan Verbițchi a dobândit efectiv calitatea de membru al Consiliului Politic Național și al Biroului Politic Central al Partidului Liberal Democrat din Moldova. Aceasta arată că, la momentul depunerii listei de candidați (13 august 2025), el era în continuare parte a structurii de conducere a Partidului Liberal Democrat din Moldova, ceea ce confirmă că retragerea efectivă din partid nu se realizase, retragere care nu a avut loc nici la momentul emiterii actului administrativ contestat.

Prin urmare, la 13 august 2025, la momentul depunerii de către Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a cererii de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, precum și la momentul emiterii actului administrativ contestat, nici Ruslan Verbițchi, nici Sergiu Rotari nu îndeplineau condițiile de eligibilitate pentru a fi incluși pe lista acestui partid. Această situație se interpretează ca fiind o formă de participare într-un „bloc electoral camuflat”, contrar dispozițiilor legale și spiritului normativ al Codului electoral.

La capitolul dat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, depunerea cererii de excludere din calitatea de membru al unui partid politic reprezintă un act procedural și substanțial care intră în responsabilitatea directă atât a persoanei vizate, cât și a partidului din care face parte. În speță, pentru a respecta termenul legal de 70 de zile înainte de data alegerilor, stabilit prin Programul calendaristic aprobat de Comisia Electorală Centrală și reflectat în dispozițiile legale privind candidaturile independente și eligibilitatea în cadrul blocurilor electorale, cererea de retragere trebuia depusă cel târziu la data de 19 iulie 2025.

Orice întârziere în efectuarea acestei retrageri generează consecințe directe asupra eligibilității candidaților și nu poate fi imputată autorității publice competente. Astfel, calitatea de membru de partid a persoanei vizate se menține până la, cel puțin data înregistrării cererii, iar în mod efectiv până la examinarea acesteia și excluderea efectivă din partid. Prin urmare, includerea persoanei vizate pe lista unui alt partid înainte de îndeplinirea acestui criteriu încalcă condițiile de eligibilitate prevăzute de lege.

În speță, Ruslan Verbițchi a depus cererea de demisie din Partidul Liberal Democrat din Moldova abia la 28 iulie 2025, ceea ce reprezintă o întârziere de 9 zile față de termenul-limită de 19 iulie 2025. Iar, Sergiu Rotari nici nu a demonstrat că a depus efectiv la Partidul Liberal Democrat din Moldova cererea de demisie din partid și că aceasta a fost recepționată pentru examinare. Ba mai mult ca atât, 42 excluderea efectivă lui Ruslan Verbițchi și a lui Sergiu Rotari nu s-a realizat nici la data emiterii actului administrativ contestat – 20 august 2025. Această întârziere atrage consecința legală că la momentul depunerii listei Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” aceștia încă dețineau calitatea de membri ai unui alt partid, fiind astfel neeligibili pentru a fi incluși pe lista respectivă.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că respectarea termenului de 19 iulie 2025 ca persoana inclusă în lista unui partid să nu fie membru al unui alt partid era o obligație certă și previzibilă, iar nerespectarea acesteia reflectă lipsa de diligență a persoanelor vizate și a partidului în privința gestionării procesului de selecție a candidaților. Aceasta confirmă că depunerea cererii de excludere din Partidul Liberal Democrat din Moldova nu este doar un act formal, ci o condiție sine qua non pentru respectarea legalității și integrității procedurii electorale, responsabilitatea revenind exclusiv celor direct implicați.

Continuând șirul logic, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că nu poate fi acceptată poziția Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” și a Curții de Apel Centru, potrivit căreia autoritatea publică nu ar fi notificat partidul cu privire la neconformitatea candidaților incluși în liste, respectiv Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari, în ceea ce privește apartenența lor anterioară la Partidul Liberal Democrat din Moldova, și, în consecință, nu i-ar fi oferit posibilitatea să înlăture aceste neconformități prin înlocuirea candidaților, fapt care într-un final a lipsit reclamanta și terții de posibilitatea efectivă de a-și formula apărarea sau de a corecta pretinsele neconformități.

Completul de judecată constată că, potrivit extrasului din procesul-verbal nr. 395 al ședinței Comisiei Electorale Centrale din 20 august 2025, în cadrul ședinței s-a ridicat problema că la data de 28 iulie 2025 domnii Verbițchi și Rotari dețineau încă statutul de membri ai unui alt partid decât cel al depunătorului cererii de înregistrare a candidaților (Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova”), adică după termenul-limită de 19 iulie 2025. Faptul dat atestă neîndeplinirea condiției de eligibilitate în cazul acestora, decât pe lista partidului din care făceau parte sau pe lista eventualului bloc electoral din care ar fi făcut parte partidul în cauză.

Iar, la întrebarea membrului Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, dacă grupul de lucru i-a comunicat partidului aceste neconformități, președintele Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, Anatolie Bulgari, a confirmat că informațiile i-au fost aduse la cunoștință cu două zile înainte de ședință.

Totodată, președintele partidului, Anatolie Bulgari, a declarat că nu a înaintat Comisiei Electorale Centrale niciun demers pentru excluderea acestor 43 candidați și modificarea listei, în pofida faptului că fusese informat despre neconformitățile legate de eligibilitatea lor.

Mai mult, Anatolie Bulgari a susținut că, în opinia sa, situația dată nu constituie o neconformitate care ar atrage neînregistrarea partidului în calitate de concurent electoral.

Completul de judecată constată că, deși termenul efectiv între data notificării și ședința Comisiei Electorale Centrale a fost scurt, Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a fost totuși informat cu privire la neconformitățile legate de eligibilitatea candidaților Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari. Notificarea transmisă președintelui partidului, Anatolie Bulgari, a conferit formațiunii politice posibilitatea reală de a întreprinde măsuri efective pentru a-și apăra interesele, inclusiv prin înlocuirea candidaților neeligibili și modificarea listei înainte de examinarea acesteia în ședință de către Comisia Electorală Centrală și emiterea actului administrativ contestat, la 20 august 2025.

Cu atât mai mult, Completul de judecată constată că autoritatea electorală nu avea nicio obligație legală de a notifica Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” cu privire la neeligibilitatea candidaților Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari. Comisia Electorală Centrală are obligația de notifica despre neconformitățile pe chestiuni de admisibilitate, care au un caracter tehnic, având scopul de a informa despre eventualele carențe formale, fără a prejudicia procedura de evaluare a legalității înregistrării concurenților electorali.

Verificarea întrunirii condițiilor de eligibilitate a concurenților electorali și a candidaților incluși pe lista acestora ține de fondul cererii de înregistrare a concurentului electoral și vizează stabilirea legalității participării acestuia la scrutin. Asupra acestui aspect, Comisia Electorală Centrală se pronunță prin hotărâre asupra fondului cererii, constatând dacă persoanele propuse respectă criteriile legale de eligibilitate, fără a fi necesară o notificare prealabilă privind neconformitățile identificate.

La caz, informarea Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, înaintea ședinței din 20 august 2025, că unii candidați incluși în liste nu întrunesc condițiile de eligibilitate a fost un gest de diligență din partea Comisiei Electorale Central, care a conferit formațiunii politice o șansă reală de a remedia situația, dar nicidecum o obligație a autorității electorale de notificare. Astfel, inacțiunea partidului nu poate fi imputată autorității electorale.

În consecință, instanța de recurs subliniază că responsabilitatea de verificare a eligibilității propriilor candidați și de remediere a eventualelor neconformități revine exclusiv partidelor. Faptul că Partidul Politic „Uniunea 44 Centristă din Moldova” nu a valorificat această oportunitate pentru corectarea listei constituie o conduită pasivă care nu poate fi imputată Comisiei Electorale Centrale, consolidând astfel temeinicia refuzului de înregistrare.

În această lumină, se constată că Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a avut la dispoziție toate instrumentele legale pentru a-și proteja drepturile și pentru a elimina neconformitățile, însă nu a întreprins niciun demers concret. Prin urmare, eventualele consecințe negative decurg exclusiv din propria inacțiune și pasivitate a partidului, ceea ce nu poate constitui temei de ilegalitate sau nulitate a hotărârii Comisiei Electorale Centrale.

Această conduită a Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” reflectă lipsa diligenței și a responsabilității necesare pentru respectarea condițiilor de eligibilitate și pentru asigurarea conformității listei cu cadrul legal.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că autoritatea publică a acționat corect, iar notificarea transmisă liderului Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, prin grupul de lucru, a fost suficientă pentru a permite părții reclamante să-și remedieze situația, iar inacțiunea acesteia nu poate atrage răspunderea autorității electorale.

Cu titlu de consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că autoritatea electorală corect și întemeiat a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, înaintată de Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/21650 din 13 august 2025.

Or, refuzul expres al Comisiei Electorale Centrale de a înregistra lista de candidați înaintată de Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” se circumscrie în mod direct prevederilor legale, care la art. 111 alin. (6) din Codul electoral preved în mod expres că nerespectarea condițiilor privind desemnarea și întocmirea listelor de candidați atrage, ca efect juridic, refuzul înregistrării acestora.

În speță, includerea pe lista Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a lui Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari, persoane care la momentul depunerii listei încă dețineau calitatea de membri ai unui alt partid, calitate deținută chiar până la data emiterii actului administrativ contestat, contravine atât prevederilor referitoare la eligibilitatea candidaților independenți, cât și regulilor privind blocurile electorale camuflate, respectiv pct. 2, pct. 3 și pct. 17 din Regulamentul CEC nr. 3592/2025. Aceasta constituie o încălcare directă a dispozițiilor art. 111 alin. (2)-(5) din Codul electoral și permite autorității electorale, prin prisma art. 68 alin. (11) lit. d) din Codul electoral, să refuze înregistrarea listei sau a persoanelor neeligibile de pe aceasta. 45

Mai mult, art. 68 alin. (11) lit. d) conferă Comisiei Electorale Centrale prerogativa de a constata neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate și participarea într-un bloc electoral camuflat, atrăgând ca efect refuzul înregistrării. În speță, includerea candidaților care sunt membri ai altui partid și care nu respectau termenul de retragere de 70 de zile constituie o manifestare tipică a unui bloc electoral camuflat, sancționată expres de lege.

Prin urmare, opțiunea administrativă a Comisiei Electorale Centrale de a refuza înregistrarea listei nu atrage nulitatea actului administrativ și nu demonstrează ilegalitatea acestuia, ci reprezintă aplicarea corectă și legală a normelor privind eligibilitatea candidaților și integritatea procesului electoral. Autoritatea a exercitat în mod adecvat atribuția conferită prin art. 111 și art. 68 din Codul electoral, garantând astfel respectarea principiului legalității, transparenței și egalității de șanse între subiecții electorali.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că refuzul Comisiei Electorale Centrale de a înregistra lista candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, înaintată de Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC-7/21650 din 13 august 2025, este temeinic, legal și corespunde scopului constituțional de protejare a integrității procesului electoral, menținând astfel sancțiunea prevăzută pentru nerespectarea condițiilor de eligibilitate și prevenirea formării de blocuri electorale camuflate.

În consolidarea concluziilor expuse supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține jurisprudența națională constantă și uniformă în materie electorală, prin care a fost confirmată practica identificării și sancționării blocurilor electorale camuflate. Instanțele de judecată au stabilit în mod repetat că includerea pe listele electorale a persoanelor care nu întrunesc condițiile legale de eligibilitate sau care provin din partide ce nu fac parte din blocul constituit reprezintă un bloc electoral camuflat și o încălcare gravă a normelor electorale. În asemenea situații, sancțiunea aplicabilă a fost, în mod legitim, refuzul înregistrării listelor de candidați ori excluderea persoanelor neeligibile, în vederea protejării principiilor de legalitate, transparență și egalitate a subiecților electorali.

În cauza Valeriu Pleșca, Iurie Cazacu și Partidul Politic „Partidul Social Democrat European” c. Comisiei Electorale Centrale (hotărârea din 29 august 2024 a Curții de Apel Chișinău în dosarul nr. 3-105/24 și încheierea din 06 septembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție în dosarul nr. 3ra-747/24) s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ cu privire la anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale prin care a fost respinsă cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte al 46 Republicii Moldova, Valeriu Pleșca și obligarea Comisiei Electorale Centrale de a emite un act administrativ individual favorabil de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea acestui candid.

În cauza Valeriu Pleșca, instanțele de judecată au constatat că, temei de refuz pentru înregistrarea grupului de inițiativă în susținerea candidatului Valeriu Pleșca a servit faptul că, la momentul depunerii documentelor pentru înregistrarea grupului de inițiativă, Valeriu Pleșca deținea funcția de președinte al Partidului Politic „Uniunea Creștin Socială din Moldova”. Totodată, Valeriu Pleșca a fost desemnat în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova de către Partidul Politic „Partidul Social Democrat European”.

În acest sens, instanțele de judecată au reținut dezideratele Curții Constituționale din hotărârea nr. 29 din 09 decembrie 2014 și au conchis că, desemnarea de către un partid în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova a unui cetățean, membru al unui alt partid, semnifică, în fapt „participarea în comun” a acestor partide la alegeri în condițiile în care articolul 1 din Codul electoral, stabilea că „participarea în comun” la alegeri este posibilă prin uniune benevolă a două sau a mai multor partide politice, constituită în scopul participării în comun la alegeri și care este înregistrată de Comisia Electorală Centrală și care este definită ca bloc electoral.

Totodată, în acea cauză, instanțele de judecată au remarcat că nu pot reține ca pertinente hotărârea Biroului executiv al Organizației de sector Centru a Partidului Politic „Partidul Social Democrat European” din 05 august 2024, prin care s-a decis asupra dobândirii de către Valeriu Pleșca a calității de membru al acestui partid, deoarece conform datelor oficiale înregistrare la Agenția Servicii Publice demonstrează că Valeriu Pleșca este președinte al unei alte formațiuni politice.

În cauza Vasile Bolea c. Comisiei Electorale Centrale (hotărârea din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău în dosarul nr. 3-108/24 și încheierea din 10 septembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție în dosarul nr. 3ra-777/24) s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ cu privire la anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale prin care a fost respinsă cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Vasile Bolea și obligarea Comisiei Electorale Centrale de a emite un act administrativ individual favorabil de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea acestui candid.

În cauza Vasile Bolea, instanțele de judecată au constatat că, temei de refuz pentru înregistrarea grupului de inițiativă în susținerea candidatului Vasile Bolea a servit faptul că, la depunerea cererii la Comisia Electorală Centrală privind 47 înregistrarea grupului de inițiativă în susținerea lui Vasile Bolea ca candidat în calitate de candidat independent la funcția de Președinte al Republicii Moldova, acesta deținea calitatea de membru al Biroului Politic în cadrul Partidului Politic Partidul „Renaștere”, organ de conducere al Partidului. Prin urmare statutul lui Vasile Bolea, în calitate de membru al unui partid politic, este incompatibil eu statutul unui candidat independent.

În cauza dată, instanțele de judecată au notat că admisibilitatea desemnării unei persoane în calitate de candidat independent este precondiționată în mod imperativ de statutul apolitic al acesteia, indiferent de nivel – membru de partid, membrul organului colegial al partidului sau președintele acestuia.

În cauza Avelin Tabarcea c. Comisiei Electorale Centrale (hotărârea din 18 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău în dosarul nr. 3-114/24 și încheierea din 25 septembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție în dosarul nr. 3ra-815/24) s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ cu privire la anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale prin care a fost respinsă cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Avelin Tabarcea.

În cauza Avelin Tabarcea, instanțele de judecată au constatat că, temei de refuz pentru înregistrarea grupului de inițiativă în susținerea acestuia a servit faptul că, la data depunerii cererii la Comisia Electorală Centrală privind înregistrarea grupului de inițiativă în susținerea sa, în calitate de candidat independent la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Avelin Tabareea nu a înlăturat dubiile neafilierii politice, nefiind combătute concluziile respective.

În cauza dată, instanțele de judecată au evidențiat că admisibilitatea desemnării unei persoane în calitate de candidat independent este precondiționată în mod imperativ de statutul apolitic al acesteia, indiferent de nivel – membru de partid, membrul organului colegial al partidului sau președintele acestuia.

Din analiza cadrului normativ aplicabil și a jurisprudenței constante a instanțelor naționale în materie electorală (cauzele Pleșca, Bolea și Tabarcea), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că respectarea condiției de neafiliere politică în termenul legal și evitarea situațiilor de participare în comun camuflată reprezintă cerințe esențiale de eligibilitate, previzibile și accesibile oricărui subiect electoral. Prin desemnarea pe lista Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” a unor candidați care dețineau calitatea de membri ai Partidului Liberal Democrat din Moldova, echivalează cu constituirea unui bloc electoral camuflat. În aceste circumstanțe, soluția Comisiei Electorale Centrale de a refuza înregistrarea listei Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” este pe 48 deplin conformă cu prevederile art. 68 și art. 111 din Codul electoral, precum și cu practica judiciară uniformă care a sancționat constant asemenea abateri.

La aspectul dat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, depunerea cererii de excludere din partid nu poate fi considerată un eveniment exterior și independent de voința participanților la proces, ci reprezintă o conduită ce le este imputabilă, atât formațiunii politice, cât și persoanei vizate. În speță, era previzibil și chiar obligatoriu ca, în virtutea cadrului normativ aplicabil, calitatea de membru al partidului să fie exclusă până la data de 19 iulie, termen- limită pentru înregistrarea concurenților electorali. Or, faptul că partidul a amânat adoptarea hotărârii privind excluderea, respectiv că persoana interesată nu a acționat în timp util pentru a-și clarifica situația juridică, denotă o lipsă de diligență ce nu poate fi pusă în sarcina autorității electorale sau a instanței.

Practica judiciară constantă, raportată la cadrul normativ relevant, stabilește în mod imperativ că încetarea calității de membru de partid nu se produce prin simpla depunere a unei cereri de excludere, ci doar prin finalizarea procedurii interne de excludere din partid și prin validarea acestei modificări în Registrul Agenției Servicii Publice. Doar această etapă conferă certitudine juridică asupra statutului persoanei, întrucât accesul la alegeri presupune o situație juridică clară, verificabilă și opozabilă terților. În lipsa acestei validări oficiale, simpla intenție de a renunța la calitatea de membru de partid rămâne un act unilateral, lipsit de efecte juridice față de autoritățile electorale. Or, într-un domeniu atât de riguros reglementat cum este materia electorală, unde exigența respectării termenului de 70 de zile este una strictă și previzibilă, doar data radierii înscrise în Registrul Agenției Servicii Publice poate fi reținută ca punct de referință pentru constatarea neafilierii politice.

Mai mult, procedura de excludere din partid ține de autonomia organizațională a acestuia, iar fiecare membru are, la rândul său, obligația de a manifesta o conduită corectă și de a acționa cu bună-credință pentru respectarea exigențelor legale în materie electorală.

Corelând constatările și concluziile expuse supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiată soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru, deoarece aceasta nu a dat apreciere faptului că în cadrul ședinței din 20 august 2025 președintele Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, Anatolie Bulgari, a confirmat că neconformitățile cu privire la candidații Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari i-au fost aduse la cunoștință cu două zile înainte de ședință, dar nu a întreprins măsuri în vederea excluderii acestor candidați și modificarea listei. Iar din acest motiv, prima instanță nu a acordat eficiență normelor imperative ale art. 68 alin. (11) și art. 111 alin. (6) din Codul electoral, precum și 49 practicii judiciare constante care consacră exigența neafilierii politice și la momentul depunerii listelor la Comisia Electorală Centrală. Or, prin admiterea acțiunii Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, Curtea de Apel Centru a ignorat caracterul previzibil și imperativ al acestor dispoziții, substituindu-se practic voinței legiuitorului și validând o conduită vădit contrară principiilor egalității și legalității electorale.

În viziunea Completului de judecată al Curții Supreme de Justiție, rolul instanței de apel nu era de a flexibiliza sau relativiza condițiile de eligibilitate, ci de a le aplica strict, în limitele literei și spiritului lor, astfel încât să asigure protecția ordinii constituționale și a încrederii publicului în corectitudinea procesului electoral. Acceptarea unor candidați care, în mod vădit, nu au întrerupt în termen calitatea de membri ai unui alt partid politic ar fi echivalat cu instituirea unei excepții arbitrare, de natură să încurajeze blocurile electorale camuflate și să compromită principiul securității juridice.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că soluția autorității electorale este pe deplin proporțională cu gravitatea încălcărilor constatate. Or, legislația electorală nu lasă loc pentru sancțiuni intermediare sau alternative, ci instituie, în mod expres și imperativ, respingerea listei de candidați ca unică măsură aplicabilă în asemenea situații. Această sancțiune reflectă atât importanța respectării termenului de 70 de zile pentru clarificarea statutului politic al candidaților, cât și necesitatea prevenirii fenomenului blocurilor electorale camuflate, care ar afecta substanțial corectitudinea competiției electorale, dar și respectarea cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe (minimum patru candidați la fiecare zece locuri).

Or, proporționalitatea se apreciază nu numai în raport cu interesele individuale ale candidaților excluși sau neînscriși în competiția electorală, ci și prin prisma interesului general al societății de a beneficia de alegeri corecte, transparente și previzibile. În materia electorală, exigența respectării normelor imperative constituie o garanție a securității juridice, iar lipsa acesteia ar deschide calea unor practici arbitrare, cu efect de distorsionare a voinței electoratului. Prin urmare, măsura adoptată de Comisia Electorală Centrală nu poate fi calificată ca excesivă, ci ca necesară și adecvată scopului urmărit de legiuitor.

Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că soluția primei instanțe contravine obligației de tratament egal a tuturor concurenților electorali, întrucât ar fi plasat Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” într- o poziție privilegiată față de alte formațiuni politice care au respectat cu strictețe exigențele legale și au dat dovadă de diligența necesară în desemnarea candidaților. 50

În continuarea acestor considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate de către candidații propuși pe lista Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova” Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari, conduce inevitabil la lipsa calității acestora de a figura pe lista de candidați ai acestui partid. În consecință, lista depusă de Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” devine afectată sub aspect structural, întrucât, prin excluderea acestor candidați în procedura de verificare a admisibilității, nu mai este respectată cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe, conform art. 68 alin. (3) din Codul electoral. Această cerință este aplicată uniform și obligatoriu, potrivit formulei: minimum patru candidați din fiecare zece locuri trebuie să aparțină fiecărui sex.

Astfel, excluderea candidatului desemnat Verbițchi Ruslan, aflat pe poziția nr. 1, și a candidatului desemnat Rotari Sergiu, aflat pe poziția nr. 3 a listei, generează un dezechilibru semnificativ în respectarea cotei de gen. Mai exact, în segmentul listei cuprins între pozițiile 21 și 30 se regăsesc 7 candidați de sex masculin și doar 3 candidați de sex feminin, ceea ce corespunde unei proporții de 70% la 30%. Această proporție depășește pragul maxim admis de lege, care impune respectarea cotei minime de reprezentare de 40% pentru fiecare sex, conform art. 68 alin. (3) din Codul electoral. Prin urmare, dezechilibrul rezultat din excluderea celor doi candidați confirmă, în mod implicit și direct, caracterul neconform al cererii de înregistrare a listei de candidați depuse de Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova”.

Responsabilitatea pentru dezechilibrul în respectarea cotei de gen revine exclusiv Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, care nu a întreprins măsurile necesare pentru a clarifica situația juridică a candidaților și pentru a înlătura neconformitățile identificate de Comisia Electorală Centrală. Această pasivitate a condus direct la menținerea pe listă a unor candidați neeligibili, afectând proporția de gen prevăzută de lege și compromițând conformitatea listei de candidați.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, potrivit declarațiilor președintelui Partidului, Anatolie Bulgari, acesta a fost informat cu două zile înaintea ședinței Comisiei Electorale Centrale cu privire la faptul că, candidații incluși pe lista partidului, Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari nu îndeplineau condițiile de eligibilitate. Deși cunoștea situația și conștientiza că eventuala excludere a acestor candidați ar putea afecta respectarea cotei de gen, Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” nu a întreprins niciun demers concret pentru remedierea neconformităților. Această inacțiune evidențiază lipsa de diligență și de asumare a responsabilității, ceea ce nu poate fi imputat autorității electorale sau instanței, ci exclusiv partidului și candidaților implicați. 51

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate accepta ca fiind viabil și pertinent argumentul potrivit căruia Comisia Electorală Centrală nu ar fi încadrat juridic încălcările constatate într-un temei concret prevăzut de art. 68 alin. (11) din Codul electoral. Dimpotrivă, în prezenta cauză este cert că sunt întrunite condițiile de incidență a lit. d), respectiv constatarea participării în cadrul unui bloc electoral camuflat la alegerile în derulare. Iar, prin efectul excluderii candidaților Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari din lista Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, devin aplicabile și dispozițiile lit. a) ale aceluiași articol coroborate cu alin. (3), întrucât lista candidaților rămași nu mai corespunde cerințelor prevăzute la alin. (3) al art. 68, în special respectarea cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe (minimum patru candidați la fiecare zece locuri).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în speță, nu sunt întrunite elementele prevăzute la art. 68 alin. (11) lit. b) și lit. c) din Codul electoral, (depunere a documentelor pentru înregistrare ce nu corespund condițiilor de admisibilitate; și neînlăturare a carențelor în termenul stabilit de organul electoral). Totuși, pentru aplicarea sancțiunii de refuz al înregistrării în calitate de concurent electoral nu este necesară întrunirea cumulativă a tuturor temeiurilor prevăzute de alin. (11). Norma instituie o listă alternativă de situații, fiecare dintre aceste temeiuri fiind, în sine, suficient pentru a justifica respingerea cererii de înregistrare în calitate de concurent electoral. În consecință, constatarea unuia dintre cazurile expres enumerate de legiuitor determină în mod direct aplicarea sancțiunii, fără a fi necesar ca organul electoral să dovedească îndeplinirea cumulativă a celorlalte condiții.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, hotărârea nr. 3826 pronunțată de Comisia Electorală Centrală la 20 august 2025 este legală, întemeiată și proporțională scopului legitim urmărit – respectarea normelor imperative în materie electorală și prevenirea participării camuflate în comun a formațiunilor politice. Iar, din acest considerent, hotărârea Curții de Apel Centru este neîntemeiată, fapt care impune, în temeiul art. 248 alin. (1) lit. b) coroborat cu art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, necesitatea casării acesteia, cu adoptarea unei decizii noi de respingere a acțiunii în contencios electoral înaintate de Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, ca fiind neîntemeiată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului obligă instanțele să își motiveze deciziile sale. Însă, întinderea obligației de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie analizată în lumina circumstanțelor fiecărei cauze. Fără 52 a necesita un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de către un reclamant, această obligație presupune, totuși, că o parte la procedura judiciară poate aștepta un răspuns specific și explicit la acele argumente care sunt decisive pentru rezultatul procedurii în cauză (Paixão Moreira Sá Fernandes c. Portugaliei, nr. 78108/14 din 25 februarie 2020, § 71 și cauzele citate în aceasta; Caraman c. Republicii Moldova din 16 februarie 2021, § 23).

Ținând cont de considerentele elucidate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Comisia Electorală Centrală, de a casa integral hotărârea din 25 august 2025 a Curții de Apel Centru și a adopta o decizie nouă de respingere a acțiunii în contencios electoral înaintate de Partidului Politic „Uniunea Centristă din Moldova”, ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art. 98 alin. (1) pct. 4), art. 98 alin. (2), art. 101 alin. (6) din Codul electoral și art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul depus de Comisia Electorală Centrală. Casează integral hotărârea din 25 august 2025 a Curții de Apel Centru și adoptă o decizie nouă, prin care respinge cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova” împotriva Comisiei Electorale Centrale, terți Ruslan Verbițchi și Sergiu Rotari, cu privire la anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3826 din 20 august 2025 și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, ca neîntemeiată. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Oxana Parfeni 53