3ra-815/24 — contestarea actului administrativ

La data de 16 septembrie 2024 reclamantul Avelin Tabarcea s-a adresat cu o acțiune în contencios administrativ către Comisia Electorală Centrală cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil – hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2865 din 14 septembrie 2024 cu privire la executarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2024, prin care a fost respinsă înregistrarea grupului de inițiativă a dlui Avelin Tabarcea, obligarea Comisiei Electorale Centrale de a înregistra grupul de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova dl Avelin Tabarcea.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în calitate de reclamant pe data de 31 august 2024 a depus la Comisia Electorală Centrală cererea cu privire la înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, cu anexarea actelor potrivit cadrului normativ relevant.

Reclamantul a explicat că, la 02 septembrie 2024 Comisia Electorală Centrală, în ședință publică, a examinat subiectul privind cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, dl Avelin Tabarcea.

Reclamantul a menționat că, raportorul pe acest subiect, membrul Comisiei Electorale Centrale Teodora Vangheli a propus un proiect de hotărâre pozitiv, cu dispozitivul – înregistrarea grupului de inițiativă. În dezbateri membrii Comisiei Electorale Centrale Angelica Caraman și Pavel Postica au pus la îndoială calitatea sa de candidat independent, dat fiind participarea în anul 2023 în campania electorală din partea unui partid politic. Subiectul a fost supus votului. Trei membri au votat pentru susținerea proiectului de hotărâre, iar 6 membri au votat împotrivă. În consecință grupul de inițiativă nu a fost înregistrat. 1

Reclamantul a precizat că, termenul limită pentru examinarea de către CEC a cererii sale a fost 3 septembrie 2024. Termenul limită de aducere la cunoștință a hotărârii Comisiei Electorale Centrale a expirat pe 3 septembrie 2024, ora 17.00.

A indicat că, la 5 septembrie 2024 a primit prin poștă un răspuns, datat cu 4 septembrie 2024 – nr. CEC-8/5810, prin care a fost informat că nevotarea hotărârii se echivalează cu respingerea cererii de înregistrare a grupului de inițiativă. Pe 5 septembrie 2024 a depus o contestație la Curtea de Apel Chișinău cu solicitarea anulării răspunsului Comisiei Electorale Centrale și cu obligarea de a înregistra grupul de inițiativă.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2024, cererea de chemare în judecată depusă de Avelin Tabarcea a fost admisă parțial, a fost anulat răspunsul Comisiei Electorale Centrale și obligată Comisia Electorală Centrală de a reexamina cererea cu privire la înregistrarea grupului de inițiativă.

Ulterior, pe data de 14 septembrie 2024 Comisia Electorală Centrală a reexaminat cererea de înregistrare a grupului de inițiativă în vederea executării hotărârii Curții de Apel Chișinău. Astfel, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2865 din 14 septembrie 2024 cu privire la executarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2024, cererea de înregistrare a grupului de inițiativă a fost respinsă.

Reclamantul a invocat că, prin actul administrativ individual defavorabil reclamantul este lipsit de dreptul de a participa în campania electorală pentru a candida la funcția de președinte al Republicii Moldova în cadrul alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024. Prin acest act administrativ reclamantul este prejudiciat grav, i se încalcă drepturile fundamentale la alegeri libere, este restrâns dreptul fundamental de a fi ales, este restrâns grav dreptul la libera exprimare, este discriminat în raport cu alți potențiali concurenți electorali, nu i se asigură condiții echitabile la o campanie electorală în conformitate cu principiile constituționale și Codul electoral.

A relevat că, în motivarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale a argumentat respingerea de înregistrare din următoarele motive: participarea reclamantului în calitate de candidat în alegerile locale din anul 2023; participarea reclamantului în calitate de candidat în anul 2019; semnarea unui contract de prestări servicii, în calitate de administrator al unei întreprinderi municipale cu un deputat; participarea la moderarea unor evenimente politice. 2

Reclamantul a susținut că, aceste motive sunt ilegale și neîntemeiate, nu corespund circumstanțelor reale și nu se încadrează în temeiurile legale de refuz pentru un candidat de a înregistra grupul de inițiativă.

Reclamantul a relevat că niciodată nu a fost membru de partid. Faptul că în anul 2023 a participat în alegeri în calitate de candidat din partea unui partid nu înseamnă nimic altceva, decât realizarea dreptului constituțional de a fi ales. Argumentul Comisiei Electorale Centrale privind afilierea politică sunt deducțiile subiective ale pârâtului, care nu au nici o legătură cauzală cu procesul administrativ examinat.

La 31 august 2024 când a fost depus dosarul la Comisia Electorală Centrală reclamantul a acționat independent și a fost înaintat de un grup de cetățeni, fără implicarea vreunui partid politic. În rest, viziunile sau opiniile politice ale reclamantului se bucură de protecția garantată de art. 10 al CEDO – libertatea de opinie și nu poate constitui impediment pentru limitarea altor drepturi fundamentale.

A relatat că, în calitate de administrator al unei întreprinderi municipale reclamantul încheie diverse contracte de prestări servicii și acest fapt nu are nici o legătură cu procedura administrativă examinată și nu poate fi dovada vreunei afilieri. În calitate de artist emerit, moderează diverse evenimente culturale, sociale sau politice în bază de contract. Faptul participării la un astfel de eveniment ca moderator nu este interzis și nu poate fi temei de restrângere a drepturilor fundamentale. În cadrul ședinței Comisiei Electorale Centrale reclamantul a clarificat toate aceste dubii, însă pârâtul a ignorat în totalitate explicațiile și nici nu a dorit să asculte sau să le examineze obiectiv.

A considerat că față de reclamant nu sunt aplicabile careva restricții de a candida. Mai mult ca atât, art. 136 din Codul electoral prevede condiții speciale de a candida la funcția de președinte. Aceste condiții sunt respectate în totalitate de reclamant. Comisia Electorală Centrală poate refuza înregistrarea unui grup de inițiativă în condițiile prevăzute de art. art. 65 și 140 din Codul electoral. Toate condițiile stabilite de aceste norme au fost îndeplinite. Nu exista nici un temei legal de refuz de a înregistra grupul de inițiativă.

Consideră reclamantul că, prin refuzul de a înregistra cererea, refuzul de a emite un act administrativ și a motiva acțiunea sau inacțiunea sa pârâtul a acționat ilegal și abuziv.

Ce ține de practica Comisiei Electorale Centrale referitor la calitatea de candidat independent a menționat că, potrivit art. 1 din Codul electoral 3 candidat independent este persoană care își înaintează candidatura pentru ocuparea unei funcții publice elective independent de partidele politice și de blocurile electorale, înregistrată în modul corespunzător. Reclamantul a fost înaintat independent de orice partid sau bloc politic. Doar cetățenii din grupul de inițiativă l-au susținut. Aceste prevederi legale sunt respectate.

În același timp, concluziile Comisiei Electorale Centrale, precum că din noțiunea de candidat independent reiese că candidatul nu are dreptul să fie nici membru de partid sau nu are dreptul să se expună public cu privire la procesele politice este una total abuzivă. Codul electoral nu prevede nici o interdicție pentru candidați de a fi membri de partid.

Reclamantul a invocat că, în acest caz este necesar de a folosi analogia legii electorale. Art. 149 alin. (2) din Codul electoral prevede că până la validarea mandatului, candidatul ales la funcția de Președinte al Republicii Moldova prezintă Curții Constituționale confirmarea faptului că nu este membru al vreunui partid politic. Deci, în acest caz legiuitorul a prevăzut expres condiție imperativă de a nu fi membru de partid. În cazul desemnării de către un grup de cetățeni astfel de norme imperative nu există, iar interpretarea extensivă a legii de către Comisia Electorală Centrală este arbitrară și ilegală.

Autoritatea pârâtă și-a motivat refuzul prin faptul că reclamantul nu corespunde unor cerințe care nici nu sunt prevăzute de lege. Pârâtul a venit cu unele concluzii subiective. Comisia Electorală Centrală a dat apreciere proprie unei situații de fapt care nu este reglementată. Astfel Comisia a aplicat în privința reclamantului reguli inexistente, punând în situații total dezavantajoasă și discriminatorie. Chiar dacă reclamantul a prezentat toate actele necesare strict conform prevederilor Codului electoral și Regulamentul Comisiei Electorale Centrale, pârâtul a decis să se abată de la norma legală și să solicite alte cerințe, care nici nu puteau fi cunoscute și nici nu erau obligați să le prezinte în virtutea legii. Astfel autoritatea pârâtă a sfidat un principiu constituțional al accesibilității și previzibilității legii (art.23 din Constituție).

Consideră că, pârâtul a aplicat față de reclamant criterii care nu sunt prevăzute de lege, fapt care contravine principiilor legalității, securității raporturilor juridice și accesibilității legii. În acest sens sunt relevante constatările Curții Constituționale în hotărârile nr. 16/2023 (pct. 65, 66, 74) și nr. 9/2024 care s-au expus asupra neconstituționalității unor criterii cu privire la eligibilitatea potențialilor candidați. 4

Reclamantul a menționat că refuzul de înregistrare a grupului de inițiativă contravine prevederilor legale și afectează un drept fundamental – dreptul de a fi ales.

A mai indicat că, având în vedere că s-a respins cererea de înregistrare a grupului de inițiativă în vederea susținerii candidaturii reclamatului Avelin Tabarcea, anume reclamantul este îndreptățit, în baza art. 17 din Codul administrativ să depună această acțiune ca fiind direct vătămat în dreptul de a fi ales. Astfel, consideră prezenta contestație admisibilă pentru examinare în fond.

În concluzie susține că la adoptarea actului contestat pârâtul a interpretat și aplicat greșit prevederile legale, a ignorat total explicațiile reclamantului, a refuzat să le dea apreciere, fiind încălcat principiul egalității armelor și a unui proces echitabil, iar prin refuzul înregistrării grupului de inițiativă în susținerea candidatului este sfidat principiul constituțional al unor alegeri libere și dreptul de a fi ales.

Pe motivele expuse, reclamantul a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată.

În motivarea hotărârii emise, prima instanță a stabilit că, la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 Avelin Tabarcea a fost desemnat candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic „Șor” în circumscripția electorală uninominală nr. 37, com.Răzeni. Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 10 din 19 iunie 2023, a fost declarat neconstituțional Partidul Politic „Șor”.

Prima instanță a mai menționat că la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023 Avelin Tabarcea a fost desemnat candidat pentru funcția de consilier raional Briceni din partea Partidului Politic „Șansă”. Iar în lista 5 pentru alegerile locale din 05 noiembrie 2023, la rubrica „Apartenență politică”, în dreapta numelui lui Avelin Tabarcea este indicat – „Șansă”.

Instanța de fond a reținut că deși reclamantul Avelin Tabarcea pretinde asupra faptului că și-a retras candidatura din funcția de consilier al raionului Briceni, menționând că în dosarul administrativ, Comisia Electorală Centrală a evitat să prezinte actul dat, ultimul nu a prezentat la actele cauzei un atare înscris, deși aceste argumente au fost invocate inclusiv în ședința Comisiei Electorale Centrale din data de 14 septembrie 2024, iar informații care să denote că astfel de înscris a fost prezentat în cadrul procedurii administrative nu se atestă. Prin urmare, instanța este în imposibilitate de a aprecia aceste circumstanțe.

Curtea de Apel Chișinău a subliniat că deși reclamantul Avelin Tabarcea a fost desemnat în calitate de candidat în cadrul alegerilor parlamentare din partea Partidului Politic „Șor” în circumscripția electorală uninominală nr. 37, com. Răzeni, precum și a fost desemnat în calitatea de candidat pentru funcția de consilier raional Briceni din partea Partidului Politic „Șansă”, ultimul nu s-a disociat în careva formă, exteriorizată, de activitatea de partid, precum și nu a întreprins careva acțiuni active, ce ar indica la disocierea acestuia.

Totodată, instanța de fond a indicat că reieșind din activitatea reclamantului Avelin Tabarcea, care pretinde asupra faptului că nu deține carnetul nici unui dintre partide, nu a fost niciodată membru de partid, precum și în cadrul alegerilor prezidențiale care urmează să aibă loc la data de 20 octombrie 2024 acesta candidează independent de careva partid politic sau bloc electoral, ultimul a amplificat concluzia cu privire la afilierea la activitatea partidelor politice în special prin faptul participării acestuia pe data de 21 aprilie 2024 în orașul Moscova din Federația Rusă, la un eveniment politic cu participarea Partidului Politic Partidul „Renaștere”, Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, Partidul Politic „Șansă”, Partidul Politic „Victorie”, precum și cu participarea domnului Ilan Șor, în calitate de reprezentant al Partidului Politic „Șor” declarat neconstituțional, privind formarea blocului „VICTORIE - ПОБЕДА” pentru participare la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, evenimentul respectiv a fost moderat de către reclamantul Avelin Tabarcea, faptele respective nu au fost negate de către ultimul.

Reclamantul nu a oferit careva detalii, cu privire la agenția care a organizat evenimentul respectiv și nu a explicat din ce motiv evenimentul respectiv a fost moderat cu titlu gratuit, deși, în cadrul ședinței de judecată reclamantul Avelin Tabarcea a menționat că desfășoară activitate remunerată 6 – participând în calitate de moderator, la mai multe evenimente, fiind alogică o abordare opusă, or, o altă explicare decât afilierea politică în acest sens nu poate exista, dat fiind faptul că acțiunile anterioare ale reclamantului denotă cu suficientă certitudine că acesta este afiliat politic, candidând anterior de pe lista Partidului Politic „Șor” (declarat neconstituțional) la alegerile parlamentare din anul 2019, cât și la alegerile locale din anul 2023 pe lista Partidului Politic „Șansă”, corespunzător, nu este compatibil cu statutul de candidat independent, după cum intenționează acesta să creeze aparența dată.

Comisia Electorală Centrală a respectat principiul proporționalității la emiterea Hotărârii nr. 2865 din 14 septembrie 2024, prin care a fost respinsă înregistrarea grupului de inițiativă a dlui Avelin Tabarcea. Or, după cum a fost elucidat supra, candidatul independent este persoana care își înaintează candidatura pentru ocuparea unei funcții publice elective independent de partidele politice și de blocurile electorale, înregistrată în modul corespunzător. În speță însă, după cum a fost stabilit supra, la data depunerii cererii la Comisia Electorală Centrală privind înregistrarea grupului de inițiativă în susținerea sa, în calitate de candidat independent la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Avelin Tabarcea nu a înlăturat dubiile neafilierii politice, nefiind combătute concluziile respective.

Curtea de Apel Chișinău a evidențiat că admisibilitatea desemnării unei persoane în calitate de candidat independent este precondiționată în mod imperativ de statutul apolitic al acesteia, indiferent de nivel - membru de partid, membrul organului colegial al partidului sau președintele acestuia.

În speța, odată ce se constată cert că reclamantul având anterior calitatea de candidat electoral din partea Partidului Politic „Șor” și Partidului Politic „Șansă”, precum și participă la manifestațiile organizate de către ultimul, în calitatea sa de moderator, care prestează serviciile respective gratuit, motiv susținut de reclamant, nu este unul convingător în opinia instanței, iar intenția acestuia de a inița înregistrarea sa în calitate de candidat independent – este evident camuflată.

În susținerea recursului Avelin Tabarcea a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată.

De asemenea, a susținut că, prin respingerea acțiunii și menținerea în vigoare a acestui act administrativ individual defavorabil, sunt încălcate drepturile fundamentale la alegeri libere, este grav restricționat dreptul de a candida, este limitat dreptul la liberă exprimare și se creează o discriminare față de alți potențiali competitori electorali. În plus, nu îi sunt asigurate condiții echitabile pentru desfășurarea unei campanii electorale, conform principiilor constituționale și prevederilor Codului electoral.

Recurentul a susținut că s-a interpretat și aplicat greșit prevederea de la art. 1 din Codul electoral, care definește noțiunea de candidat independent. Legea subliniază clar că un candidat independent este cel care candidează fără sprijinul vreunui partid politic, iar recurentul s-a aflat exact în această situație. Grupul de inițiativă care l-a susținut a fost format din cetățeni și nu din reprezentanți ai vreunui partid. Candidatul Tabarcea nu beneficiază de susținerea niciunui partid și a fost desemnat complet independent. Codul electoral nu impune nicio restricție legată de afilierea politică formală, ci doar condiția ca un candidat să fie independent de orice partid și să candideze separate.

Recurentul consideră că instanța nu a examinat modul în care autoritatea pârâtă și-a exercitat dreptul discreționar în activitatea sa. A fost omis faptul că intimatul și-a depășit grav competențele legale, a ignorat procedurile administrative și a încălcat principiile unui proces echitabil. Instanța nu a luat în considerare analiza scopului prevăzut de lege și proporționalitatea sancțiunii aplicate.

Art. 95 alin. (8) din Codul electoral: „Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).” 8

Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ: „Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.”

În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. 9 Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de Avelin Tabarcea, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Avelin Tabarcea, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și 10 dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 11

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Avelin Tabarcea.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Avelin Tabarcea. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 12