3ra-815/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Consecintele depunerii recursului care nu se incadreaza in temeiurile prevazute la art. 245 1 din Codul administrativ
3ra-815/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Avelin
Tabarcea,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Avelin Tabarcea împotriva
Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului
administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil,
împotriva hotărârii din 18 septembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-815/24
NR. PIGD 2-24103611-01-20092024)
Consecințele depunerii recursului care nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, A. Braga, V. Sîrbu
25 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Avelin Tabarcea
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 16 septembrie 2024 reclamantul Avelin Tabarcea s-a
adresat cu o acțiune în contencios administrativ către Comisia Electorală
Centrală cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil –
hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2865 din 14 septembrie 2024 cu
privire la executarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie
2024, prin care a fost respinsă înregistrarea grupului de inițiativă a dlui
Avelin Tabarcea, obligarea Comisiei Electorale Centrale de a înregistra
grupul de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al
Republicii Moldova dl Avelin Tabarcea.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în calitate de reclamant
pe data de 31 august 2024 a depus la Comisia Electorală Centrală cererea cu
privire la înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului
la funcția de președinte al Republicii Moldova, cu anexarea actelor potrivit
cadrului normativ relevant.
Reclamantul a explicat că, la 02 septembrie 2024 Comisia Electorală
Centrală, în ședință publică, a examinat subiectul privind cererea de
înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția
de președinte al Republicii Moldova, dl Avelin Tabarcea.
Reclamantul a menționat că, raportorul pe acest subiect, membrul
Comisiei Electorale Centrale Teodora Vangheli a propus un proiect de
hotărâre pozitiv, cu dispozitivul – înregistrarea grupului de inițiativă. În
dezbateri membrii Comisiei Electorale Centrale Angelica Caraman și Pavel
Postica au pus la îndoială calitatea sa de candidat independent, dat fiind
participarea în anul 2023 în campania electorală din partea unui partid
politic. Subiectul a fost supus votului. Trei membri au votat pentru susținerea
proiectului de hotărâre, iar 6 membri au votat împotrivă. În consecință grupul
de inițiativă nu a fost înregistrat.
1
Reclamantul a precizat că, termenul limită pentru examinarea de către
CEC a cererii sale a fost 3 septembrie 2024. Termenul limită de aducere la
cunoștință a hotărârii Comisiei Electorale Centrale a expirat pe 3 septembrie
2024, ora 17.00.
A indicat că, la 5 septembrie 2024 a primit prin poștă un răspuns, datat
cu 4 septembrie 2024 – nr. CEC-8/5810, prin care a fost informat că
nevotarea hotărârii se echivalează cu respingerea cererii de înregistrare a
grupului de inițiativă. Pe 5 septembrie 2024 a depus o contestație la Curtea
de Apel Chișinău cu solicitarea anulării răspunsului Comisiei Electorale
Centrale și cu obligarea de a înregistra grupul de inițiativă.
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2024, cererea
de chemare în judecată depusă de Avelin Tabarcea a fost admisă parțial, a
fost anulat răspunsul Comisiei Electorale Centrale și obligată Comisia
Electorală Centrală de a reexamina cererea cu privire la înregistrarea
grupului de inițiativă.
Ulterior, pe data de 14 septembrie 2024 Comisia Electorală Centrală a
reexaminat cererea de înregistrare a grupului de inițiativă în vederea
executării hotărârii Curții de Apel Chișinău. Astfel, prin hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 2865 din 14 septembrie 2024 cu privire la executarea
hotărârii Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2024, cererea de
înregistrare a grupului de inițiativă a fost respinsă.
Reclamantul a invocat că, prin actul administrativ individual
defavorabil reclamantul este lipsit de dreptul de a participa în campania
electorală pentru a candida la funcția de președinte al Republicii Moldova în
cadrul alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024. Prin acest act
administrativ reclamantul este prejudiciat grav, i se încalcă drepturile
fundamentale la alegeri libere, este restrâns dreptul fundamental de a fi ales,
este restrâns grav dreptul la libera exprimare, este discriminat în raport cu
alți potențiali concurenți electorali, nu i se asigură condiții echitabile la o
campanie electorală în conformitate cu principiile constituționale și Codul
electoral.
A relevat că, în motivarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale a
argumentat respingerea de înregistrare din următoarele motive: participarea
reclamantului în calitate de candidat în alegerile locale din anul 2023;
participarea reclamantului în calitate de candidat în anul 2019; semnarea
unui contract de prestări servicii, în calitate de administrator al unei
întreprinderi municipale cu un deputat; participarea la moderarea unor
evenimente politice.
2
Reclamantul a susținut că, aceste motive sunt ilegale și neîntemeiate,
nu corespund circumstanțelor reale și nu se încadrează în temeiurile legale
de refuz pentru un candidat de a înregistra grupul de inițiativă.
Reclamantul a relevat că niciodată nu a fost membru de partid. Faptul
că în anul 2023 a participat în alegeri în calitate de candidat din partea unui
partid nu înseamnă nimic altceva, decât realizarea dreptului constituțional de
a fi ales. Argumentul Comisiei Electorale Centrale privind afilierea politică
sunt deducțiile subiective ale pârâtului, care nu au nici o legătură cauzală cu
procesul administrativ examinat.
La 31 august 2024 când a fost depus dosarul la Comisia Electorală
Centrală reclamantul a acționat independent și a fost înaintat de un grup de
cetățeni, fără implicarea vreunui partid politic. În rest, viziunile sau opiniile
politice ale reclamantului se bucură de protecția garantată de art. 10 al CEDO
– libertatea de opinie și nu poate constitui impediment pentru limitarea altor
drepturi fundamentale.
A relatat că, în calitate de administrator al unei întreprinderi
municipale reclamantul încheie diverse contracte de prestări servicii și acest
fapt nu are nici o legătură cu procedura administrativă examinată și nu poate
fi dovada vreunei afilieri. În calitate de artist emerit, moderează diverse
evenimente culturale, sociale sau politice în bază de contract. Faptul
participării la un astfel de eveniment ca moderator nu este interzis și nu poate
fi temei de restrângere a drepturilor fundamentale. În cadrul ședinței
Comisiei Electorale Centrale reclamantul a clarificat toate aceste dubii, însă
pârâtul a ignorat în totalitate explicațiile și nici nu a dorit să asculte sau să le
examineze obiectiv.
A considerat că față de reclamant nu sunt aplicabile careva restricții
de a candida. Mai mult ca atât, art. 136 din Codul electoral prevede condiții
speciale de a candida la funcția de președinte. Aceste condiții sunt respectate
în totalitate de reclamant. Comisia Electorală Centrală poate refuza
înregistrarea unui grup de inițiativă în condițiile prevăzute de art. art. 65 și
140 din Codul electoral. Toate condițiile stabilite de aceste norme au fost
îndeplinite. Nu exista nici un temei legal de refuz de a înregistra grupul de
inițiativă.
Consideră reclamantul că, prin refuzul de a înregistra cererea, refuzul
de a emite un act administrativ și a motiva acțiunea sau inacțiunea sa pârâtul
a acționat ilegal și abuziv.
Ce ține de practica Comisiei Electorale Centrale referitor la calitatea
de candidat independent a menționat că, potrivit art. 1 din Codul electoral
3
candidat independent este persoană care își înaintează candidatura pentru
ocuparea unei funcții publice elective independent de partidele politice și de
blocurile electorale, înregistrată în modul corespunzător. Reclamantul a fost
înaintat independent de orice partid sau bloc politic. Doar cetățenii din grupul
de inițiativă l-au susținut. Aceste prevederi legale sunt respectate.
În același timp, concluziile Comisiei Electorale Centrale, precum că
din noțiunea de candidat independent reiese că candidatul nu are dreptul să
fie nici membru de partid sau nu are dreptul să se expună public cu privire la
procesele politice este una total abuzivă. Codul electoral nu prevede nici o
interdicție pentru candidați de a fi membri de partid.
Reclamantul a invocat că, în acest caz este necesar de a folosi analogia
legii electorale. Art. 149 alin. (2) din Codul electoral prevede că până la
validarea mandatului, candidatul ales la funcția de Președinte al Republicii
Moldova prezintă Curții Constituționale confirmarea faptului că nu este
membru al vreunui partid politic. Deci, în acest caz legiuitorul a prevăzut
expres condiție imperativă de a nu fi membru de partid. În cazul desemnării
de către un grup de cetățeni astfel de norme imperative nu există, iar
interpretarea extensivă a legii de către Comisia Electorală Centrală este
arbitrară și ilegală.
Autoritatea pârâtă și-a motivat refuzul prin faptul că reclamantul nu
corespunde unor cerințe care nici nu sunt prevăzute de lege. Pârâtul a venit
cu unele concluzii subiective. Comisia Electorală Centrală a dat apreciere
proprie unei situații de fapt care nu este reglementată. Astfel Comisia a
aplicat în privința reclamantului reguli inexistente, punând în situații total
dezavantajoasă și discriminatorie. Chiar dacă reclamantul a prezentat toate
actele necesare strict conform prevederilor Codului electoral și
Regulamentul Comisiei Electorale Centrale, pârâtul a decis să se abată de la
norma legală și să solicite alte cerințe, care nici nu puteau fi cunoscute și nici
nu erau obligați să le prezinte în virtutea legii. Astfel autoritatea pârâtă a
sfidat un principiu constituțional al accesibilității și previzibilității legii
(art.23 din Constituție).
Consideră că, pârâtul a aplicat față de reclamant criterii care nu sunt
prevăzute de lege, fapt care contravine principiilor legalității, securității
raporturilor juridice și accesibilității legii. În acest sens sunt relevante
constatările Curții Constituționale în hotărârile nr. 16/2023 (pct. 65, 66, 74)
și nr. 9/2024 care s-au expus asupra neconstituționalității unor criterii cu
privire la eligibilitatea potențialilor candidați.
4
Reclamantul a menționat că refuzul de înregistrare a grupului de
inițiativă contravine prevederilor legale și afectează un drept fundamental –
dreptul de a fi ales.
A mai indicat că, având în vedere că s-a respins cererea de înregistrare
a grupului de inițiativă în vederea susținerii candidaturii reclamatului Avelin
Tabarcea, anume reclamantul este îndreptățit, în baza art. 17 din Codul
administrativ să depună această acțiune ca fiind direct vătămat în dreptul de
a fi ales. Astfel, consideră prezenta contestație admisibilă pentru examinare
în fond.
În concluzie susține că la adoptarea actului contestat pârâtul a
interpretat și aplicat greșit prevederile legale, a ignorat total explicațiile
reclamantului, a refuzat să le dea apreciere, fiind încălcat principiul egalității
armelor și a unui proces echitabil, iar prin refuzul înregistrării grupului de
inițiativă în susținerea candidatului este sfidat principiul constituțional al
unor alegeri libere și dreptul de a fi ales.
Pe motivele expuse, reclamantul a solicitat admiterea cererii de
chemare în judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 18 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de
Avelin Tabarcea împotriva Comisiei Electorale Centrale, cu privire la
anularea actului administrativ individual defavorabil – hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 2865 din 14 septembrie 2024 cu privire la executarea
hotărârii Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2024, prin care a fost
respinsă înregistrarea grupului de inițiativă a dlui Avelin Tabarcea, obligarea
Comisiei Electorale Centrale de a înregistra grupul de inițiativă pentru
susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova dl
Avelin Tabarcea (f.d. 41, 42-58).
În motivarea hotărârii emise, prima instanță a stabilit că, la alegerile
parlamentare din 24 februarie 2019 Avelin Tabarcea a fost desemnat
candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea
Partidului Politic „Șor” în circumscripția electorală uninominală nr. 37,
com.Răzeni. Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 10 din 19 iunie 2023,
a fost declarat neconstituțional Partidul Politic „Șor”.
Prima instanță a mai menționat că la alegerile locale generale din
5 noiembrie 2023 Avelin Tabarcea a fost desemnat candidat pentru funcția
de consilier raional Briceni din partea Partidului Politic „Șansă”. Iar în lista
5
pentru alegerile locale din 05 noiembrie 2023, la rubrica „Apartenență
politică”, în dreapta numelui lui Avelin Tabarcea este indicat – „Șansă”.
Instanța de fond a reținut că deși reclamantul Avelin Tabarcea pretinde
asupra faptului că și-a retras candidatura din funcția de consilier al raionului
Briceni, menționând că în dosarul administrativ, Comisia Electorală Centrală
a evitat să prezinte actul dat, ultimul nu a prezentat la actele cauzei un atare
înscris, deși aceste argumente au fost invocate inclusiv în ședința Comisiei
Electorale Centrale din data de 14 septembrie 2024, iar informații care să
denote că astfel de înscris a fost prezentat în cadrul procedurii administrative
nu se atestă. Prin urmare, instanța este în imposibilitate de a aprecia aceste
circumstanțe.
Curtea de Apel Chișinău a subliniat că deși reclamantul Avelin
Tabarcea a fost desemnat în calitate de candidat în cadrul alegerilor
parlamentare din partea Partidului Politic „Șor” în circumscripția electorală
uninominală nr. 37, com. Răzeni, precum și a fost desemnat în calitatea de
candidat pentru funcția de consilier raional Briceni din partea Partidului
Politic „Șansă”, ultimul nu s-a disociat în careva formă, exteriorizată, de
activitatea de partid, precum și nu a întreprins careva acțiuni active, ce ar
indica la disocierea acestuia.
Totodată, instanța de fond a indicat că reieșind din activitatea
reclamantului Avelin Tabarcea, care pretinde asupra faptului că nu deține
carnetul nici unui dintre partide, nu a fost niciodată membru de partid,
precum și în cadrul alegerilor prezidențiale care urmează să aibă loc la data
de 20 octombrie 2024 acesta candidează independent de careva partid politic
sau bloc electoral, ultimul a amplificat concluzia cu privire la afilierea la
activitatea partidelor politice în special prin faptul participării acestuia pe
data de 21 aprilie 2024 în orașul Moscova din Federația Rusă, la un
eveniment politic cu participarea Partidului Politic Partidul „Renaștere”,
Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”, Partidul
Politic „Șansă”, Partidul Politic „Victorie”, precum și cu participarea
domnului Ilan Șor, în calitate de reprezentant al Partidului Politic „Șor”
declarat neconstituțional, privind formarea blocului „VICTORIE -
ПОБЕДА” pentru participare la alegerile prezidențiale din 20 octombrie
2024, evenimentul respectiv a fost moderat de către reclamantul Avelin
Tabarcea, faptele respective nu au fost negate de către ultimul.
Reclamantul nu a oferit careva detalii, cu privire la agenția care a
organizat evenimentul respectiv și nu a explicat din ce motiv evenimentul
respectiv a fost moderat cu titlu gratuit, deși, în cadrul ședinței de judecată
reclamantul Avelin Tabarcea a menționat că desfășoară activitate remunerată
6
– participând în calitate de moderator, la mai multe evenimente, fiind alogică
o abordare opusă, or, o altă explicare decât afilierea politică în acest sens nu
poate exista, dat fiind faptul că acțiunile anterioare ale reclamantului denotă
cu suficientă certitudine că acesta este afiliat politic, candidând anterior de
pe lista Partidului Politic „Șor” (declarat neconstituțional) la alegerile
parlamentare din anul 2019, cât și la alegerile locale din anul 2023 pe lista
Partidului Politic „Șansă”, corespunzător, nu este compatibil cu statutul de
candidat independent, după cum intenționează acesta să creeze aparența dată.
Comisia Electorală Centrală a respectat principiul proporționalității la
emiterea Hotărârii nr. 2865 din 14 septembrie 2024, prin care a fost respinsă
înregistrarea grupului de inițiativă a dlui Avelin Tabarcea. Or, după cum a
fost elucidat supra, candidatul independent este persoana care își înaintează
candidatura pentru ocuparea unei funcții publice elective independent de
partidele politice și de blocurile electorale, înregistrată în modul
corespunzător. În speță însă, după cum a fost stabilit supra, la data depunerii
cererii la Comisia Electorală Centrală privind înregistrarea grupului de
inițiativă în susținerea sa, în calitate de candidat independent la funcția de
Președinte al Republicii Moldova, Avelin Tabarcea nu a înlăturat dubiile
neafilierii politice, nefiind combătute concluziile respective.
Curtea de Apel Chișinău a evidențiat că admisibilitatea desemnării
unei persoane în calitate de candidat independent este precondiționată în mod
imperativ de statutul apolitic al acesteia, indiferent de nivel - membru de
partid, membrul organului colegial al partidului sau președintele acestuia.
În speța, odată ce se constată cert că reclamantul având anterior
calitatea de candidat electoral din partea Partidului Politic „Șor” și Partidului
Politic „Șansă”, precum și participă la manifestațiile organizate de către
ultimul, în calitatea sa de moderator, care prestează serviciile respective
gratuit, motiv susținut de reclamant, nu este unul convingător în opinia
instanței, iar intenția acestuia de a inița înregistrarea sa în calitate de candidat
independent – este evident camuflată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 20 septembrie 2024,
Avelin Tabarcea a depus recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea
hotărârii din 18 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, pronunțarea unei
noi decizii privind anularea actului administrativ individual defavorabil -
Hotărârea CEC nr. 2865 din 14 septembrie 2024 cu privire la executarea
hotărârii Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2024, prin care a fost
respinsă înregistrarea grupului de inițiativă a dlui Avelin Tabarcea și
7
obligarea Comisiei Electorale Centrale de a înregistra grupul de inițiativă
pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii
Moldova, dl Avelin Tabarcea.
În susținerea recursului Avelin Tabarcea a reiterat circumstanțele de
fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în
judecată.
De asemenea, a susținut că, prin respingerea acțiunii și menținerea în
vigoare a acestui act administrativ individual defavorabil, sunt încălcate
drepturile fundamentale la alegeri libere, este grav restricționat dreptul de a
candida, este limitat dreptul la liberă exprimare și se creează o discriminare
față de alți potențiali competitori electorali. În plus, nu îi sunt asigurate
condiții echitabile pentru desfășurarea unei campanii electorale, conform
principiilor constituționale și prevederilor Codului electoral.
Recurentul a susținut că s-a interpretat și aplicat greșit prevederea de
la art. 1 din Codul electoral, care definește noțiunea de candidat independent.
Legea subliniază clar că un candidat independent este cel care candidează
fără sprijinul vreunui partid politic, iar recurentul s-a aflat exact în această
situație. Grupul de inițiativă care l-a susținut a fost format din cetățeni și nu
din reprezentanți ai vreunui partid. Candidatul Tabarcea nu beneficiază de
susținerea niciunui partid și a fost desemnat complet independent. Codul
electoral nu impune nicio restricție legată de afilierea politică formală, ci
doar condiția ca un candidat să fie independent de orice partid și să candideze
separate.
Recurentul consideră că instanța nu a examinat modul în care
autoritatea pârâtă și-a exercitat dreptul discreționar în activitatea sa. A fost
omis faptul că intimatul și-a depășit grav competențele legale, a ignorat
procedurile administrative și a încălcat principiile unui proces echitabil.
Instanța nu a luat în considerare analiza scopului prevăzut de lege și
proporționalitatea sancțiunii aplicate.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 95 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,
care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost
identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”
Art. 95 alin. (8) din Codul electoral:
„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de
atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”
8
Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.”
Art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ:
„Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a
fost pronunțată public la 18 septembrie 2024 și conform extrasului din poșta
electronică a Curții de Apel Chișinău, hotărârea motivată a fost notificată
recurentului la 20 septembrie 2024 (f.d. 60).
În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost
demarată în interiorul termenului legal.
Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ,
rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
9
Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele
de casare, invocate în recursul depus de Avelin Tabarcea, nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se
referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de
Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată
a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau
că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Avelin Tabarcea, conține obiecții de fapt și de drept
similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate
minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod
corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
10
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,
nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie
1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
11
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Avelin
Tabarcea.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 98 alin. (1) pct. 4) din
Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și 246 alin. (2) lit. a1) din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Avelin Tabarcea.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
12