3ra-786/24 — anularea raspunsului CEC si obligarea inregistrarii grupului de initiativa pentru sustinerea candidatului la functia de presedinte
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea raspunsului CEC si obligarea inregistrarii grupului de initiativa pentru sustinerea candidatului la functia de presedinte
- Temei legal
- consecintele depunerii recursului care nu se incadreaza in temeiurile prevazute la art.245.1 din Codul administrativ
3ra-786/24 — anularea raspunsului CEC si obligarea inregistrarii grupului de initiativa pentru sustinerea candidatului la functia de presedinte (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Avelin
Tabarcea,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Avelin Tabarcea împotriva
Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea răspunsului
CEC-8/5810 din 04 septembrie 2024 și obligarea înregistrării
grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de
președinte al Republicii Moldova,
împotriva hotărârii din 12 septembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-786/24
NR. PIGD 2-24099623-01-3ra-16092024)
Consecințele depunerii recursului care nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art.2451 din Codul administrativ.
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici
17 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Avelin
Tabarcea
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 05 septembrie 2024 Avelin Tabarcea a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Comisiei Electorale Centrală, solicitând anularea
răspunsului CEC-8/5810 din 04 septembrie 2024, prin care acesta a fost
informat că proiectul hotărârii privind înregistrarea grupului de inițiativă
pentru susținerea candidaturii la funcția de Președinte al Republicii Moldova
a fost supus procedurii de vot, însă nu a întrunit numărul necesar de voturi
pentru adoptarea unei hotărâri și că lipsa unei hotărâri favorabile înseamnă
un refuz al cererii de înregistrare a grupului de inițiativă; obligarea
înregistrării grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de
președinte al Republicii Moldova.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 31 august 2024 a
depus la Comisia Electorală Centrală cererea cu privire la înregistrarea
grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului independent la funcția
de președinte al Republicii Moldova, cu anexarea actelor potrivit cadrului
normativ relevant.
Pe data de 02 septembrie 2024 Comisia Electorală Centrală, în ședință
publică, a examinat subiectul privind cererea de înregistrare a grupului de
inițiativă pentru susținerea candidatului independent la funcția de președinte
al Republicii Moldova, dl Avelin Tabarcea.
A menționat că, raportorul pe acest subiect, membrul Comisiei
Electorale Centrale, Teodora Vangheli a propus un proiect de hotărâre
pozitiv, cu dispozitivul - înregistrarea grupului de inițiativă.
În dezbateri, membrii Comisiei Electorale Centrale – Angelica
Caraman și Pavel Postica au pus la îndoială calitatea reclamantului de
candidat independent, dat fiind participarea sa în anul 2023 în campania
electorală din partea unui partid politic. Subiectul a fost supus votului. Trei
membri au votat pentru susținerea proiectului de hotărâre, iar 6 membri au
votat împotrivă. În consecință grupul de inițiativă nu a fost înregistrat.
1
A menționat că, termenul limită pentru examinarea de către Comisia
Electorală Centrală a cererii reclamantului a fost 03 septembrie 2024.
Termenul limită de aducere la cunoștință a hotărârii Comisiei Electorale
Centrale a expirat pe data de 03 septembrie ora 17.00. O hotărâre motivată a
Comisiei Electorale Centrale privind refuzul înregistrării grupului de
inițiativă, reclamantul nu a primit-o nici până ziua depunerii acțiunii în
contencios administrativ.
Pe 04 septembrie 2024 reclamantul a telefonat la Comisia Electorală
Centrală cu întrebarea despre emiterea hotărârii de refuz pentru a o putea
contesta, însă a fost informat că hotărâre nu va exista deoarece nu au fost
voturile necesare.
La 05 septembrie 2024 a primit un răspuns, datat cu 04 septembrie –
nr.CEC-8/5810, prin care a fost informat că nevotarea hotărârii se
echivalează cu respingerea cererii de înregistrare a grupului de inițiativă.
Reclamantul a considerat că prin votarea împotriva hotărârii de
înregistrare a grupului de inițiativă, Comisia Electorală Centrală a respins
cererea de înregistrare, în pofida faptului că nu a fost emisă o hotărâre a
Comisiei Electorale Centrale în acest sens. Această inacțiune reprezintă un
refuz, adică un act individual defavorabil, prin care reclamantul este lipsit de
dreptul de a participa în campania electorală pentru a candida la funcția de
Președinte în cadrul alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024. Acest
fapt este confirmat și prin răspunsul Comisiei Electorale Centrale din 04
septembrie 2024.
Invocând prevederile art. 64 din Codul administrativ, art. 18, 65, 140
din Codul electoral, și pct. 28, 30 din Regulamentul CEC nr. 1166 din 11
august 2023, reclamantul a susținut că după examinarea dosarului, Comisia
Electorală Centrală a fost obligată să emită decizia fie de înregistrare fie de
respingere a cererii de înregistrare a grupului de inițiativă.
În speță, nu au existat temeiuri legale de a respinge cererea de
înregistrare a grupului de inițiativă. Astfel, a menționat că Comisia
Electorală Centrală a fost obligată să adopte una din hotărâri - fie de
înregistrare, fie de respingere. În situația în care majoritatea membrilor au
votat împotriva înregistrării cererii autoritatea pârâtă a fost obligată să emită
o hotărâre de respingere. Acest lucru nu s-a realizat, iar reclamantul este pus
în situație defavorabilă în raport cu alți subiecți electorali dat fiind că, în scurt
timp expiră termenul limită de colectare a semnăturilor și înregistrare a
candidaților.
2
Astfel, a invocat că autoritatea publică pe de o parte a respins prin vot
înregistrarea cererii, iar pe de altă parte, refuză neîntemeiat emiterea unui act
administrativ motivat în acest sens.
Dat fiind că în timpul dezbaterilor, doi membri ai Comisiei Electorale
Centrale au refuzat de a susține propunerea de înregistrare din motiv că
reclamantul ar fi participat în calitate de candidat la alegerile locale din
noiembrie 2023 și nu poate fi considerat candidat independent, este necesar
de a se expune pe aceste acuzații nefondate.
Reclamantul a susținut că niciodată nu a fost membru de partid. Faptul
că în anul 2023 a participat în alegeri în calitate de candidat din partea unui
partid, nu înseamnă nimic altceva decât realizarea dreptului constituțional de
a fi ales.
La ziua de 31 august 2023, când a fost depus dosarul la Comisia
Electorală Centrală, reclamantul a acționat independent și a fost înaintat de
un grup de cetățeni, fără implicarea vreunui partid politic. În rest, viziunile
sau opiniile politice ale reclamantului se bucură de protecția garantată de
art.10 al CEDO – libertatea de opinie și nu poate constitui impediment pentru
limitarea altor drepturi fundamentale.
A reținut că Comisia Electorală Centrală poate refuza înregistrarea
unui grup de inițiativă în condițiile prevăzute de art. 65 si 140 din Codul
electoral. Toate condițiile stabilite de aceste norme au fost îndeplinite. Nu
exista niciun temei legal de refuz de a înregistra grupul de inițiativă
Reclamantul a opinat că prin refuzul de a înregistra cererea, refuzul de
a emite un act administrativ și a motiva acțiunea sau inacțiunea sa, pârâtul a
acționat ilegal și abuziv.
Referitor la practica Comisiei Electorale Centrale privind calitatea de
candidat independent reclamantul invocând prevederile art. 1 din Codul
electoral, a susținut că a fost înaintat independent de orice partid sau bloc
politic. Doar cetățenii din grupul de inițiativă l-au susținut. Aceste prevederi
legale sunt respectate.
În același timp, a considerat că concluziile Comisiei Electorale
Centrale precum că din noțiunea de candidat independent reiese că
candidatul nu are dreptul să fie nici membru de partid sau nu are dreptul să
se expună public cu privire la procesele politice este una total abuzivă. Codul
electoral nu prevede nicio interdicție pentru candidați de a fi membri de
partid.
Consideră că ar fi un absurd total să limitezi drepturile cetățenilor doar
pentru faptul că este membru de partid. Un cetățean poate fi membri de partid
3
dar să decidă să candideze separat de partid dacă acesta nu-l susține. Este
dreptul cetățeanului să demisioneze sau nu din calitatea sa de membru de
partid. Acest fapt nu poate fi impediment, atât timp cât nu există o interdicție
legală expresă că candidatul independent nu trebuie să fie membru de partid.
În opinia reclamantului, în acest caz este necesar de a folosi analogia legii
electorale.
Reclamantul a susținut că prin refuzul de a adopta o hotărâre motivată,
cu emiterea doar a unui răspuns că cererea este respinsă, autoritatea publică
a emis un act individual defavorabil nemotivat. Astfel, a indicat că refuzul
de înregistrare a grupului de inițiativă contravine prevederilor legale și
afectează un drept fundamental - dreptul de a fi ales.
În final reclamantul a solicitat anularea răspunsului CEC-8/5810 din
04 septembrie 2024 și obligarea înregistrării grupului de inițiativă pentru
susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 12 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a
admis parțial acțiunea înaintată de Avelin Tabarcea. S-a anulat răspunsul
CEC-8/5810 din 04 septembrie 2024. S-a obligat Comisia Electorală
Centrală să reexamineze cererea lui Avelin Tabarcea cu nr. 7/15733 din 31
august 2024 privind înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea
candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, cu emiterea unei
hotărâri motivate pe marginea cererii respective (f.d. 78, 79-97).
În motivarea hotărârii emise, prima instanță a constatat că, examinarea
de către Comisia Electorală Centrală a cererii lui Avelin Tabarcea,
înregistrată la 31 august 2024 cu nr. de intrare 7/15733, privind înregistrarea
grupului de inițiativă, eliberarea legitimațiilor membrilor grupului și a
listelor de subscripție în vederea colectării semnăturilor pentru susținerea sa
în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova la
alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, a avut loc cu încălcări grave
de procedură.
Prima instanță a menționat că cererea lui Avelin Tabarcea nr. 7/15733
din 31 august 2024, a fost examinată în cadrul ședinței Comisiei Electorale
Centrale din 02 septembrie 2024. Raportorul a propus spre votare proiectul
de hotărâre privind înregistrarea grupului de inițiativă pentru colectarea
semnăturilor în susținerea lui Avelin Tabarcea. După înaintarea propunerii
de către raportor, Președintele ședinței a invocat că: „În lipsa altor întrebări,
propunerilor și altor luări de cuvânt se supune votului proiectul de hotărâre”,
iar în rezultatul votării, 3 membri ai comisiei au exprimat votul „pentru” și 6
4
membri „împotriva”. După etapa votării, președintele ședinței a declarat
ședința închisă, fără a aduce la cunoștință participaților la proces, care act a
fost emis pe marginea cererii lui Avelin Tabarcea, astfel fiind ignorate
prevederile pct. 30, 31 și 32 ale Regulamentului, aprobat prin hotărârea
Comisiei Electorale Centrale nr. 1166/2023.
Instanța de fond a reținut că contrar prevederilor legale, nu a fost emis
nici un act administrativ conform Regulamentului aprobat prin hotărârea
Comisiei Electorale Centrale nr. 1166/2023, fapt ce reprezintă o încălcare
gravă a principiilor de care urmează să se conducă Comisia Electorală
Centrală în activitatea sa, și anume: principiul legalității și principiul
transparenței. Or, neemiterea actului administrativ motivat, pe marginea
soluției adoptate la cererea privind înregistrarea grupului de inițiativă,
afectează legalitatea întregii proceduri administrative desfășurate la caz,
echivalează cu ilegalitatea actului, fapt care duce la anularea acestuia. Având
în vedere, obligația autorității de a emite și a motiva actul administrativ emis
la cerere, constituie o garanție contra arbitrariului administrației publice și se
impune mai ales în cazul actelor prin care se suprimă drepturi sau situații
juridice individuale. De altfel, motivarea trebuie să fie adecvată actului emis
și trebuie să prezinte de o manieră clară și univocă algoritmul urmat de
instituția care a adoptat măsura atacată, astfel încât să le fie permis
persoanelor vizate să stabilească concluzia autorității, cât și motivarea
acesteia, de asemenea, să permită instanțelor de judecată să efectueze
controlul judecătoresc asupra argumentelor invocate de autoritatea publica
la emiterea actului administrativ final, emis pe marginea cererii care a
constituit obiectul procedurii administrative desfășurate.
Curtea de Apel Chișinău a subliniat că în cazul în care majoritatea
membrilor Comisiei nu au fost de acord cu proiectul hotărârii propus de
raportor, aceștia urmau să acționeze cu respectarea prevederilor
Regulamentului de activitate a Comisiei Electorale, aprobat prin hotărârea
Comisiei Electorale Centrale nr. 1098/2023. Or, după cum s-a menționat
supra, pct. 113 din Regulament stabilește expres că: persoana desemnată din
aparat sau membrul coordonator va asigura accesul la materialele dosarului
administrativ și la proiectul de hotărâre celorlalți membri cu cel puțin 24 de
ore înainte de data ședinței publice. În perioada electorală, ținând cont de
complexitatea cauzei, termenul pentru acordarea accesului poate fi mai
restrâns, însă unul rezonabil pentru a lua cunoștință de materialele dosarului
administrativ. Circumstanțele descrise denotă că, examinarea cererii lui
Avelin Tabarcea fără emiterea unui act final, prevăzut de pct. 31 și 32 din
Regulamentul aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale
nr.1166/2023, reprezintă un viciu grav de procedură, manifestat prin
5
nesoluționarea cererii în fond – fapt care constituie temei de anulare a
răspunsului nr. CEC-8/5810 din 04 septembrie 2024. Nu în ultimul rând,
instanța de fond a considerat necesar de a reține și faptul că anterior Comisia
Electorală Centrală a examinat mai multe cereri privind înregistrarea
grupurilor de inițiativă din partea altor candidați, astfel că toate procedurile
administrative au fost finalizate cu emiterea unei hotărâri motivate (fie
favorabilă, fie defavorabilă), candidații având posibilitate să cunoască
argumentele care au stat la baza soluțiilor respective.
Totodată, instanța de fond a reținut că în condițiile în care procedura
de examinare a cererii nr. 7/15733 din 31 august 2024 a fost viciată și în lipsa
unei hotărâri motivate pe marginea cererii privind înregistrarea grupului de
inițiativă, este imposibil de a da apreciere temeiniciei pretenției înaintate de
reclamant privind obligarea înregistrării grupului de inițiativă pentru
susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 13 septembrie 2024,
Avelin Tabarcea a depus recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea
hotărârii din 12 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, pronunțarea unei
noi decizii privind obligarea Comisiei Electorale Centrale de a înregistra
grupul de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al
Republicii Moldova. Argumentele recursului fiind completate prin cererile
de recurs motivate depuse la 14 septembrie 2024 și la 16 septembrie 2024.
În susținerea recursului recurentul a reiterat circumstanțele de fapt și
de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată.
De asemenea a menționat că instanța de fond corect a stabilit gravele
încălcări de către pârât a prevederilor legale cu privire la procedura adoptării
actului administrativ. În același timp a expus dezacord cu faptul că instanța
nu a avut temei de a analiza fondul cauzei cu privire la înregistrarea grupului
de inițiativă.
Recurentul a susținut că instanța de fond urma examineze și temeiurile
de fond prin obligarea Comisiei Electorale Centrale nu de a reexamina
cererea dar obligarea Comisiei Electorale Centrale de înregistra grupul de
inițiativă.
Recurentul consideră că instanța de judecată a avut posibilitate să
examineze fondul cazului. Iar, o tergiversare a procesului administrativ va
duce inevitabil la expirarea termenului limită de depunere a dosarului de
înregistrare (20 septembrie), în condițiile în care nici grupul de inițiativă nu
6
este înregistrat, grup care trebuie să colecteze 25 mii de semnături în doar
câteva zile.
Prin referința depusă la 17 septembrie 2024, Comisia Electorală
Centrală a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil în temeiul art.
246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ. În motivarea referinței a
menționat că obiectul litigiului este deja consumat, or Comisia Electorală
Centrală nu a contestat cu recurs hotărârea Curții de Apel Chișinău din 12
septembrie 2024. Dimpotrivă, în cadrul ședinței din 14 septembrie 2024,
Comisia Electorală Centrală a examinat chestiunea cu privire la executarea
hotărârii Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2024, adoptând în acest
sens hotărârea nr. 2865.
De asemenea, Comisia Electorală Centrală a subliniat că la rubrica
„Cereri și dosare pendinte” de pe pagina oficială web a Curții de Apel
Chișinău, www.cac.instante.justice.md/ro, se atestă că Avelin Tabarcea a
depus cererea de chemare în judecată împotriva hotărârii Comisiei Electorale
Centrale nr. 2865 din 14 septembrie 2024.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 95 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,
care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost
identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”
Art. 95 alin. (8) din Codul electoral:
„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de
atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”
Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
7
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.”
Art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ:
„Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a
fost pronunțată public la 12 septembrie 2024 și conform extrasului din poșta
electronică a Curții de Apel Chișinău, hotărârea motivată a fost notificată
recurentului la 13 septembrie 2024 (f.d. 99).
În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost
demarată în interiorul termenului legal.
Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ,
rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
8
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele
de casare, invocate în recursul depus de Avelin Tabarcea, nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se
referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de
Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată
a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau
că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Avelin Tabarcea, conține obiecții de fapt și de drept
similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate
minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod
corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,
nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
9
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie
1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Avelin
Tabarcea.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 98 alin. (1) pct. 4) din
Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și 246 alin. (2) lit. a1) din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Avelin Tabarcea.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
10