3ra-777/24 — Anularea actului adminstrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil

La data de 1 septembrie 2024, Vasile Bolea a depus acțiunea în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat anularea Hotărîrii CEC nr. 2754 din 29 august 2024, obligarea înregistrării grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului independent la funcția de președinte al Republicii Moldova - dl. Vasile Bolea.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a depus la Comisia Electorală Centrală pe data de 26 august 2024 cererea cu privire la înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului independent la funcția de președinte al Republicii Moldova-dl. Vasile Bolea. La cerere au fost anexate toate actele prevăzute de lege și regulamentul CEC. Prin Hotărîrea CEC nr. 2754 din 29 august 2024, a fost respinsă cererea de înregistrare a grupului de inițiativă

A indicat reclamantul că, prin actul administrativ individual defavorabil este lipsit de dreptul de a participa în campania electorală pentru a candida la funcția de președinte al R. Moldova în cadrul alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024. Considerentele pârâtului care au stat la baza refuzului sunt următoarele: Vasile Bolea ar fi membru al biroului politic al partidului Renaștere; Vasile Bolea ar fi fost susținut de blocul Victorie; dat fiind afilierea politică nu poate candida independent. Astfel, reclamantul a indicat că argumentele CEC menționate supra sunt ilegale, neîntemeiate, contrare circumstanțelor de fapt și de drept și în totalitate abuzive. În opinia reclamantului, pârâtul a aplicat legea contrar sensului acesteia iar unele concluzii în genere nu se bazează pe vreo normă de drept și reprezintă doar o opinie arbitrară și discreționară a autorității publice.

Reclamantul a menționat că, autoritatea pârâtă a ignorat poziția acestuia care a venit cu explicații exhaustive la fiecare obiecție. CEC a refuzat să motiveze poziția și să vină cu argumente din punct de vedere legale. Unica prevedere legală menționată de către pârât este art. 1 din Codul electoral care prevede noțiunea de candidat independent. Toate celelalte 1 argumente ale CEC nu sunt bazate pe nicio normă legală decât pe propriile deducții și interpretări subiective ale legii.

A notat reclamantul că, în realitate, indiferent de activitățile politice anterioare ale sale, la data de 26 august 2024 la CEC a fost depus tot setul de acte privind înregistrarea grupului de inițiativă în claritate de candidat independent, fără nicio afiliere politică. Legătura făcută de către pârât a reclamantului cu Blocul Victorie nu este relevantă. Anume din motivul că CEC a refuzat înregistrarea blocului electoral Victorie, reclamantul a fost nevoit să candideze independent de orice partid. Mai mult ca atât, pârâtul a ignorat în totalitate faptul că reclamantul pe data de 25 august 2024 a demisionat din toate funcțiile de conducere și membru al partidului politic „RENAȘTERE”. Astfel, la da de 26 august 2024, la depunerea dosarului la CEC, Vasile Bolea nu mai era membru de partid.

A relatat că opiniile politice publice ale dlui Bolea sau ale altor entități, nicidecum nu pot influența procedura administrativă cu privire la înregistrarea grupului de inițiativă. Orice încercare de legătură și deducție este abuzivă și ilegală. A susținut că, deține funcția de deputat în Parlament. Potrivit art. 68 din Constituție deputatul este în serviciul poporului. Orice mandat imperativ este nul. Conform art. 71 din Legea Supremă Deputatul nu poate fi persecutat sau tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului. Contrar acestor norme constituționale CEC sancționează reclamantul pentru postări în rețelele de internet sau pentru opiniile exprimate la adunările cu cetățenii.

A menționat Vasile Bolea că, CEC-ul poate refuza înregistrarea unui grup de inițiativă în condițiile prevăzute de art. 65 și 140 din Codul electoral. Toate condițiile stabilite de aceste norme au fost îndeplinite. Nu există niciun temei legal de refuz de a înregistra grupul de inițiativă. Potrivit pct. 32 din Regulamentul CEC nr. 1166 din 11.08.2023 privind constituirea grupului de inițiativă - Comisia Electorală Centrală respinge cererea privind înregistrarea grupului de inițiativă în cazul în care după verificarea listei membrilor grupului de inițiativă se constată că mai puțin de 25 de persoane întrunesc condițiile necesare pentru a fi înregistrate în calitate de membri. De asemenea, drept temei de a refuza înregistrarea grupului de inițiativă servește lipsa sau neconformitatea actelor prevăzute la pct. 28. Și aceste prevederi au fost respectate.

Drept urmare, la CEC au fost depuse: a) cererea în formă scrisă privind înregistrarea grupului de inițiativă, conform modelului prezentat în anexa nr. 3; 2 b) procesul-verbal al ședinței adunării cetățenilor / organului central privind susținerea / desemnarea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova; c) lista, în original, a cetățenilor care au participat la adunarea de constituire a grupului de inițiativă /a membrilor organului central care, potrivit statutelor lor, au competența de a desemna candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova. Lista prezentată va conține numele, prenumele, anul nașterii, domiciliul / reședința temporară și semnăturile acestora; d) lista membrilor grupului de inițiativă, inclusiv versiunea electronică a listei care nu conține rubrica „ Semnătura ”; e) declarația candidatului desemnat privind consimțământul său de a fi susținut în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova, conținând și declarația pe propria răspundere privind întrunirea condițiilor constituționale referitoare la domicilierea pe teritoriul Republicii Moldova și cunoașterea limbii române, existența studiilor superioare, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă conform modelului prezentat în anexa nr. 4. Declarația va fi scrisă personal de candidatul desemnat la sediul Comisiei Electorale Centrale și prezentată concomitent cu setul de documente; f) copia de pe buletinul de identitate al candidatului desemnat;

Cu referire la argumentul CEC referitor la calitatea de candidat independent reclamantul a invocat că, potrivit art. 1 din Codul electoral - candidat independent - este persoana care își înaintează candidatura pentru ocuparea unei funcții publice elective independent de partidele politice și de blocurile electorale, înregistrată în modul corespunzător. Reclamantul a fost înaintat independent de orice partid sau bloc politic. Doar cetățenii din grupul de inițiativă l-au susținut. Aceste prevederi legale sunt respectate.

De asemenea, concluziile CEC precum că din noțiunea de candidat independent reiese că candidatul nu are dreptul să fie nici membru de partid sau nu are dreptul să se expună public cu privire la procesele politice este una total abuzivă. Codul electoral nu prevede nici o interdicție pentru candidați de a fi membri de partid. Ar fi un absurd total să se limiteze drepturile cetățenilor doar pentru faptul că este membru de partid. Un cetățean poate fi membru de partid dar să decidă să candideze separat de partid dacă acesta nu-l susține. Este dreptul cetățeanului să demisioneze sau nu din calitatea sa de membru de partid. Acest fapt nu poate fi impediment, atât timp cât nu există o interdicție legală expresă că candidatul independent nu trebuie să fie membru de partid.

Consideră reclamantul că este necesar de a folosi analogia legii electorale. Art. 149 alin. (2) din Codul electoral prevede că, până la validarea 3 mandatului, candidatul ales la funcția de Președinte al Republicii Moldova prezintă Curții Constituționale confirmarea faptului că nu este membru al vreunui partid politic. Deci, în acest caz legiuitorul a prevăzut expres condiție imperativă de a nu fi membru de partid. În cazul desemnării de către un grup de cetățeni astfel de norme imperative nu există iar interpretarea extensivă a legii de către CEC este arbitrară și ilegală.

Reclamantul a evidențiat că, art. 41 din Constituție garantează dreptul cetățenilor de a se asocia liber partidelor politice. Potrivit art. 6 alin. (2) din Legea privind partidele politice stabilește că nici o persoană nu poate fi constrânsă să adere sau să nu adere la un partid politic. Art. 7 alin. (3) din aceeași lege subliniază că, aderarea la un partid politic, precum și pierderea calității de membru al acestuia nu pot servi temei pentru acordarea de privilegii sau pentru limitarea drepturilor și îndatoririlor fundamentale. Atât Constituția RM, la art. 38 dar și legislația electorală nu prevede vreo restricție directă de a candida independent chiar și unor membri de partid. Consideră că o altă interpretare a prevederilor legale ar contraveni flagrant principilor unui stat de drept, dreptului de a fi ales, libertății de opinie și asociere garantate de art. 10, 11 și art. 3 protocolul I al CEDO.

A reiterat reclamantul că la data depunerii la CEC a cererii Vasile Bolea nu mai era membru de partid. Acest fapt a fost omis cu desăvârșire de CEC. Totodată a atenționat asupra faptului că, Comisia Electorală Centrală, conform art. 18 din Codul electoral are misiunea creării de condiții optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte. Potrivit art. 19 alin. (1) CEC este obligat să se conducă de principiul imparțialității și neutralității politice.

Cu referire la prevederile articolelor 16 alin. (2), 21, 22 alin. (2), 23 alin. (1) 24 alin. (1), 25 din Codul administrativ, Vasile Bolea a susținut că, organul electoral, în procesul adoptării actului administrativ individual defavorabil contestat a omis unele principii ale examinării oricărei proceduri în fața unei autorități cu drept de decizie, producătoare de efecte juridice - principiul disponibilității și principiul egalității armelor, fiind elemente esențiale al dreptului la un proces echitabil. Or, adoptarea unei hotărâri, fără a se lua în calcul argumentele prezentate de către reclamant, reprezintă un tratament discriminatoriu, inechitabil.

Autoritatea pârâtă și-a motivat refuzul prin faptul că reclamantul nu corespunde unor cerințe care nici nu sunt prevăzute de lege. Pârâtul a venit cu unele concluzii subiective. CEC a dat apreciere proprie unei situații de fapt care nu este reglementată. Astfel Comisia a aplicat în privința 4 reclamantului reguli inexistente, punând în situații total dezavantajoasă și discriminatorie. Chiar dacă reclamantul a prezentat toate actele necesare strict conform prevederilor Codului electoral și Regulamentul CEC, pârâtul a decis să se abată de la norma legală și să solicite alte cerințe, care nici nu puteau fi cunoscute și nici nu erau obligați să le prezinte în virtutea legii. Astfel autoritatea pârâtă a sfidat un principiu constituțional al accesibilității și previzibilității legii (art. 23 din Constituție).

A solicitat Vasile Bolea anularea Hotărârii CEC nr. 2754 din 29 august 2024 emisă „la cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului independent la funcția de Președinte al Republicii Moldova, domnul Vasile Bolea”; obligarea Comisiei Electorale Centrale de a înregistra grupul de inițiativă pentru susținerea candidatului independent la funcția de președinte al Republicii Moldova, dl Vasile Bolea.

Prin hotărârea din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Vasile Bolea împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea Hotărîrii CEC nr. 2754 din 29 august 2024, obligarea Comisiei Electorale Centrale de a înregistra grupul de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova -dl. Vasile Bolea (f.d. 155, 156- 175).

În motivarea hotărârii, prima instanță a constatat că, la data de 26 august 2024, la depunerea cererii de către reclamant la Comisia Electorală Centrală privind înregistrarea grupului de inițiativă în susținerea sa în calitate de candidat independent la funcția de Președinte al Republicii Moldova, acesta deținea calitatea de membrul Biroului Politic în cadrul Partidului Politic Partidul „RENASTERE”, organ de conducere al Partidului. Prin urmare statutul domnului Vasile Bolea, în calitate de membru al unui partid politic, este incompatibil cu statutul unui candidat independent.

Instanța de fond a mai reținut că în conformitate cu prevederile art. 10 din Legea privind partidele politice, nr. 294-XVI din 21.12.2007, (1) Modificarea sau completarea statutului și programului partidului politic poate fi făcută conform procedurii prevăzute în statutul partidului. (2) Orice modificare a statutului sau programului partidului politic se comunică Agenției Servicii Publice în termen de cel mult 30 de zile de la data adoptării hotărârii respective. (3) Înregistrarea modificărilor și completărilor operate în statutul sau programul partidului politic se efectuează de Agenția Servicii Publice în conformitate cu prevederile art.8 alin.(3)–(6), care se aplică în mod corespunzător. Potrivit art.12 din Legea privind partidele politice, nr. 294-XVI din 21.12.2007, (1) Fiecare partid politic se întemeiază și 5 activează în baza statutului și programului propriu. (2) Statutul și programul partidului politic se aprobă de organele sale împuternicite prin statut.

Drept urmare potrivit art. 12 alin. (4) al Statutului Partidului Politic „RENAȘTERE”, calitatea de membru al Partidului Politic „RENAȘTERE” se dobândește din data adoptării hotărârii organizației de partid respective și înregistrarea persoanei în evidență. Odată cu acceptarea cererii, persoana devine membru al Partidului Politic „RENAȘTERE”, dobândind toate drepturile și responsabilitățile ce decurg din statutul de membru de partid. După cum rezultă din declarația de avere și interese personale”, Vasile Bolea deține calitatea de Membrul Biroului Politic în cadrul Partidului Politic Partidul „RENASTERE”, organ de conducere al Partidului, din data de 2023-05-21, numit(ă)/angajat(ă) prin altele (Proces-Verbal nr. 1 din 21.05.2023)”

Curtea de Apel Chișinău a menționat că la data de 25 august 2024, Vasile Bolea a depus cererea de demisie din funcția de membrul Biroului Politic în cadrul Partidului Politic Partidul „RENASTERE”. Însă, odată cu depunerea cererii de demisie nu a depus și carnetul de membru, după cum prescrie art. 14 alin. (2) din Statutul Partidului Politic „RENAȘTERE”.

Prin urmare, doar depunerea cererii de demisie din funcția de membru al organului de conducere și încetarea calității de membru al Partidului Politic „RENAȘTERE” semnată de Vasile Bolea la 25 august 2024, fără decizia Consiliului Republican prin care să fie aprobată eliberarea acestuia din funcție, nu poate duce la concluzia că Vasile Bolea din data de 25 august 2024 nu mai este membru al Biroului Politic în cadrul Partidului Politic Partidul „RENASTERE”.

De asemenea, instanța de fond a remarcat că prevederile Statutului Partidului Politic „RENAȘTERE” menționate supra în ce privește eliberarea din funcția de membrul Biroului Politic în cadrul Partidului Politic Partidul „RENASTERE” a lui Vasile Bolea nu sunt întrunite la caz, considerent din care nu poate fi reținut argumentul reclamantului precum că acesta s-a eliberat din funcția de membrul Biroului Politic în cadrul Partidului Politic Partidul „RENASTERE”. Mai mult, cert fiind confirmat și faptul, că în cadrul acțiunilor organizate și desfășurate de Blocul politic „VICTORIE - ПОБЕДА” în circumstanțele de timp și de fapt, Vasile Bolea sa manifestat în calitate de persoană care va candida la funcția de președinte al RM în cadrul alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024 fiind susținut de Blocul politic „VICTORIE - ПОБЕДА”.

A indicat instanța de fond că Constituția RM la art. 54 prevede că, (1) în Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua 6 drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului. (2) Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sînt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției. (4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existenta dreptului sau a libertății.

A susținut că Comisia Electorală Centrală a respectat principiul proporționalității la emiterea Hotărîrii CEC nr.2754 din 29 august 2024, prin care s-a respins cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, domnul Vasile Bolea. Or, candidatul independent este persoana care își înaintează candidatura pentru ocuparea unei funcții publice elective independent de partidele politice și de blocurile electorale, înregistrată în modul corespunzător. În speță însă, după cum a fost stabilit supra, la data depunerii cererii la Comisia Electorală Centrală privind înregistrarea grupului de inițiativă în susținerea sa, în calitate de candidat independent la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Bolea Vasile deținea funcția de membrul Biroului Politic în cadrul Partidului Politic Partidul „RENASTERE”.

A mai invocat instanța de fond că, la data de 25 august 2024, Blocul Politic „VICTORIE - ПОБЕДА” a desfășurat evenimente publice, cu participarea membrilor și simpatizanților formațiunii politice, în cadrul căruia a fost prezentată candidatura deputatului în Parlamentul RM, Vasile Bolea la funcția de președinte al R. Moldova în cadrul alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024, în același timp - în următoarea zi, la data de 26 august 2024, domnul Vasile Bolea, deja în calitate de candidat independent la funcția de Președinte al Republicii Moldova, a depus la Comisia Electorală Centrală cererea privind înregistrarea grupului de inițiativă în susținerea sa

Curtea de Apel Chișinău a remarcat că admisibilitatea desemnării unei persoane în calitate de candidat independent este precondiționată în mod imperativ de statutul apolitic al acesteia, indiferent de nivel - membru de partid, membrul organului colegial al partidului sau președintele acestuia.

Din acest motiv Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind justă și întemeiată soluția Comisiei Electorale Centrale, materializată prin hotărârea 7 nr. 2754 din 29 august 2024, prin care s-a respins cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova, Vasile Bolea, autoritatea publică realizându-și dreptului discreționar potrivit scopului instituit prin lege, iar instanța de judecată nu poate să se expună asupra oportunității actului administrativ contestat.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 11 și 12 septembrie 2024 Vasile Bolea a depus recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, pronunțarea unei noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată.

În susținerea recursului recurentul a invocat că instanța de fond eronat și contrar circumstanțelor cauzei a stabilit faptul că recurentul la momentul depunerii cererii de înregistrare a grupului de inițiativă ar fi fost membru al biroului politic al partidului politic „Renaștere”, fapt ce îl face incompatibil cu calitatea de candidat independent. Această concluzie este una falsă în totalitate. Recurentul a depus cererea de înregistrare la data de 26 august 2024. Iar cererea de demisie din toate funcțiile de conducere și din membru al partidului a fost depusă la data de 25 august 2024. Din considerente necunoscute, instanța a ignorat această circumstanță deosebită.

De asemenea, a indicat că instanța de judecată a aplicat eronat prevederile art.1 din Codul electoral care definește noțiunea de candidat independent. Legea subliniază clar că un candidat independent este acela care candidează independent de orice partid. Anume așa calitate a avut recurentul. Grupul de inițiativă a fost din partea cetățenilor și nu din partea partidului. Partidul Renaștere nu a avut nicio legătură cu desemnarea acestuia. Candidatul Bolea nu este susținut niciun de-un partid și a fost desemnat total separat. Codul electoral nu prevede nicio restricție de a fi desemnat candidat în funcție de afiliere politică formală. Codul electoral pune condiția doar ca acest candidat să fie independent de orice partid și să candideze separat.

A remarcat că cu referire la argumentul instanței de fond că recurentul o dată cu demisia trebuia să depună carentul de partid, Vasile Bolea a susținut că niciodată nu i s-a eliberat carnet de membru de partid și această omisiune din partea conducerii partidului nu poate fi imputată recurentului. Această prevedere din statutul partidului Renaștere este o condiție tehnică și nu poate influența intrarea în vigoare a voinței unilaterale de a părăsi rândurile partidului. Luând act de prevederile art. 41 din Constituție și art. 11 al CEDO dreptul la libera asociere nu poate fi condiționat de anumite condiții tehnice. Nicio persoană nu poate fi impusă să adere sau să nu adere la un partid 8 politic. Nicio persoană nu poate di impusă să fie rămână membru al unui partid fără voia sa.

A menționat recurentul că referirea instanței la unele concluzii din jurisprudența Curții Constituționale sunt total irelevante. Or norma legală este absolut clară și nimic nu indică asupra încălcării acesteia. Aici instanța a ignorat faptul că legiuitorul în alt articol din Codul electoral a stabilit clar cum trebuie să fie reglementat o asemenea restricție. Art. 149 alin. (2) din Codul electoral prevede expres condiția de a nu fi membru de partid pentru candidatul ales. Deci, atunci când legiuitorul impune o restricție legală atunci norma conține expres referire ala calitatea de membru de partid. În cazul din speță nu exista nicio interdicție de a fi sau nu membru de partid. Prin urmare, instanța a aplicat legea și principiile generale greșit și a încălcat grav același principiul al legalității, securității raporturilor juridice și accesibilității legii.

Recurentul a susținut că instanța de fond nu verificat problemele esențiale ale cauzei, nu a verificat cum autoritatea pârâtă și-a realizat dreptul discreționar în activitatea sa. A ignorat faptul că intimatul și-a depășit grav competența legală, a ignorat procedurile administrative, a încălcat principiile uni proces echitabil, a ignorat analiza scopului acordat de lege și proporționalitatea sancțiunii. Consideră că instanța de fond a examinat formal cauza, nu a cercetat pe deplin starea de fapt a speței și nu a dat un răspuns explicit tuturor problemelor de drept ridicate de către participanții la proces în fața instanței de judecată.

Opinează recurentul că decizia instanței de judecată trebuie să conțină motivele cu referirea la legea guvernantă, instanța judecătorească trebuie să aprecieze probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Niciun fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei.

A concluzionat recurentul că, instanța de judecată este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității. 9

Art. 95 alin. (8) din Codul electoral: „Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”

Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246 alin. (1) lit. a1) din Codul administrativ: „recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451” 10

În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

La data de 13 septembrie 2024, Comisia Electorală Centrală a depus referință la cererea de recurs declarată de Vasile Bolea, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, deoarece nu îndeplinește condițiile de admisibilitate a recursului.

Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recursul declarat de Vasile Bolea, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau 11 că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Vasile Bolea, conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 12

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Vasile Bolea.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și 246 alin.1 lit.a1) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de Vasile Bolea. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 13