3ra-777/24 — anularea actului adminstrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului adminstrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Temei legal
- Inadmisibilitatea cererii de recurs, art. 246 Cod administrativ
3ra-777/24 — anularea actului adminstrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Vasile
Bolea,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Vasile Bolea împotriva Comisiei
Electorale Centrale cu privire la anularea actului administrativ și
obligarea emiterii actului administrativ favorabil,
împotriva hotărârii din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-777/24
NR. PIGD 2-24097548-01-3ra-11092024)
Inadmisibilitatea cererii de recurs. Art. 246 din Codul administrativ.
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan
13 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Vasile Bolea
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 1 septembrie 2024, Vasile Bolea a depus acțiunea în
contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care
a solicitat anularea Hotărîrii CEC nr. 2754 din 29 august 2024, obligarea
înregistrării grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului independent
la funcția de președinte al Republicii Moldova - dl. Vasile Bolea.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a depus la Comisia
Electorală Centrală pe data de 26 august 2024 cererea cu privire la
înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului
independent la funcția de președinte al Republicii Moldova-dl. Vasile Bolea.
La cerere au fost anexate toate actele prevăzute de lege și regulamentul CEC.
Prin Hotărîrea CEC nr. 2754 din 29 august 2024, a fost respinsă cererea de
înregistrare a grupului de inițiativă
A indicat reclamantul că, prin actul administrativ individual
defavorabil este lipsit de dreptul de a participa în campania electorală pentru
a candida la funcția de președinte al R. Moldova în cadrul alegerilor
prezidențiale din 20 octombrie 2024. Considerentele pârâtului care au stat la
baza refuzului sunt următoarele: Vasile Bolea ar fi membru al biroului politic
al partidului Renaștere; Vasile Bolea ar fi fost susținut de blocul Victorie;
dat fiind afilierea politică nu poate candida independent. Astfel, reclamantul
a indicat că argumentele CEC menționate supra sunt ilegale, neîntemeiate,
contrare circumstanțelor de fapt și de drept și în totalitate abuzive. În opinia
reclamantului, pârâtul a aplicat legea contrar sensului acesteia iar unele
concluzii în genere nu se bazează pe vreo normă de drept și reprezintă doar
o opinie arbitrară și discreționară a autorității publice.
Reclamantul a menționat că, autoritatea pârâtă a ignorat poziția
acestuia care a venit cu explicații exhaustive la fiecare obiecție. CEC a
refuzat să motiveze poziția și să vină cu argumente din punct de vedere
legale. Unica prevedere legală menționată de către pârât este art. 1 din Codul
electoral care prevede noțiunea de candidat independent. Toate celelalte
1
argumente ale CEC nu sunt bazate pe nicio normă legală decât pe propriile
deducții și interpretări subiective ale legii.
A notat reclamantul că, în realitate, indiferent de activitățile politice
anterioare ale sale, la data de 26 august 2024 la CEC a fost depus tot setul de
acte privind înregistrarea grupului de inițiativă în claritate de candidat
independent, fără nicio afiliere politică. Legătura făcută de către pârât a
reclamantului cu Blocul Victorie nu este relevantă. Anume din motivul că
CEC a refuzat înregistrarea blocului electoral Victorie, reclamantul a fost
nevoit să candideze independent de orice partid. Mai mult ca atât, pârâtul a
ignorat în totalitate faptul că reclamantul pe data de 25 august 2024 a
demisionat din toate funcțiile de conducere și membru al partidului politic
„RENAȘTERE”. Astfel, la da de 26 august 2024, la depunerea dosarului la
CEC, Vasile Bolea nu mai era membru de partid.
A relatat că opiniile politice publice ale dlui Bolea sau ale altor entități,
nicidecum nu pot influența procedura administrativă cu privire la
înregistrarea grupului de inițiativă. Orice încercare de legătură și deducție
este abuzivă și ilegală. A susținut că, deține funcția de deputat în Parlament.
Potrivit art. 68 din Constituție deputatul este în serviciul poporului. Orice
mandat imperativ este nul. Conform art. 71 din Legea Supremă Deputatul nu
poate fi persecutat sau tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate
în exercitarea mandatului. Contrar acestor norme constituționale CEC
sancționează reclamantul pentru postări în rețelele de internet sau pentru
opiniile exprimate la adunările cu cetățenii.
A menționat Vasile Bolea că, CEC-ul poate refuza înregistrarea unui
grup de inițiativă în condițiile prevăzute de art. 65 și 140 din Codul electoral.
Toate condițiile stabilite de aceste norme au fost îndeplinite. Nu există niciun
temei legal de refuz de a înregistra grupul de inițiativă. Potrivit pct. 32 din
Regulamentul CEC nr. 1166 din 11.08.2023 privind constituirea grupului de
inițiativă - Comisia Electorală Centrală respinge cererea privind înregistrarea
grupului de inițiativă în cazul în care după verificarea listei membrilor
grupului de inițiativă se constată că mai puțin de 25 de persoane întrunesc
condițiile necesare pentru a fi înregistrate în calitate de membri. De
asemenea, drept temei de a refuza înregistrarea grupului de inițiativă servește
lipsa sau neconformitatea actelor prevăzute la pct. 28. Și aceste prevederi au
fost respectate.
Drept urmare, la CEC au fost depuse:
a) cererea în formă scrisă privind înregistrarea grupului de
inițiativă, conform modelului prezentat în anexa nr. 3;
2
b) procesul-verbal al ședinței adunării cetățenilor / organului
central privind susținerea / desemnarea candidatului la funcția de
Președinte al Republicii Moldova;
c) lista, în original, a cetățenilor care au participat la adunarea de
constituire a grupului de inițiativă /a membrilor organului central care,
potrivit statutelor lor, au competența de a desemna candidatul la funcția
de Președinte al Republicii Moldova. Lista prezentată va conține numele,
prenumele, anul nașterii, domiciliul / reședința temporară și semnăturile
acestora;
d) lista membrilor grupului de inițiativă, inclusiv versiunea
electronică a listei care nu conține rubrica „ Semnătura ”;
e) declarația candidatului desemnat privind consimțământul său de
a fi susținut în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii
Moldova, conținând și declarația pe propria răspundere privind întrunirea
condițiilor constituționale referitoare la domicilierea pe teritoriul
Republicii Moldova și cunoașterea limbii române, existența studiilor
superioare, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă conform
modelului prezentat în anexa nr. 4. Declarația va fi scrisă personal de
candidatul desemnat la sediul Comisiei Electorale Centrale și prezentată
concomitent cu setul de documente;
f) copia de pe buletinul de identitate al candidatului desemnat;
Cu referire la argumentul CEC referitor la calitatea de candidat
independent reclamantul a invocat că, potrivit art. 1 din Codul electoral -
candidat independent - este persoana care își înaintează candidatura pentru
ocuparea unei funcții publice elective independent de partidele politice și de
blocurile electorale, înregistrată în modul corespunzător. Reclamantul a fost
înaintat independent de orice partid sau bloc politic. Doar cetățenii din grupul
de inițiativă l-au susținut. Aceste prevederi legale sunt respectate.
De asemenea, concluziile CEC precum că din noțiunea de candidat
independent reiese că candidatul nu are dreptul să fie nici membru de partid
sau nu are dreptul să se expună public cu privire la procesele politice este
una total abuzivă. Codul electoral nu prevede nici o interdicție pentru
candidați de a fi membri de partid. Ar fi un absurd total să se limiteze
drepturile cetățenilor doar pentru faptul că este membru de partid. Un
cetățean poate fi membru de partid dar să decidă să candideze separat de
partid dacă acesta nu-l susține. Este dreptul cetățeanului să demisioneze sau
nu din calitatea sa de membru de partid. Acest fapt nu poate fi impediment,
atât timp cât nu există o interdicție legală expresă că candidatul independent
nu trebuie să fie membru de partid.
Consideră reclamantul că este necesar de a folosi analogia legii
electorale. Art. 149 alin. (2) din Codul electoral prevede că, până la validarea
3
mandatului, candidatul ales la funcția de Președinte al Republicii Moldova
prezintă Curții Constituționale confirmarea faptului că nu este membru al
vreunui partid politic. Deci, în acest caz legiuitorul a prevăzut expres
condiție imperativă de a nu fi membru de partid. În cazul desemnării de către
un grup de cetățeni astfel de norme imperative nu există iar interpretarea
extensivă a legii de către CEC este arbitrară și ilegală.
Reclamantul a evidențiat că, art. 41 din Constituție garantează dreptul
cetățenilor de a se asocia liber partidelor politice. Potrivit art. 6 alin. (2) din
Legea privind partidele politice stabilește că nici o persoană nu poate fi
constrânsă să adere sau să nu adere la un partid politic. Art. 7 alin. (3) din
aceeași lege subliniază că, aderarea la un partid politic, precum și pierderea
calității de membru al acestuia nu pot servi temei pentru acordarea de
privilegii sau pentru limitarea drepturilor și îndatoririlor fundamentale. Atât
Constituția RM, la art. 38 dar și legislația electorală nu prevede vreo restricție
directă de a candida independent chiar și unor membri de partid. Consideră
că o altă interpretare a prevederilor legale ar contraveni flagrant principilor
unui stat de drept, dreptului de a fi ales, libertății de opinie și asociere
garantate de art. 10, 11 și art. 3 protocolul I al CEDO.
A reiterat reclamantul că la data depunerii la CEC a cererii Vasile
Bolea nu mai era membru de partid. Acest fapt a fost omis cu desăvârșire de
CEC. Totodată a atenționat asupra faptului că, Comisia Electorală Centrală,
conform art. 18 din Codul electoral are misiunea creării de condiții optime
pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a
dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere
și corecte. Potrivit art. 19 alin. (1) CEC este obligat să se conducă de
principiul imparțialității și neutralității politice.
Cu referire la prevederile articolelor 16 alin. (2), 21, 22 alin. (2), 23
alin. (1) 24 alin. (1), 25 din Codul administrativ, Vasile Bolea a susținut că,
organul electoral, în procesul adoptării actului administrativ individual
defavorabil contestat a omis unele principii ale examinării oricărei proceduri
în fața unei autorități cu drept de decizie, producătoare de efecte juridice -
principiul disponibilității și principiul egalității armelor, fiind elemente
esențiale al dreptului la un proces echitabil. Or, adoptarea unei hotărâri, fără
a se lua în calcul argumentele prezentate de către reclamant, reprezintă un
tratament discriminatoriu, inechitabil.
Autoritatea pârâtă și-a motivat refuzul prin faptul că reclamantul nu
corespunde unor cerințe care nici nu sunt prevăzute de lege. Pârâtul a venit
cu unele concluzii subiective. CEC a dat apreciere proprie unei situații de
fapt care nu este reglementată. Astfel Comisia a aplicat în privința
4
reclamantului reguli inexistente, punând în situații total dezavantajoasă și
discriminatorie. Chiar dacă reclamantul a prezentat toate actele necesare
strict conform prevederilor Codului electoral și Regulamentul CEC, pârâtul
a decis să se abată de la norma legală și să solicite alte cerințe, care nici nu
puteau fi cunoscute și nici nu erau obligați să le prezinte în virtutea legii.
Astfel autoritatea pârâtă a sfidat un principiu constituțional al accesibilității
și previzibilității legii (art. 23 din Constituție).
A solicitat Vasile Bolea anularea Hotărârii CEC nr. 2754 din 29 august
2024 emisă „la cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru
susținerea candidatului independent la funcția de Președinte al Republicii
Moldova, domnul Vasile Bolea”; obligarea Comisiei Electorale Centrale de
a înregistra grupul de inițiativă pentru susținerea candidatului independent
la funcția de președinte al Republicii Moldova, dl Vasile Bolea.
Prin hotărârea din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată
de Vasile Bolea împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea
Hotărîrii CEC nr. 2754 din 29 august 2024, obligarea Comisiei Electorale
Centrale de a înregistra grupul de inițiativă pentru susținerea candidatului la
funcția de președinte al Republicii Moldova -dl. Vasile Bolea (f.d. 155, 156-
175).
În motivarea hotărârii, prima instanță a constatat că, la data de 26
august 2024, la depunerea cererii de către reclamant la Comisia Electorală
Centrală privind înregistrarea grupului de inițiativă în susținerea sa în calitate
de candidat independent la funcția de Președinte al Republicii Moldova,
acesta deținea calitatea de membrul Biroului Politic în cadrul Partidului
Politic Partidul „RENASTERE”, organ de conducere al Partidului. Prin
urmare statutul domnului Vasile Bolea, în calitate de membru al unui partid
politic, este incompatibil cu statutul unui candidat independent.
Instanța de fond a mai reținut că în conformitate cu prevederile art. 10
din Legea privind partidele politice, nr. 294-XVI din 21.12.2007, (1)
Modificarea sau completarea statutului și programului partidului politic
poate fi făcută conform procedurii prevăzute în statutul partidului. (2) Orice
modificare a statutului sau programului partidului politic se comunică
Agenției Servicii Publice în termen de cel mult 30 de zile de la data adoptării
hotărârii respective. (3) Înregistrarea modificărilor și completărilor operate
în statutul sau programul partidului politic se efectuează de Agenția Servicii
Publice în conformitate cu prevederile art.8 alin.(3)–(6), care se aplică în
mod corespunzător. Potrivit art.12 din Legea privind partidele politice, nr.
294-XVI din 21.12.2007, (1) Fiecare partid politic se întemeiază și
5
activează în baza statutului și programului propriu. (2) Statutul și programul
partidului politic se aprobă de organele sale împuternicite prin statut.
Drept urmare potrivit art. 12 alin. (4) al Statutului Partidului Politic
„RENAȘTERE”, calitatea de membru al Partidului Politic „RENAȘTERE”
se dobândește din data adoptării hotărârii organizației de partid respective și
înregistrarea persoanei în evidență. Odată cu acceptarea cererii, persoana
devine membru al Partidului Politic „RENAȘTERE”, dobândind toate
drepturile și responsabilitățile ce decurg din statutul de membru de partid.
După cum rezultă din declarația de avere și interese personale”, Vasile Bolea
deține calitatea de Membrul Biroului Politic în cadrul Partidului Politic
Partidul „RENASTERE”, organ de conducere al Partidului, din data de
2023-05-21, numit(ă)/angajat(ă) prin altele (Proces-Verbal nr. 1 din
21.05.2023)”
Curtea de Apel Chișinău a menționat că la data de 25 august 2024,
Vasile Bolea a depus cererea de demisie din funcția de membrul Biroului
Politic în cadrul Partidului Politic Partidul „RENASTERE”. Însă, odată cu
depunerea cererii de demisie nu a depus și carnetul de membru, după cum
prescrie art. 14 alin. (2) din Statutul Partidului Politic „RENAȘTERE”.
Prin urmare, doar depunerea cererii de demisie din funcția de membru
al organului de conducere și încetarea calității de membru al Partidului
Politic „RENAȘTERE” semnată de Vasile Bolea la 25 august 2024, fără
decizia Consiliului Republican prin care să fie aprobată eliberarea acestuia
din funcție, nu poate duce la concluzia că Vasile Bolea din data de 25 august
2024 nu mai este membru al Biroului Politic în cadrul Partidului Politic
Partidul „RENASTERE”.
De asemenea, instanța de fond a remarcat că prevederile Statutului
Partidului Politic „RENAȘTERE” menționate supra în ce privește eliberarea
din funcția de membrul Biroului Politic în cadrul Partidului Politic Partidul
„RENASTERE” a lui Vasile Bolea nu sunt întrunite la caz, considerent din
care nu poate fi reținut argumentul reclamantului precum că acesta s-a
eliberat din funcția de membrul Biroului Politic în cadrul Partidului Politic
Partidul „RENASTERE”. Mai mult, cert fiind confirmat și faptul, că în
cadrul acțiunilor organizate și desfășurate de Blocul politic „VICTORIE -
ПОБЕДА” în circumstanțele de timp și de fapt, Vasile Bolea sa manifestat
în calitate de persoană care va candida la funcția de președinte al RM în
cadrul alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024 fiind susținut de Blocul
politic „VICTORIE - ПОБЕДА”.
A indicat instanța de fond că Constituția RM la art. 54 prevede că, (1)
în Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua
6
drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului. (2) Exercițiul
drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decît celor
prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale
dreptului internațional și sînt necesare în interesele securității naționale,
integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul
prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor,
libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor
confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției. (4)
Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu
poate atinge existenta dreptului sau a libertății.
A susținut că Comisia Electorală Centrală a respectat principiul
proporționalității la emiterea Hotărîrii CEC nr.2754 din 29 august 2024, prin
care s-a respins cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru
susținerea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova,
domnul Vasile Bolea. Or, candidatul independent este persoana care își
înaintează candidatura pentru ocuparea unei funcții publice elective
independent de partidele politice și de blocurile electorale, înregistrată în
modul corespunzător. În speță însă, după cum a fost stabilit supra, la data
depunerii cererii la Comisia Electorală Centrală privind înregistrarea
grupului de inițiativă în susținerea sa, în calitate de candidat independent la
funcția de Președinte al Republicii Moldova, Bolea Vasile deținea funcția
de membrul Biroului Politic în cadrul Partidului Politic Partidul
„RENASTERE”.
A mai invocat instanța de fond că, la data de 25 august 2024, Blocul
Politic „VICTORIE - ПОБЕДА” a desfășurat evenimente publice, cu
participarea membrilor și simpatizanților formațiunii politice, în cadrul
căruia a fost prezentată candidatura deputatului în Parlamentul RM, Vasile
Bolea la funcția de președinte al R. Moldova în cadrul alegerilor
prezidențiale din 20 octombrie 2024, în același timp - în următoarea zi, la
data de 26 august 2024, domnul Vasile Bolea, deja în calitate de candidat
independent la funcția de Președinte al Republicii Moldova, a depus la
Comisia Electorală Centrală cererea privind înregistrarea grupului de
inițiativă în susținerea sa
Curtea de Apel Chișinău a remarcat că admisibilitatea desemnării unei
persoane în calitate de candidat independent este precondiționată în mod
imperativ de statutul apolitic al acesteia, indiferent de nivel - membru de
partid, membrul organului colegial al partidului sau președintele acestuia.
Din acest motiv Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind justă și
întemeiată soluția Comisiei Electorale Centrale, materializată prin hotărârea
7
nr. 2754 din 29 august 2024, prin care s-a respins cererea de înregistrare a
grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte
al Republicii Moldova, Vasile Bolea, autoritatea publică realizându-și
dreptului discreționar potrivit scopului instituit prin lege, iar instanța de
judecată nu poate să se expună asupra oportunității actului administrativ
contestat.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 11 și 12 septembrie
2024 Vasile Bolea a depus recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea
hotărârii din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, pronunțarea unei
noi decizii de admitere a cererii de chemare în judecată.
În susținerea recursului recurentul a invocat că instanța de fond eronat
și contrar circumstanțelor cauzei a stabilit faptul că recurentul la momentul
depunerii cererii de înregistrare a grupului de inițiativă ar fi fost membru al
biroului politic al partidului politic „Renaștere”, fapt ce îl face incompatibil
cu calitatea de candidat independent. Această concluzie este una falsă în
totalitate. Recurentul a depus cererea de înregistrare la data de 26 august
Iar cererea de demisie din toate funcțiile de conducere și din membru
al partidului a fost depusă la data de 25 august 2024. Din considerente
necunoscute, instanța a ignorat această circumstanță deosebită.
De asemenea, a indicat că instanța de judecată a aplicat eronat
prevederile art.1 din Codul electoral care definește noțiunea de candidat
independent. Legea subliniază clar că un candidat independent este acela
care candidează independent de orice partid. Anume așa calitate a avut
recurentul. Grupul de inițiativă a fost din partea cetățenilor și nu din partea
partidului. Partidul Renaștere nu a avut nicio legătură cu desemnarea
acestuia. Candidatul Bolea nu este susținut niciun de-un partid și a fost
desemnat total separat. Codul electoral nu prevede nicio restricție de a fi
desemnat candidat în funcție de afiliere politică formală. Codul electoral
pune condiția doar ca acest candidat să fie independent de orice partid și să
candideze separat.
A remarcat că cu referire la argumentul instanței de fond că recurentul
o dată cu demisia trebuia să depună carentul de partid, Vasile Bolea a susținut
că niciodată nu i s-a eliberat carnet de membru de partid și această omisiune
din partea conducerii partidului nu poate fi imputată recurentului. Această
prevedere din statutul partidului Renaștere este o condiție tehnică și nu poate
influența intrarea în vigoare a voinței unilaterale de a părăsi rândurile
partidului. Luând act de prevederile art. 41 din Constituție și art. 11 al CEDO
dreptul la libera asociere nu poate fi condiționat de anumite condiții tehnice.
Nicio persoană nu poate fi impusă să adere sau să nu adere la un partid
8
politic. Nicio persoană nu poate di impusă să fie rămână membru al unui
partid fără voia sa.
A menționat recurentul că referirea instanței la unele concluzii din
jurisprudența Curții Constituționale sunt total irelevante. Or norma legală
este absolut clară și nimic nu indică asupra încălcării acesteia. Aici instanța
a ignorat faptul că legiuitorul în alt articol din Codul electoral a stabilit clar
cum trebuie să fie reglementat o asemenea restricție. Art. 149 alin. (2) din
Codul electoral prevede expres condiția de a nu fi membru de partid pentru
candidatul ales. Deci, atunci când legiuitorul impune o restricție legală atunci
norma conține expres referire ala calitatea de membru de partid. În cazul din
speță nu exista nicio interdicție de a fi sau nu membru de partid. Prin urmare,
instanța a aplicat legea și principiile generale greșit și a încălcat grav același
principiul al legalității, securității raporturilor juridice și accesibilității legii.
Recurentul a susținut că instanța de fond nu verificat problemele
esențiale ale cauzei, nu a verificat cum autoritatea pârâtă și-a realizat dreptul
discreționar în activitatea sa. A ignorat faptul că intimatul și-a depășit grav
competența legală, a ignorat procedurile administrative, a încălcat principiile
uni proces echitabil, a ignorat analiza scopului acordat de lege și
proporționalitatea sancțiunii. Consideră că instanța de fond a examinat
formal cauza, nu a cercetat pe deplin starea de fapt a speței și nu a dat un
răspuns explicit tuturor problemelor de drept ridicate de către participanții la
proces în fața instanței de judecată.
Opinează recurentul că decizia instanței de judecată trebuie să conțină
motivele cu referirea la legea guvernantă, instanța judecătorească trebuie să
aprecieze probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor
din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Niciun
fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită
fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la
pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu,
privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei.
A concluzionat recurentul că, instanța de judecată este obligată să
reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe
și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe
față de altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată
prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le conține
corespund realității.
9
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 95 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,
care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost
identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”
Art. 95 alin. (8) din Codul electoral:
„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de
atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”
Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.”
Art. 246 alin. (1) lit. a1) din Codul administrativ:
„recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451”
10
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a
fost pronunțată public la 10 septembrie 2024, și conform extrasului din poșta
electronică a Curții de Apel Chișinău, hotărârea motivată a fost notificată
recurentului la data de 11 septembrie 2024 (f.d. 179).
În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost
demarată în interiorul termenului legal.
La data de 13 septembrie 2024, Comisia Electorală Centrală a depus
referință la cererea de recurs declarată de Vasile Bolea, prin care a solicitat
declararea recursului inadmisibil, deoarece nu îndeplinește condițiile de
admisibilitate a recursului.
Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ,
rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele
de casare, invocate în recursul declarat de Vasile Bolea, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă
la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel
Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau
11
că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Vasile Bolea, conțin obiecții de fapt și de drept similare
celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate
minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod
corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,
nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
12
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie
1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Vasile Bolea.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 98 alin. (1) pct. 4) din
Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și 246 alin.1 lit.a1) din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Vasile Bolea.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
13