3r-202/24 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

La 03 septembrie 2024 Bolea Vasile s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 30 august 2024, Bolea Vasile, candidat desemnat din partea unui grup de cetățeni a depus la Comisia Electorală Centrală cererea nr. CEC-7/15708 cu privire la înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova. La cerere au fost anexate toate actele prevăzute de lege și Regulamentul CEC.

La data de 31 august 2024 prin scrisoarea nr. CEC-8/5772, semnată de președintele Caraman Angelica, a fost informat că cererea la data de 30 august nu se va examina din motivul că este repetitivă. O hotărâre a CEC privind examinarea cererii în fond nu a fost aprobată.

A comunicat reclamantul că, la data de 01 septembrie 2024 în adresa Comisiei Electorale Centrale a fost depusă o cerere prealabilă (acțiune în obligare) prin care a solicitat următoarele: primirea urgentă spre examinare a prezentei cereri prealabile/contestații și examinarea acesteia în următoarea ședință publică a CEC; admiterea contestației și examinarea în fond a cererii cu privire la înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, dl Vasile Bolea; înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, dl Vasile Bolea.

A relevat că, în pofida faptului că termenul de înregistrare a grupului de inițiativă este de maxim 3 zile, Comisa Electorală Centrală nu a onorat acest termen și nu a supus examinării în fond cererea. Mai mult, pârâtul a ignorat și cererea prealabilă. La ședințele CEC din data de 2 și 3 septembrie 2024 subiectul nu a fost supus dezbaterii.

În privința revendicării încălcării, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ a invocat reclamantul că, actul administrativ contestat a cărui destinatar este reclamantul Bolea Vasile ale cărui drepturi sunt afectate prin refuzul de a înregistra grupul de inițiativă 1 pentru colectarea semnăturilor în susținerea sa, cu încălcarea dreptului fundamental la alegeri libere și dreptul de a fi ales.

A susținut reclamantul că, prin refuzul de a examina cererea de înregistrare a grupului de inițiativă, reclamantul este lipsit de dreptul de a participa în campania electorală pentru a candida la funcția de președinte al Republicii Moldova în cadrul alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024. Prin acest refuz, care are caracter de act administrativ individual defavorabil, i se încalcă drepturile fundamentale la alegeri libere, este restrâns dreptul fundamental de a fi ales, este restrâns grav dreptul la libera exprimare, este discriminat în raport cu alți potențiali concurenți electorali, nu i se asigură condiții echitabile la o campanie electorală în conformitate cu principiile constituționale și Codul electoral.

Or, considerentele Comisiei Electorale Centrale precum că cererea reprezintă o petiție cu același obiect, care deja a fost examinată este neîntemeiată și ilegală. Aplicarea prevederilor art. 80 din Codul administrativ, în acest caz este nejustificată și reprezintă un abuz al autorității publice.

Consideră reclamantul că, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2754 din 29 august 2024 a fost contestată în instanța de contencios electoral, la Curtea de Apel Chișinău dată fiind ilegalitatea acesteia. În temeiul prevederilor art. 171 alin. (4) din Codul administrativ, acest act administrativ se consideră suspendat de drept. Astfel, până la soluționarea litigiului în privința legalității hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2754, și până acest act nu rămâne definitiv, referirea la acesta cu scop de a refuza alte proceduri administrative este ilegală.

În acest context a indicat că, cererea depusă la data de 30 august 2024 nu reprezintă același obiect ci o procedură administrativă distinctă înaintată potrivit art. 65 și art. 140 din Codul electoral și Regulamentul Comisiei Electorale Centrale privind constituirea grupurilor de inițiativă.

Totodată a indicat, că și-a întemeiat cererea pe alte circumstanțe de fapt și de drept, noi, și nicidecum aceleași.

A comunicat reclamantul că la data de 30 august 2024 a avut loc o ședință nouă a unui nou grup de cetățeni. În componența grupului s-au efectuat modificări. A fost întocmit un nou proces verbal și o listă nouă. Mai mult ca atât, la dosar au fost depuse acte suplimentare și probe care nu au fost prezentate la data de 26 august 2024.

Astfel, la cerere a fost anexată copia autentificată a cererii de demisie a lui Vasile Bolea din membru de partid din data de 25 august 2024. Acest aspect nu a fost analizat în hotărârea Comisiei Electorale Centrale din data de 29 august 2024. Or, este un element nou și esențial dat fiind că anume afilierea politică a fost motivul refuzului înregistrării primului grup. 2

Cu prezentarea dovezii cu privire la demisia din toate funcțiile și apartenența la partid, organul electoral nu mai are nici un motiv formal de a refuza înregistrarea, deși și acest motiv este unul total ilegal și abuziv.

A susținut reclamantul că, Comisia Electorală Centrală nu a avut nici un drept să considere cererea din 30 august 2024 drept o simplă petiție, fiind aplicat total greșit norma legală.

Totodată, pretinde reclamantul că, cererea din 30 august 2024 nu este petiție ci este inițierea înregistrării grupului de inițiativă, un proces administrativ electoral prevăzut de legea specială – Codul electoral și Regulamentul Comisiei Electorale Centrale. În aceste acte normative sunt prevăzute expres procedurile de examinare. În cazul în care nu corespund cerințelor cererea poate fi respinsă prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale dar nu prin scrisoarea președintelui Comisiei Electorale Centrale.

A afirmat că, decizia unei autorități publice colegiale nu poate fi luată doar de președintele acestui organ colegial. Orice astfel de decizie trebuie asumată prin vot de toți membrii Comisiei Electorale Centrale și aprobată prin hotărâre. La caz, se atestă o depășire a atribuțiilor Caraman Angelica, care contrar prevederilor legale și statutului Comisiei Electorale Centrale a emis un refuz, fără o examinare de organul colegial și fără aprobarea deciziei prin hotărâre.

A opinat reclamantul că, refuzul de a examina în fond cererea de înregistrare a grupului de inițiativă contravine prevederilor legale și afectează un drept fundamental - dreptul de a fi ales.

Cu privire la circumstanțele de fond a menționat reclamantul că unica prevedere legală menționată de către pârât este art. 1 Codul electoral care prevede noțiunea de candidat independent. Toate celelalte argumente ale Comisiei Electorale Centrale nu sunt bazate pe nici o normă legală decât pe propriile deducții și interpretări subiective ale legii.

A invocat reclamantul că, indiferent de activitățile politice anterioare ale reclamantului, la data de 26 august 2024 la Comisiei Electorale Centrale a fost depus tot setul de acte privind înregistrarea grupului de inițiativă în claritate de candidat independent, fără nici o afiliere politică. Legătura făcută de către pârât a reclamantului cu Blocul „Victorie” nu este relevantă. Anume din motivul că Comisia Electorală Centrală a refuzat înregistrarea blocului electoral „Victorie”, reclamantul a fost nevoit să candideze independent de orice partid.

A invocat reclamantul că, pârâtul a ignorat în totalitate faptul că reclamantul la 25 august 2024 a demisionat din toate funcțiile de conducere și membru al partidului politic „Renaștere”. Astfel, la da de 30 august 2024, în momentul depunerii dosarului la Comisia Electorală Centrală, Vasile Bolea, nu mai era membru de partid. Ce ține de opiniile politice publice ale d-lui Bolea sau ale altor entități, acestea nicidecum nu pot influența 3 procedura administrativă cu privire la înregistrarea grupului de inițiativă. Orice încercare de legătură și deducție este abuzivă și ilegală.

A indicat reclamantul că, Comisiei Electorale Centrale poate refuza înregistrarea unui grup de inițiativă în condițiile prevăzute de art. 65 și 140 din Codul electoral. Or, toate condițiile stabilite de aceste norme au fost îndeplinite. Nu exista niciun temei legal de refuz de a înregistra grupul de inițiativă. Astfel și condițiile stabilite la pct. 32 din Regulamentul CEC nr. 1166 din 11 august 2023 privind constituirea grupului de inițiativă au fost respectate.

În context a indicat reclamantul că la Comisia Electorală Centrală au fost depuse: a) cererea in formă scrisă privind înregistrarea grupului de inițiativă, conform modelului prezentat în anexa nr. 3; b) procesul-verbal al ședinței adunării cetățenilor / organului central privind susținerea / desemnarea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova; c) lista, în original, a cetățenilor care au participat la adunarea de constituire a grupului de inițiativă / a membrilor organului central care, potrivit statutelor lor, au competența de a desemna candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova. Lista prezentată va conține numele, prenumele, anul nașterii, domiciliul / reședința temporară și semnăturile acestora; d) lista membrilor grupului de inițiativă, inclusiv versiunea electronică a listei care nu conține rubrica „Semnătura”; e) declarația candidatului desemnat privind consimțământul său de a fi susținut în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova, conținând și declarația pe propria răspundere privind întrunirea condițiilor constituționale referitoare la domicilierea pe teritoriul Republicii Moldova și cunoașterea limbii române, existența studiilor superioare, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă conform modelului prezentat în anexa nr. 4. Declarația va fi scrisă personal de candidatul desemnat la sediul Comisiei Electorale Centrale și prezentată concomitent cu setul de documente; f) copia de pe buletinul de identitate al candidatului desemnat;

Totodată a indicat reclamantul că, la refuzul examinării cererii de înregistrare a grupului de inițiativă Comisia Electorală Centrală nu a motivat legal refuzul reieșind din prevederile normative menționate supra. Astfel, refuzul este unul abuziv și ilegal.

A menționat cu referire la argumentul Comisiei Electorale Centrale, privind calitatea de candidat independent, reclamantul a fost înaintat independent de orice partid sau bloc politic. Doar cetățenii din grupul de inițiativă l-au susținut. Cu referire la art. 1 Codul electoral a invocat că, aceste prevederi legale sunt respectate.

În același timp, a menționat reclamantul că, concluziile Comisiei Electorale Centrale precum că din noțiunea de candidat independent reiese că candidatul nu are dreptul să fie nici membru de partid sau nu are dreptul 4 să se expună public cu privire la procesele politice este una total abuzivă. Codul electoral nu prevede nicio interdicție pentru candidați de a fi membri de partid. Acest fapt nu poate fi impediment, atât timp cât nu există o interdicție legală expresă că candidatul independent nu trebuie să fie membru de partid. Astfel consideră că aceasta reprezintă o interpretare extensivă și arbitrară al art. 149 alin. (2) Codul electoral.

A notat reclamantul că art. 41 din Constituție garantează dreptul cetățenilor de a se asocia liber partidelor politice, iar, prin prisma art. 6 alin. (2) și art. 7 alin. (3) Legea privind partidele politice, cât și reieșind din art. 38 al Constituției, legislația electorală nu prevede vreo restricție directă de a candida independent chiar și unor membri de partid.

A reiterat că, la data depunerii la Comisia Electorală Centrală a cererii, Vasile Bolea nu mai era membru de partid. Acest fapt a fost omis cu desăvârșire de Comisia Electorală Centrală. Or conform art. 18 din Codul electoral are misiunea creării de condiții optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte.

Potrivit art. 19 alin. (1) Comisia Electorală Centrală este obligată să se conducă de principiul imparțialității și neutralității politice, în același reclamantul a făcut referire la prevederile art. 16 alin. (2), art. 21, art. 22 alin. (2), art. 23 alin. (1), art. 24 alin. (1) și art. 25 din Codul administrativ, principii legale încălcate de Comisia Electorală Centrală în cazul de față. Or, adoptarea unei hotărâri, fără a se lua în calcul argumentele prezentate de către reclamant, reprezintă un tratament discriminatoriu, inechitabil.

Autoritatea pârâtă și-a motivat refuzul prin faptul că reclamantul nu corespunde unor cerințe care nici nu sunt prevăzute de lege. Pârâtul a venit cu unele concluzii subiective. Comisia Electorală Centrală a dat apreciere proprie unei situații de fapt care nu este reglementată. Astfel Comisia a aplicat în privința reclamantului reguli inexistente, punând în situație total dezavantajoasă și discriminatorie. Chiar dacă reclamantul a prezentat toate actele necesare strict conform prevederilor Codului electoral și Regulamentului Comisiei Electorale Centrale, pârâtul fără a ține cont de prevederile legale, a mai înaintat și alte cerințe, care nici nu puteau fi cunoscute și nici nu erau obligații să le prezinte în virtutea legii. Astfel autoritatea pârâtă a sfidat un principiu constituțional al accesibilității și previzibilității legii (art. 23 din Constituție).

A notat reclamantul că, Comisia Electorală Centrală a aplicat față de Bolea Vasile criterii care nu sunt prevăzute de lege, fapt care contravin principiilor legalității, securității raporturilor juridice și accesibilității legii. În acest sens sunt relevante constatările Curții Constituționale în hotărârile nr. 16/2023 (pct. 65, 66, 74) și nr. 9/2024 care s-au expus asupra 5 neconstituționalității unor criterii cu privire la eligibilitatea potențialilor candidați.

A invocat că, sunt relevante următoarele constatări ale Comisiei de la Veneția cu privire la restricțiile de a candida: „Comisia de la Veneția și ODIHR au ajuns la concluzia că baza legală pentru impunerea unei astfel de limitări a dreptului de a candida la alegeri este prea largă pentru a fi proporțională cu scopurile legitime urmărite. Comisia de la Veneția și ODfHR le recomandă, așadar, autorităților Republicii Moldova, dacă acestea vor să-i împiedice pe unii membri ai partidelor declarate neconstituționale să deține anumite funcții alese: a) Introducerea unor criterii adecvate și a unei evaluări individuale eficiente care ar limita restricțiile asupra dreptului de a fi aleși doar la membrii și/sau oficialii aleși ai partidului a căror activitate a pus în pericol Constituția și integritatea statului democratic, prin acțiunile și exprimările lor, și/sau au urmărit activ scopurile (ilegale) ale partidelor neconstituționale; b) Acordarea acestor persoane întregului set de garanții procedurale în procesul de evaluare, inclusiv o decizie suficient motivată și posibilitatea de a contesta restricția drepturilor, oferind posibilitatea de a solicita revizuirea judiciară a deciziei de a le priva de dreptul de a candida la alegeri.”

Cu referire la prevederile art. 137 din Codul administrativ, a menționat că, chiar dacă prin actul administrativ unde se manifestă puterea discreționară se referă la aspectele care, într-un cadru legal, conferă autorității publice (CEC) o anumită libertate de decizie, acest lucru nu presupune în niciun caz devierea de la litera legii, or, decizia luată în mod discreționar, trebuie să fie una optimă, să corespundă finalității actului, sensului legislației în vigoare, principiilor generale ale dreptului intern și internațional, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, deci să corespundă scopului urmărit, care alcătuiește esența „dreptului discreționar”, a cărui realizare se efectuează cu respectarea principiilor legalității, oportunității și a echității. Respectiv, autoritatea pârâtă în cadrul puterii sale discreționare, având obligația de a explica de ce a adoptat o anumită conduită din mai multe posibile nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul legii. Or, puterea discreționară nu trebuie confundată cu posibilitatea de a acționa arbitrar sau fără control, cum se pare că ar sugera-o utilizarea cuvântului „discreționar”. Astfel, deduce că autoritatea publică a acționat cu rea-credință în exercitarea dreptului discreționar, admițând duble standarde în cadrul examinării unor contestații cu obiect similar.

A indicat reclamantul că, prin actul administrativ defavorabil sunt limitate drepturile electorale.

În concluzie, reclamantul a menționat că: Pârâtul a refuzat ilegal să examineze cererea de înregistrare a grupului iar scrisoarea de refuz nu este aprobată de organul colegial al CEC, conform procedurii legale, prin hotărâre. Autoritatea pârâtă a admis grave erori la aprecierea circumstanțelor 6 prezentei spețe, contrar situației de fapt; Autoritatea pârâtă a dat dovadă de părtinire, rea credință, arbitrariu și activitate discreționară la adoptarea actului; Legătura cazuală între constatările făcute și situația de fapt sunt contradictorii și nu sunt probate; CEC a dat dovadă de subiectivism total la aprecierea normelor legale și metodelor folosite la procedura administrativă; CEC a interpretat și aplicat greșit prevederile art. 1, 65 și 140 din Codul electoral și actele normative ale CEC; CEC a refuzat examinarea stării de fapt și a refuzat examinarea probelor incontestabile importante speței; Autoritatea pârâtă a desconsiderat jurisprudența Curții Constituționale, CEDO, Comisiei de la Veneția prin care s-au impus standarde clare ce ține de legalitatea și certitudinea criteriilor în caz de impunere a restricțiilor de a candida. Prin refuzul aprobat de CEC pârâtul a admis violarea dreptului fundamental la alegeri libere și dreptul de a fi ales, libertatea de exprimare și dreptul la asociere sfidând în acest sens, normele constituționale (art. 32, 38, 40) și jurisprudența CEDO (art. 10, 11, art. 3 protocolul I).

A solicitat Bolea Vasile, obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze în fond cererea din data de 30 august 2024 cu privire la înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, dl. Vasile Bolea, cu emiterea hotărârii de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, dl. Vasile Bolea.

Prin încheierea din 06 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarată inadmisibilă acțiunea lui Bolea Vasile, pe motiv că la aceeași instanță de judecată se examinează o acțiune între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept.

La 09 septembrie 2024 (prin poșta electronică), Bolea Vasile, a depus recurs împotriva încheierii din 06 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii în sensul declarat.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu încheierea instanței de apel reiterând poziția expusă în cererea de chemare în judecată. Cu referire la legalitatea încheierii contestate consideră că Curtea de Apel Chișinău pripit, neîntemeiat și abuziv a emis actul judecătoresc contestată, fără a intra în esența circumstanțelor enunțate de reclamant, fără a cerceta toate probele, or pentru a da o apreciere completă și justă la examinarea cauzei, este necesară respectarea de către instanța de judecată a cerințelor supra-enunțate. Consideră că prin omisiunea instanței de fond de a răspunde argumentelor invocate în cererea de chemare în judecată, este îndreptățit să susțină că încheierea Curții de Apel Chișinău nu este suficient motivată și că poziția sa în cauza de contencios administrativ nu a fost examinată în mod echitabil, ceea ce presupune încălcarea art. 6 din Convenția Europeană. 7

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) al Codului administrativ relevă că: „(1) Examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul; (2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 207 alin. (1) și alin. (2) lit. c) și e) din Codul administrativ reglementează că: „(1) Instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. (2) Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: c) la aceeași sau la altă instanță de judecată se examinează o acțiune între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept; e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.”

Art. 20 din Codul din administrativ prevede că: „Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

Art. 39 alin. (2) din Codul administrativ relevă că: „Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.

Art. 17 din Codul administrativ reglementează că: „Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.„

Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ prevede că: „Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.„

Art. 191 alin. (1) și (3) din Codul administrativ reglementează că: 8 „Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. Curtea de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.„

Art. 93 alin. (2) lit. g) din Codul electoral prevede că: „ Contestația se declară inadmisibilă, în special, când a fost depusă concomitent la un alt organ electoral, o altă autoritate competentă sau în instanța de judecată, în condițiile art.99„

Art. 80 alin. (3) din Codul administrativ relevă că: „Dacă după expedierea răspunsului se depune o nouă petiție de același petiționar, cu același obiect, aceasta nu se examinează și se conexează la dosarul inițial„

Modalitatea de comunicare al actului de procedură, noțiunea termenului procesual precum și efectul expirării acestui termen sunt reglementate de prevederile art. 223, art. 96 alin. (1), art. 33, art. 97 alin. (3), art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ și art. 100 alin. (1) din Codul electoral sună în modul următor: „Hotărîrile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114. Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordîndu-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de costuri, în special mijloacelor electronice de comunicație. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate. Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, Bolea Vasile a depus la 09 septembrie 2024 (prin poșta electronică), recurs împotriva încheierii din 06 septembrie 2024. 9

În asemenea circumstanțe Completul de judecată constată că recursul declarat la 09 septembrie 2024, este considerat în termen.

Astfel, pentru a pune pe rol o acțiune în contenciosul administrativ, este necesară îndeplinirea cumulativă a unor condiții de formă și conținut, precum ar fi: respectarea competenței jurisdicționale, existența capacității procesuale, revendicarea unui drept încălcat, etc.

Astfel, Completul de judecată constată că, prin acțiunea depusă la 04 septembrie 24, Bolea Vasile, a solicitat obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze în fond cererea din 30 august 2024 cu privire la înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, Vasile Bolea, cu emiterea hotărârii de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, dl. Vasile Bolea.

În această ordine de idei, Completul de judecată reține că Bolea Vasile a formulat o acțiune în obligare prin care pretinde obligarea autorității publice de a emite un act administrativ individual favorabil, cu privire la examinarea cererii și înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, dl. Vasile Bolea.

Cu referire la argumentele recurentului în privința ilegalității încheierii contestate, Completul de judecată evidențiază faptul că, din materialele cauzei rezultă că la 01 septembrie 2024, Bolea Vasile a depus acțiune în procedura contenciosului administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale la Curtea de Apel Chișinău, solicitând anularea Hotărârii CEC nr. 2754 din 29.08.2024 cu privire la cererea la înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, dl. Vasile Bolea și obligarea Comisiei Electorale Centrale de a înregistra grupul de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, dl. Vasile Bolea. Cauza respectivă a fost repartizată judecătorului Bostan Angela la data de 02 septembrie 2024, fiind 10 înregistrată cu nr. 3-108/24 (2-24097648-02-3-02092024), ședința judiciară fiind stabilită pentru data de 10 septembrie 2024 ora 14:30.

În baza celor constatate, Completul de judecată reține drept întemeiată concluzia instanței de apel în încheierea contestată precum că prin prezenta acțiune același reclamant a formulat aceleași pretenții, având aceleași părți, obiect și temei al acțiunii, or, atât în prezenta cauză, cât și în cauza nr. 3- 108/24 (2-24097648-02-3-02092024) reclamantul Bolea Vasile solicită obligarea Comisiei Electorale Centrale de a înregistra grupul de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, dl. Vasile Bolea.

Or, cerința cerința reclamantului prin care ultimul pretinde obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze în fond cererea din 30 august 2024 se rezumă în esență la obligarea autorități publice de a emite actul administrativ individual favorabil cu privire la înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului Vasile Bolea la funcția de președinte al Republicii Moldova, respectiv nu poate fi tratată ca o solicitare separată care să justifice conturarea unei concluzii că prezenta cauză are un obiect și pretenții distincte.

Completul de judecată învederează că, acțiunea înaintată de Bolea Vasile către Comisia Electorală Centrală la Curtea de Apel Chișinău, cu privire la anularea Hotărârii CEC nr. 2754 din 29.08.2024 privind cererea la înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, dl. Vasile Bolea și obligarea Comisiei Electorale Centrale de a înregistra grupul de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, dl. Vasile Bolea, care se află în procedura judecătorului raportor Bostan Angela a fost înregistrată în programul Integrat de Gestionare a Dosarelor cu nr. 2- 24097648-02-3-02092024, anterior prezentei acțiuni.

În baza celor constatate, Completul de judecată notează că este în afara oricărui dubiu că, pe rolul instanțelor judecătorești, se află două acțiuni în contencios administrativ care vizează aceleași părți Comisia Electorală Centrală și Bolea Vasile, au același obiect – obligarea /înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte RM, acțiunile fiind depuse pe aceleași temeiuri de drept, având la bază aceleași circumstanțe de fapt.

În baza celor constatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către Curtea de Apel Chișinău este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele 11 și probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursului declarat de către Bolea Vasile, împotriva încheierii din a din 06 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 12