3r-202/24 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- examinarea admisibilităţii acţiunii în contencios administrativ
3r-202/24 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Bolea Vasile,
în cauza de contencios administrativ depusă de Bolea Vasile către
Comisia Electorală Centrală cu privire la obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil,
împotriva încheierii din 06 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3r-202/24
NR. PIGD 2-24098681-01-3r-10092024)
Examinarea admisibilității acțiunii în contenciosul administrativ; Art. 207 Cod
administrativ
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, A. Braga, V. Sîrbu,
13 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Bolea Vasile
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 03 septembrie 2024 Bolea Vasile s-a adresat cu cerere de chemare
în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la obligarea
emiterii actului administrativ individual favorabil.
În motivarea acțiunii a indicat că la data de 30 august 2024, Bolea
Vasile, candidat desemnat din partea unui grup de cetățeni a depus la
Comisia Electorală Centrală cererea nr. CEC-7/15708 cu privire la
înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția
de președinte al Republicii Moldova. La cerere au fost anexate toate actele
prevăzute de lege și Regulamentul CEC.
La data de 31 august 2024 prin scrisoarea nr. CEC-8/5772, semnată de
președintele Caraman Angelica, a fost informat că cererea la data de 30
august nu se va examina din motivul că este repetitivă. O hotărâre a CEC
privind examinarea cererii în fond nu a fost aprobată.
A comunicat reclamantul că, la data de 01 septembrie 2024 în adresa
Comisiei Electorale Centrale a fost depusă o cerere prealabilă (acțiune în
obligare) prin care a solicitat următoarele: primirea urgentă spre examinare
a prezentei cereri prealabile/contestații și examinarea acesteia în următoarea
ședință publică a CEC; admiterea contestației și examinarea în fond a cererii
cu privire la înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea
candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, dl Vasile Bolea;
înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția
de președinte al Republicii Moldova, dl Vasile Bolea.
A relevat că, în pofida faptului că termenul de înregistrare a grupului
de inițiativă este de maxim 3 zile, Comisa Electorală Centrală nu a onorat
acest termen și nu a supus examinării în fond cererea. Mai mult, pârâtul a
ignorat și cererea prealabilă. La ședințele CEC din data de 2 și 3 septembrie
2024 subiectul nu a fost supus dezbaterii.
În privința revendicării încălcării, prin activitatea administrativă, a
unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ a invocat reclamantul că,
actul administrativ contestat a cărui destinatar este reclamantul Bolea Vasile
ale cărui drepturi sunt afectate prin refuzul de a înregistra grupul de inițiativă
1
pentru colectarea semnăturilor în susținerea sa, cu încălcarea dreptului
fundamental la alegeri libere și dreptul de a fi ales.
A susținut reclamantul că, prin refuzul de a examina cererea de
înregistrare a grupului de inițiativă, reclamantul este lipsit de dreptul de a
participa în campania electorală pentru a candida la funcția de președinte al
Republicii Moldova în cadrul alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024.
Prin acest refuz, care are caracter de act administrativ individual defavorabil,
i se încalcă drepturile fundamentale la alegeri libere, este restrâns dreptul
fundamental de a fi ales, este restrâns grav dreptul la libera exprimare, este
discriminat în raport cu alți potențiali concurenți electorali, nu i se asigură
condiții echitabile la o campanie electorală în conformitate cu principiile
constituționale și Codul electoral.
Or, considerentele Comisiei Electorale Centrale precum că cererea
reprezintă o petiție cu același obiect, care deja a fost examinată este
neîntemeiată și ilegală. Aplicarea prevederilor art. 80 din Codul
administrativ, în acest caz este nejustificată și reprezintă un abuz al autorității
publice.
Consideră reclamantul că, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.
2754 din 29 august 2024 a fost contestată în instanța de contencios electoral,
la Curtea de Apel Chișinău dată fiind ilegalitatea acesteia. În temeiul
prevederilor art. 171 alin. (4) din Codul administrativ, acest act administrativ
se consideră suspendat de drept. Astfel, până la soluționarea litigiului în
privința legalității hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2754, și până
acest act nu rămâne definitiv, referirea la acesta cu scop de a refuza alte
proceduri administrative este ilegală.
În acest context a indicat că, cererea depusă la data de 30 august 2024
nu reprezintă același obiect ci o procedură administrativă distinctă înaintată
potrivit art. 65 și art. 140 din Codul electoral și Regulamentul Comisiei
Electorale Centrale privind constituirea grupurilor de inițiativă.
Totodată a indicat, că și-a întemeiat cererea pe alte circumstanțe de
fapt și de drept, noi, și nicidecum aceleași.
A comunicat reclamantul că la data de 30 august 2024 a avut loc o
ședință nouă a unui nou grup de cetățeni. În componența grupului s-au
efectuat modificări. A fost întocmit un nou proces verbal și o listă nouă. Mai
mult ca atât, la dosar au fost depuse acte suplimentare și probe care nu au
fost prezentate la data de 26 august 2024.
Astfel, la cerere a fost anexată copia autentificată a cererii de demisie
a lui Vasile Bolea din membru de partid din data de 25 august 2024. Acest
aspect nu a fost analizat în hotărârea Comisiei Electorale Centrale din data
de 29 august 2024. Or, este un element nou și esențial dat fiind că anume
afilierea politică a fost motivul refuzului înregistrării primului grup.
2
Cu prezentarea dovezii cu privire la demisia din toate funcțiile și
apartenența la partid, organul electoral nu mai are nici un motiv formal de a
refuza înregistrarea, deși și acest motiv este unul total ilegal și abuziv.
A susținut reclamantul că, Comisia Electorală Centrală nu a avut nici
un drept să considere cererea din 30 august 2024 drept o simplă petiție, fiind
aplicat total greșit norma legală.
Totodată, pretinde reclamantul că, cererea din 30 august 2024 nu este
petiție ci este inițierea înregistrării grupului de inițiativă, un proces
administrativ electoral prevăzut de legea specială – Codul electoral și
Regulamentul Comisiei Electorale Centrale. În aceste acte normative sunt
prevăzute expres procedurile de examinare. În cazul în care nu corespund
cerințelor cererea poate fi respinsă prin hotărârea Comisiei Electorale
Centrale dar nu prin scrisoarea președintelui Comisiei Electorale Centrale.
A afirmat că, decizia unei autorități publice colegiale nu poate fi luată
doar de președintele acestui organ colegial. Orice astfel de decizie trebuie
asumată prin vot de toți membrii Comisiei Electorale Centrale și aprobată
prin hotărâre. La caz, se atestă o depășire a atribuțiilor Caraman Angelica,
care contrar prevederilor legale și statutului Comisiei Electorale Centrale a
emis un refuz, fără o examinare de organul colegial și fără aprobarea deciziei
prin hotărâre.
A opinat reclamantul că, refuzul de a examina în fond cererea de
înregistrare a grupului de inițiativă contravine prevederilor legale și
afectează un drept fundamental - dreptul de a fi ales.
Cu privire la circumstanțele de fond a menționat reclamantul că unica
prevedere legală menționată de către pârât este art. 1 Codul electoral care
prevede noțiunea de candidat independent. Toate celelalte argumente ale
Comisiei Electorale Centrale nu sunt bazate pe nici o normă legală decât pe
propriile deducții și interpretări subiective ale legii.
A invocat reclamantul că, indiferent de activitățile politice anterioare
ale reclamantului, la data de 26 august 2024 la Comisiei Electorale Centrale
a fost depus tot setul de acte privind înregistrarea grupului de inițiativă în
claritate de candidat independent, fără nici o afiliere politică. Legătura făcută
de către pârât a reclamantului cu Blocul „Victorie” nu este relevantă. Anume
din motivul că Comisia Electorală Centrală a refuzat înregistrarea blocului
electoral „Victorie”, reclamantul a fost nevoit să candideze independent de
orice partid.
A invocat reclamantul că, pârâtul a ignorat în totalitate faptul că
reclamantul la 25 august 2024 a demisionat din toate funcțiile de conducere
și membru al partidului politic „Renaștere”. Astfel, la da de 30 august 2024,
în momentul depunerii dosarului la Comisia Electorală Centrală, Vasile
Bolea, nu mai era membru de partid. Ce ține de opiniile politice publice ale
d-lui Bolea sau ale altor entități, acestea nicidecum nu pot influența
3
procedura administrativă cu privire la înregistrarea grupului de inițiativă.
Orice încercare de legătură și deducție este abuzivă și ilegală.
A indicat reclamantul că, Comisiei Electorale Centrale poate refuza
înregistrarea unui grup de inițiativă în condițiile prevăzute de art. 65 și 140
din Codul electoral. Or, toate condițiile stabilite de aceste norme au fost
îndeplinite. Nu exista niciun temei legal de refuz de a înregistra grupul de
inițiativă. Astfel și condițiile stabilite la pct. 32 din Regulamentul CEC nr.
1166 din 11 august 2023 privind constituirea grupului de inițiativă au fost
respectate.
În context a indicat reclamantul că la Comisia Electorală Centrală au
fost depuse: a) cererea in formă scrisă privind înregistrarea grupului de
inițiativă, conform modelului prezentat în anexa nr. 3; b) procesul-verbal al
ședinței adunării cetățenilor / organului central privind susținerea /
desemnarea candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova; c)
lista, în original, a cetățenilor care au participat la adunarea de constituire a
grupului de inițiativă / a membrilor organului central care, potrivit statutelor
lor, au competența de a desemna candidatul la funcția de Președinte al
Republicii Moldova. Lista prezentată va conține numele, prenumele, anul
nașterii, domiciliul / reședința temporară și semnăturile acestora; d) lista
membrilor grupului de inițiativă, inclusiv versiunea electronică a listei care
nu conține rubrica „Semnătura”; e) declarația candidatului desemnat privind
consimțământul său de a fi susținut în calitate de candidat la funcția de
Președinte al Republicii Moldova, conținând și declarația pe propria
răspundere privind întrunirea condițiilor constituționale referitoare la
domicilierea pe teritoriul Republicii Moldova și cunoașterea limbii române,
existența studiilor superioare, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă
conform modelului prezentat în anexa nr. 4. Declarația va fi scrisă personal
de candidatul desemnat la sediul Comisiei Electorale Centrale și prezentată
concomitent cu setul de documente; f) copia de pe buletinul de identitate al
candidatului desemnat;
Totodată a indicat reclamantul că, la refuzul examinării cererii de
înregistrare a grupului de inițiativă Comisia Electorală Centrală nu a motivat
legal refuzul reieșind din prevederile normative menționate supra. Astfel,
refuzul este unul abuziv și ilegal.
A menționat cu referire la argumentul Comisiei Electorale Centrale,
privind calitatea de candidat independent, reclamantul a fost înaintat
independent de orice partid sau bloc politic. Doar cetățenii din grupul de
inițiativă l-au susținut. Cu referire la art. 1 Codul electoral a invocat că,
aceste prevederi legale sunt respectate.
În același timp, a menționat reclamantul că, concluziile Comisiei
Electorale Centrale precum că din noțiunea de candidat independent reiese
că candidatul nu are dreptul să fie nici membru de partid sau nu are dreptul
4
să se expună public cu privire la procesele politice este una total abuzivă.
Codul electoral nu prevede nicio interdicție pentru candidați de a fi membri
de partid. Acest fapt nu poate fi impediment, atât timp cât nu există o
interdicție legală expresă că candidatul independent nu trebuie să fie membru
de partid. Astfel consideră că aceasta reprezintă o interpretare extensivă și
arbitrară al art. 149 alin. (2) Codul electoral.
A notat reclamantul că art. 41 din Constituție garantează dreptul
cetățenilor de a se asocia liber partidelor politice, iar, prin prisma art. 6 alin.
(2) și art. 7 alin. (3) Legea privind partidele politice, cât și reieșind din art.
38 al Constituției, legislația electorală nu prevede vreo restricție directă de a
candida independent chiar și unor membri de partid.
A reiterat că, la data depunerii la Comisia Electorală Centrală a cererii,
Vasile Bolea nu mai era membru de partid. Acest fapt a fost omis cu
desăvârșire de Comisia Electorală Centrală. Or conform art. 18 din Codul
electoral are misiunea creării de condiții optime pentru exercitarea
nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional
de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte.
Potrivit art. 19 alin. (1) Comisia Electorală Centrală este obligată să se
conducă de principiul imparțialității și neutralității politice, în același
reclamantul a făcut referire la prevederile art. 16 alin. (2), art. 21, art. 22 alin.
(2), art. 23 alin. (1), art. 24 alin. (1) și art. 25 din Codul administrativ,
principii legale încălcate de Comisia Electorală Centrală în cazul de față. Or,
adoptarea unei hotărâri, fără a se lua în calcul argumentele prezentate de către
reclamant, reprezintă un tratament discriminatoriu, inechitabil.
Autoritatea pârâtă și-a motivat refuzul prin faptul că reclamantul nu
corespunde unor cerințe care nici nu sunt prevăzute de lege. Pârâtul a venit
cu unele concluzii subiective. Comisia Electorală Centrală a dat apreciere
proprie unei situații de fapt care nu este reglementată. Astfel Comisia a
aplicat în privința reclamantului reguli inexistente, punând în situație total
dezavantajoasă și discriminatorie. Chiar dacă reclamantul a prezentat toate
actele necesare strict conform prevederilor Codului electoral și
Regulamentului Comisiei Electorale Centrale, pârâtul fără a ține cont de
prevederile legale, a mai înaintat și alte cerințe, care nici nu puteau fi
cunoscute și nici nu erau obligații să le prezinte în virtutea legii. Astfel
autoritatea pârâtă a sfidat un principiu constituțional al accesibilității și
previzibilității legii (art. 23 din Constituție).
A notat reclamantul că, Comisia Electorală Centrală a aplicat față de
Bolea Vasile criterii care nu sunt prevăzute de lege, fapt care contravin
principiilor legalității, securității raporturilor juridice și accesibilității legii.
În acest sens sunt relevante constatările Curții Constituționale în hotărârile
nr. 16/2023 (pct. 65, 66, 74) și nr. 9/2024 care s-au expus asupra
5
neconstituționalității unor criterii cu privire la eligibilitatea potențialilor
candidați.
A invocat că, sunt relevante următoarele constatări ale Comisiei de la
Veneția cu privire la restricțiile de a candida: „Comisia de la Veneția și
ODIHR au ajuns la concluzia că baza legală pentru impunerea unei astfel de
limitări a dreptului de a candida la alegeri este prea largă pentru a fi
proporțională cu scopurile legitime urmărite. Comisia de la Veneția și
ODfHR le recomandă, așadar, autorităților Republicii Moldova, dacă acestea
vor să-i împiedice pe unii membri ai partidelor declarate neconstituționale să
deține anumite funcții alese: a) Introducerea unor criterii adecvate și a unei
evaluări individuale eficiente care ar limita restricțiile asupra dreptului de a
fi aleși doar la membrii și/sau oficialii aleși ai partidului a căror activitate a
pus în pericol Constituția și integritatea statului democratic, prin acțiunile și
exprimările lor, și/sau au urmărit activ scopurile (ilegale) ale partidelor
neconstituționale; b) Acordarea acestor persoane întregului set de garanții
procedurale în procesul de evaluare, inclusiv o decizie suficient motivată și
posibilitatea de a contesta restricția drepturilor, oferind posibilitatea de a
solicita revizuirea judiciară a deciziei de a le priva de dreptul de a candida la
alegeri.”
Cu referire la prevederile art. 137 din Codul administrativ, a menționat
că, chiar dacă prin actul administrativ unde se manifestă puterea
discreționară se referă la aspectele care, într-un cadru legal, conferă
autorității publice (CEC) o anumită libertate de decizie, acest lucru nu
presupune în niciun caz devierea de la litera legii, or, decizia luată în mod
discreționar, trebuie să fie una optimă, să corespundă finalității actului,
sensului legislației în vigoare, principiilor generale ale dreptului intern și
internațional, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, deci să
corespundă scopului urmărit, care alcătuiește esența „dreptului discreționar”,
a cărui realizare se efectuează cu respectarea principiilor legalității,
oportunității și a echității. Respectiv, autoritatea pârâtă în cadrul puterii sale
discreționare, având obligația de a explica de ce a adoptat o anumită conduită
din mai multe posibile nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul
legii. Or, puterea discreționară nu trebuie confundată cu posibilitatea de a
acționa arbitrar sau fără control, cum se pare că ar sugera-o utilizarea
cuvântului „discreționar”. Astfel, deduce că autoritatea publică a acționat cu
rea-credință în exercitarea dreptului discreționar, admițând duble standarde
în cadrul examinării unor contestații cu obiect similar.
A indicat reclamantul că, prin actul administrativ defavorabil sunt
limitate drepturile electorale.
În concluzie, reclamantul a menționat că: Pârâtul a refuzat ilegal să
examineze cererea de înregistrare a grupului iar scrisoarea de refuz nu este
aprobată de organul colegial al CEC, conform procedurii legale, prin
hotărâre. Autoritatea pârâtă a admis grave erori la aprecierea circumstanțelor
6
prezentei spețe, contrar situației de fapt; Autoritatea pârâtă a dat dovadă de
părtinire, rea credință, arbitrariu și activitate discreționară la adoptarea
actului; Legătura cazuală între constatările făcute și situația de fapt sunt
contradictorii și nu sunt probate; CEC a dat dovadă de subiectivism total la
aprecierea normelor legale și metodelor folosite la procedura administrativă;
CEC a interpretat și aplicat greșit prevederile art. 1, 65 și 140 din Codul
electoral și actele normative ale CEC; CEC a refuzat examinarea stării de
fapt și a refuzat examinarea probelor incontestabile importante speței;
Autoritatea pârâtă a desconsiderat jurisprudența Curții Constituționale,
CEDO, Comisiei de la Veneția prin care s-au impus standarde clare ce ține
de legalitatea și certitudinea criteriilor în caz de impunere a restricțiilor de a
candida. Prin refuzul aprobat de CEC pârâtul a admis violarea dreptului
fundamental la alegeri libere și dreptul de a fi ales, libertatea de exprimare și
dreptul la asociere sfidând în acest sens, normele constituționale (art. 32, 38,
40) și jurisprudența CEDO (art. 10, 11, art. 3 protocolul I).
A solicitat Bolea Vasile, obligarea Comisiei Electorale Centrale să
examineze în fond cererea din data de 30 august 2024 cu privire la
înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția
de președinte al Republicii Moldova, dl. Vasile Bolea, cu emiterea hotărârii
de înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la
funcția de președinte al Republicii Moldova, dl. Vasile Bolea.
Prin încheierea din 06 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a
fost declarată inadmisibilă acțiunea lui Bolea Vasile, pe motiv că la aceeași
instanță de judecată se examinează o acțiune între aceleași părți, cu același
obiect și pe aceleași temeiuri de drept.
La 09 septembrie 2024 (prin poșta electronică), Bolea Vasile, a depus
recurs împotriva încheierii din 06 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel, cu
emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii în sensul declarat.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu încheierea instanței de
apel reiterând poziția expusă în cererea de chemare în judecată. Cu referire
la legalitatea încheierii contestate consideră că Curtea de Apel Chișinău
pripit, neîntemeiat și abuziv a emis actul judecătoresc contestată, fără a intra
în esența circumstanțelor enunțate de reclamant, fără a cerceta toate probele,
or pentru a da o apreciere completă și justă la examinarea cauzei, este
necesară respectarea de către instanța de judecată a cerințelor supra-enunțate.
Consideră că prin omisiunea instanței de fond de a răspunde argumentelor
invocate în cererea de chemare în judecată, este îndreptățit să susțină că
încheierea Curții de Apel Chișinău nu este suficient motivată și că poziția sa
în cauza de contencios administrativ nu a fost examinată în mod echitabil,
ceea ce presupune încălcarea art. 6 din Convenția Europeană.
7
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 242 al Codului administrativ prevede următoarele:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) al Codului administrativ relevă că:
„(1) Examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una
dintre următoarele decizii:
b) respinge recursul;
(2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești
fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita
participanții la proces.”
Art. 207 alin. (1) și alin. (2) lit. c) și e) din Codul administrativ
reglementează că:
„(1) Instanța verifică din oficiu dacă sânt întrunite condițiile pentru admisibilitatea
unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios
administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
(2) Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când:
c) la aceeași sau la altă instanță de judecată se examinează o acțiune între aceleași
părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept;
e) reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui
drept în sensul art.17.”
Art. 20 din Codul din administrativ prevede că:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios
administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”
Art. 39 alin. (2) din Codul administrativ relevă că:
„Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în
sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa
instanței de judecată competente.
Art. 17 din Codul administrativ reglementează că:
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i
se aduce atingere prin activitate administrativă.„
Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ prevede că:
„Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.„
Art. 191 alin. (1) și (3) din Codul administrativ
reglementează că:
8
„Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond
toate acțiunile în contencios administrativ.
Curtea de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios
administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile
în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.„
Art. 93 alin. (2) lit. g) din Codul electoral prevede că:
„ Contestația se declară inadmisibilă, în special, când a fost depusă concomitent la
un alt organ electoral, o altă autoritate competentă sau în instanța de judecată, în condițiile
art.99„
Art. 80 alin. (3) din Codul administrativ relevă că:
„Dacă după expedierea răspunsului se depune o nouă petiție de același petiționar,
cu același obiect, aceasta nu se examinează și se conexează la dosarul inițial„
Modalitatea de comunicare al actului de procedură, noțiunea
termenului procesual precum și efectul expirării acestui termen sunt
reglementate de prevederile art. 223, art. 96 alin. (1), art. 33, art. 97 alin. (3),
art. 1101 alin. (1) din Codul administrativ și art. 100 alin. (1) din Codul
electoral sună în modul următor:
„Hotărîrile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și
numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.
Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează
în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al
costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată
obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Comunicarea
interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii
administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.),
acordîndu-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și
economie de costuri, în special mijloacelor electronice de comunicație. Autoritatea
publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de
recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin
poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace
electronice de comunicație dedicate. Notificarea prin poșta electronică la adresa
electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea
înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii
electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta
electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana
notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire
prin introducerea în cutia poștală.
În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen
de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor
electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor
de exercitare a căilor de atac.”
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, Bolea Vasile a depus la 09 septembrie
2024 (prin poșta electronică), recurs împotriva încheierii din 06 septembrie
2024.
9
În asemenea circumstanțe Completul de judecată constată că recursul
declarat la 09 septembrie 2024, este considerat în termen.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată menționează, că sub aspect procesual, accesul
liber la justiție se materializează în prerogativele pe care le implică dreptul
la acțiune, ca aptitudine legală ce este recunoscută de ordinea juridică
oricărei persoane fizice sau juridice care pretinde un drept împotriva unei
alte persoane, ori are un interes pentru constatarea existenței sau inexistenței
unui drept.
Astfel, pentru a pune pe rol o acțiune în contenciosul administrativ,
este necesară îndeplinirea cumulativă a unor condiții de formă și conținut,
precum ar fi: respectarea competenței jurisdicționale, existența capacității
procesuale, revendicarea unui drept încălcat, etc.
Astfel, Completul de judecată constată că, prin acțiunea depusă la 04
septembrie 24, Bolea Vasile, a solicitat obligarea Comisiei Electorale
Centrale să examineze în fond cererea din 30 august 2024 cu privire la
înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția
de președinte al Republicii Moldova, Vasile Bolea, cu emiterea hotărârii de
înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția
de președinte al Republicii Moldova, dl. Vasile Bolea.
În această ordine de idei, Completul de judecată reține că Bolea Vasile
a formulat o acțiune în obligare prin care pretinde obligarea autorității
publice de a emite un act administrativ individual favorabil, cu privire la
examinarea cererii și înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea
candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, dl. Vasile Bolea.
Cu referire la argumentele recurentului în privința ilegalității încheierii
contestate, Completul de judecată evidențiază faptul că, din materialele
cauzei rezultă că la 01 septembrie 2024, Bolea Vasile a depus acțiune în
procedura contenciosului administrativ împotriva Comisiei Electorale
Centrale la Curtea de Apel Chișinău, solicitând anularea Hotărârii CEC nr.
2754 din 29.08.2024 cu privire la cererea la înregistrarea grupului de
inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii
Moldova, dl. Vasile Bolea și obligarea Comisiei Electorale Centrale de a
înregistra grupul de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de
președinte al Republicii Moldova, dl. Vasile Bolea. Cauza respectivă a fost
repartizată judecătorului Bostan Angela la data de 02 septembrie 2024, fiind
10
înregistrată cu nr. 3-108/24 (2-24097648-02-3-02092024), ședința judiciară
fiind stabilită pentru data de 10 septembrie 2024 ora 14:30.
În baza celor constatate, Completul de judecată reține drept întemeiată
concluzia instanței de apel în încheierea contestată precum că prin prezenta
acțiune același reclamant a formulat aceleași pretenții, având aceleași părți,
obiect și temei al acțiunii, or, atât în prezenta cauză, cât și în cauza nr. 3-
108/24 (2-24097648-02-3-02092024) reclamantul Bolea Vasile solicită
obligarea Comisiei Electorale Centrale de a înregistra grupul de inițiativă
pentru susținerea candidatului la funcția de președinte al Republicii
Moldova, dl. Vasile Bolea.
Or, cerința cerința reclamantului prin care ultimul pretinde obligarea
Comisiei Electorale Centrale să examineze în fond cererea din 30 august
2024 se rezumă în esență la obligarea autorități publice de a emite actul
administrativ individual favorabil cu privire la înregistrarea grupului de
inițiativă pentru susținerea candidatului Vasile Bolea la funcția de președinte
al Republicii Moldova, respectiv nu poate fi tratată ca o solicitare separată
care să justifice conturarea unei concluzii că prezenta cauză are un obiect și
pretenții distincte.
Completul de judecată învederează că, acțiunea înaintată de Bolea
Vasile către Comisia Electorală Centrală la Curtea de Apel Chișinău, cu
privire la anularea Hotărârii CEC nr. 2754 din 29.08.2024 privind cererea la
înregistrarea grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția
de președinte al Republicii Moldova, dl. Vasile Bolea și obligarea Comisiei
Electorale Centrale de a înregistra grupul de inițiativă pentru susținerea
candidatului la funcția de președinte al Republicii Moldova, dl. Vasile Bolea,
care se află în procedura judecătorului raportor Bostan Angela a fost
înregistrată în programul Integrat de Gestionare a Dosarelor cu nr. 2-
24097648-02-3-02092024, anterior prezentei acțiuni.
În baza celor constatate, Completul de judecată notează că este în afara
oricărui dubiu că, pe rolul instanțelor judecătorești, se află două acțiuni în
contencios administrativ care vizează aceleași părți Comisia Electorală
Centrală și Bolea Vasile, au același obiect – obligarea /înregistrarea grupului
de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte RM,
acțiunile fiind depuse pe aceleași temeiuri de drept, având la bază aceleași
circumstanțe de fapt.
În baza celor constatate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție atestă că, soluția emisă de către Curtea de Apel Chișinău este una
întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele
11
și probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației
procesuale și lipsite de relevanță.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) și alin.
(2) din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursului declarat de către Bolea Vasile, împotriva încheierii
din a din 06 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
12