3ra-849/24 — anularea actului administrativ

3ra-849/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Irina Vlah

și Adela Guțu, reprezentați de avocatul Andrei Tarîța,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Irina Vlah și Adela Guțu împotriva

Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil,

împotriva hotărârii din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel

Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-849/24

NR. PIGD 2-24112554-01-3ra-16102024)

Inadmisibilitatea recursului care nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Contestațiile în

materie electorală.

Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, V. Sîrbu, A. Braga

20 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Irina

Vlah și Adela Guțu, reprezentați de avocatul Andrei Tarîța

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil.

verbal al ședinței adunării cetățenilor din 21 august 2024, s - a hotărât

susținerea candidatului Irina Vlah pentru funcția de Președinte al Republicii

Moldova la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024. În aceeași ședință,

a fost constituit Grupul de Inițiativă, având ca scop susținerea candidaturii

D-nei Irina Vlah la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, iar Adela

Guțu a fost desemnată conducător al Grupului.

Centrală a dispus înregistrarea oficială a Grupul de inițiativă.

deschiderea contului bancar, grupul de inițiativă a încheiat contracte de

publicitate preelectorală cu diferiți difuzori de publicitate. Ele au susținut că,

la acel moment, nu era cunoscut termenul exact pentru colectarea cantității

necesare de semnături ale susținătorilor, motiv pentru care termenul

publicității preelectorale în contractele încheiate a fost stabilit până la data

de 20 septembrie 2024, conform termenului limită stabilit prin Hotărârea

Comisie Electorale Centrale nr. 1155/2023 și Codul electoral.

depus listele de subscripție la Comisia Electorală Centrală pentru

înregistrarea candidaturii sale în calitate de concurent electoral, iar

publicitatea preelectorală a continuat să fie difuzată în conformitate cu

condițiile contractuale stabilite.

2024, Comisia Electorală Centrală a dispus următoarele:

inițiativă pentru colectarea semnăturilor în susținerea candidatului

1

Irina Vlah la funcția de Președinte al Republicii Moldova, din cauza

nerespectării prevederilor punctului 71 din Regulamentul privind

modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice,

electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin Hotărârea

Comisie Electorale Centrale nr. 1155/2023.

de 15.925,24 lei, utilizată contrar legii, conform celor constatate în

punctul 6 din partea motivată a hotărârii. Grupul trebuia să informeze

Comisia despre măsurile întreprinse și să prezinte documentele ce

confirmă virarea sumei până la ora 17:00 a zilei de 04 octombrie 2024

administrativ, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2986 din 01

octombrie 2024 constituie un act administrativ individual defavorabil,

obstrucționând activitatea grupului de susținere și a candidatului Irina Vlah

la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, încălcându-i dreptul de a fi

ales, prevăzut de art. 15 din Codul electoral și art. 38 din Constituția

Republicii Moldova.

administrativ și susțin că acțiunea înaintată vizează un drept subiectiv

vătămat, precum și repercusiunile negative generate de actul administrativ

individual contestat. După analizarea hotărârii contestate, reclamantele au

ajuns la concluzia că aceasta este neîntemeiată și trebuie anulată, motivând

că, potrivit art. 1 din Codul electoral, agitația preelectorală include apeluri,

declarații și acțiuni de desemnare a candidaților în alegeri, pregătirea pentru

colectarea semnăturilor și colectarea acestora, inclusiv toate aceste acțiuni

desfășurate de însuși candidatul desemnat.

Electorale Centrale nr. 1155/2023, publicitatea preelectorală este considerată

orice material înscris (imprimat), audio, foto sau video care intră sub

noțiunea de „publicitate politică,” conform art. 3 din Legea nr. 62/2022 cu

privire la publicitate, și îndeplinește cumulativ următoarele criterii:

a) Se referă direct la un subiect al agitației preelectorale clar identificat

(candidat desemnat sau grup de inițiativă);

b) Este utilizat în acțiuni de agitație preelectorală în conformitate cu

art. 65 alin. (5) din Codul electoral și până la data prezentării listelor

de subscripție la Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de

circumscripție;

c) Are ca obiectiv agitația preelectorală și se adresează publicului larg;

d) Depășește limitele uzuale ale activității jurnalistice de informare a

publicului.

2

prevedere expresă care să impună sistarea sau retragerea imediată a

publicității preelectorale după depunerea listelor de subscripție la Comisia

Electorală Centrală. În acest context, referirea pârâtei la punctul 120 din

Regulament este irelevantă, deoarece acesta reglementează circumstanțe

specifice unei alte etape din perioada electorală.

Regulament, distorsionându-i conținutul legal. Conform Capitolului IV din

Regulament:

- În ziua alegerilor și în ziua precedentă zilei alegerilor, nu se admite

niciun fel de publicitate (pct. 119), dar această interdicție nu se aplică

materialelor plasate anterior pe internet.

- Punctul 120 din Regulament obligă difuzorii și distribuitorii de

publicitate să înlăture/retragă tot afișajul electoral și alte materiale

publicitare electorale, cu excepția celor elaborate de organele

electorale, iar încălcarea acestuia constituie contravenție conform art.

52 din Codul Contravențional nr. 218/2008.

electorală începe la data înregistrării concurentului electoral, dar nu mai

devreme de 30 de zile înainte de ziua votării și se încheie în ziua de vineri

înainte de ziua votării.

Electorală Centrală a anunțat oficial începerea campaniei electorale și susțin

că punctul 120 din Regulament nu este aplicabil în speța lor. Interpretarea

coroborată a punctelor 119 și 120 a Regulamentului arată că obligația de a

retrage afișajul electoral și alte materiale publicitare electorale se referă

exclusiv la ziua alegerilor și ziua precedentă.

anterioară începerii campaniei electorale, făcând inaplicabile normele legale

care reglementează o perioadă posterioară.

și statutul de distribuitor, însă subliniază că norma respectivă se referă la

obligația de retragere a materialelor publicitare doar după finalizarea

campaniei electorale. Astfel, ele consideră arbitrară aplicarea prin analogie

a prevederilor legale referitoare la publicitatea electorală asupra publicității

preelectorale, întrucât Codul electoral nu admite aplicarea analogiei în

materie electorală.

determinată de un vid legislativ, iar pârâta încearcă să remedieze acest vid

printr-o interpretare arbitrară și nefondată a normelor existente.

3

este interzisă de art. 22 din Constituție și de art. 7 CEDO, care stipulează că

nu poate fi aplicată nicio pedeapsă fără o lege clară. Nimeni nu poate fi

declarat vinovat de săvârșirea unei încălcări sau sancționat decât în baza unei

legi precise și clare. Astfel, orice sancțiune impusă trebuie să se bazeze

exclusiv pe prevederi legale expres stipulate. Aplicarea unei sancțiuni în

lipsa unei norme clare contravine acestui principiu fundamental. Cerința

interpretării stricte a normei de drept public, împreună cu interdicția aplicării

prin analogie în dreptul penal, urmăresc protejarea persoanei împotriva

arbitrarului.

în perioada 17 – 19 septembrie 2024 nu poate fi calificată drept publicitate

electorală, deoarece aceasta a fost clasificată ca publicitate preelectorală,

respectând toate cerințele de transparență conform pct. 19 din Regulament.

partea în care s-a dispus virarea în bugetul de stat a sumei de 15.925,24 lei,

pe motiv că Irina Vlah ar fi beneficiat de publicitate în scopuri personale în

perioada 17 – 19 septembrie 2024, finanțată din contul destinat grupului de

inițiativă.

lit. b) din Codul electoral, concurenților electorali, participanților la

referendum și grupurilor de inițiativă li se interzice să folosească în scopuri

personale mijloacele financiare din conturile „Fond electoral” sau „Destinat

grupului de inițiativă.” Interpretarea sistematică a acestei prevederi arată că

interdicția vizează utilizarea personală a fondurilor în acțiuni care nu au

legătură cu activitatea electorală a grupului de inițiativă sau a candidatului.

În acest caz, nu există nicio dovadă că Irina Vlah a folosit fondurile pentru

interese private.

concluzionat că acțiunile grupului de inițiativă au fost în deplină

conformitate cu legislația în vigoare și nu există temei pentru sancționare.

Prin urmare, Irina Vlah și Adela Guțu au solicitat anularea pct. 4 și 5 din

Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2986 din 01 octombrie 2024.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Irina Vlah, candidat independent la alegerile prezidențiale, Adela Guțu,

conducătorul grupului de inițiativă împotriva Comisiei Electorale Centrale

cu privire la anularea actului administrativ – punctele 4 și 5 din Hotărârea

4

Comisie Electorale Centrale nr.2986 din 01 octombrie 2024 se (f.d. 60, 61-

75).

verificării/analizei datelor din Raportul privind finanțarea grupului de

inițiativă pentru colectarea semnăturilor în susținerea candidatului Irina

Vlah, Comisia Electorală Centrală a stabilit că, după prezentarea la data de

16 septembrie 2024 a listelor de subscripție, aceasta a beneficiat de

publicitate preelectorală, contrar prevederilor pct. 71 din Regulamentul

privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice,

electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin Hotărârea Comisie

Electorale Centrale nr. 1155/2023, în zilele de 17 – 19 septembrie 2024,

publicitatea preelectorală fiind difuzată de SRL ”Trendseter” și SC ”Miraza”

SRL.

constatat că, conform Raportului final și extrasului bancar, înregistrat la

Comisia Electorală Centrală cu nr. CEC 7/573 din 28 septembrie 2024, în

baza Contractului nr. 05PE/TR-OOH/2024 din 05 septembrie 2024,

înregistrat la Comisie sub nr. CEC-7/574 din 28 septembrie 2024, grupul de

inițiativă pentru colectarea semnăturilor în susținerea candidatului Irina Vlah

a achitat în beneficiul SRL ”Trendseter” suma de 77 913,09 lei pentru

producerea și difuzarea publicității pe dispozitive de publicitate fixă/mobilă,

iar raportând suma respectivă la perioada supusă controlului (05 – 19

septembrie 2024) – 15 zile, a rezultat că, pentru perioada de 3 zile de

publicitate (17 – 19 septembrie 2024), grupul de inițiativă a achitat

difuzorului de publicitate suma de 15 582,61 lei.

furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a

mesajelor de interes public, aprobat prin Hotărârea Comisie Electorale

Centrale nr. 1155/2023, prima instanță a menționat că se consideră

publicitate preelectorală orice material înscris (imprimat), audio, foto sau

video care cade sub incidența noțiunii de „publicitate politică” definită la art.

3 din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate și îndeplinește cumulativ

următoarele criterii: a) se referă în mod direct la un subiect al agitației

preelectorale clar identificat (candidat desemnat sau grup de inițiativă); b)

este utilizat în acțiuni de agitație preelectorală, în condițiile art. 65 alin. (5)

din Codul electoral nr. 325/2022, și până la data prezentării listelor de

subscripție la Comisia Electorală Centrală/consiliul electoral de

circumscripție; c) are drept obiectiv agitația preelectorală și se adresează

5

publicului larg; d) depășește limitele uzuale ale activității jurnalistice de

informare a publicului.

de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în susținerea candidatului Irina

Vlah, a prezentat, prin adresa înregistrată la Comisie sub nr. CEC-7/274 din

18 septembrie 2024, raportul final privind finanțarea activității grupului de

inițiativă, prin care a raportat venituri totale în sumă 334 150,00 lei,

provenite din mijloace financiare primite din partea altor persoane fizice cu

venituri din țară și cheltuieli totale în sumă de 334 071,89 lei, soldul la

sfârșitul perioadei constituind 78,11 lei.

colectarea semnăturilor în susținerea candidatului Irina Vlah, prin adresa

înregistrată la Comisie sub nr. CEC-7/238 din 16 septembrie 2024, a

informat despre suspendarea la data de 16 septembrie 2024 a operațiunilor

în contul cu mențiunea „Destinat grupului de inițiativă”, iar prin adresa

înregistrată la Comisie sub nr. CEC-7/496 din 25 septembrie 2024, a

informat despre transferarea la data de 25 septembrie 2024 a soldului în

mărime de 78,11 lei în contul Ministerului Finanțelor – Trezoreria de Stat.

Prin adresa înregistrată la Comisie sub nr. CEC-7/367 din 23 septembrie

2024, grupul de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în susținerea

candidatului Irina Vlah a prezentat raportul final corectat privind finanțarea

activității grupului de inițiativă.

rezultă, că după prezentarea listelor de subscripție și informarea despre

suspendarea operațiunilor în contul ”Destinat grupului de inițiativă” nu mai

pot fi utilizate mijloacele financiare pentru perioada de după suspendarea

operațiunilor financiare. La caz, însă Comisia Electorală Centrală just a

constatat, că publicitatea preelectorală, a fost difuzată și în perioada 17 – 19

septembrie 2024 și, respectiv a fost achitată (cu toate că anterior datei

suspendării operațiunilor) din contul ” Destinat grupului de inițiativă”.

faptul că au avut încheiate contracte pentru difuzarea publicității inclusiv și

pentru perioada 17 – 19 septembrie 2024 și erau în imposibilitate de a

suspenda sau înceta executarea acestora. Or, la data încheierii contractelor,

grupul de inițiativă cunoștea prevederile legale, cunoștea, că după data

prezentării listelor de subscripție nu mai sunt în drept de a efectua careva

cheltuieli din contul ”Destinat grupului de inițiativă”. La fel, grupul de

inițiativă a avut posibilitatea să prevadă, că listele de subscripție ar putea fi

prezentate anterior datei limită de prezentare stabilită de Comisia Electorală

6

Centrală și, toate aceste circumstanțe, urmau a fi luate în considerare la

încheierea contractelor.

reclamantelor cu privire la inaplicabilitatea prevederilor art.120 din

Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a

publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin

Hotărârea Comisie Electorale Centrale nr. 1155/2023, având în vedere că,

din cuprinsul actului administrativ contestat, rezultă, că încălcarea constatată

de Comisia Electorală Centrală se referă la utilizarea resurselor financiare de

către grupul de inițiativă și nu la retragerea/înlăturarea afișajului electoral.

finanțării activității grupului de inițiativă constituit pentru colectarea

semnăturilor în susținerea candidatului Irina Vlah, s-a desfășurat într-o

manieră legală și în contextul unei motivări elocvente a discreției autorității

publice, nefiind stabilite careva încălcări admise de către autoritate și nefiind

demonstrat că, la aplicarea pedepsei față de grupul de inițiativă, discreția

decizională a pârâtei a fost valorificată într-o manieră arbitrară sau abuzivă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

și Adela Guțu, reprezentați de avocatul Andrei Tarîța au depus recurs

preliminar împotriva hotărârii din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel

Chișinău, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea integrală a

hotărârii instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea

depusă de Irina Vlah și Adela Guțu să fie admisă integral (f.d.81).

depune suplimentar o cerere de recurs motivată, după ce va fi redactată

integral hotărârea contestată.

și Adela Guțu, reprezentați de avocatul Andrei Tarîța au prezentat cerere de

recurs motivată (f.d. 98-102).

ARGUMENTELE RECURSULUI

avocatul Andrei Tarîța au invocat că Curtea de Apel Chișinău a interpretat

pct. 120 din Regulamentul Comisiei Electorale Centrale nr. 1155/2023, care

reglementează retragerea afișajului electoral și a materialelor publicitare în

ziua alegerilor și în ziua precedentă alegerilor, contrar jurisprudenței Curți

7

Supreme de Justiție. Or, această normă nu are legătură cu aspectele

financiare pe care se bazează sancțiunea impusă de Comisia Electorală

Centrală. Potrivit hotărârii atacate, Comisia Electorală Centrală ar fi

sancționat grupul de inițiativă pentru utilizarea resurselor financiare și nu

pentru încălcarea prevederilor referitoare la afișajul electoral.

aplicabilitatea pct. 120, a făcut acest lucru fără a explica clar temeiul și

raționamentul aplicării analogiei acestei norme în prezenta cauză. Aplicarea

pct. 120 pentru sancționarea grupului de inițiativă nu se justifică, deoarece

acesta reglementează situații privind înlăturarea afișajului electoral, și nu

aspecte financiare sau activități preelectorale.

asupra aspectului financiar, sugerând că grupul de inițiativă nu avea dreptul

să utilizeze fondurile din contul „Destinat grupului de inițiativă” după data

depunerii listelor de subscripție, această interpretare fiind una eronată.

Curții Supreme de Justiție care stabilește că orice sancțiune în materie

electorală trebuie să fie bazată pe prevederi legale clare și că dreptul electoral

nu admite aplicarea extensivă a normelor sau interpretarea acestora în mod

defavorabil. În speță, pct. 71 și pct. 120 din Regulamentul 1155/2023

reglementează publicitatea preelectorală și electorală, însă nu fac referire la

aspectele financiare care au fost invocate în acest caz.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

10 octombrie 2024 și a notificat decizia motivată reprezentantului Irinei Vlah

și Adelei Guțu, avocatului Andrei Tarîța, la adresa electronică –

a.tarita@gmail.com, pe 16 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice

(f.d. 79).

și Adela Guțu, reprezentați de avocatul Andrei Tarîța au depus recurs

preliminar împotriva hotărârii din 10 octombrie 2024 a Curții de Apel

Chișinău. Iar la 19 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Irina

Vlah și Adela Guțu, reprezentați de avocatul Andrei Tarîța au prezentat

cerere de recurs motivată.

Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost

8

demarată în interiorul termenului legal, prevăzut de art. 95 alin. (1) din Codul

electoral.

POZIȚIA INTIMATULUI

electronice, Comisia Electorală Centrală a solicitat declararea recursului

inadmisibil conform prevederilor art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul

administrativ (f.d. 94-95).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„La calcularea termenelor pentru efectuarea procedurilor și acțiunilor electorale se

includ și zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum și cele declarate de odihnă,

conform Codului muncii.”

„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,

care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”

„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de

atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen

de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor

de exercitare a căilor de atac.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

9

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.”

„Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

de casare, invocate în recursul depus de Irina Vlah și Adela Guțu,

reprezentați de avocatul Andrei Tarîța, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la

dezacordul recurenților cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel

Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau

10

că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Irina Vlah și Adela Guțu, reprezentați de avocatul Andrei

Tarîța, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

11

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a

articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile

care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Irina Vlah și Adela Guțu, reprezentați de avocatul Andrei Tarîța.

Codul electoral, art. 230 și 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Irina Vlah și Adela Guțu,

reprezentați de avocatul Andrei Tarîța.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

12