3ra-744/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- inadmisibilitatea cererii de recurs
3ra-744/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Corsun Ludmila,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Corsun Ludmila împotriva Comisiei Electorale Centrale
cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și
obligarea emiterii actului administrativ favorabil,
împotriva hotărârii din 28 august 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-744/24
NR. PIGD 2-24095988-01-3ra-30082024)
Inadmisibilitatea cererii de recurs; Art. 246 Cod administrativ
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Instanța de fond: V. Sîrbu, A. Braga, Gr. Dașchevici,
03 septembrie 2024
Examinând în lipsa părților temeiurile recursului depus de Corsun
Ludmila
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 26 august 2024 reclamanta Corsun Ludmila s-a adresat în
instanța de judecată cu acțiune în contencios administrativ împotriva
Comisiei Electorale Centrale, cu privire la anularea actului administrativ
individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil .
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, la data de 22 august
2024, Corsun Ludmila, candidatul desemnat de adunarea cetățenilor la
funcția de Președinte al Republicii Moldova în cadrul alegerilor prezidențiale
din 20 octombrie 2024, a depus la Comisia Electorală Centrală cererea
privind înregistrarea grupului de inițiativă în susținerea sa cu următoarele
documente anexate:
- procesul-verbal f/n din 21 august 2024 al ședinței adunării cetățenilor
privind susținerea doamnei Corsun Ludmila în calitate de candidat la funcția
de Președinte al Republicii Moldova în cadrul alegerilor prezidențiale din 20
octombrie 2024, constituirea grupului de inițiativă pentru colectarea
semnăturilor susținătorilor candidatului și alegerea conducătorului grupului
de inițiativă;
- lista, în original, a cetățenilor care au participat la adunarea de
constituire a grupului de inițiativă din 21 august 2024;
- lista membrilor grupului de inițiativă, inclusiv versiunea electronică
a listei;
- declarația candidatului privind consimțământul de a fi susținut în
calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova,
conținând și declarația pe propria răspundere privind întrunirea condițiilor
constituționale referitoare la domicilierea pe teritoriul Republicii Moldova,
cunoașterea limbii române, existența studiilor superioare absolvite cu
diplomă de licență sau echivalentă;
- copia de pe buletinul de identitate al candidatului desemnat;
- cererea în formă scrisă a conducătorului grupului de inițiativă privind
confirmarea doamnei Talmazan Cristina în calitate de persoană responsabilă
de finanțele grupului de inițiativă (trezorierul), cu anexarea copiilor de pe
1
buletinul de identitate și de pe diploma de licență ale acesteia, precum și a
contractului de prestări servicii.
A relatat că, potrivit procesului-verbal al ședinței adunării de
constituire, adunarea cetățenilor privind susținerea doamnei Corsun Ludmila
în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova la
alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024 și constituirea grupului de
inițiativă pentru colectarea semnăturilor susținătorilor candidatului desemnat
a avut loc la data de 21 august 2024, la care au participat 33 de cetățeni,
prezența la ședință fiind consemnată în lista participanților la adunare.
Grupul de inițiativă a fost format din 33 de membri, iar în calitate de
conducător al grupului de inițiativă a fost desemnată doamna Gadarag
Ecaterina. Deasemenea, în cadrul ședinței adunării cetățenilor,
conducătorului grupului de inițiativă i-a fost delegată competența de a înainta
cereri de modificare și/sau completare a listei membrilor grupului de
inițiativă. Suplimentar, prin cererea din 22 august 2024, conducătorul
grupului de inițiativă, doamna Gadarag Ecaterina a solicitat confirmarea
doamnei Talmazan Cristina în calitate de persoană responsabilă de finanțele
grupului de inițiativă (trezorier).
Reclamanta a remarcat că, examinând actele prezentate, Comisia a
constatat unele neajunsuri enumerate în hotărârea contestată și a solicitat
prezentarea până la ora 12:00 a zilei de 24 august 2024 a copiei de pe
buletinul de identitate al cetățeanului de la poziția 8 din lista membrilor
grupului de inițiativă, precum și a contractului încheiat cu persoana
desemnată în calitate de trezorier al grupului de inițiativă, fără
neconformitățile constatate. Prin răspunsul, înregistrat la Comisie sub nr.
CEC-7/15539 din 24 august 2024, documentele solicitate au fost depuse
până la expirarea termenului-limită indicat.
A declarat reclamanta că, referitor la condiția prevăzută de art. 136 alin.
(2) din Codul electoral nr. 325/2022, ca urmare a procesului de recepționare
a cererii de înregistrare a grupului de inițiativă în susținerea doamnei Corsun
Ludmila și anume verificarea nivelului de cunoaștere a limbii române în
condițiile pct. 29 din Regulamentul privind constituirea și înregistrarea
grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea listelor de
subscripție, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.
1166/2023, comisia nr. 4 de recepționare și verificare a documentelor la
alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și referendumul
republican constituțional a constatat că Corsun Ludmila nu întrunește cerința
respectivă și a întocmit o notă informativă în acest sens.
Totodată, a relatat reclamanta că, în nota informativă, membrii comisiei
nr. 4 au descris derularea procesului de verificare a cerinței de cunoaștere de
către doamna Corsun Ludmila a limbii române, neconformitățile existente și
au propus verificarea aspectului dat la ședința publică a Comisiei Electorale
Centrale, în condițiile art. 18 alin. (1) din Legea cetățeniei nr. 1024/2000,
potrivit căruia se consideră că persoana cunoaște limba română dacă:
2
- înțelege suficient limba uzuală, informațiile cu caracter oficial;
- discută și răspunde la întrebări despre viața cotidiană;
- poate citi și înțelege suficient orice text cu caracter social, orice lege
sau alt act normativ;
- poate scrie o expunere la o temă despre viața cotidiană.
Reclamanta a relevat că, fiind prezentă la ședința Comisiei Electorale
Centrale din 24 august 2024, în cadrul examinării subiectului cu nr. 7 de pe
ordinea de zi „Cu privire la cererea de înregistrare a grupului de inițiativă
pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte al Republicii
Moldova, doamna Corsun Ludmila”, membrii Comisiei Electorale Centrale
au adresat întrebări doamnei Corsun Ludmila, precum și i s-a solicitat în
temeiul art. 18 alin. (1) lit. c) din Legea cetățeniei nr. 1024/2000 să explice
art. 139 din Codul electoral nr. 325/2022. Urmare răspunsurilor oferite, s-a
constatat neîntrunirea cerinței stabilite la art. 78 alin. (2) din Constituția
Republicii Moldova și art. 136 alin. (2) din Codul electoral nr. 325/2022.
De asemenea, a opinat reclamanta, că Comisia Electorală Centrală a
constatat că, neîntrunirea cerințelor prevăzute de art. 136 din Codul electoral
nr. 325/2022, pct. 12 lit. c) din Regulamentul privind particularitățile de
desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile pentru funcția de
Președinte al Republicii Moldova, aprobat prin hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 1205/2023 și pct. 28 din Regulamentul privind
constituirea și înregistrarea grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea
și verificarea listelor de subscripție, aprobat prin hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 1166/ 2023, decade examinarea cererii de confirmare
a conducătorului grupului de inițiativă, precum și a persoanei responsabile
de finanțele grupului de inițiativă.
A indicat că, în temeiul art. 78 alin. (2) din Constituția Republicii
Moldova, art. 18 din Legea cetățeniei nr. 1024/2000, art. 32, art. 55, art. 63,
art. 65, art. 136, art. 137 și art.140 din Codul electoral nr. 325/2022 și în
conformitate cu pct. 12 din Regulamentul privind particularitățile de
desemnare și înregistrare a candidaților la alegerile pentru funcția de
Președinte al Republicii Moldova, aprobat prin hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 1205/2023 și pct. 28-30 din Regulamentul privind
constituirea și înregistrarea grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea
și verificarea listelor de subscripție, aprobat prin hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 1166/ 2023, Comisia Electorală Centrală a hotărât:
- A respinge cererea nr. CEC-7/15481 din 22 august 2024 a doamnei
Corsun Ludmila de înregistrare a grupului de inițiativă în susținerea sa în
calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova în cadrul
alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024.
Totodată, prevederile art. 189 alin. (1) din Codul administrativ, indică
că, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios
administrativ.
3
Consideră că, prin hotărârea contestată au fost încălcate drepturile
reclamantei Corsun Ludmila de a fi înregistrată în calitate de candidat la
funcția de Președinte al Republicii Moldova, a participa la alegerile
prezidențiale în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii
Moldova și a fi ales Președinte al Republicii Moldova, prevăzute de art. 2,
art. 63 alin. (2) și art. 68 din Codul Electoral și art. 78 art. (2) din Constituția
Republicii Moldova.
A comunicat reclamanta că, prin hotărârea contestată Comisia
Electorală Centrală a respins cererea de nr. CEC-7/15481 din 22 august 2024
a doamnei Corsun Ludmila de înregistrare a grupului de inițiativă în
susținerea sa în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii
Moldova în cadrul alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024, din
motivele că candidatul Corsun Ludmila nu cunoaște limba română, invocând
ca temei de respingere art. 78 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova,
art. 18 din Legea cetățeniei nr. 1024/2000, art. 32, art. 55, art. 63, art. 65, art.
136, art. 137 și art. 140 din Codul electoral nr. 325/2022 și în conformitate
cu pct. 12 din Regulamentul privind particularitățile de desemnare și
înregistrare a candidaților la alegerile pentru funcția de Președinte al
Republicii Moldova, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.
1205/2023 și pct. 28-30 din Regulamentul privind constituirea și
înregistrarea grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea
listelor de subscripție, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale
nr. 1 166/ 2023.
De asemenea, a opinat reclamanta, că temeiurile invocate de Comisia
Electorală Centrală în hotărârea contestată în sprijinul respingerii cererii
candidatului Corsun Ludmila, nu sunt prevăzute de lege, iar faptele
constatate nu corespund realității din motivele invocate.
Totodată, conform pct. 32 din Regulamentul „privind constituirea și
înregistrarea grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea
listelor de subscripție ”, aprobat prin Hotărârea nr. 1166 din 11 august 2023
„pentru aprobarea Regulamentului privind constituirea și înregistrarea
grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea listelor de
subscripție” a Comisiei Electorale Centrale.
Comisia Electorală Centrală respinge cererea privind înregistrarea
grupului de inițiativă în cazul în care după verificarea listei membrilor
grupului de inițiativă se constată că mai puțin de 25 de persoane întrunesc
condițiile necesare pentru a fi înregistrate în calitate de membri. De
asemenea, drept temei de a refuza înregistrarea grupului de inițiativă servește
lipsa sau neconformitatea actelor prevăzute la pct. 28. Astfel, se observă că
necunoașterea limbii române, sau cunoașterea slabă a limbii române nu
constituie temei de respingere a cererii de înregistrare a candidatului la
funcția de președinte al Republicii Moldova, din care considerente temeiurile
invocate de Comisia Electorală Centrală în decizia sa nu sunt prevăzute de
4
lege, dar sunt o interpretare subiectivă de către Comisia Electorală Centrală
a actelor legislative și normative.
În opinia reclamantei, faptele constatate de Comisia Electorală
Centrală, cu referire la necunoașterea limbii române de către candidatul
Corsun Ludmila, constituie o apreciere subiectivă a Comisiei Electorale
Centrale, dar nu o evaluare obiectivă de o comisie specializată, sau experți
în domeniu. Or, din imaginele video/audio din ședința Comisiei Electorale
Centrale din 24 august 2024, în care a fost adoptată hotărârea contestată se
observă că membrii CEC îi pun întrebări candidatei Corsun Ludmila în
vederea verificării cunoașterii limbii române și ultima răspunde la întrebări
în limba română, chiar dacă nu perfect, cu unele greșeli, dar asta este din
cauza emoțiilor enorme pe care le avea.
A comunicat reclamanta că, s-a născut în Republica Moldova și a trăit
20 de ani, apoi a trăit în Rusia unde a vorbit doar în limba rusă, apoi iar a
revenit în Republica Moldova și evident că vorbind mulți ani în limba rusă,
este necesar puțin timp să studieze limba română mai profund. Mai mult,
limba română pentru cetățenii Republicii Moldova este o limbă recent
introdusă în Constituție.
A solicitat reclamanta, anularea Hotărârii Comisiei Electorale
Centrale nr. 2739 din 24.08.2024 cu privire la cererea de înregistrare a
grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte
al Republicii Moldova, doamna Corsun Ludmila și obligarea Comisiei
Electorale Centrale să înregistreze Cererea nr. CEC-7/15481 din 22.08.2024.
Prin hotărârea din 28 august 2024 a Curții de Apel Chișinău,
acțiunea înaintată de Corsun Ludmila împotriva Comisiei Electorale
Centrale cu privire la anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.
2739 din 24.08.2024 cu privire la cererea de înregistrare a grupului de
inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția de Președinte al Republicii
Moldova, doamna Corsun Ludmila și obligarea Comisiei Electorale Centrale
să înregistreze Cererea nr. CEC-7/15481 din 22.08.2024, a fost respinsă ca
neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut prevederile
pct. 28, pct. 29, pct. 30 pct. 32 din Regulamentul privind constituirea și
înregistrarea grupurilor de inițiativă, întocmirea, prezentarea și verificarea
listelor de subscripție, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale
nr. 1166/2023, pentru înregistrarea grupului de inițiativă, art. 136 din Codul
electoral și art. 18 alin. (1) din Legea cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024
din 02 iunie 2000. Astfel, a reținut că pretențiile formulate de Corsun
Ludmila sunt nefondate, iar acțiunea pasibilă de a fi respinsă. Or, potrivit
extrasului din procesul-verbal nr. 277 al ședinței Comisiei Electorale
Centrale din 24.08.2023, se atestă că în cadrul ședinței Corsun Ludmila s-a
expus preponderent în limba rusă, motivând că este în proces de studiere al
limbii române, solicitând membrilor Comisiei Electorale Centrale un termen
de o lună în care va reuși să învețe limba română.
5
Curtea de Apel Chișinău a reținut că supune criticii și alegațiile
reclamantei Corsun Ludmila precum că faptele constatate de către Comisia
Electorală Centrală constituie o apreciere subiectivă al faptului că reclamanta
nu cunoaște limba română, care nu reprezintă o comisie specializată pe
subiectul respectiv, în contextul în care legislația conferă Comisiei
competențe de a verifica cunoașterea de către candidații la funcția de
Președinte al Republicii Moldova al limbii române, or atât din conținutul
procesului-verbal al ședinței nr. 277 al ședinței Comisiei Electorale Centrale
din 24.08.2023, al înregistrării video reproduse pe platforma de video
hosting Youtube.com, accesată pe adresa –
https://www.youtube.com/watch?v=rOM9I824pvE, cât și nemijlocit din
audierile reclamantei Corsun Ludmila în instanța de judecată se atestă
indubitabil faptul că la etapa examinării cererii CEC-7/15481 din 22 august
2024, ultima nu întrunește condițiile prevăzute expres de prevederile art. 136
alin.(1) Codul electoral, în particular al cerinței privind cunoașterea de către
candidat al limbii române.
Completul judiciar a menționat că soluția Comisiei Electorale
Centrale materializată prin hotărârea nr. 2739 din 24.08.2024, în accepțiunea
instanței de judecată este una corectă și întemeiată, adoptată în limita
competențelor prin care autoritatea publică a fost desemnată în virtutea legii,
iar acțiunea reclamantei în acest context este fundamentată pe interpretarea
eronată al prevederilor imperative ale legii, care nu admit în acest sens vreo
derogare, or necunoașterea de către un potențial candidat în funcția de
Președinte al Republicii Moldova al limbii române, reprezintă un temei de
descalificare al acestuia de la participarea acestuia în cadrul alegerilor
prezidențiale.
Totodată, Curtea de Apel Chișinău a menționat că, prin soluția cu
privire la respingerea cererii de înregistrare a grupului de inițiativă în
susținerea în calitate de candidat la funcția de Președinte al Republicii
Moldova în cadrul alegerilor prezidențiale din 20 octombrie 2024, în situația
în care s-a constatat cu certitudine că candidatul nu întrunește condițiile
stabilite de art. 136 alin. (1) Codul electoral, autoritatea publică și-a realizat
dreptului discreționar potrivit scopului instituit prin lege, iar în instanța de
judecată nu poate a se expune asupra oportunității actului administrativ
contestat.
La 29 august 2024 Corsun Ludmila, a depus recurs motivat împotriva
hotărârii din 28 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat
admiterea cererii de recurs, casarea hotărârii din 28 august 2024 a Curții de
Apel Chișinău, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere integrală a
acțiunii.
În motivarea recursului au fost aduse argumente similare celor din
cererea de chemare în judecată.
6
La 02 septembrie 2024, Comisia Electorală Centrală a depus referință
la recursul declarat, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind
inadmisibil și neîntemeiat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 95 alin. (1) și alin. (8) din Codul electoral (în vigoare de la 01
ianuarie 2023) prevede următoarele:
„(1) În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3
zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea,
a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.
(8) Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de
atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin.(1).”
Art. 100 alin. (1) din Cod electoral relevă că:
„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen
de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor
electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor
de exercitare a căilor de atac.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
7
a1) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea
termenului prevăzut la art.245 alin.(2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233
alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit
de Curtea Supremă de Justiție;
g) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală
pentru dezvoltarea jurisprudenței;
h) recursul este vădit neîntemeiat.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, la 28 august 2024, Curtea de Apel
Chișinău a pronunțat în ședință publică hotărârea contestată, dispozitivul
fiind expediat părților prin poșta electronică la 29 august 2024, ora 10:09
(f.d.55). Cererea de recurs a fost depusă la data de 29 august 2024. Astfel,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, atestă respectarea
termenului de declarare a recursului de căre recurentă.
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile
Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care
nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
Corsun Ludmila, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din
Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția
pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea
contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
8
nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Corsun Ludmila, conține obiecții de fapt și de drept
similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate
de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
9
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 95 alin. (1) și (8), art. 98 alin.
(1) pct. 4) din Codul electoral, art. 230 și art. 246 din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Corsun Ludmila.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
10