3ra-852/24 — anularea actului administrativ

3ra-852/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Partidul

Politic ”Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Partidul Politic ”Partidul Dezvoltării

și Consolidării Moldovei” împotriva Comisiei Electorale Centrale,

terț Maia Sandu cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva hotărârii din 19 octombrie 2024 a Curții de Apel

Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-852/24

NR. PIGD 2-24118481-01-3ra-20102024)

Inadmisibilitatea recursului care nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Contestațiile în

materie electorală.

Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, V. Sîrbu, A. Braga

20 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Partidul Politic ”Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Consolidării Moldovei” a depus la Curtea de Apel Chișinău acțiune în

contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Maia

Sandu, candidat la funcția de Președinte a Republicii Moldova, desemnat de

Partidul Politic ”Partidul Acțiune și Solidaritate” privind anularea actului

administrativ – a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3099 din 16

octombrie 2024 cu privire la executarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din

15 octombrie 2024 (dosarul nr. 3-135/2024) și obligarea Comisiei Electorale

Centrale să reexamineze contestația nr. CEC-10Apr/6 din 04 octombrie

2024.

Curtea de Apel Chișinău a admis acțiunea în contencios administrativ

înaintată de Partidul Politic ”Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”,

fiind anulat răspunsul nr. CEC-8/6266 din 11 octombrie 2024, cu obligarea

Comisiei Electorale Centrale să examineze contestația înregistrată cu nr.

CEC10Apr/6 din 04 octombrie 2024 și să emită actul administrativ

individual.

instanței, Comisia Electorală Centrală a inclus în ordinea de zi a ședinței din

16 octombrie 2024 chestiunea cu privire la executarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 15 octombrie 2024 (dosarul nr. 3-135/2024).

Centrală a adoptat Hotărârea nr. 3099 din 16 octombrie 2024, prin care:

− Se ia act de contestația nr. CEC-10Apr/6 din 04 octombrie 2024,

formulată de Ion Chicu, președintele Partidului Politic „Partidul

Dezvoltării și Consolidării Moldovei”;

− Se atenționează doamna Maia Sandu, candidat la funcția de Președinte

al Republicii Moldova în alegerile prezidențiale din 20 octombrie

2024, desemnată de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”,

să respecte rigorile legislației electorale.

1

una ilegală și arbitrară, adoptată cu încălcarea prevederilor art. 101 alin. (2)

și art. 102 alin. (2) din Codul electoral, în condițiile în care, conform art. 101

alin. (2) din Codul electoral, organul electoral, după examinarea contestației,

este în drept să adopte următoarele soluții: a) să declare inadmisibilă

contestația; b) să admită integral sau parțial contestația; c) să respingă

contestația ca fiind neîntemeiată; d) să constate încălcările prevederilor

cadrului normativ electoral și/sau să oblige părțile să înlăture încălcările

stabilite; e) să aplice sau să solicite aplicarea sancțiunilor pentru încălcările

constatate.

Electorală Centrală a acționat arbitrar și a adoptat soluții ilegale neprevăzute

de legislație și anume, în loc să admită/respingă contestația – a luat act (se ia

act), precum și a aplicat o pretinsă sancțiune la fel neprevăzută de legislație

(se atenționează).

care nu au fost respectate de Comisia Electorală Centrală la adoptarea

hotărârii, la examinarea în fond a contestației, Comisia a neglijat obiectul

sesizării care se referă la încălcarea de către Maia Sandu, candidat desemnat

la alegerile prezidențiale din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și

Solidaritate”, a prevederilor art.54 alin. (6) lit. e), art. 70 alin. (6) din Codul

electoral și a pct. 66 subpct. 5) din Regulamentul privind finanțarea

grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale aprobat prin Hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 1185/2023, încălcări manifestate prin:

- Participarea, în plină campanie electorală, la evenimente ce țin de

proiecte de infrastructură efectuate din bugetul public, în condițiile în

care Legea Supremă sau alte acte normative nu prevăd careva

prerogative/atribuții ale șefului statului cu referire la proiectele de

infrastructură ale statului;

- Postarea adresată publicului care conține un mesaj cu caracter

electoral care conține elemente de agitație publică: „Azi am vizitat

șantierul de construcție a podului peste râul Bîc și a pasajului peste

calea ferată, pe drumul național M1, unde lucrările urmează să fie

încheiate în câteva luni. Proiectul, în valoare de 187 milioane lei din

Fondul rutier, este unul strategic pentru infrastructura țării și, în

special, pentru această zonă industrială din preajma capitalei. În

ultimii ani, am construit sau renovat 57 de poduri rutiere, printre care

și podul plutitor Leova-Bumbăta - primul construit peste Prut de la

independență, iar într-un viitor apropiat va începe și construcția

podului transfrontalier Cosăuți – Yampil, Ucraina. Avem un plan

foarte clar – Moldova să fie conectată la infrastructura europeană, iar

în toată țara să avem drumuri naționale și regionale ca în Uniunea

Europeană. Astfel, în următorii 4 ani, vom finaliza construcția a patru

2

poduri rutiere peste Prut: Ungheni - Ungheni, Costești-Stânca, Leca-

Fălciu, Bărboieni-Răducăneni și vom reabilita 3000 de km de drumuri

naționale și regionale.”

- Publicarea pe pagina oficială a unui spot video care conține direct

îndemnul la vot și face referire la același eveniment sesizat și la

aceleași proiecte de infrastructură efectuate din bani publici (spotul

video preluat de pe pagina oficială a dnei Maia Sandu se anexează);

examinare obiectivă și sub toate aspectele a faptelor sesizate, nu a întreprins

măsuri corespunzătoare pentru a verifica și a da apreciere informațiilor și

probelor prezentate de contestatar, din contra, Comisia Electorală Centrală

în loc să examineze obiectiv informațiile și probele care demonstrează

admiterea de către concurentul electoral a agitației electorale interzise cu

implicarea utilizării resurselor administrative, s-a limitat doar la: „a atrage

atenția asupra responsabilităților ce le revin autorităților și instituțiilor

publice în perioada electorală” și „a reitera asupra necesității respectării

normelor legale privind utilizarea resurselor administrative în cadrul

perioadei electorale de către toți participanții implicați în procesul electoral”,

deși obiectul sesizării se referă la fapte/circumstanțe concrete sesizate ca

fapte de încălcare admise de concurentul electoral Maia Sandu, candidat al

Partidului Politic ”Partidul Acțiune și Solidaritate”.

misiunea de bază statuată la art. 18 din Codul electoral, or, organul electoral

specializat nu a intervenit și nu a sancționat faptele ilegale admise de

concurentul electoral Maia Sandu, candidat al Partidul Politic ”Partidul

Acțiune și Solidaritate”, din care motive se constată că nu a asigurat

condițiile optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii

Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în

cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării

legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor

electorale.

judiciar independent, este în măsură să examineze faptele de încălcare

sesizate de contestatar și să stabilească existența circumstanțelor care

determină anularea în tot a hotărârii adoptate și impun obligarea Comisiei

Electorale Centrale să reexamineze încălcările sesizate, cu emiterea unui act

administrativ individual (hotărâre) pe marginea aspectelor reclamate.

anularea actului administrativ – Hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr.3099 din 16 octombrie 2024 cu privire la executarea hotărârii Curții de

Apel Chișinău din 15 octombrie 2024 (dosarul nr. 3-135/2024), cu obligarea

3

Comisiei Electorale Centrale să reexamineze contestația nr. CEC-10Apr/6

din 04 octombrie 2024.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Partidul Politic ”Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” împotriva

Comisiei Electorale Centrale, terț Maia Sandu, candidat la funcția de

Președinte a Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ

– Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3099 din 16 octombrie 2024 cu

privire la executarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2024

(dosarul nr. 3-135/2024) și obligarea Comisiei Electorale Centrale să

reexamineze contestația nr. CEC-10Apr/6 din 04 octombrie 2024 (f.d. 39,

40-54).

contestat este legal și întemeiat. În acest context a reținut că, pentru a aprecia

corectitudinea acțiunilor descrise în contestație, Comisia Electorală Centrală

a analizat conținutul postării de pe pagina de Facebook a doamnei Maia

Sandu, la care s-a făcut referire în contestația depusă de Partidul Politic

”Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, stabilind că este imposibil

de a stabili cu certitudine, dacă vizita pe șantierul pentru construcția podului

peste râul Bîc și a pasajului peste calea ferată, pe drumul național M1 a

doamnei Maia Sandu, a fost legată nemijlocit de exercitarea atribuțiilor sale

în calitate de Președinte al Republicii Moldova sau a fost întreprinsă o

acțiune de promovare în calitate, de concurent electoral.

organului electoral că, deși dna Maia Sandu, a fost prezentă și a participat la

evenimentul public menționat supra, de către ultima nu au fost întreprinse

acțiuni, ce ar putea fi calificate ca elemente de campanie electorală și de

utilizare a resurselor administrative, nefiind stabilite în cadrul evenimentului

respectiv a acțiunilor de agitație electorală, în sensul noțiunii statuate expres

în conținutul art.1 din Codul electoral.

Moldova, implică obligații permanente, care nu pot fi întrerupte pe durata

campaniei electorale, conform cadrului legal.

întemeiat a reținut că, în calitate de candidat în alegeri, doamna Maia Sandu

urmează să facă o delimitare clară între activitățile oficiale și cele de

campanie electorală, or, în lipsa acestei distincții, există riscul ca acțiunile

sale publice să fie percepute ca parte a campaniei electorale, comunicarea

4

oficială urmând să fie distinctă și să respecte principiul transparenței, astfel

încât cetățenii și persoanele interesate să poată stabili cu ușurință care din

acțiunile de serviciu, sânt desfășurate în cadrul mandatului prezidențial și

care sânt destinate promovării candidaturii sale pentru alegerile ce urmează

să se desfășoare la data de 20 octombrie 2024.

doamna Maia Sandu, deține atât funcția de Președinte al Republicii Moldova,

cât și statutul de concurent electoral în alegerile prezidențiale din 20

octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală întemeiat a concluzionat ca

fiind necesară și justificată atenționarea concurentului electoral, doamna

Maia Sandu, asupra necesității de a face distincție clară în comunicarea

publică, inclusiv prin intermediul paginilor web sociale, între activitățile

oficiale și de serviciu cu cele de campanie sau uzuale.

contestat – Hotărârea nr. 3099 din 16 octombrie 2024, este unul legal, iar

alegațiile reclamantului, potrivit cărora, organul electoral nu și-a realizat

sarcina de examinare obiectivă și sub toate aspectele a faptelor sesizate, nu

a întreprins măsuri corespunzătoare pentru a verifica și a da apreciere

informațiilor și probelor prezentate de contestatar fiind apreciate ca fiind

declarative, în cadrul examinării cauzei fiind stabilit cu certitudine că,

autoritatea pârâtă, la emiterea actului administrativ contestat, a acționat cu

bună-credință, în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care

i-a fost atribuit dreptul, ne fiind identificate careva abuzuri în acest sens, fiind

constatată lipsa temeiurilor de anulare a acestuia, reclamantul eșuând testul

probării alegațiilor sale, prin probe concludente și utile, care în ansamblul

lor, ar demonstra necesitatea anulării hotărârii nr. 3099 din 16 octombrie

2024.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Partidul Politic ”Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” a depus

recurs nemotivat împotriva hotărârii din 19 octombrie 2024 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a

hotărârii instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea

depusă de reclamant să fie admisă integral (f.d. 62-65).

Partidul Politic ”Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” a prezentat

cerere de recurs suplimentară (f.d. 88-90).

5

ARGUMENTELE RECURSULUI

Consolidării Moldovei” a invocat că instanța de fond nu se putea limita doar

la examinarea circumstanțelor participării doamnei Maia Sandu la

evenimentul sesizat, or în contestația înaintată către Comisia Electorală

Centrală au fost invocate aspecte care se referă nu doar la participarea la

evenimentul sesizat, dar și la postarea unor mesaje publice cu conotație

electorală evidentă (am construit, vom face etc.), precum și la materialul

video utilizat în calitate de publicitate electorală cu referire la același

eveniment și care conține la final îndemnul la vot.

anexat la cerere cât și conținutul textului postării care conține elemente de

agitație electorală.

nu s-a expus în nici un mod asupra argumentelor și probelor prezentate de

reclamant, limitându-se doar la informațiile privind participarea fizică a

concurentului electoral la evenimentul sesizat, fapt ce denotă că nu a fost

efectuată examinarea obiectivă și sub toate aspecte a circumstanțelor sesizate

și nu s-a oferit răspunsuri/soluții legale la argumentele invocate în contestație

și în cererea de contencios administrativ.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

19 octombrie 2024 și a notificat decizia motivată Partidului Politic ”Partidul

Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, la adresa electronică –

info@pdcm.md, pe 20 octombrie 2024, ora 09:17, prin intermediul poștei

electronice (f.d. 56).

Politic ”Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” a depus recurs

nemotivat împotriva hotărârii din 19 octombrie 2024 a Curții de Apel

Chișinău. Iar la 20 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice, a fost

prezentat cerere de recurs suplimentară.

Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost

demarată în interiorul termenului legal, prevăzut de art. 95 alin. (1) din Codul

electoral.

POZIȚIA INTIMATULUI

electronice, Comisia Electorală Centrală a solicitat declararea recursului

6

inadmisibil conform prevederilor art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul

administrativ (f.d. 93-98).

POZIȚIA TERȚULUI

electronice, Maia Sandu, reprezentată de avocatul Eduard Digore a solicitat

declararea inadmisibilității recursului depus de Partidul Politic ”Partidul

Dezvoltării și Consolidării Moldovei” în temeiul art. 246 alin. (2) lit. a1) din

Codul administrativ (f.d. 101-107).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„La calcularea termenelor pentru efectuarea procedurilor și acțiunilor electorale se

includ și zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum și cele declarate de odihnă,

conform Codului muncii.”

„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,

care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”

„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de

atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen

de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor

electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor

de exercitare a căilor de atac.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

7

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.”

„Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

de casare, invocate în recursul depus de Partidul Politic ”Partidul Dezvoltării

și Consolidării Moldovei”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurenților

cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod

8

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Partidul Politic ”Partidul Dezvoltării și Consolidării

Moldovei”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către

Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

9

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Partidul Politic ”Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”.

Codul electoral, art. 230 și 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Partidul Politic ”Partidul

Dezvoltării și Consolidării Moldovei”.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

10