3ra-852/24 — anularea actului administrativ

Pe 19 octombrie 2024, Partidul Politic ”Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” a depus la Curtea de Apel Chișinău acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Maia Sandu, candidat la funcția de Președinte a Republicii Moldova, desemnat de Partidul Politic ”Partidul Acțiune și Solidaritate” privind anularea actului administrativ – a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3099 din 16 octombrie 2024 cu privire la executarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2024 (dosarul nr. 3-135/2024) și obligarea Comisiei Electorale Centrale să reexamineze contestația nr. CEC-10Apr/6 din 04 octombrie 2024.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 15 octombrie 2024, Curtea de Apel Chișinău a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic ”Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, fiind anulat răspunsul nr. CEC-8/6266 din 11 octombrie 2024, cu obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze contestația înregistrată cu nr. CEC10Apr/6 din 04 octombrie 2024 și să emită actul administrativ individual.

A menționat că, a doua zi, fără a recepționa hotărârea motivată a instanței, Comisia Electorală Centrală a inclus în ordinea de zi a ședinței din 16 octombrie 2024 chestiunea cu privire la executarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2024 (dosarul nr. 3-135/2024).

Urmare a examinării chestiunii de pe ordinea de zi, Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărârea nr. 3099 din 16 octombrie 2024, prin care: − Se ia act de contestația nr. CEC-10Apr/6 din 04 octombrie 2024, formulată de Ion Chicu, președintele Partidului Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”; − Se atenționează doamna Maia Sandu, candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova în alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, desemnată de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, să respecte rigorile legislației electorale. 1

Reclamantul a apreciat Hotărârea nr. 3099 din 16 octombrie 2024 ca una ilegală și arbitrară, adoptată cu încălcarea prevederilor art. 101 alin. (2) și art. 102 alin. (2) din Codul electoral, în condițiile în care, conform art. 101 alin. (2) din Codul electoral, organul electoral, după examinarea contestației, este în drept să adopte următoarele soluții: a) să declare inadmisibilă contestația; b) să admită integral sau parțial contestația; c) să respingă contestația ca fiind neîntemeiată; d) să constate încălcările prevederilor cadrului normativ electoral și/sau să oblige părțile să înlăture încălcările stabilite; e) să aplice sau să solicite aplicarea sancțiunilor pentru încălcările constatate.

A remarcat că la adoptarea actului administrativ individual, Comisia Electorală Centrală a acționat arbitrar și a adoptat soluții ilegale neprevăzute de legislație și anume, în loc să admită/respingă contestația – a luat act (se ia act), precum și a aplicat o pretinsă sancțiune la fel neprevăzută de legislație (se atenționează).

Reclamantul a remarcat că pe lângă aspectele formale și de procedură care nu au fost respectate de Comisia Electorală Centrală la adoptarea hotărârii, la examinarea în fond a contestației, Comisia a neglijat obiectul sesizării care se referă la încălcarea de către Maia Sandu, candidat desemnat la alegerile prezidențiale din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, a prevederilor art.54 alin. (6) lit. e), art. 70 alin. (6) din Codul electoral și a pct. 66 subpct. 5) din Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1185/2023, încălcări manifestate prin: - Participarea, în plină campanie electorală, la evenimente ce țin de proiecte de infrastructură efectuate din bugetul public, în condițiile în care Legea Supremă sau alte acte normative nu prevăd careva prerogative/atribuții ale șefului statului cu referire la proiectele de infrastructură ale statului; - Postarea adresată publicului care conține un mesaj cu caracter electoral care conține elemente de agitație publică: „Azi am vizitat șantierul de construcție a podului peste râul Bîc și a pasajului peste calea ferată, pe drumul național M1, unde lucrările urmează să fie încheiate în câteva luni. Proiectul, în valoare de 187 milioane lei din Fondul rutier, este unul strategic pentru infrastructura țării și, în special, pentru această zonă industrială din preajma capitalei. În ultimii ani, am construit sau renovat 57 de poduri rutiere, printre care și podul plutitor Leova-Bumbăta - primul construit peste Prut de la independență, iar într-un viitor apropiat va începe și construcția podului transfrontalier Cosăuți – Yampil, Ucraina. Avem un plan foarte clar – Moldova să fie conectată la infrastructura europeană, iar în toată țara să avem drumuri naționale și regionale ca în Uniunea Europeană. Astfel, în următorii 4 ani, vom finaliza construcția a patru 2 poduri rutiere peste Prut: Ungheni - Ungheni, Costești-Stânca, Leca- Fălciu, Bărboieni-Răducăneni și vom reabilita 3000 de km de drumuri naționale și regionale.” - Publicarea pe pagina oficială a unui spot video care conține direct îndemnul la vot și face referire la același eveniment sesizat și la aceleași proiecte de infrastructură efectuate din bani publici (spotul video preluat de pe pagina oficială a dnei Maia Sandu se anexează);

Astfel, a indicat că organul electoral nu și-a realizat sarcina de examinare obiectivă și sub toate aspectele a faptelor sesizate, nu a întreprins măsuri corespunzătoare pentru a verifica și a da apreciere informațiilor și probelor prezentate de contestatar, din contra, Comisia Electorală Centrală în loc să examineze obiectiv informațiile și probele care demonstrează admiterea de către concurentul electoral a agitației electorale interzise cu implicarea utilizării resurselor administrative, s-a limitat doar la: „a atrage atenția asupra responsabilităților ce le revin autorităților și instituțiilor publice în perioada electorală” și „a reitera asupra necesității respectării normelor legale privind utilizarea resurselor administrative în cadrul perioadei electorale de către toți participanții implicați în procesul electoral”, deși obiectul sesizării se referă la fapte/circumstanțe concrete sesizate ca fapte de încălcare admise de concurentul electoral Maia Sandu, candidat al Partidului Politic ”Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Reclamantul a precizat că Comisia Electorală Centrală nu și-a realizat misiunea de bază statuată la art. 18 din Codul electoral, or, organul electoral specializat nu a intervenit și nu a sancționat faptele ilegale admise de concurentul electoral Maia Sandu, candidat al Partidul Politic ”Partidul Acțiune și Solidaritate”, din care motive se constată că nu a asigurat condițiile optime pentru exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

Reclamantul a susținut că, instanța de judecată, în calitate de organ judiciar independent, este în măsură să examineze faptele de încălcare sesizate de contestatar și să stabilească existența circumstanțelor care determină anularea în tot a hotărârii adoptate și impun obligarea Comisiei Electorale Centrale să reexamineze încălcările sesizate, cu emiterea unui act administrativ individual (hotărâre) pe marginea aspectelor reclamate.

Având în vedere toate aspectele expuse, reclamantul a solicitat anularea actului administrativ – Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3099 din 16 octombrie 2024 cu privire la executarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 15 octombrie 2024 (dosarul nr. 3-135/2024), cu obligarea 3 Comisiei Electorale Centrale să reexamineze contestația nr. CEC-10Apr/6 din 04 octombrie 2024.

În motivarea hotărârii, instanța de fond a stabilit că actul administrativ contestat este legal și întemeiat. În acest context a reținut că, pentru a aprecia corectitudinea acțiunilor descrise în contestație, Comisia Electorală Centrală a analizat conținutul postării de pe pagina de Facebook a doamnei Maia Sandu, la care s-a făcut referire în contestația depusă de Partidul Politic ”Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, stabilind că este imposibil de a stabili cu certitudine, dacă vizita pe șantierul pentru construcția podului peste râul Bîc și a pasajului peste calea ferată, pe drumul național M1 a doamnei Maia Sandu, a fost legată nemijlocit de exercitarea atribuțiilor sale în calitate de Președinte al Republicii Moldova sau a fost întreprinsă o acțiune de promovare în calitate, de concurent electoral.

Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind întemeiate concluziile organului electoral că, deși dna Maia Sandu, a fost prezentă și a participat la evenimentul public menționat supra, de către ultima nu au fost întreprinse acțiuni, ce ar putea fi calificate ca elemente de campanie electorală și de utilizare a resurselor administrative, nefiind stabilite în cadrul evenimentului respectiv a acțiunilor de agitație electorală, în sensul noțiunii statuate expres în conținutul art.1 din Codul electoral.

Instanța de fond a evidențiat că funcția de Președinte al Republicii Moldova, implică obligații permanente, care nu pot fi întrerupte pe durata campaniei electorale, conform cadrului legal.

Curtea de Apel Chișinău a notat că Comisia Electorală Centrală întemeiat a reținut că, în calitate de candidat în alegeri, doamna Maia Sandu urmează să facă o delimitare clară între activitățile oficiale și cele de campanie electorală, or, în lipsa acestei distincții, există riscul ca acțiunile sale publice să fie percepute ca parte a campaniei electorale, comunicarea 4 oficială urmând să fie distinctă și să respecte principiul transparenței, astfel încât cetățenii și persoanele interesate să poată stabili cu ușurință care din acțiunile de serviciu, sânt desfășurate în cadrul mandatului prezidențial și care sânt destinate promovării candidaturii sale pentru alegerile ce urmează să se desfășoare la data de 20 octombrie 2024.

De asemenea, prima instanță a subliniat că reieșind din faptul că, doamna Maia Sandu, deține atât funcția de Președinte al Republicii Moldova, cât și statutul de concurent electoral în alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală întemeiat a concluzionat ca fiind necesară și justificată atenționarea concurentului electoral, doamna Maia Sandu, asupra necesității de a face distincție clară în comunicarea publică, inclusiv prin intermediul paginilor web sociale, între activitățile oficiale și de serviciu cu cele de campanie sau uzuale.

În concluzie, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că, actul administrativ contestat – Hotărârea nr. 3099 din 16 octombrie 2024, este unul legal, iar alegațiile reclamantului, potrivit cărora, organul electoral nu și-a realizat sarcina de examinare obiectivă și sub toate aspectele a faptelor sesizate, nu a întreprins măsuri corespunzătoare pentru a verifica și a da apreciere informațiilor și probelor prezentate de contestatar fiind apreciate ca fiind declarative, în cadrul examinării cauzei fiind stabilit cu certitudine că, autoritatea pârâtă, la emiterea actului administrativ contestat, a acționat cu bună-credință, în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care i-a fost atribuit dreptul, ne fiind identificate careva abuzuri în acest sens, fiind constatată lipsa temeiurilor de anulare a acestuia, reclamantul eșuând testul probării alegațiilor sale, prin probe concludente și utile, care în ansamblul lor, ar demonstra necesitatea anulării hotărârii nr. 3099 din 16 octombrie 2024.

La 20 octombrie 2024, ora 14:09, prin intermediul poștei electronice, Partidul Politic ”Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” a prezentat cerere de recurs suplimentară (f.d. 88-90). 5

A menționat că prima instanță a lăsat fără examinare materialul video anexat la cerere cât și conținutul textului postării care conține elemente de agitație electorală.

Recurentul a indicat că Curtea de Apel Chișinău, la examinarea cauzei nu s-a expus în nici un mod asupra argumentelor și probelor prezentate de reclamant, limitându-se doar la informațiile privind participarea fizică a concurentului electoral la evenimentul sesizat, fapt ce denotă că nu a fost efectuată examinarea obiectivă și sub toate aspecte a circumstanțelor sesizate și nu s-a oferit răspunsuri/soluții legale la argumentele invocate în contestație și în cererea de contencios administrativ.

La 19 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Partidul Politic ”Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” a depus recurs nemotivat împotriva hotărârii din 19 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Iar la 20 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice, a fost prezentat cerere de recurs suplimentară.

În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, prevăzut de art. 95 alin. (1) din Codul electoral.

Art. 95 alin. (1) din Codul electoral: „În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”

Art. 95 alin. (8) din Codul electoral: „Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral: „În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi 7 prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ: „Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recursul depus de Partidul Politic ”Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod 8 determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Partidul Politic ”Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 9 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Partidul Politic ”Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral, art. 230 și 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Partidul Politic ”Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 10