3ra-834/24 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-834/24 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Partidul Politic
„Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Partidul
Dezvoltării și Consolidării Moldovei” împotriva Comisiei
Electorale Centrale, terț Maia Sandu cu privire la obligarea
emiterii actului administrativ individual favorabil,
împotriva hotărârii din 02 octombrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-834/24
NR. PIGD 2-24109655-01-3ra-04102024)
Examinarea superficială a cauzei. Instanța de fond nu a oferit o motivare
suficientă a hotărârii sale, omițând să răspundă tuturor argumentelor invocate de
părți.
Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Braga, V. Sîrbu)
09 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Partidul
Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Mariana Ursachi, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 30 septembrie 2024, Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și
Consolidării Moldovei” a depus cerere de chemare în judecată în procedura
contenciosului administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț
Maia Sandu cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil.
În argumentarea acțiunii a indicat că la 25 septembrie 2024 a depus la
Comisia Electorală Centrală sesizare cu privire la încălcările admise de
concurentul electoral – dna. Maia Sandu, candidat desemnat la alegerile
prezidențiale din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”.
A menționat că prin contestația depusă, a sesizat încălcarea de către
pârât a prevederilor art. 54 alin. (5) lit. a) din Codul electoral, art. 26 alin. (6)
lit. a) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, art. 19 alin. (3) din
Legea nr. 370/2023 privind drepturile copilului și art. 10 alin. (3) lit. n) și
alin. (4) din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate.
Reclamantul a precizat că în susținerea celor invocate, la contestația
înaintată au fost anexate probe care stabilesc certitudinea implicării copiilor
minori în activități interzise, demonstrate și probate în următoarele cazuri: -
implicarea directă a minorilor în perioada campaniei electorale în activități
de agitație electorală, inclusiv prin promovarea pe rețele de socializare a
activităților ce implică oferirea materialelor de publicitate electorală (ziare)
în scop de distribuire și agitație electorală; - coordonarea activității de
implicare a minorilor în activitatea politică de agitație electorală cu
promovarea acestor activități pe rețele de socializare, de către reprezentantul
PAS – dl. Oleg Botnaru, Șef adjunct al Oficiului Teritorial al Cancelariei de
Stat; - alegerea/desemnarea copiilor minori în funcțiile de conducere ale
organizațiilor interne de profil ale concurentului electoral Partidului Politic
1
„Partidul Acțiune și Solidaritate”, în speță desemnarea minorilor în calitate
de Președinți/Vicepreședinți ai Organizației de Tineret PAS Youth Glodeni.
În baza celor menționate, a solicitat Comisiei Electorale Centrale admiterea
sesizării; constatarea încălcării de către concurentul electoral dna. Maia
Sandu, candidat desemnat la alegerile prezidențiale din partea Partidului
Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, a prevederilor art. 19 alin. (3) din
Legea nr. 370/2023 privind drepturile copilului, art. 26 alin.(6) lit. a) din
Legea nr. 294 /2007 privind partidele politice și a art. 54 alin. (5) lit. a) din
Codul electoral; aplicarea sancțiunii în privința concurentului electoral dna
Maia Sandu, candidat desemnat la alegerile prezidențiale din partea P.P.
„Partidului Acțiune și Solidaritate”, pentru încălcările admise; inițierea
procesului contravențional în privința concurentului electoral dna Maia
Sandu, candidat desemnat la alegerile prezidențiale din partea Partidului
Politic „Partidului Acțiune și Solidaritate” și a aplica sancțiunea
contravențională prevăzută de art. 483 din Codul contravențional.
A notat că, urmare a înregistrării contestației, conform datelor
disponibile pe pagina web oficială, Comisia Electorală Centrală a solicitat
participantului Maia Sandu – candidat desemnat la alegerile prezidențiale să
se expună pe marginea celor invocate de petiționar, fiind înregistrată
referința cu nr. CEC-10Apr/1/R din 27 septembrie 2024.
Reclamantul Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării
Moldovei” a specificat că luând în considerare prevederile art. 100 alin. (1)
din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală urma să examineze
contestația din 25 septembrie 2024 în termen de 3 zile de la depunere,
respectiv, cel mult până la data de 28 septembrie 2024 inclusiv, cu emiterea
actului administrativ individual. Contrar prevederilor legale menționate, deși
inițial a solicitat expunerea poziției participantului, în continuare Comisia
Electorală Centrală a lăsat fără examinare circumstanțele invocate în
contestație și respectiv nu a adoptat o hotărâre pe marginea acesteia.
A relatat că la data de 28 septembrie 2024, ora 12.10 min., Comisia
Electorală Centrală a expediat prin intermediul poștei electronice
info@pdcm.md, în copie, demersul nr. CEC-8/6071 din 27 septembrie 2024
adresat șefului Inspectoratului General al Poliției, prin care solicită
examinarea sesizării înregistrate sub nr. CEC-10/Apr/1 din 26 septembrie
2024, după caz cu sancționarea concurentului electoral Partidul Politic
„Partidul Acțiune și Solidaritate”.
2
În opinia reclamantului, lăsarea fără examinare a contestației de către
Comisia Electorală Centrală este ilegală, în condițiile în care Inspectoratul
General de Poliție are în competență doar inițierea proceselor
contravenționale pe fapta contravențională prevăzută la art. 50 alin. (2) din
Codul contravențional (afișajul electoral neautorizat), or, contestatarul a
invocat în contestație pe lângă încălcări ale legislației cu privire la
publicitate, în special încălcarea prevederilor art. 26 alin. (6) lit. a) din Legea
nr. 294/2007 privind partidele politice, care prevede că, se interzice
finanțarea, prestarea unor servicii cu titlu gratuit ori susținerea materială sub
orice formă, directă și/sau indirectă, a partidelor politice de către: a) cetățenii
Republicii Moldova care nu au împlinit vîrsta de 18 ani, cetățenii în privința
cărora este instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei; și faptul
că, art. 54 alin. (5) lit. a) din Codul electoral stabilește că se interzice
finanțarea ori susținerea materială sub orice formă a grupurilor de inițiativă,
a campaniilor electorale de către: a) cetățenii Republicii Moldova care nu au
împlinit vârsta de 18 ani și cetățenii în privința cărora a fost instituită o
măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei; prin urmare, competența
examinării și stabilirii faptelor de finanțare ilegală a campaniei electorale
revine exclusiv Comisiei Electorale Centrale, în calitate de organ central
specializat în asigurarea respectării legislației electorale, investit în special
cu atribuția de supraveghere și control a finanțării partidelor politice și a
campaniilor electorale.
Reclamantul a mai explicat că conform prevederilor art. 4237 din
Codul contravențional, Comisiei Electorale Centrale îi revine inclusiv în
calitate de agent constatator, competența exclusivă de examinare și
constatare a contravențiilor prevăzute la art. 483 (finanțarea ilegală a
partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali sau a
participanților la referendum).
Astfel, în condițiile în care organul electoral nu și-a realizat sarcina de
examinare obiectivă și sub toate aspectele a faptelor sesizate, nu a întreprins
măsuri corespunzătoare pentru a verifica și a da apreciere informațiilor și
probelor prezentate de contestatar, reclamantul a apreciat lăsarea fără
examinare a contestației și refuzul de a emite un act administrativ individual
ca fiind ilegală și arbitrară.
A afirmat că, în conformitate cu prevederile legale, instanța de
judecată, în calitate de organ judiciar independent, este în măsură să
examineze faptele de încălcare sesizate de contestatar și să stabilească
3
existența circumstanțelor care impun obligarea Comisiei Electorale Centrale
să examineze încălcările sesizate, cu emiterea unui act administrativ
individual (hotărâre) pe marginea aspectelor reclamate.
În drept, și-a întemeiat cererea de chemare în judecată în baza
dispozițiilor art. 54 alin. (5) lit. a), art. 91 - 101 din Codul electoral, art. 26
alin. (6) lit. a) din Legea nr. 294 /2007 privind partidele politice, art. 19 alin.
(3) din Legea nr. 370/2023 privind drepturile copilului, art. 189 alin. (2), art.
206 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ.
Reclamantul Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării
Moldovei” a solicitat obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze
contestația înregistrată cu nr. CEC-10Apr/1 din 26 septembrie 2024 și să
emită actul administrativ individual (hotărâre).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 02 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost
respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Partidul Politic „Partidul
Dezvoltării și Consolidării Moldovei”.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 04 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Partidul
Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” a depus cerere de
recurs, ulterior completată prin cererea suplimentară, împotriva hotărârii din
02 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd admiterea recursului,
casarea hotărârii instanței de fond cu adoptarea unei decizii noi de admitere
integrală a acțiunii.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea cererii de recurs a invocat că consideră hotărârea
instanței de fond ca fiind ilegală și arbitrară, contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție. Conform jurisprudenței Curții Supreme de
Justiție, drept urmare a depunerii de către concurentul electoral a contestației,
Comisia Electorală Centrală, în temeiul art. 69 alin. (1) din Codul
administrativ, era obligată să inițieze procedura administrativă, care urma să
fie încheiată cu emiterea unui act administrativ individual. Tot, Curtea
Supremă de Justiție a concluzionat că Comisia Electorală Centrală, fiind o
autoritate colegială, pe lângă încălcarea prevederilor art. 69 alin. (1) din
Codul administrativ, de inițiere a procedurii administrative, a admis și
încălcarea prevederilor art. 132 din Codul administrativ, prin emiterea unui
răspuns unipersonal eliberat de președintele Comisiei Electorale Centrale.
4
La fel, Curtea a atenționat Comisia Electorală Centrală că în materie
electorală privind contestațiile acțiunilor concurenților electorali s-a stabilit
o practică judiciară consecventă ca urmare a soluționării litigiilor apărute în
campaniile electorale potrivit căreia categoria de litigii privind
acțiunile/inacțiunile concurenților electorali se examinează de către organul
electoral care a înregistrat concurentul electoral.
Suplimentar, la temeiurile de admisibilitate a recursului a indicat
inclusiv prevederile art. 2451 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, care
stabilește că recursul este admis dacă hotărârea sau decizia este arbitrară sau
se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
A susținut că aprecierea vădit nerezonabilă a probelor de către instanța
de fond se constată în partea ce vizează interpretarea eronată de către instanță
a prevederilor art. 54 alin. (5) lit. a) din Codul electoral, or, nu poate fi
reținută interpretarea că activitatea de finanțare ilegală implică doar avantaje
cu caracter patrimonial, în condițiile în care conform noțiunii de la art. 1 din
Codul electoral – finanțare a campaniilor electorale reprezintă finanțare
directă și/sau indirectă, precum și susținere materială prin alte forme a
concurenților electorali/participanților la referendum, inclusiv acțiuni de
voluntariat și servicii prestate gratuit concurenților electorali/participanților
la referendum de către persoane fizice și/sau juridice, după caz, de către stat.
Recurentul a notat că nu este de acord nici cu argumentele instanței de
fond precum că acțiunea în obligare nu putea fi admisă deoarece pretinsa
participare a minorilor în activități de agitație electorală de către concurentul
electoral nu cade sub prisma dispozițiilor art. 48/3 din Codul contravențional,
or, fapta contravențională este descrisă ca fiind „finanțarea ilegală a
partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali sau a
participanților la referendum de către persoane fizice, manifestată prin
depășirea plafoanelor stabilite de lege sau în numele unor persoane terțe
(anonime) ori prin încălcarea regulilor stabilite de cadrul normativ existent”.
Deși, la depunerea contestației s-a indicat expres prevederile încălcate ale
cadrului normativ existent, și anume art. 54 alin. (5) lit. a) din Codul
electoral, art. 26 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 294 /2007 privind partidele
politice și art. 19 alin. (3) din Legea nr. 370/2023 privind drepturile copilului.
De asemenea, nu este clar nici faptul de ce prima instanță nu a luat în
considerare că Comisia Electorală Centrală, până a interveni în calitate de
agent constatator, era obligată să examineze în procedura administrativă
contestația depusă și în funcție de constatări să aplice sancțiuni concurentului
5
electoral, inclusiv altele decât cele prevăzute de Codul contravențional, și
anume sancțiuni din competența sa prevăzute la art. 102 alin. (2) din Codul
electoral, precum avertismentul.
În condițiile expuse, recurentul a opinat că hotărârea din 02 octombrie
2024 a Curții de Apel Chișinău este arbitrară, bazată în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, precum și interpretarea legii este
contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.
POZIȚIA INTIMAȚILOR
Prin referința depusă la 07 octombrie 2024, Comisia Electorală
Centrală a solicitat declararea inadmisibilității recursului, iar în cazul trecerii
testului de admisibilitate, respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.
Prin referința depusă la data de 07 octombrie 2024, terțul Maia Sandu
– candidat desemnat la alegerile prezidențiale, reprezentată de avocatul
Eduard Digore, a solicitat declararea inadmisibilității recursului depus de
Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 245 din Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2 alin. (2) din Codul administrativ:
„Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de
activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile
prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine
principiilor prezentului cod.”
Art. 95 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,
care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost
identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”
Art. 95 alin. (8) din Codul electoral:
„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac
împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”
Art. 101 alin. (6) din Codul electoral:
„Instanțele judecătorești adoptă și pronunță hotărâri și decizii, precum și emit încheieri
în conformitate cu prevederile Codului administrativ și ale Codului de procedură civilă.
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii
6
judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5
judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat
de un complet din 9 judecători.”
Art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.”
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în
ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ:
„Examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele
decizii: admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite cauza spre
rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată
de către instanța de recurs.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Admisibilitatea recursului
La etapa admisibilității se verifică condițiile de fond și de formă a
recursului. În speță, sunt întrunite atât condițiile de fond cât și de formă a
recursului declarat.
În privința condițiilor de fond hotărârea Curții de Apel Chișinău
formează obiectul recursului conform art. 244 din Codul administrativ, este
depus de un participant la proces după cum prevede art. 244 alin. (2), 203,
204 din Codul administrativ, și este depus în termenul stabilit de lege, or,
hotărârea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 02 octombrie
2024 (f.d.54), și conform extrasului din poșta electronică, hotărârea motivată
a fost notificată recurentului la data de 03 octombrie 2024 (f.d.66).
7
Totodată cererea de recurs întrunește condițiile de formă și conținut,
inclusiv motivele recursului prevăzute în art. 2451 și art. 194 alin. (2) din
Codul administrativ.
Referitor la fondul recursului
Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea
Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor,
deciziilor și încheierilor curții de apel.
În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul
considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat
art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea
participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul
considerat admisibil.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis
examinarea cererii de recurs fără participarea părților la proces, fiind
inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de
recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței
examinarea acesteia.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în
recurs și în referințe, în coroborare cu normele de drept aplicabile speței,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra
admiterii recursului declarat de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și
Consolidării Moldovei”, cu casarea integrală a hotărârii instanței ierarhic
inferioare și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de fond, din
următoarele considerente.
În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din
Codul administrativ, rezultă că pentru procedura de recurs se aplică
corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile
prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică
corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile
prezentului capitol nu rezultă altceva.
La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul
administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt
din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de
declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de
participanți.
8
Iar potrivit art. 194 alin. (1) și (2) din același cod, în procedura în prima
instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor
împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de
fapt și de drept. În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și
deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor
procedurale și aplicării corecte a dreptului material.
Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a
dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt
constatată de instanța de fond și confirmată de părți.
Din materialele cauzei rezultă că conform sesizării nr. CEC-10Apr/1
din 26 septembrie 2024 adresată Comisiei Electorale Centrale, Partidul
Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” a solicitat:
- A admite sesizarea Partidului Politic „Partidul Dezvoltării și
Consolidării Moldovei”.
- A constata încălcarea de către concurentul electoral dna. Maia Sandu,
candidat desemnat la alegerile prezidențiale din partea Partidului Politic
„Partidul Acțiune și Solidaritate” a prevederilor art. 19 alin. (3) din Legea
nr. 370/2023 privind drepturile copilului, art. 26 alin.(6) lit. a) din Legea nr.
294 /2007 privind partidele politice și a art. 54 alin. (5) lit. a) din Codul
electoral.
- A aplica sancțiuni în privința concurentului electoral dna Maia Sandu,
candidat desemnat la alegerile prezidențiale din partea Partidul Politic
„Partidului Acțiune și Solidaritate”, pentru încălcările admise.
- A iniția procesul contravențional în privința concurentului electoral dna
Maia Sandu, candidat desemnat la alegerile prezidențiale din partea Partidul
Politic „Partidului Acțiune și Solidaritate” și a aplica sancțiunea
contravențională prevăzută de art. 483 din Codul contravențional (f.d.15-16).
Prin scrisoarea nr. CEC-8/6071 din 27 septembrie 2024 adresată
șefului Inspectoratului General al Poliției, care a fost adusă la cunoștință și
președintelui Partidului Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării
Moldovei” –Ion Chicu, Comisia Electorală Centrală a solicitat
Inspectoratului examinarea după competență a sesizării înregistrate sub nr.
CEC-10/Apr/1 din 26 septembrie 2024, după caz, cu sancționarea
concurentului electoral din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și
Solidaritate”, reclamând încălcarea prevederilor art. 50 alin. (2) din Codul
contravențional (f.d.9).
9
La 30 septembrie 2024 Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și
Consolidării Moldovei” s-a adresat în instanța de judecată cu prezenta
acțiune în procedura contenciosului administrativ, prin care a solicitat
obligarea Comisiei Electorale Centrale să examineze contestația înregistrată
cu nr. CEC-10Apr/1 din 26 septembrie 2024 și să emită actul administrativ
individual (hotărâre) (f.d.3-4).
Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Curtea de Apel Chișinău
prin hotărârea din 02 octombrie 2024 a respins ca neîntemeiată acțiunea
depusă de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”.
În esență, la adoptarea soluției prima instanță a conchis că la caz nu
există careva premise cu privire la obligarea Comisiei Electorale Centrale să
examineze contestația înregistrată cu nr. CEC-10Apr/1 din 26 septembrie
2024, dat fiind faptul că aspectele invocate în aceasta urmează a fi verificate
de organele de poliție investite cu competența de a constata și examina
faptele contravenționale stabilite la art. 50 alin. (2) Codul contravențional,
iar ce ține de prevederile art. 483 Codul contravențional, a reținut că acestea
nu pot fi aplicate circumstanțelor descrise în cererea de chemare în judecată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, analizând
materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce
guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția dată de către instanța
de fond este contradictorie, contravine circumstanțelor cauzei și rezultă din
interpretarea eronată a normelor de drept material.
Totodată, Completul de judecată constată că prima instanță la
examinarea cauzei s-a abținut de a răspunde la toate întrebările (argumentele)
ridicate în fața sa și a emis o hotărâre nemotivată.
Regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în
completarea Codului administrativ. Așadar, pentru a elucida aspectele
abordate, instanța de recurs consideră că trebuie să opereze cu prevederile
art. 390 alin. (1) lit. e) și f) din Codul de procedură civilă.
În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, CEDO a
învederat că unul din principiile legate de administrarea corectă a justiției se
referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să explice în mod
adecvat raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică această
obligație de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie
determinată în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira,
ibidem, parag. 84; Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019,
parag.82).
10
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că
exigența motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului
echitabil al procedurii și împotriva arbitrariului instanței de judecată.
La acest capitol, instanța de recurs urmează să verifice dacă instanța
de judecată ierarhic inferioară s-a expus asupra tuturor pretențiilor invocate,
asupra tuturor argumentelor înaintate și dacă a stabilit toate circumstanțele
care au importanță pentru justa soluționare a litigiului.
În acest sens se reține că în conformitate cu art. 27 lit. a), s) din Codul
electoral, în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele
atribuții: supraveghează executarea prevederilor prezentului cod și ale altor
acte normative care conțin dispoziții referitoare la desfășurarea alegerilor;
examinează cererile și contestațiile în condițiile prezentului cod și ale
Codului administrativ, adoptă hotărâri executorii pe marginea lor.
Totodată, conform art. 26 alin. (1) lit. f) din Codul electoral, în calitate
de organ independent de supraveghere și control privind finanțarea partidelor
politice și a campaniilor electorale, Comisia Electorală Centrală: examinează
sesizările și contestațiile privind încălcarea legislației cu privire la finanțarea
partidelor politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă.
În pofida prevederilor enunțate, Curtea de Apel Chișinău a constatat
că la caz nu sunt întrunite temeiurile cu privire la obligarea autorității publice
de a examina cererea Partidului Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării
Moldovei”, considerând că aceasta corect a fost redirecționată după
competență organului afacerilor interne în conformitate cu exigențele legii.
În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată
este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor
legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de
solicitare a probelor înaintate de participanți.
Din hotărârea Curții de Apel Chișinău rezultă doar o preluare a textelor
de lege și a motivării aduse de către Comisia Electorală Centrală în adresarea
sa către Inspectoratul General al Poliției, însă lipsește desăvârșit analiza
elementelor prin prisma și greutatea faptelor prescrise de normele de drept
care reglementează atribuțiile Comisiei Electorale Centrale în vederea
supravegherii executării prevederilor Codului electoral și ale altor acte
normative care conțin dispoziții referitoare la desfășurarea alegerilor .
Prin prisma criticilor recurentului privind procedurile distincte
contravenționale și administrative , Curtea de Apel Chișinău a lăsat fără
11
răspuns acest argument. La fel nu a răspuns nici la argumentul invocat de
recurent în ce măsură Comisia Electorală Centrală și-a realizat sarcina de
examinare obiectivă și sub toate aspectele a faptelor indicate în sesizare.
Totodată, instanța ierarhic inferioară nu s-a expus dacă autoritatea
publică a întreprins măsuri corespunzătoare pentru a verifica și a da apreciere
informațiilor și probelor prezentate de către reclamant în susținerea
solicitărilor din sesizare în situația în care reclamantul a solicitat emiterea
unui act administrativ, Comisia Electorală Centrală a solicitat participantului
Maia Sandu – candidat desemnat la alegerile prezidențiale să se expună pe
marginea celor invocate de petiționar, fiind înregistrată referința cu nr. CEC-
10Apr/1/R din 27 septembrie 2024, fapt ce denotă că procedura
administrativă a fost inițiată la cererea reclamantului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că pentru
ocrotirea drepturilor pretins încălcate legile în materie au instituit reguli
speciale de procedură, și anume, normele de drept care reglementează
procedura de contestare, care urmează a fi interpretate în coroborare cu
prevederile Codului administrativ.
Astfel, în temeiul art. 69 alin. (1), (2) din Codul administrativ, în cazul
depunerii cererii autoritatea publică este obligată să inițieze o procedura
administrativă ce se finalizează cu emiterea unui act administrativ individual.
Instanța de fond nu a motivat dacă lăsarea fără examinare a sezisării
depuse de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”
corespunde cerințelor art. 69 alin. (1) coroborat cu art. 78 din Codul
administrativ, conform cărora autoritatea publică este obligată să inițieze o
procedură administrativă, ce se finalizează cu emiterea unui act
administrativ.
Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
caracterul contradictoriu al concluziilor instanței ierarhic inferioare. Or, pe
de o parte Curtea de Apel Chișinău în hotărârea adoptată constată
corectitudinea acțiunilor Comisiei Electorale Centrale cu privire la
transmiterea sesizării depuse de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și
Consolidării Moldovei” organului competent de a constata și examina
cererea, iar, pe de altă parte își atribuie rolul autorității publice/agentului de
constatare și conchide că pretinsa faptă sesizată de către reclamant nu cade
sub incidența dispozițiilor art. 483 din Codul contravențional, deoarece
careva indicii cu privire la obținerea unor beneficii patrimoniale la caz nu s-
a stabilit.
12
Completul de judecată consideră că instanța de fond era obligată să
ofere răspuns obligatoriu, concret și explicit la toate argumentele invocate de
reclamant în cererea sa de chemare în judecată și să argumenteze
circumstanțele ce au determinat concluzia referitor la lipsa temeiurilor cu
privire la obligarea autorității publice de a examina cererea. Or, este de
obligația instanței de judecată de a-și motiva soluția prin prisma poziției
părții, susținută de un suport pertinent raportat la normele de drept material
aplicabile litigiului dedus judecății.
Dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă
susținerile părților sunt examinate de către instanță, aceasta având obligația
de a proceda la un examen efectiv a mijloacelor, argumentelor și elementelor
de probă sau cel puțin de a le aprecia. Singura garanție că instanța a analizat
susținerile părților, argumentele și probele administrate o reprezintă
motivarea hotărârii judecătorești. De altfel, o hotărîre judecătorească
motivată în sensul respectării cerințelor art. 6 § 1 CEDO, presupune o
examinare reală a problemelor esențiale relevate în speță, cel puțin pentru a
le aprecia pertinența. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța
judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în
privința cauzei deferite spre soluționare.
Curtea reamintește că articolul 6 § 1 din Convenție implică, din partea
„instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, a
argumentelor și a probelor prezentate de către părți (a se vedea, printre multe
altele, Perez v. Franța [MC], nr. 47287 / 99, § 80, CEDO 2004-I, și Loupas
v. Grecia, nr. 21268/16, § 37, 20 iunie 2019), (cauza Capacchione v.
Republica Moldova din 30 noiembrie 2021, § 19).
Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de fond nu
conține o argumentare convingătoare din care să rezulte procesul deliberării
și adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în
imposibilitate să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și
să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare
dintre motivele prevăzute de lege.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
circumstanțele expuse mai sus au rămas fără o apreciere juridică, deși urmau
a fi verificate și analizate minuțios întru soluționarea corectă a litigiului,
motiv ce impune instanța de recurs să admită recursul și să remită cauza la
rejudecare.
13
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa
integral hotărârea instanței ierarhic inferioare și de a restitui cauza spre
rejudecare în instanța de fond, în alt complet de judecată.
La rejudecare, Curtea de Apel Chișinău urmează să țină cont de
circumstanțele constatate și să reexamineze cauza, adoptând o hotărâre
legală, care să conțină răspunsuri la toate argumentele invocate în cererea de
chemare în judecată, cu respectarea normelor de drept material și procedural
pertinente speței.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d), (3)
din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și
Consolidării Moldovei”.
Casează integral hotărârea din 02 octombrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și
Consolidării Moldovei” împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Maia
Sandu cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil.
Restituie cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt
complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
14