3ra-903/24 — cu privire la anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-903/24 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Partidul
Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea
depusă de către Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din
Republica Moldova” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu
privire la anularea actului administrativ,
împotriva hotărârii din 13 noiembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-903/24
nr. PIGD 2-24128418-01-3ra-15112024)
Contestație în materie electorală. Recursul este vădit neîntemeiat. Art.
246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul recurentului cu
hotărârea instanței ierarhic inferioare nu constituie un temei de casare a
acesteia.
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, V. Sîrbu, A. Bostan
16 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de PP
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 12 noiembrie 2024, PP „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova” a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei
Electorale Centrale privind anularea hotărârea nr. 3209 din 09 noiembrie
2024 cu privire la aprobarea Raportului Comisiei Electorale Centrale cu
privire la rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii
Moldova din 20 octombrie 2024.
În motivarea acțiunii, PP „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova” a indicat că, în urma organizării celui de al doilea tur de scrutin,
din 03 noiembrie 2024, prin hotărârea nr. 3209 din 09 noiembrie 2024,
Comisia Electorală Centrală a hotărât:
- se aprobă Raportul Comisiei Electorale Centrale cu privire la
rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al R. Moldova din 20
octombrie 2024 (se anexează).
- raportul Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele
alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20
octombrie 2024 se remite Curții Constituționale, în vederea confirmării
rezultatelor alegerilor prezidențiale și validării mandatului de Președinte al
Republicii Moldova.
- prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării și se publică pe
pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale.
PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a menționat că, în
raportul aprobat, Comisia a făcut referire la: Cadrul normativ, Desemnarea
candidaților și înregistrarea grupurilor de inițiativă pentru susținerea
candidaților la funcția de Președinte al R. Moldova; Verificarea listelor de
subscripție și înregistrarea candidaților, confirmarea reprezentanților
concurenților electorali și a persoanelor de încredere; Constituirea
circumscripțiilor electorale, secțiilor de votare și a organelor electorale
ierarhic inferioare; Instruirea funcționarilor electorali și a altor subiecți
implicați în procesul electoral; Listele electorale; Asigurarea
informațională a procesului electoral; Modelul, textul, tirajul, tipărirea și
repartizarea buletinelor de vot pentru alegerile prezidențiale; Conlucrarea
cu autoritățile administrației publice centrale, autoritățile publice locale și
unele instituții în vederea asigurării desfășurării în bune condiții a
1
alegerilor prezidențiale; Asigurarea logisticii electorale; Accesibilitatea
procesului electoral pentru persoanele cu nevoi speciale; Monitorizarea
alegerilor prezidențiale; Reflectarea activității Comisiei și a campaniei
electorale în mass-media; Susținerea financiară a grupurilor de inițiativă și
a campaniei electorale, Informarea și educația electorală a alegătorilor;
Votarea; Numărarea și totalizarea voturilor, centralizarea rezultatelor
alegerilor pentru funcția de Președinte al R. Moldova; Contenciosul
electoral; Bugetul destinat organizării și desfășurării alegerilor pentru
funcția de Președinte al R. Moldova din 20.10.2024, și, pe ultima pagină,
183, și-a formulat Concluziile.
În urma examinării Raportului adoptat, PP „Partidul Socialiștilor din
Republica Moldova” consideră posibil de a formula mai multe critici, care
pun la dubii plenitudinea informațiilor reflectate, or nu toate circumstanțele
importante au avut loc.
În acest context, cu referire la Capitolul 3., pct. 3.2. Constituirea
secțiilor de votare în străinătate, PP „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova” a menționat că, constituirea secțiilor de votare în străinătate, a fost
remarcată prin abordare neobiectivă și prin ignorarea actelor obligatorii spre
executare (hotărârea CEC și Hotărârea instanței de judecată) de către
Ministerul Afacerilor Externe, or, datorită inacțiunii MAE, a fost imposibilă
aprobarea componenței nominale a birourilor electorale în 3 secții de votare
din Federația Rusă, fiind organizate alegeri doar în 2 secții de votare din 5
constituite.
La acest aspect a remarcat că, din informația prezentată de Comisie, se
identifică următoarea informație în ceea ce privește înregistrarea prealabilă
(pentru comoditatea prelucrării datelor și efectuării analizei comparative, au
fost prezentate datele privind înregistrarea prealabilă doar la primele 125 de
state după numărul total de cereri)
Țara Înregistrări Înregistrări Numărul SV stabilite prin Hotărârea
total din 2024 CEC nr. 2866
1 Italia 23.803 2.495 60
2 Regatul Unit al Marii Britanii 16.927 1.013 17
3 Republica Federală Germania 15.777 1.993 26
4 Federația Rusă 15.195 8.236 5
5 Republica Franceză 9.718 1.003 20
6 România 7.689 1.184 16
7 Irlanda 5.616 519 10
8 SUA 4.876 1.450 16
9 Spania 3.385 426 11
10 Canada 2.845 831 6
11 Belgia 1.886 228 4
12 Portugalia 1.710 164 6
13 Regatul Țărilor de Jos 1.386 371 1
14 Elveția 1.008 260 2
15 Regatul Danemarcei 951 213 2
16 Republica Cehă 837 110 2
17 Israel 769 58 2
18 Republica Elenă 611 77 2
19 Republica Austria 513 138 2
20 Regatul Norvegiei 493 207 1
21 Regatul Suediei 315 130 1
22 Luxemburg 280 57 0
23 Republica Poloneză 248 81 1
24 Republica Finlanda 231 94 0
25 Turcia 211 57 2
26 Alte state 1.274 287
Total înregistrări: 118.554 118.554 21.682
2
Astfel, a punctat că, reieșind din informația prezentată în tabel cu toate
că cetățenii din Federația Rusă au efectuat cele mai multe înregistrări
prealabile - 8 236 (practic jumătate din numărul total de 21 682), în Federația
Rusă s-a dispus deschiderea doar a 5 secții de votare (în final fiind doar 2
BESV), în comparație cu Italia, în care vor fi organizate 60 de secții de
votare, având la bază 2 495 de înregistrări, sau Germania - 26 de secții în
baza a 1 993 înregistrări. Mai surprinzătoare este dinamica în cazul Belgiei -
4 secții în baza la 228 înregistrări sau Portugalia - 6 secții în baza 164
înregistrări.
În această ordine de idei, reieșind din conținutul art. 39 din Codul
electoral, se desprind următoarele principii de bază în ceea ce privește
constituirea secțiilor de votare: a) Ministerul Afacerilor Externe prezintă
Comisiei aviz în ceea ce privește: îndeplinirea condiției ce vizează obținerea
acordului autorităților competente ale țării respective și posibilitatea
asigurării din punct de vedere tehnic și logistic a procesului de votare; b)
temeiul de bază pentru constituirea secțiilor de votare este: dinamica
participării alegătorilor la secțiile de votare din străinătate la ultimele 3
scrutine; ținând cont complementar de datele înregistrării prealabile a
cetățenilor Republicii Moldova aflați în străinătate și informațiile prezentate
de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene cu privire la numărul
și locul aflării cetățenilor Republicii Moldova în străinătate (colectate în baza
evidenței consulare sau a altor date relevante).
PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a relatat că, cu toate
acestea, Ministerul Afacerilor Externe în aviz a comunicat că, sub aspectul
îndeplinirii condiției ce vizează obținerea acordului autorităților competente
ale țărilor gazdă, ministerul aduce la cunoștință că autoritățile competente
din toate țările unde urmează a fi constituite secții de votare au permis de
principiu formarea acestora. Ca temei, Comisia a reținut informația
prezentată de Ministerul Afacerilor Externe în privința îndeplinirii condiției
ce vizează posibilitatea asigurării din punct de vedere tehnic și logistic,
precum și al securității a procesului de votare, cu toate că art. 39 alin. (4) din
Codul electoral statuează că, Ministerul Afacerilor Externe prezintă avizul
ce vizează posibilitatea asigurării din punct de vedere tehnic și logistic, iar
criteriul „securitatea a procesului de votare” - nu se regăsește în Cod.
A precizat reclamantul că, securitatea cetățenilor și a procesului
electoral este o condiție sine qua non, s-a remarcat aplicarea selectivă a
acestui principiu, or, în cazul organizării procesului electoral în Israel s-a
stabilit: „cu referire la secțiile de votare propuse pentru a fi constituite în
Israel, misiunea diplomatică din Tel Aviv a informat că situația de securitate
din Israel continuă să se deterioreze.
În acest sens, în perspectiva organizării procesului de vot pentru
alegerile din 20 octombrie 2024, pe teritoriul Statului Israel, se propune,
pentru a nu periclita mersul procesului electoral, să se țină cont de aspectul
3
securității cetățenilor moldoveni și, după cum misiunea diplomatică și
autoritățile israeliene au recomandat anterior, a se evita sudul și nordul
Israelului, limitând organizarea procesului electoral la orașul Tel Aviv”.
Totodată, în cazul Federației Ruse: „în ceea ce privește secțiile de
votare propuse pentru a fi constituite în Federația Rusă, misiunea
diplomatică din Moscova a informat că situația de securitate din Federația
Rusă pe parcursul anului 2024 s-a înrăutățit semnificativ. Având în vedere
riscurile existente, organizarea scrutinului în Federația Rusă necesită o
realizare cu prudență sporită, iar locația amplasării secțiilor de votare
urmează a fi selectată ținând cont de nivelul de securitate al sectorului pe
aspecte de apărare antiaeriană și asigurare a ordinii publice. Drept excepție
poate servi teritoriul misiunilor diplomatice, care nu au fost o țintă a unor
atacuri și nici nu au existat incidente de securitate conexe în intervalul
februarie 2022 - prezent.”
PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a subliniat că,
cum s-a concluzionat că nivelul de apărare antiaeriană a sediilor misiunii
diplomatice a Republicii Moldova în or. Moscova este la un nivel înalt, nu
este clar, însă, în concluzie la toate acestea aspecte importante din punct de
vedere a organizării alegerilor libere și democratice, Comisia în Raport a
menționat ca circumstanță care denotă nereguli doar: Drept urmare, CECE
nr. 38 a adoptat hotărârea nr. 9 din 25.09.2024, prin care a decis constituirea
unui număr de 231 de birouri electorale ale secțiilor de votare în
circumscripția electorală pentru secțiile de votare constituite în străinătate nr.
38, de la nr. 38/1- 38/234 (inclusiv), cu excepția Birourilor electorale ale
secțiilor de votare nr. 38/196, 38/197, 38/198, toate trei din Federația Rusă.
În opinia PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” se
constată abordarea superficială față de acest subiect importat în Raportul care
se prezintă Curții Constituționale, reprezintă informație incompletă, care nu
poate oferi Curții o totalizare amplă în vederea confirmării rezultatului
alegerilor și impactului asupra libertății de a vota, odată ce o parte din
cetățeni a fost limitată în acest drept în baza unor criterii aplicate neuniform.
Potrivit capitolului 10 din Raportul enunțat, se aduce la cunoștință de
câți observatori și de la care instituții/asociații au fost desemnați, cu toate că
importanță prezintă concluziile misiunilor de observare față de organizarea
scrutinului și nu doar faptul cine a fost acreditat să le observe.
Astfel, pentru turul II al alegerilor prezidențiale, Misiunea Promo-
LEX de Observare a delegat câte un observator pe termen scurt în 614 secții
de votare. În toate cele 30 de secții de votare unde și-au exercitat dreptul de
vot alegătorii din regiunea transnistreană, a fost repartizat câte un observator
static. O atenție aparte a fost acordată secțiilor de votare din străinătate, unde
au fost delegați 90 de observatorii statici.
Astfel, în urma prelucrării tuturor rapoartelor recepționate de la
observatori, MO Promo-LEX a constat un număr de 791 de incidente pe
parcursul votării.
4
PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a evidențiat că, în
Declarația privind constatările și concluziile preliminare, elaborată de Biroul
OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR),
Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), Adunarea Parlamentară a
Consiliului Europei (APCE) și Parlamentul European (PE) s-a făcut referire
la unele nereguli atât pe parcursului celui de al doilea tur de scrutin, cât și
din ziua votării.
În acest context, cele raportate de Misiunea Internațională de
observare a alegerilor, în mod obiectiv pun la dubii corectitudinea procesului
electoral, odată ce s-a evidențiat: utilizarea abuzivă a resurselor
administrative, acoperirea mediatică neechilibrată, părtinirea din partea
radiodifuzorului public, propagandă electorală, utilizarea limbajului xenofob
din partea susținătorilor PAS și lipsa sancționării promte și adecvate din
partea organelor de drept.
Prin urmare, anume aceste concluzii și au importanță pentru Raportul
elaborat pentru a fi prezentat autorității care confirmă alegerile.
Referitor la Capitolul 16 din raport PP „Partidul Socialiștilor din
Republica Moldova” a menționat că, deși la acest capitol este prezentată o
statistică amplă față de contestațiile depuse în perioada electorală, nu se
regăsește faptul că pe rolul instanțelor judecătorești se află mai multe
contestații, depuse de PSRM către Comisia Electorală Centrală, privind
contestarea hotărârii nr. 3206 din 08 noiembrie 2024, prin care s-a solicitat
reflectarea concluziilor misiunilor de observare OSCE și Promo LEX în
Raportul Comisiei cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcția de
Președinte al Republicii Moldova; contestația privind contestarea hotărârii
nr. 3204 din 08 noiembrie 2024, prin care s-a solicitat constatarea efectuării
agitației electorale în ziua alegerilor de către Prim-ministrul Dorin Recean,
în favoarea candidatei Maia Sandu; contestația PSRM către Comisia
Electorală Centrală privind contestarea Scrisorii CEC-8/6620 din 07
noiembrie 2024, prin care s-a solicitat constatarea efectuării agitației
electorale în ziua alegerilor de către Prim-ministrul României, Marcel
Ciolacu, în favoarea candidatei Maia Sandu; contestația PSRM către
Consiliul Audiovizualului privind contestarea deciziei nr. 287 din 08
noiembrie 2024, prin care s-a solicitat constatarea efectuării agitației
electorale în ziua alegerilor de către interpreții Laima Vaikule și Liova Bi-2.
La fel nu se regăsesc contestațiile lui Alexandr Stoianoglo către
Comisia Electorală Centrală pe marginea conținutului pliantului electoral din
22.10.2024 al concurentului electoral PAS; Alexandr Stoianoglo către
Comisia Electorală Centrală pe marginea conținutului pliantului electoral din
31 octombrie 2024 al concurentului electoral PAS, care sunt marcate cu
statut „pe rol”.
5
În aceste circumstanțe PP „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova” a susținut că nu este clar în ce manieră acest fapt denotă
prezentarea informației în mod multi-aspectual, care ar urma să stea la baza
hotărârii luate de Curțea Constituțională cu privire la confirmarea
rezultatelor alegerilor, or, faptul că mai multe acțiuni sunt pe rol, fără a le
reflecta în raport - nu prezintă interes pentru Curte.
În ceea ce privește revendicarea unui drept vătămat, reclamantul a
comunicat că, având în vedere statutul de concurent electoral al
reclamantului în scrutinul prezidențial, organizarea alegerilor conform
standardelor naționale și internaționale este o așteptare esențială la care are
dreptul. La fel, în dependență de îndeplinirea acestor obligații pozitive ale
Comisiei Electorale Centrale depinde și rezultatul scrutinului, or, o reacție
promtă și o deschidere față de competitorii electorali în ceea ce privește
abaterile depistate - și expune în realitate obligațiile respective.
Prin urmare, elaborarea unui raport multi-aspectual, cu reflectarea
informațiilor în mod amplu și nu doar selectiv/favorabil Comisiei Electorale
Centrale, este parte integrantă a organizării unui scrutin la care cetățenii prin
vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, or, odată ce abaterile
depistate nu sunt reflectate în modul corespunzător, acestea principii nu își
ating scopul.
În această ordine de idei, reclamantul a subliniat că, odată ce Curtea
Constituțională, în baza Raportului prezentat, confirmă sau infirmă
legalitatea alegerilor, calitatea Raportului elaborat reprezintă un interes
deosebit pentru reclamant.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 13 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a
respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de PP
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva Comisiei
Electorale Centrale cu privire la anularea hotărârea Comisie Electorale
Centrale nr.3209 din 09 noiembrie 2024. (f.d. 121, 122-136)
În motivarea hotărârii, instanța de fond în temeiul art. 1, art. 18, art.
27, lit. u), lit. v), art. 32, art. 85, art. 147, alin. (2) din Codul electoral,
raportate la circumstanțele cauzei a concluzionat că acțiunea depusă de către
PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” este neîntemeiată,
deoarece Comisia Electorală Centrală, în virtutea atribuțiilor deferite
acesteia prin lege, a întocmit Raportul cu privire la rezultatele alegerilor
pentru funcția de Președinte al R. Moldova din 20 octombrie 2024, acesta
din urmă reprezentând sinteza activităților desfășurate pe parcursul
întregului proces electoral de către Comisia Electorală Centrală.
Astfel actul administrativ contestat - hotărârea Comisiei Electorale
Centrale nr. 3209 din 09 noiembrie 2024 pentru aprobarea Raportului
Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor pentru
6
funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, este una
legală.
Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de fond a respins alegațiile PP
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” privind plenitudinea
informațiilor reflectate de către organul electoral în Raportul respectiv
urmând a fi apreciate ca fiind declarative, or, în cadrul examinării cauzei
instanța de fond a stabilit cu certitudine că, autoritatea pârâtă, la emiterea
actului administrativ contestat, a acționat cu bună-credință, în limitele legal
stabilite și cu respectarea scopului pentru care i-a fost atribuit dreptul, nefiind
identificate careva abuzuri în acest sens, fiind constatată lipsa temeiurilor de
anulare a acestuia.
Totodată a constatat că, reclamantul a eșuat testul probării alegațiilor
sale, prin probe concludente și utile, care în ansamblul lor, ar demonstra
necesitatea anulării hotărârii nr. 3209 din 09 noiembrie 2024, mai mult nu a
invocat careva prevederi legale, care ar obliga Comisia Electorală Centrală
să includă în Raport inclusiv și informația la care a făcut referire reclamantul.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” în data de 14
noiembrie 2024, ora 15:55 a depus recurs nemotivat, iar în data de 14
noiembrie 2024, ora 19:15 a prezentat Curții Supreme de Justiție recursul
motivat împotriva hotărârii din 13 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii Curții de Apel
Chișinău din 13 noiembrie 2024 și a emite o nouă decizie prin care se va
admite acțiunea și se va anula hotărârea nr. 3209 din 09 noiembrie 2024 cu
privire la aprobarea Raportului Comisiei Electorale Centrale cu privire la
rezultatele alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din
20 octombrie 2024. (f.d. 142-143,147-156)
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, PP „Partidul Socialiștilor din Republica
Moldova” a menționat că instanța de fond deși a făcut referire la art. 225,
alin. (2), lit. b) din Codul administrativ nu s-a expus, de fapt, asupra
argumentelor inserate în acțiune asupra irelevanței neajunsurilor invocate de
reclamant.
În acest sens recurentul a invocat prevederile pertinente din Codul
electoral și anume art. 85, art. 147, art. 148, menționând că, Curtea
Constituțională se bazează pe Raportul prezentat de Comisie, iar calitatea
acestui raport prezintă un interes sporit pentru concuratul electoral, or,
abaterile depistate pot fi de natură a pune la dubii legalitatea scrutinului.
Prezentarea informațiilor doar în mod statistic nu permite Curții
Constituționale formarea unei concluzii ample, care ar permite punerea reală
în aplicare a prevederilor de la art. 148 din Codul electoral.
7
PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a susținut că,
elaborarea unui raport amplu, care deranjează autoritatea publică, prin
scoaterea în evidente și a unor abateri - este un drept la care reclamantul are
o speranță legitimă.
La caz, Comisia Electorală Centrală nu a luat în considerare, contrar
art. 225, alin. (2), lit. b) din Codul administrativ, următoarele circumstanțe
importante cu referire la Capitolul 3. Constituirea circumscripțiilor
electorale, secțiilor de votare și a organelor electorale ierarhic inferioare, pct.
3.2. Constituirea secțiilor de votare în străinătate, Capitolul 10 Monitorizarea
alegerilor prezidențiale și Capitolul 16. Contenciosul electoral.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 95 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,
care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost
identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”
Art. 95 alin. (8) din Codul electoral:
„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac
împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin.(1).”
Art. 100 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de
3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor
electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor
de exercitare a căilor de atac.”
Art. 244 din Codul administrativ
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile
cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
8
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.”
Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ:
„Recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a
fost pronunțată public 13 noiembrie 2024 și conform extrasului din poșta
electronică a Curții de Apel Chișinău, hotărârea motivată a fost notificată
recurentului la 14 noiembrie 2024. (f.d. 137)
PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” de depus atât recurs
nemotivat, cât și motivarea recursului în data de 14 noiembrie 2024.
În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost
demarată în interiorul termenului legal.
Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ,
rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele
de casare, invocate în recursul depus de PP „Partidul Socialiștilor din
9
Republica Moldova”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451
din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu
soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea
contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,
recursul depus de PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, conține
obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în
judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău,
fiind apreciate în mod corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,
nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui
asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
10
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie
1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de PP
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 98, alin. (1) pct. 4) din
Codul electoral, art. 230 și 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Partidul Politic „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
11